Camelia Gavrilă

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Obiectul declarației mele de astăzi se referă la „Consiliere și suport psihologic, cunoaștere și autocunoaștere – demersuri fundamentale ale unei educații responsabile”.

Evident, toți constatăm că ne aflăm într-o lume complexă, o lume a cunoașterii, dar și o lume în care valorile se amestecă, binele și răul coexistă derutant, valori și pseudovalori se află în fața tinerilor, există diferențe de statut economic, diferențe sociale, inechități și frustrări care se reflectă major asupra tinerilor, mai ales asupra adolescenților.

Mediul rural își are limitele și dificultățile lui, mediul urban înseamnă tentații, capcane sociale, violențe sociale sau familiale.

Și, sigur, la nivel de adolescență sau de copilărie, vârste critice – vârste numite, de exemplu, de J.J. Rousseau... Adolescența pentru el este „vârsta rațiunii”, dar și „revoluție furtunoasă”; pentru Schopenhauer, adolescența este „vremea neliniștii”... Toate acestea înseamnă, de fapt, că adolescența și copilăria sunt etape de criză, etape critice, și că acestea trebuie tratate cu maximă responsabilitate, pentru că înseamnă o sensibilitate puternică, vulnerabilitate în fața agresiunilor mediului și a tentațiilor, înseamnă curiozități sexuale incipiente, inadaptabilitate la rigorile lumii adulte, impulsivitate și, mai ales, un accentuat spirit de frondă.

Ce se întâmplă în societatea noastră, în școala românească? Observăm rolul destul de puțin semnificativ al consilierilor școlari, numărul lor limitat, al specialiștilor în psihologie, pedagogie, psihopedagogie și orientare în carieră.

Este motivul pentru care tragem un semnal de alarmă și constatăm că este imposibil ca un consilier să-și facă datoria și să aibă un efect benefic asupra a 800 de elevi, așa cum înseamnă normarea actuală, pentru că rolul lui înseamnă identificare de probleme, consiliere, dialog permanent, conturarea unor soluții posibile, abordări individuale personalizate, dar și integrarea tinerilor în grup sau promovarea valorilor în colectivele de elevi.

Este motivul pentru care îmi voi asuma, ca un subiect major, necesitatea schimbărilor de politică educațională și strategie de resurse umane în conceperea demersului de suport psihologic și consilierea tinerilor. Ne-am propus și la nivelul Comisiei pentru învățământ să abordăm conducerea Ministerului Educației, Departamentul de resurse umane, și să inițiem chiar...