Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 decembrie 2014
Dezbatere proiect de lege · respins
Ionuț Elie Zisu
Discurs
## Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
## Onorată audiență,
Este un prilej fericit să susțin această declarație într-un moment aniversar, acum, când celebrăm nouăzeci și șase de ani de la Marea Unire. Ne aflăm în preajma celui mai important eveniment din istoria națiunii noastre, momentul în care românii de pretutindeni au devenit cetățeni ai aceleiași patrii, momentul în care au ales să împărtășească același destin și același viitor.
Istoria, depărtată și recentă, demonstrează cu prisosință că românii se simt cu adevărat „frați în cuget și în simțiri”, acționând ca un popor unit în momentele cele mai dificile. Iar atunci când miza este atingerea binelui comun, românii sunt o forță care nu poate fi oprită de nimeni și nimic. În decembrie 1918, înaintașii noștri au luptat pentru o patrie comună, pentru idealurile lor unioniste și au reușit să determine, prin sacrificiu, modul în care a fost scrisă istoria.
Măreția acestui moment vine din faptul că unitatea națională a fost posibilă datorită elanului pornit dintr-un singur loc: din conștiința fiecărui român că datoria față de patrie este o datorie sfântă. La aproape un veac de la Marea Unire și la douăzeci și cinci de ani de la Revoluție, afirm cu toată tăria că este nevoie de unirea tuturor românilor pentru a da un viitor mai bun copiilor noștri, dar și pentru a cinsti memoria tuturor acelor care s-au jertfit pentru țara lor, pentru dreptul de a gândi liber, de a ne exprima liber, precum și de a vota conform conștiinței.
Cu câteva săptămâni în urmă, românii au demonstrat din nou că sunt capabili de acțiune comună și de sacrificiu pentru apărarea binelui public: apărarea valorilor democrației, apărarea demnității de cetățean și apărarea în fața abuzurilor de orice fel. Toate acestea au fost posibile și datorită faptului că principiul unității naționale nu este o lozincă de campanie, ci este un concept viu, înrădăcinat în fibra acestui popor și a societății românești. Iar ignorarea sau lezarea acestui principiu produce consecințe teribile pentru cei care nu îl înțeleg sau poate chiar îl disprețuiesc.
În ultima perioadă au existat voci, atât în presă, cât și în spațiul politic, care au vorbit despre divizarea României între cei din țară și cei aflați departe de casă, în diaspora. Românii le-au predat acestora o frumoasă lecție de patriotism și au arătat fără putere de tăgadă că există o singură Românie: o Românie a bunului-simț, a respectului pentru semeni, o Românie a celor care prețuiesc legea și moralitatea, o Românie a tuturor, nu a vreunui partid politic sau guvern efemer.
La finalul acestei declarații vreau să evoc versurile Imnului național, cu speranța că ne va inspira tuturor curajul și maturitatea de a clădi împreună o Românie unde drepturile și libertățile cetățenești să fie garantate, iar prosperitatea să fie o realitatea, nu doar un vis frumos.
La mulți ani, România!