Stenogramă plen

Vă mulțumesc. Vă rog să încheiați...

Îmi permit să fac o sugestie Guvernului, pentru implementarea rapidă a acestei soluții. Ministerul Educației Naționale ar putea introduce în condițiile minime de autorizare a funcționării unităților de învățământ de orice fel existența unui sistem funcțional de monitorizare și supraveghere video, atât pentru spațiile din interiorul școlii, cât și pentru zona din proximitatea acesteia.

Vă mulțumesc.

Mihaela Huncă, deputat al PSD Botoșani.

## Mulțumesc și eu. Stimați colegi,

După cum știți, regulamentul vă permite trei minute. Teoretic, avem timp să ne încadrăm, cu acest timp, pentru fiecare dintre dumneavoastră, având în vedere numărul celor înscriși. Dar, dacă depășim durata expunerii, nu ne mai încadrăm.

Rugămintea e să ne încadrăm fix în trei minute, dacă se poate chiar mai repede. Și, ca să vă ajut, undeva la două minute și jumătate, vă fac un semnal, ca să știți să vă apropiați de final.

Mulțumesc.

Urmează domnul Constantin Șovăială.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Tema declarației politice este „Spunem DA salvării pădurilor!”.

Solicit ministrului mediului să nu autorizeze defrișarea a 165 de hectare de pădure pentru a face loc exploatării aurului cu cianuri la Certej. Se vrea folosirea cianurii pentru că este cea mai ieftină metodă, dar asta nu înseamnă că este și sigură pentru mediu.

Trebuie să ne protejam atât resursele, cât și mediul. 2.000 de tone de aur au ieșit până acum la lumină din subteranul românesc. Din păcate, mai bine de un sfert au fost exploatate de austrieci, iar o mare parte din tezaur a ajuns la ruși. Potrivit estimărilor, Roșia Montană mai ascunde încă 300 de tone de aur și aproape 1.500 de tone de argint.

Nu trebuie să permitem firmelor străine să ne exploateze resursele pe care le avem și să defrișeze, în voie, cât doresc. Din păcate, o corporație minieră canadiană, „Eldorado Gold”, prin firma locală „Deva Gold”, și-a propus să facă rău pădurilor românești pentru a ajunge la scopul dorit, și anume de a se îmbogăți prin exploatarea aurului și argintului din zonă. Pădurea și munții ar dispărea și locul lor ar urma să fie luat de milioane de tone de rocă excavate zilnic. Minereul ar fi tratat cu cianuri și mai apoi ar fi aruncat înapoi în natură, în două iazuri de decantare, care ar înlocui pentru totdeauna pădurile.

„Deva Gold” încearcă să obțină avizele de defrișare pentru pădurea de la Certej. Și-au propus să o împartă pe parcele și să ceară autorizații, pe bucăți, pentru a începe tăierile. În felul acesta, compania speră să evite noile prevederi ale Codului silvic, care impun o evaluare a impactului defrișării întregii suprafețe. Autoritățile de mediu nu trebuie să susțină companiile miniere cu orice preț.

Autoritățile române trebuie să acționeze și să nu mai trateze subiectul pădurilor de la Certej cu nepăsare.

Îl somez pe domnul ministru Daniel Constantin să respingă avizarea proiectului minier Certej și a extensiilor sale, care ar duce la realizarea celei mai mari exploatări

de suprafață din Munții Apuseni. Carierele și iazurile de decantare aferente ar distruge iremediabil sute de hectare de pădure importante pentru România.

Avem nevoie de investiții în tehnologie pentru a exploata și a ne dezvolta la standarde normale.

Mulțumesc.

Trebuie să promovăm măsurile de ecologizare, și nu de defrișare a pădurilor.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Constantin Șovăială, deputat al PNL.

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Sergiu Cosmin Vlad, USR.

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Pe parcursul anilor, sportul românesc a pierdut, încet, competiția cu cel din țările cu tradiție în domeniu. Din poziția de fruntași la mai multe capitole, am ajuns printre ultimii. Acest rezultat se înregistrează și din cauza lipsei infrastructurii în acest domeniu, mai exact din cauza distrugerii infrastructurii dedicate activităților sportive. Cu toată opoziția iubitorilor de sport, multe baze sportive au fost dărâmate în ultimele decenii.

Am făcut referire, într-o interpelare adresată ministrului tineretului și sportului, la ceea ce s-a întâmplat în Arad cu stadionul Telecom, stadionul Vagonul și stadionul Strungul, toate demolate din 2004 încoace. Cu toate că legislația impune construirea altora similare, autoritățile n-au respectat legea.

Prevederile legale par să fi fost încălcate în mod repetat în ultimul deceniu, și nu numai de administrația locală din Arad. Există informații care arată că asistăm la un fenomen național. În verificarea modului în care autoritatea la nivel național pentru sport și tineret și-a exercitat atribuțiile referitoare la bazele sportive, Curtea de Conturi a României a constatat că: „subterfugiile legislative, nepăsarea administratorilor sau retrocedarea terenurilor au permis ca bazele sportive din perioada comunistă să fie abandonate sau demolate pentru a face loc unor proiecte imobiliare”.

Situația necesită explicații din partea guvernanților, deoarece Legea nr. 69/2000 a educației fizice și sportului precizează, la art. 79 alin. (1), că „schimbarea destinației sau desființarea unor baze sportive se va putea face numai prin hotărâre a Guvernului și cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desființate”. Apoi, la alin. (2), că „dispozițiile alin. (1) se aplică și societăților comerciale care dețin active patrimoniale destinate activității sportive ce au aparținut statului”.

Chiar dacă nu mulți dintre colegii din Parlament practică sportul, cu siguranță majoritatea celor prezenți au asistat la cel puțin o competiție sportivă. De câte ori nu ne-am mândrit la nivel național cu rezultatele unor sportivi, indiferent că a fost vorba de fotbal, rugby, tenis sau gimnastică? Scopul Legii educației fizice și sportului nu este de a proteja strict patrimoniul construit, ci serviciile comunitare facilitate de acesta. Odată ce au permis schimbarea destinației bazelor sportive, autoritățile nu numai că au încălcat o lege, ci au și renunțat de fapt la prestarea unui serviciu de interes pentru comunitate...

Mulțumesc.

...lucru care ne afectează pe fiecare dintre noi și, mai ales, practicarea sportului în România. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Doamna Biró Rozália? Domnul Remus Borza? Domnul Corneliu Bichineț.

Domnule președinte, Stimați colegi,

„Femeia din România, mamă, soție, fiică – cu doi «i». Mai mult și mai nou, sclavă în străinătate”

Demagogie de partid, două puncte: „Întoarce-te, române, acasă”, „Mândru că sunt român”, „Nu ne vindem țara, o lăsăm tinerilor”. Sau, după caz și posibilități, o furăm. Cu astfel de slogane electorale nu mai păcălești pe nimeni, sau așa cred eu. Românii nu-i mai văd cu ochi buni pe politicieni, pe aproape toți oamenii care fac politică. De aceea, eu cred că ceea ce vom face noi, împreună, în această legislatură, aici, va constitui o mutație în percepția oamenilor față de noi, cei care suntem parlamentari.

Iată, presa străină, ca și cea autohtonă, a relatat despre dramele, calvarul, supliciul, agresiunile de tot felul comise de străini împotriva româncelor plecate la muncă oriunde în lume pentru că acasă, în țară, le-a fost greu. Rușine MAE! Rușine Ministerului pentru Românii de Pretutindeni! Angajați psihologi, sociologi, asistenți sociali, care să se poată ocupa de româncele agresate sexual și de copiii acestora, aflați împreună, ca în lagăre de muncă forțată, parcă pentru exterminare.

Să se știe: luna aceasta e considerată în România „Luna pentru viață 2017 – Ajută mama și copilul! Ei depind de tine”. Ei depind de noi. O putem face fiecare pe unde trăim, pe unde lucrăm, pe unde umblăm.

În altă ordine de idei, e momentul să vă reamintesc, stimați colegi, faptul că avortul a afectat România mai mult decât orice război. De exemplu, dacă în Primul Război Mondial țara noastră a pierdut 1.125.000 de vieți, pentru ca actul Unirii să poată fi posibil, din 1958 și până ieri, prin avort, s-au spulberat, atenție!, 22 de milioane de vieți nevinovate. E mult, alarmant.

Propun, ca proiect glorios de țară, prețuirea darului vieții și sprijinirea concretă a femeilor năpăstuite din acest colț de lume numit România.

Mulțumesc. Vă apropiați. Mai aveți timp, mai aveți.

Așa.

Vă apropiați...

Atunci...

Eu sunt foarte disciplinat, cred că v-ați dat seama. Atunci, aici o să fie Edenul, țara tuturor posibilităților, acasă cu adevărat.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Încă o dată vă reamintesc: eu nu vă întrerup exact când se termină timpul, ci vă atrag atenția cu 30 de secunde înainte, să vă puteți pregăti încheierea declarației.

Urmează domnul Dragoș Gabriel Zisopol, dacă e în sală... Dacă nu, reluăm, de la Grupul PSD... Doamna Tamara Ciofu.

Poftiți!

Aprindeți microfonul, să plece și timpul, să vă audă și colegii...

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Obiectul declarației politice: „Guvernul și Parlamentul trebuie să colaboreze pentru a crește nivelul de trai al persoanelor vârstnice din România”.

Împreună cu membrii Comisiei pentru drepturile omului, din care fac parte, am înființat subcomisia pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor vârstnice.

Am avut deja prima întâlnire cu reprezentanții Parlamentului Seniorilor, grup neguvernamental și apolitic, cu rol de for consultativ în ceea ce privește interesele și drepturile vârstnicilor din toată țara.

La ședințele subcomisiei doresc să invit periodic reprezentanți de la toate organizațiile de pensionari, de la nivel național și regional, pentru a dezbate principalele nevoi sociale și medicale, precum și alte probleme pe care aceștia le vor aduce în prim-plan.

În primul mandat de parlamentar am acordat o atenție deosebită apărării drepturilor și îngrijirii copiilor, persoanelor cu dizabilități și celor vârstnice.

Principalul meu obiectiv din acest mandat este să promovăm un cadru legislativ prin care pensionarii să nu se mai simtă umiliți și să-și trăiască bătrânețea cu demnitate, în condiții civilizate, și să beneficieze de un sistem de sănătate modern, unde să-și poată trata afecțiunile medicale.

Mă interesează, în primul rând, să colaborăm cu echipa de guvernare a prim-ministrului Sorin Grindeanu pentru a multiplica, în toată țara, rețeaua de unități de asistență medico-socială, astfel încât să creștem nivelul de viață al persoanelor vârstnice și să încercăm să le integrăm cât mai mult în societate.

Fac apel la toate asociațiile de pensionari să ne transmită la subcomisie toate modificările legislative despre care consideră că trebuie realizate în ceea ce privește accesul la asistență socială și sanitară pentru persoanele vârstnice.

În perioada imediat următoare, va ajunge la Parlament Ordonanța de urgență a Guvernului privind asistența medicală comunitară.

Este un proiect important prin care se dezvoltă serviciile de prevenție pentru persoanele și grupurile vulnerabile din punct de vedere medical și social. Vă rog să ne mobilizăm pentru a adopta cât mai repede această lege și să comunicăm permanent cu Guvernul pentru redactarea și implementarea normelor de aplicare a acestui act normativ.

Spun toate aceste lucruri pentru că pe noi, social-democrații, ne-a interesat de fiecare dată când am fost la guvernare ce probleme au bătrânii noștri și care sunt nevoile lor.

PSD i-a tratat de fiecare dată cu respect și demnitate. Vă mulțumesc.

Tamara Ciofu, deputat al PSD.

Vă mulțumesc și eu.

Urmează doamna deputat Florica Cherecheș, PNL.

Vă mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Pledoarie pentru o comunitate incluzivă”.

Ziua mondială a sindromului Down, care se sărbătorește în fiecare an la 21 martie, are ca logo în acest an „Vocea mea, comunitatea mea”, iar ca subtitlu „Să permitem persoanelor cu sindrom Down și celor care pledează pentru ei să vorbească, iar vocile lor să fie auzite”.

Sindromul Down este un accident genetic, iar copilul care se naște astfel are un cromozom în plus. Poate avea un retard psihic, dificultăți de învățare, tulburări de vorbire, afecțiuni ale inimii, probleme de vedere sau de auz. În România există aproximativ 30.000 de persoane diagnosticate cu sindromul Down. Pentru că sunt persoane foarte afectuoase, un părinte a numit acest al 21-lea cromozom „cromozomul dragostei”.

Copiii care se nasc cu sindrom Down beneficiază de dragostea și atenția familiei lor, dar trebuie ca întreaga societate să le înțeleagă nevoile și să le răspundă în mod corespunzător. Prin manifestările care se organizează în aceste zile în întreaga țară se dorește informarea societății și autorităților asupra acestei probleme, pentru dezvoltarea toleranței și deschiderii față de incluziunea socială a persoanelor cu sindrom Down. De asemenea, se urmărește promovarea valorizantă a posibilităților persoanelor cu sindrom Down, punându-se accentul pe faptul că sunt parte a societății, iar, în condițiile în care au un mediu adaptat, ele pot munci, pot practica sportul, dansul, pot realiza obiecte artistice, aducându-și astfel în mod constructiv contribuția la dezvoltarea societății din care fac parte. Concursurile Special Olympics care se organizează în fiecare an cu această ocazie ne demonstrează că aceste persoane sunt talentate, hotărâte să-și înfrunte limitele și să-și arate valoarea.

Dragi colegi,

Vă invit să facem scut în jurul persoanelor cu sindrom Down, familiilor lor, și să facem tot ce ține de noi pentru a sprijini eforturile lor de incluziune socială, pentru a le asigura protecția, egalitatea și respectul de care trebuie să se bucure fiecare cetățean. Trebuie să le asigurăm condițiile necesare pentru a beneficia de terapiile de care au nevoie, pentru a face sport, pentru a se dezvolta psihomotor sau integra în societate, pentru că, adesea, aceste persoane au dizabilități asociate, care le îngreunează progresul.

Ce știu însă instinctiv copiii cu sindrom Down este să iubească necondiționat și în fiecare zi le dau celor din jurul lor lecții de empatie, cu zâmbetul pe buze și fără să aștepte nimic în schimb.

Florica Cherecheș, deputat al PNL de Bihor.

Mulțumesc, doamnă deputat. Urmează domnul deputat Mihai Botez.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se referă la un subiect arhidezbătut, care revine pe buzele noastre în momentul dezbaterii Legii bugetului, dar și de fiecare dată când conștientizăm că anumite lucruri nu merg în România așa cum ar trebui să meargă. Mă refer la investițiile publice.

Toată lumea cunoaște sau a văzut cazuri în care terenuri de sport au fost construite în locații în care nimeni nu poate să le folosească sau săli de sport care stau și astăzi fără utilizare.

În același timp, milioane de euro au fost cheltuite de-a lungul timpului pe studii de fezabilitate, care în cele din urmă au expirat și nu au mai putut fi utilizate, de multe ori fiind necesară refacerea studiului, deci alți bani cheltuiți. Tot în numeroase cazuri s-a ajuns la abandonarea proiectului în întregime sau, după cheltuirea banilor pe studii de fezabilitate, sumele necesare implementării proiectului nu au mai fost alocate.

Una dintre cele mai slab implementate investiții este autostrada Sibiu–Orăștie, care doar după puțină vreme de la inaugurare a început să fie inutilizabilă.

Investiția de la metrou a fost și ea tărăgănată, iar angajamentul asumat de România cu privire la Campionatul European de Fotbal din 2020, anume construirea unei linii de metrou care să unească Aeroportul Otopeni de restul Bucureștiului, este și el incert, punându-ne într-o situație neplăcută cu partenerii noștri europeni, pe lângă privarea cetățenilor de un element de infrastructură esențial.

Datele de la Institutul Național de Statistică arată că din 2006 până în 2015, anii pentru care există date, investițiile nu au avut o valoare care să varieze foarte mult. Media tuturor acestor ani a fost de 67.029 de milioane de lei pe an, cu un minim, în anul 2006, de 48.626,5 de milioane de lei, în anul 2008 fiind înregistrat maximul, anume 90.084,4 de milioane de lei. Dincolo de toate aceste cifre, problema ultimilor ani a fost alta: gândirea pe termen scurt, în detrimentul strategiei pe termen lung. Investițiile au fost sacrificate atunci când s-a dorit diminuarea unor taxe și acordarea unor creșteri salariale, acestea având ca scop câștigarea alegerilor, dar unde este interesul pe termenul lung al țării în această problemă? Nu este luat în calcul. _Carpe diem_ pare să fie și mottoul principal al guvernărilor postdecembriste și, în special, al actualei guvernări.

Investițiile inutile sau prost făcute sau începute și neterminate sunt și vor fi și pe viitor probleme ale României. Scopul nostru, ca parlamentari, indiferent dacă suntem parlamentari ai puterii ori ai opoziției, ar trebui să fie crearea unui cadru legislativ coerent și clar, care să permită, în primul rând, autorităților locale, identificarea nevoilor oportune...,

Mulțumesc.

...iar autorităților centrale să le revină sarcina de a facilita implementarea acestora și a altora de anvergură națională, care să aducă un efect de sinergie cu cele locale.

Este timpul să decidem ce vrem să facem cu investițiile în România: continuăm pe același trend și o să constatăm peste 20 de ani că încă nu am evoluat foarte mult? Ori dorim ca prin investițiile pe care le facem să legăm comunități între ele, să oferim fiecăruia o șansă la dezvoltare și la o viață mai bună? Aceasta este întrebarea la care trebuie să răspundem.

Mulțumesc.

Mihai Botez, deputat al USR.

Mulțumesc, domnule deputat.

Urmează doamna deputat Biró Rozália, dacă a venit... Dacă nu, domnul Remus Borza... Nu-l văd...

Doamna Cătălina Bozianu, Partidul Mișcarea Populară.

## Bună dimineața!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Salarizarea medicilor în funcție de performanțe și de specializare – un pas important către însănătoșirea sistemului de sănătate”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Crizele și dezastrele din sistemul românesc de sănătate au ajuns aproape un brand de țară. Condițiile de spitalizare deplorabile, infecțiile intraspitalicești, banii cetățenilor cheltuiți de stat exclusiv în beneficiul clientelei politice și exodul medicilor în străinătate sunt realități pe care orice român le cunoaște foarte bine. Sunt realități care îi lovesc pe români în fiecare zi. Cea mai tristă dintre aceste realități este incapacitatea statului de a-i ține pe medicii români în țară.

De 5 ani, guvernările succesive se dovedesc incapabile să oprească acest exod. Se dovedesc incapabile să le ofere acestor oameni condiții de muncă rezonabile și salarii decente, care să recompenseze cu adevărat munca lor, astfel încât ei să poată alege practicarea meseriei acasă, pentru conaționalii lor. Deși meseria lor este de o importanță vitală pentru societate, medicii au salarii de mizerie, prin comparație cu alte profesii plătite tot din bani publici. În același timp, având ca unic criteriu de departajare vechimea în muncă, salariile medicilor sunt nivelate în interiorul profesiei în mod nedrept, pentru că nu se ține seama nici de diferențele dintre specializările medicale și nici de performanțele individuale.

Din păcate, în anul 2012, din rațiuni populiste și politicianiste, Proiectul de lege privind reforma sănătății, susținut de președintele Traian Băsescu, a fost respins de clasa politică. Printre alte măsuri menite să relanseze sistemul sanitar românesc, prin recurs la cheltuirea eficientă a banului public și la generarea unui sistem concurențial, proiectul de lege prevedea salarizarea medicilor și în funcție de specializări și de performanțe.

Cu tot respectul pentru munca fiecăruia, salariul unui neurochirurg trebuie să fie mai mare decât salariul unui dermatolog, chiar dacă ambii au același număr de ani petrecuți în profesie. De asemenea, un neurochirurg care operează cu o rată mai mare de succes un număr mare de oameni trebuie să primească un salariu mai bun decât un coleg al său cu performanțe mai reduse. Sunt condiții cerute de cei mai mulți dintre medici, sunt condiții menite să stimuleze un act medical de calitate.

Stimați colegi,

Anunțata creștere substanțială a salariilor personalului medical este o condiție necesară, dar nu suficientă...

Mulțumesc.

...pentru a-i convinge pe medicii noștri să rămână acasă. Ea trebuie dublată de salarizarea în funcție de dificultatea specializării și de performanțele medicului. Numai astfel putem să le oferim acestor oameni o minimă garanție că vor avea șansa de a-și face meseria în condiții decente în țara lor.

Mulțumesc.

Ar fi un pas important către însănătoșirea sistemului de sănătate.

Cătălina Bozianu, deputat al PMP Prahova.

## Mulțumesc.

Să știți că nu ne vom încadra, dacă nu ne încadrăm în timp fiecare. Și voi fi nevoit să întrerup timpul data viitoare... Domnul deputat Dragoș Gabriel Zisopol.

Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Îmi revine deosebita onoare să vă transmit mesajul ambasadorului Republicii Elene în România, Excelența Sa Vassilis Papadopoulos, adresat grecilor și filoelenilor cu prilejul Zilei Naționale a Greciei – 25 martie 1821.

„În data de 25 martie aniversăm Renașterea națională a Greciei, dată care reprezintă o zi rămasă în istorie, nu doar pentru greci, ci și pentru toate popoarele care s-au luptat pentru independența lor. Idealurile libertății, democrației, luminismului, independenței din punct de vedere politic, prosperității economice și ale drepturilor omului sunt astăzi mai actuale ca oricând, sunt idealuri comune pe care le împărtășesc Grecia și România.

Celebrarea Renașterii naționale a Greciei aici, în România, este extrem de importantă, întrucât revoluția elenă a început în principatele române. Alexandru Ipsilanti, societatea Filiki Eteria au luptat pentru crearea unui stat liber și suveran. În acest scop, de mare importanță a fost sprijinul acordat de către diaspora elenă, înfloritoare și luministă, care trăia în principatele române.

Legăturile istorice dintre cele două popoare, grec și român, sunt indestructibile.

Sâmbătă, 25 martie 2017, în orașul istoric Drăgășani îi vom comemora pe eroii Batalionului Sacru, păstrând în memoria noastră idealul acestora de sacrificiu de sine, solidaritate, luptă nobilă pentru libertate și demnitate.

Fără a uita trecutul, privim cu optimism prezentul și viitorul.

Faptul că în România elenismul înflorește și excelează de pe urmele strămoșilor săi ne umple de speranțe.

Comunitatea elenă din România este o parte integrantă a țării, inclusă complet în viața socială și economică, ea funcționând precum o punte de legătură între greci și români, o legătură vie pentru cooperarea dintre cele două țări. Deosebit de importantă este sarcina complexă a Uniunii Elene din România privind menținerea patrimoniului istoric și social elen, unitatea expatrioților noștri, predarea limbii și tradițiilor, păstrarea continuității istorice a elenismului de aici.

Sunt convins de faptul că cele două țări, Grecia și România, vor colabora și în viitor în ceea ce privește idealurile, libertățile, că popoarele noastre vor rămâne prietene, valorificând trecutul comun și construind un viitor cât mai strălucit.

Trăiască 25 martie!”

Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,

Cu prilejul Zilei Naționale a Greciei, 25 martie 1821, permiteți-mi ca, în calitate de președinte și deputat al Uniunii Elene din România, să le urez grecilor și filoelenilor de pretutindeni un călduros „La mulți ani!”.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul deputat Răzvan Rotaru.

Bună ziua, domnule președinte!

Obiectul declarației politice: „Educație pentru un consum responsabil al lemnului în România”.

Stimați colegi,

Avem nevoie de un cadru legal prin care să generăm un sistem de educație pentru management sustenabil și responsabil al pădurilor din România. La nivel european sunt proiecte multinaționale care vizează promovarea beneficiilor pădurilor pentru stocarea carbonului, precum și mobilizarea oamenilor către un consum responsabil al resurselor forestiere. În cadrul acestor grupuri este și țara noastră, alături de Italia, Polonia, Malta și Spania.

Având în vedere situația deosebit de gravă care există în prezent în domeniul exploatării forestiere în România, consider că statul român trebuie să intervină urgent și cu fermitate pentru limitarea exportului de masă lemnoasă, una dintre cele mai importante resurse naturale ale acestei țări.

Consider, de asemenea, că interesul național este ca resursele naturale ale țării să fie prelucrate în cea mai mare parte în interiorul țării, astfel încât exportul să se bazeze pe produse finite cu o valoare adăugată superioară. Mai mult, o astfel de abordare va favoriza crearea de locuri de muncă în România și dezvoltarea industriei prelucrătoare naționale.

Pentru promovarea unei astfel de abordări este necesară o bună colaborare între Guvern, ca putere executivă, și Parlament, în calitatea sa de unică autoritate legiuitoare a țării.

În acest sens, am adresat mai multe întrebări Ministerului Mediului și Ministerului Apelor și Pădurilor, pentru a-mi comunica care sunt reglementările legale în vigoare care au ca efect direct sau indirect limitarea exportului de materiale lemnoase, fie că vorbim de bușteni sau cherestea, fie că e vorba de alte produse din lemn cu un grad scăzut de prelucrare.

Numai cunoscând aceste date vom putea să modificăm legislația în vigoare pentru a limita exportul de materiale lemnoase din România.

În același timp, am cerut Ministerului Mediului și Ministerului Apelor și Pădurilor să analizeze care sunt constrângerile legislației comunitare cu privire la reglementarea unei politici naționale care să aibă drept scop limitarea exportului de materiale lemnoase.

Așadar, vă rog, stimați colegi, ca, după ce Ministerul Mediului și Ministerul Apelor și Pădurilor își vor exprima

punctul de vedere pe aceste probleme, să propunem în Parlament o reglementare care să stabilească un regim special pentru exporturile de materiale lemnoase și de produse din lemn.

Mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc.

Urmează doamna deputat Antoneta Ioniță, PNL.

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi deputați,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Programul PSD pentru sănătate – între promisiuni și cruda realitate”.

Proiectul politic cu care actualul partid de guvernământ a câștigat alegerile parlamentare cuprinde o serie de promisiuni care ar fi putut rezolva o mare parte dintre problemele de care medicii și pacienții se lovesc de ani de zile.

Având un slogan curajos, „Pacientul, prima prioritate a reformei din sănătate”, programul social-democraților vorbește, printre altele, despre interzicerea pe termen limitat a exporturilor paralele de medicamente, în vederea asigurării necesarului existent pe piața românească, ceea ce implică protejarea sănătății publice. Tot ca o primă prioritate, s-a propus anularea unor acte normative emise de fostul Guvern, ce ar fi limitat accesul la tratamente de strictă necesitate sau ar fi obligat pacienții să plătească medicamente uzuale, în unele cazuri mai scump cu peste 1.000%.

Același program politic le prezintă românilor o serie de investiții foarte serioase în sănătate: Spitalul Republican „Carol Davila”, 8 spitale regionale noi, reabilitarea și modernizarea unui număr de 150 de ambulatorii de specialitate și 25 de unități de primire urgențe, dotarea fiecărui spital județean cu cel puțin un tomograf și un RMN, dotarea fiecărei comune din România cu o ambulanță. Iar lista promisiunilor se întinde pe aproximativ 30 de pagini.

În realitate, România se confruntă cu lipsa unor medicamente de strictă necesitate, cu bâlbe manageriale în domeniul sănătății, cu decese din cauza infecțiilor nosocomiale, cu o anumită incoerență în ceea ce privește aplicarea propriului program politic.

Astfel, comisarul european pentru politică regională a declarat că, deși există 250 de milioane de euro care ar putea fi folosiți în actuala perioadă pentru sistemul sanitar, nu s-a primit o hartă a nevoilor sanitare, „ca să știm unde, cum și în ce investim”. În aceste condiții, în loc de aplicarea reformelor cuprinse în programul PSD, nu ne mai miră faptul că ministrul sănătății a decis că o „primă prioritate” a mandatului său trebuie să fie amânarea deciziei de a se implementa planul de luptă împotriva infecțiilor nosocomiale din spitale pentru încă patru ani.

Îi invit pe domnii guvernanți să treacă la treabă și să aplice măsurile promise în programul de guvernare, să pună în centrul strategiei de sănătate pacientul, și nu clientela politică!

Vă mulțumesc.

Deputat al PNL, Antoneta Ioniță.

Mulțumesc și eu. Urmează domnul deputat Iulian Bulai. Dacă nu este, doamna Biró Rozália. Domnul Petru Movilă.

Stimate domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația politică se numește „Iașiul, bătaia de joc a PSD-ului”.

Stimați colegi,

În cazul în care nu ați aflat, capitala Moldovei s-a mutat la Piatra-Neamț. În urmă cu câteva zile, Guvernul Grindeanu a decis să organizeze la Neamț una dintre cele mai importante întâlniri pentru stabilirea unor noi coordonate în relația cu Republica Moldova. În afară de criteriul politic, bazat pe prietenii și relații de partid, nu există un alt argument real pentru care PSD a ales să dea cu piciorul sutelor de ani de istorie și tradiție. Ce contează că timp de aproape 300 de ani Iașiul a fost oficial capitala Moldovei sau că este cel mai mare și cel mai important oraș din Moldova? Oricum, de când Guvernul Grindeanu s-a instalat la Palatul Victoria, românii au avut de învățat tot soiul de lucruri noi.

Astfel, membrii PSD ne-au arătat că tradițiile de sute de ani sunt egale cu zero, că de cele mai multe ori cumetriile și prieteniile pe linie de partid cântăresc mai mult decât orice, că unde-i lege e tocmeală și că interesul propriu și bunăstarea sunt mai importante decât respectarea voinței unei țări întregi.

Stimați colegi, prin prisma deciziilor luate de Guvern în ultima perioadă, eu vă întreb în felul următor: mai contează Iașiul pentru PSD?

Alocările bugetare pentru județul pe care-l reprezint în Parlament au fost aproape zero, fiind printre cele mai mici din ultimii ani. Evenimentele de amploare ne ocolesc în detrimentul unor alte orașe. Investițiile de anvergură, atât de necesare dezvoltării întregii zone, nu mai sunt luate în calcul. Autostrada Iași–Târgu Mureș nici măcar nu mai există în planurile guvernanților PSD, spitalul de urgență abia se urnește.

Deciziile majore ocolesc Iașiul. Să fie aceasta pedeapsa pentru că unul dintre liderii lor s-a ridicat împotriva partidului? Să fie pedeapsa pentru faptul că Mihai Chirica, primarul Iașiului, a criticat modul în care PSD a aprobat Ordonanța nr. 13 și a înțeles că ceea ce s-a întâmplat în stradă a fost doar voința unui popor de a-și exprima punctul de vedere referitor la respectarea legii doar pe articolele și doar atunci când îi convin?

Dacă PSD consideră că joaca de-a politica este mai importantă decât soarta a sute de mii de oameni, se înșeală amarnic. Iașiul nu este un județ care să poată fi ignorat. Nu suntem doar voturi într-o simplă urnă, ci reprezentăm o capitală cu o istorie însemnată, un oraș care se dezvoltă de la o zi la alta și care, peste aproape trei ani, va plăti ignoranța PSD cu aceeași monedă.

Mulțumesc.

Vă solicit... Zece secunde, domnule președinte.

Vă solicit, stimați colegi din PSD, să vă corectați comportamentul și să reveniți asupra deciziilor luate și să dați Iașiului ce este al Iașiului!

Nu ștergeți pe jos cu sutele de ani de istorie și tradiție și nu întinați numele acestui oraș. Iașiul merită să-și păstreze statutul de ambasador în relația cu Republica Moldova, așa cum a făcut-o cu succes până astăzi!

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul deputat Mihai Weber.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

„Independența energetică – un obiectiv strategic național”. Doresc să aduc în atenția dumneavoastră o problemă de maximă importanță, pe care PSD-ul și-a asumat-o prin programul de guvernare. Este vorba despre independența energetică a României.

Independența energetică, dacă vreți, poate să fie cel mai important atu al țării în jocul economic european și la viitoarele negocieri privind locul acesteia în Uniunea Europeană.

Complexul Energetic Oltenia, unul dintre cei mai mari producători de energie din țară, are nevoie urgentă de investiții pentru modernizarea tehnologică.

Pe viitor, un mix energetic complex – hidro, nuclear, cărbune, gaze și energie regenerabilă – îi va oferi României independența energetică până în anul 2020.

Mulțumesc pentru atenție.

Mulțumesc și eu, inclusiv pentru concizie. Domnul Costel Alexe?

Domnul Pavel Popescu? Domnul Nicolae Neagu?

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați deputați,

Declarația mea politică se referă la „Cheltuielile în bugetul de stat 2017 – dezvoltare sau subdezvoltare?”.

Cheltuielile din bugetul de stat pe 2017 prevăd o creștere mult prea mare față de avansul economic avut în vedere în momentul întocmirii bugetului – 14,9% cer prin lege, față de o prognoză de 5,2% discutabilă –, ceea ce va conduce la o diminuare a investițiilor publice și la imposibilitatea abordării unor strategii în domeniile vitale ale României.

Până în acest moment, Guvernul Grindeanu nu a prezentat o strategie clară în sectoare-cheie pentru economia românească, cum ar fi: energie, infrastructură de transport sau apărare. Tragedia este, se pare, că nici nu își propune o abordare hotărâtă, tranșantă și curajoasă, prin expunerea publică a unor viziuni strategice în aceste domenii, din care, pe termen lung, România ar câștiga enorm în stabilitate, predictibilitate și dezvoltare economică.

Veniturile încasate în primele două luni sunt la limita prevederilor bugetare și ajustate, se pare, prin cumularea veniturilor bugetare ale datelor de 1 și 2 martie.

Rămâne destul de neclar cum se va putea asigura plata salariilor din bugetul de stat până la finalul anului 2017, ținând cont de majorările salariale bugetare actuale și cele viitoare, nemaivorbind de creșterea cu 16% a salariului minim pe economie.

Rata dobânzilor la datoria publică, transferurile către unități ale administrației publice locale, alocarea majorată cu 5% pentru protecție socială, creșterea transferurilor pentru contribuția pensionarilor recent scutită la plată vor sufoca bugetul de stat și vor conduce cu siguranță la rectificări bugetare în detrimentul investițiilor publice. În mod evident, avem de-a face cu o subdezvoltare pe termen mediu și lung, în care se amestecă viziunea de stânga, a beneficiilor sociale contra voturi, cu cea de dreapta, a stimulării afacerilor prin subfiscalizare, care pot conduce, cel mult, la stimularea consumului.

Cum rămâne totuși cu perspectiva pe termen mediu și lung a României, în contextul unei Europe tot mai complicate? E clar că nu stă în preocuparea Guvernului PSD-ALDE.

Din păcate, nu se califică a fi Guvernul României decât cu numele!

Deputat al PNL de Sibiu, Nicolae Neagu.

Mulțumesc. Domnul Silviu Dehelean?

Bună ziua! Domnule președinte, Stimați colegi,

Declarația mea politică se numește „Problema româncelor sclave în Italia este în România”.

Declarația politică pe care o fac astăzi reia un subiect intens dezbătut zilele acestea. Atât de intens, încât am uitat cu toții de unde a plecat.

Este prima oară când v-au oripilat poveștile româncelor care sunt umilite pe „plantațiile” din sudul Italiei? Sigur că nu. Le-ați mai auzit și în urmă cu doi ani. Autoritățile italiene au recunoscut și atunci că știau ce se întâmplă, dar că au intervenit în prea puține cazuri, din lipsa probelor, din lipsa declarațiilor victimelor și din cauza fricii acestora de a depune mărturie și de a merge până la capăt pentru pedepsirea brutelor care nu le plătesc, le înfometează și le violează.

Absurdul situației nu stă în faptul că victimelor le este frică de italieni, ci în faptul că victimelor le este frică să nu fie trimise acasă dacă vorbesc despre ceea ce îndură și că nu vor mai putea obține un loc de muncă acolo, în „iadul italian”.

Așadar, adevărata sursă a problemelor conaționalilor noștri care muncesc în Italia nu este mizeria umană a fermierilor italieni, ci execrabila administrare a finanțelor, economiei, sănătății și a țării, în general, de către autoritățile române, lipsa totală de perspectivă. Oamenii nu emigrează doar pentru bani, ci și pentru sisteme de sănătate și educație mai bune. În condițiile unor servicii publice decente, mulți dintre cei plecați ar fi preferat să rămână în țară, chiar și cu câștiguri salariale mai mici.

Dacă ar fi susținută și modernizată, educația din țară ar produce oameni calificați, nu doar forță de muncă brută, ușor de exploatat și de indus în eroare, potențiale victime pentru abuzuri.

Soluțiile reale se găsesc mai degrabă acasă decât în Italia.

În urmă cu doi ani, România nu a reacționat instituțional. Acum, la reluarea subiectului în presa internațională, diverși politicieni demarează o serie de demersuri care par menite, mai degrabă, să capitalizeze imagine publică decât să genereze soluții. Propunerile Guvernului par niște glume amare: centre de consultanță în zonă, platforme bilaterale cu comitete mixte româno-italiene...

Mulțumesc.

Vă mai cer 20 de secunde.

Dumneavoastră înțelegeți cum anume ajută Guvernul României româncele exploatate în Italia? Sau înțelegeți, ca și mine, că cineva s-a făcut că îi pasă, doar ca să dea bine

în presă, mai ales că ancheta a pornit acum de la The Observer?

Ne facem că nu înțelegem că soluția e la noi, că stă în puterea Parlamentului și a altor instituții ale statului. Soluția înseamnă legiferare cu discernământ și muncă în favoarea oamenilor, nu în favoarea unor interese meschine de grup...

Mulțumesc.

...educație și sănătate susținute real, nu transformate în izvor de sinecuri pentru clientela de partid, servicii publice echitabile și demne, protecție socială eficientă, oprirea furtului și a risipei banilor publici.

## **Domnul Marian Cătălin Predoiu:**

Domnul deputat Adrian Todoran?

Doamna deputat Camelia Gavrilă.

Domnule deputat Turcescu, regulamentul prevede să reluăm prin rotație, de la un grup la altul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor,

Obiectul declarației mele de astăzi se referă la „Consiliere și suport psihologic, cunoaștere și autocunoaștere – demersuri fundamentale ale unei educații responsabile”.

Evident, toți constatăm că ne aflăm într-o lume complexă, o lume a cunoașterii, dar și o lume în care valorile se amestecă, binele și răul coexistă derutant, valori și pseudovalori se află în fața tinerilor, există diferențe de statut economic, diferențe sociale, inechități și frustrări care se reflectă major asupra tinerilor, mai ales asupra adolescenților.

Mediul rural își are limitele și dificultățile lui, mediul urban înseamnă tentații, capcane sociale, violențe sociale sau familiale.

Și, sigur, la nivel de adolescență sau de copilărie, vârste critice – vârste numite, de exemplu, de J.J. Rousseau... Adolescența pentru el este „vârsta rațiunii”, dar și „revoluție furtunoasă”; pentru Schopenhauer, adolescența este „vremea neliniștii”... Toate acestea înseamnă, de fapt, că adolescența și copilăria sunt etape de criză, etape critice, și că acestea trebuie tratate cu maximă responsabilitate, pentru că înseamnă o sensibilitate puternică, vulnerabilitate în fața agresiunilor mediului și a tentațiilor, înseamnă curiozități sexuale incipiente, inadaptabilitate la rigorile lumii adulte, impulsivitate și, mai ales, un accentuat spirit de frondă.

Ce se întâmplă în societatea noastră, în școala românească? Observăm rolul destul de puțin semnificativ al consilierilor școlari, numărul lor limitat, al specialiștilor în psihologie, pedagogie, psihopedagogie și orientare în carieră.

Este motivul pentru care tragem un semnal de alarmă și constatăm că este imposibil ca un consilier să-și facă datoria și să aibă un efect benefic asupra a 800 de elevi, așa cum înseamnă normarea actuală, pentru că rolul lui înseamnă identificare de probleme, consiliere, dialog permanent, conturarea unor soluții posibile, abordări individuale personalizate, dar și integrarea tinerilor în grup sau promovarea valorilor în colectivele de elevi.

Este motivul pentru care îmi voi asuma, ca un subiect major, necesitatea schimbărilor de politică educațională și strategie de resurse umane în conceperea demersului de suport psihologic și consilierea tinerilor. Ne-am propus și la nivelul Comisiei pentru învățământ să abordăm conducerea Ministerului Educației, Departamentul de resurse umane, și să inițiem chiar...

Mulțumesc.

Bună dimineața, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cum ne batem joc de o investiție care a costat statul român milioane de euro”.

„Cardul de sănătate va dispărea, urmând să fie înlocuit de un nou act de identitate.” Aceasta...

...să fie și o inițiativă legislativă, în sensul în care să existe un consilier la maximum 500–600 de elevi.

Nu doar acest aspect este important. Trebuie și un accent sporit pe programele educaționale cu un conținut formativ puternic, deschiderea spre proiecte care vizează o cultură a colaborării, a echipei, atenția orientată spre o pregătire psihopedagogică mult mai solidă a studenților care vor deveni profesorii de mâine, pentru că doar în felul acesta vom putea vorbi de o asistență psihologică și psihopedagogică de calitate și adecvată unui mediu social complex, derutant și provocator.

Camelia Gavrilă, deputat al PSD Iași.

Mulțumesc, doamnă deputat. Domnul deputat Mugurel Cozmanciuc. Dacă doriți...

Bună dimineața, domnule președinte de ședință! Stimați colegi,

Declarația de astăzi privește modul oneros al unor politicieni de a exploata frica.

Dragi colegi,

Unul dintre cei mai apreciați politicieni actuali de la nivel internațional, premierul Canadei, Justin Trudeau, puncta că asistăm la un fenomen generalizat, anxietatea cetățenilor.

Acest fenomen este prezent și în țara noastră. Uneori avem senzația că îl putem atinge, că îi simțim apăsarea în mediu, în dialogul pe care îl avem cu cei dragi sau cu alegătorii. Așa că uneori suntem puși în fața unor decizii: exploatăm acest fenomen pentru a obține avantaje politice. Pe termen scurt le obținem, însă trebuie să reușim să privim și pe termen lung. Gândirea pe care trebuie să o dezvoltăm este aceea de a lăsa cetățenii să aleagă liber.

Într-adevăr, nu s-au creat locuri de muncă, nu s-au suplimentat resursele care produc hrană, dar, dacă ne uităm în trecutul imediat, vom observa o fractură în societatea noastră. A dus această fractură la reducerea încrederii, în primul rând, în instituțiile statului și, mai ales, în Parlamentul României. Această radicalizare și această ruptură între generații este dăunătoare societății.

De aceea, prin inițiativele noastre trebuie să urmărim și să credibilizăm Parlamentul, și să întărim și societatea civilă.

Fac un apel la responsabilitate, la profesionalism, pentru a înțelege și a pregăti legi care să fie pentru români și prin care românii să se simtă protejați.

Vă mulțumesc.

V-a vorbit Mugur Cozmanciuc.

Mulțumesc. Urmează domnul deputat Robert Turcescu.

Iertați-mă! Îmi cer scuze că vă întrerup!

Reluați declarația, porniți microfonul, ca să pornească și cronometrul.

Mulțumesc mult. Reluați întreaga declarație.

Mulțumesc.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Cum ne batem joc de o investiție care a costat statul român milioane de euro”.

Stimați colegi,

„Cardul de sănătate va dispărea, urmând să fie înlocuit de un nou act de identitate.” Aceasta a fost știrea bombă a sfârșitului de săptămână.

Știm cu toții că aceste carduri de sănătate, care au costat statul român sume consistente, de ordinul milioanelor de euro, au reprezentat o întreagă aventură birocratică încă de la început. De la cozile imense până la oamenii care au aflat că nu există carduri pe numele lor și un sistem de citire a lor care a dat chix de prea multe ori.

În contextul în care serviciile statului care se ocupă cu eliberarea de documente nu fac nici măcar în prezent față, din lipsă de personal, de spații și de logistică, nu pot să nu mă întreb cum vor face față atunci când va veni vorba de emiterea și eliberarea a 22 de milioane de noi cărți de identitate.

Cunoașteți cu toții cozile de la aceste servicii, cunoașteți cu toții și celebrul caz al domnului Tăriceanu, băgat în față pe ușa din dos pentru a-și ridica permisul de conducere.

Personal am simțit nefuncționalitatea acestui sistem. La un moment dat mi-am pierdut cardul de sănătate și a trebuit să aștept șase luni pentru înlocuirea lui. Repet, șase luni, adică o jumătate de an, asta deși plătesc lunar, de mai bine de 20 de ani, asigurări de sănătate statului român.

Sunt curios și ce se va întâmpla cu actualele cititoare de carduri de sănătate. Cu siguranță ele nu vor putea fi folosite la citirea viitoarelor cărți de identitate, așa că medicii și unitățile sanitare vor fi nevoiți să achiziționeze unele noi. Alți bani, altă distracție!

Cred cu tărie că noi, parlamentarii, trebuie să ne îndreptăm atenția foarte serios către această chestiune. Sunt de acord, este necesară o informatizare a datelor fiecărei persoane, însă de ce nu am făcut-o de la început? De ce a trebuit să mai trecem prin coșmarul cardului de sănătate, dacă Ministerul de Interne tot avea în plan un astfel de proiect? Mie, personal, îmi miroase a lipsă de profesionalism și a bani aruncați pe geam.

Mulțumesc.

Deputat al PMP, Robert Turcescu, Circumscripția nr. 14 Constanța.

Mulțumesc și eu, domnule deputat. Domnul deputat Ștefan Mușoiu.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se va numi „Fermierii vor beneficia și de credite ieftine”.

Dragi colegi,

Ministerul Agriculturii a reușit, într-un interval de timp scurt, să repună în funcțiune plata subvențiilor pentru aproape toți fermierii. Iar Guvernul PSD nu se oprește aici! Executivul Grindeanu continuă să susțină fermierii români prin măsuri care au ca scop stimularea producției autohtone agricole. Fermierii vor beneficia de credite ieftine pentru achiziția de terenuri agricole, pentru asigurarea capitalului de lucru și a investițiilor necesare. De această măsură pot beneficia aproximativ 10.000 de societăți din agricultură, obiectivul acestei reglementări fiind creșterea cu 10% a producției interne.

Statul va garanta 80% din valoarea creditului luat de fermieri, iar restul de 20% va fi garantat prin terenul achiziționat. Creditele vor fi acordate la o dobândă de maximum 2% peste Robor, iar comisionul de garantare va fi redus de la 3,8% la 2%. Practic, reducerea comisionului de garantare de 3,8% va asigura accesul mai facil al fermierilor la garanții pentru credite. Plafonul maxim este de până la 3 milioane de euro.

Toate sumele necesare pentru implementarea acestora au statut de împrumuturi subordonate și sunt asigurate din Fondul pentru garantarea creditelor, constituit în baza Legii nr. 218/2005, și nu afectează bugetul anual al MADR-ului.

Așadar, tot ceea ce am promis în campania electorală de anul trecut am pus deja în practică. Mai mult, nu doar că noi, cei de la PSD, ne ținem de cuvânt, dar luăm și toate măsurile prin care sprijinim fermierii români. Până acum suntem în grafic, sau puțin în avans, și nu ne vom opri aici, ci vom continua în acest ritm pe care puține guverne anterioare l-au avut.

Vă mulțumesc.

Deputat de Ialomița, Mușoi Ștefan.

Mulțumesc și eu. Doamna deputat Roberta Anastase, PNL.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Astăzi voi vorbi despre poluarea orașului Ploiești, această problemă fiind una dintre cele mai grave și vechi probleme care macină viața de zi cu zi a locuitorilor orașului Ploiești. Vorbim de o poluare produsă din mai multe surse, de pe platformele economice din interiorul orașului sau de cele de la marginea acestuia.

Singura autoritate care a încercat să găsească soluții adecvate pentru stoparea acestei situații a fost Primăria Ploiești. Ea a inițiat întâlniri între agenții economici și potențialii poluatori, a inițiat discuții între autorități și specialiști, încercând să rezolve această problemă.

Din păcate, limitele în care poate acționa Primăria Ploiești sunt unele destul de mici și, în același timp, știm foarte bine că nu are competențe legale extinse în acest domeniu. Ca urmare, rezultatele în domeniul reducerii poluării se aproprie de zero.

În continuare, orașul este otrăvit și există zile în care sute de telefoane sunt date către 112, în decurs de numai câteva zeci de minute.

Ceea ce mi se pare cel mai grav este că instituțiile care îi pot identifica, controla, sancționa pe poluatori – și aici mă refer la Garda de Mediu Prahova și la Agenția pentru Protecția Mediului – aleg să se ascundă în spatele unor comunicate de presă pompoase. Prin intermediul lor încearcă să se disculpe pentru lipsa de rezultate concrete în ceea ce privește eradicarea acestui fenomen.

Consider că lucrurile s-ar îmbunătăți considerabil dacă Ministerul Mediului nu ar rămâne impasibil, și nu de acum, de foarte mult timp, ca și cum nu ar fi la curent cu problema reală a poluării, care atentează la viața locuitorilor municipiului Ploiești.

Fac apel, pe această cale, în fața dumneavoastră, fac apel la domnul vicepremier Daniel Constantin, ministrul mediului, apelor și pădurilor să nu mai ignore această problemă. Ploieștenii au dreptul la viață, au dreptul la un mediu sănătos și numai instituțiile din subordinea ministrului mediului pot rezolva această gravă problemă.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Domnul Emil Marius Pașcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Distinși colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Să luăm aminte!”.

Luna martie este dedicată marșului pentru viață, dedicat temei „Ajută mama și copilul! Ei depind de tine”.

Este îngrijorător că România se află între primele cinci țări din lume, toate foste țări comuniste, Rusia ocupând locul I, în statistica numărului de avorturi, raportat la populația actuală. 22,8 milioane de avorturi legale chirurgicale, doar în spitalele de stat, în ultimii 60 de ani.

Dacă în Primul Război Mondial au murit circa 1.125.000 de români, iar alți 800.000 de români, militari și civili, au pierit în cel de-Al Doilea Război Mondial, este înfiorător să constatăm că cei mai mulți români și-au pierdut viața prin avort.

Sunt înregistrate peste 7,8 milioane de avorturi în România, doar în ultimii 16 ani.

Anul trecut, media avorturilor înregistrate în spitalele de stat a fost de circa 185 pe zi. La această statistică nu sunt cuprinse avorturile care se efectuează în clinicile particulare, avorturile medicamentoase, cele făcute în străinătate româncelor plecate la muncă.

Potrivit Oficiului European de Statistică, Eurostat, România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene care au înregistrat cea mai mare scădere a populației.

Datele arată că țara noastră se află în topul european fruntaș la mortalitate. În acest context, rata mortalității infantile, de nouă decese la 1.000 de nou-născuți, este de trei ori mai mare decât media europeană și reprezintă o problemă complexă, care nu se poate soluționa pe termen scurt.

Pe de altă parte, constatăm că România se clasează în primele 10 locuri din Europa la incidența infecțiilor cu transmitere sexuală, potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății. Un milion de români suferă de o infecție cu transmitere sexuală. Este, așadar, de datoria noastră, a tuturor, să susținem educația pentru sănătate și viață în școli, care poate constitui un proiect de țară pentru viitorul României.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat al PMP de Mureș, Marius Pașcan.

Mulțumesc și eu.

Urmează doamna deputat Maricela Cobuz, PSD.

Stimați colegi,

Declarația politică se numește „Importanța dieteticianului în sistemul de sănătate românesc”.

Formarea unei noi specializări în domeniul sănătății, nutriția și dietetica, a urmărit, încă de la începutul înființării, completarea unei verigi lipsă din sistemul de sănătate din România.

Datele statistice din România indică o stare alarmantă cu privire la tulburările nutriționale. 21% dintre români sunt obezi, 31% sunt supraponderali, iar obezitatea infantilă este în continuă creștere.

România are al doilea cel mai mare număr de pacienți diabetici din Europa, cu 1,5-2 milioane de diabetici și aproximativ 3 milioane de prediabetici. În afară de efectele devastatoare asupra stării de sănătate, nutriția defectuoasă impune costuri bugetare foarte mari și presiune asupra economiei pentru tratamentele acestor afecțiuni. Din această cauză, se impune o definire clară a profesiei și rolului dieteticianului în România.

Legea nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România vine în sprijinul acestui proces de completare a spectrului serviciilor medicale de sănătate.

În țările Uniunii Europene există aproximativ 35.000 de dieteticieni, care, prin exercitarea profesiei, vizează direct optimizarea sănătății europenilor.

Trebuie să avem în vedere că alinierea la practica europeană și internațională într-un domeniu esențial pentru om, alimentația, răspunde unei atenționări venite prin Declarația de la Luxemburg, în urmă cu mai bine de 10 ani, pe 29 iunie 2005, când reprezentanții ministerelor sănătății ale statelor membre UE recomandau luarea de măsuri intervenționale asupra stilului de viață de către fiecare stat membru.

Cunoașterea, acceptarea rolului și importanței dieteticianului în echipa de îngrijire medicală vor contribui nemijlocit la o creștere a eficienței serviciilor de sănătate și, implicit, a calității vieții.

De aceea, voi susține inițiativa legislativă cu privire la normele metodologice de aplicare a Legii nr. 256/2015 privind exercitarea profesiei de dietetician, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Dieteticienilor din România.

Mulțumesc.

Deputat de Suceava, Cobuz Maricela, medic.

Domnul Daniel Olteanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se numește „Mesajul oficial al PSD pentru Moldova: «Știm că nu vă facem autostrăzi, mulțumiți-vă cu drumuri județene și comunale!»”.

Am luat act cu consternare de ultimele declarații ale doamnei ministru Sevil Shhaideh, conform cărora ar trebui să eliminăm orice discuție cum că Guvernul ignoră Moldova. În sprijinul declarațiilor Domniei Sale, doamna ministru amintește faptul că Regiunea Nord-Est ar avea cea mai mare alocare din cadrul Programului Operațional Regional, un program dedicat autorităților locale.

Atrag atenția reprezentanților Guvernului că se află într-o eroare fundamentală și că, astfel, nu fac decât să confirme faptul că Moldova este și va rămâne izolată.

Am subliniat, în intervențiile mele anterioare, dezastrul provocat de PSD la nivelul marilor investiții în infrastructură prin bugetul pe 2017.

Conform fișelor de obiectiv ale Ministerului Transporturilor, județul Vaslui va avea parte de zero lucrări în execuție în ceea ce privește construirea sau modernizarea infrastructurii. 435.000 de vasluieni sunt uitați total de Guvern. Aceeași situație e întâlnită și în alte județe ale Moldovei, ceea ce înseamnă că un sfert din populația țării beneficiază de sub 5% din totalul marilor investiții în infrastructură.

În ceea ce privește Programul Operațional Regional, sumele avansate nu sunt un cadou, ci reprezintă o consecință a faptului că Regiunea de Nord-Est a reușit să ocupe un loc fruntaș în absorbția fondurilor europene derulate în cadrul execuției 2007–2013, multe axe de finanțare fiind suprasubscrise. Am arătat că, atunci când avem parte de aceleași reguli, putem face performanță.

Ceea ce spune acum doamna ministru Shhaideh – foarte grav – este că POR, un program prin care pot fi modernizate, de exemplu, drumuri județene, poate înlocui lipsa marilor lucrări de infrastructură.

Ce ar putea să înțeleagă un investitor de aici? Că va trebui să accepte că-i este imposibil să fie competitiv, din cauza dezastrului de la nivelul infrastructurii feroviare, a lipsei drumurilor, a lipsei autostrăzilor, și că va trebui să fie satisfăcut că vor fi modernizate câteva drumuri județene și comunale, de parcă industria Moldovei ar trebui să facă export pe drumuri județene și comunale!

Modernizarea micii infrastructuri este firească și este meritul autorităților locale că reușesc să epuizeze fondurile europene în acest domeniu. Izolarea Moldovei este însă cauzată de faptul că Guvernul a tăiat regiunea de pe lista marilor proiecte de infrastructură...

Mulțumesc.

...acele proiecte care cresc cu adevărat competitivitatea zonei și atracția pe care ar putea-o avea pentru investitori.

Solicit Guvernului PSD să arate responsabilitate, iar această responsabilitate nu înseamnă a transmite mesaje de genul: „Aveți bani de drumuri județene și comunale, de asta nu vă facem autostrăzi!”.

Strategia PSD de a ține Moldova în izolare este o palmă nemeritată dată celei mai sărace regiuni, iar explicațiile despre înlocuirea finanțărilor destinate autostrăzilor cu acelea pentru drumuri comunale și județene descalifică acest Guvern.

Vă mulțumesc.

Daniel Olteanu, deputat al PNL, Vaslui.

Mulțumesc și eu. Urmează doamna deputat Laura Moagher. Nu e aici. Atunci, domnul Leoreanu.

Bună dimineața!

Declarația mea politică este un apel la responsabilitate politică și decizională.

Stimați colegi,

Astăzi vreau să vă transmit tuturor un mesaj îngrijorător pentru țara noastră, în speranța că parlamentarii care fac parte din coaliția de guvernare îl vor lua în considerare și nu vor lăsa ca lucrurile să se înrăutățească.

Săptămâna trecută am participat, în cadrul Comisiei pentru buget și finanțe, la întâlnirea cu delegația Fondului Monetar Internațional, în cadrul căreia s-a transmis că există motive serioase de îngrijorare.

Există posibilitatea crescută ca țara noastră să nu își poată respecta angajamentele asumate, din cauza creșterii nesustenabile a nivelului de salarizare în mediul bugetar, fără a exista un suport într-o creștere a productivității, la care se adaugă și relaxarea fiscală, făcută la repezeală și nefundamentată pe analize profunde și coerente, pentru care abia acum se caută, la nivel guvernamental, soluții de compensare.

Ca deputat liberal, așa cum au transmis și colegii mei, nu ne opunem creșterii nivelului de salarizare, însă această creștere trebuie să se bazeze pe o creștere economică sănătoasă. Și, mai mult, cei de la Comisia Europeană au transmis că sunt îngrijorați că România ar putea să aibă în acest an cea mai mare creștere a deficitului bugetar din Uniunea Europeană.

Colac peste pupăză, vicepremierul a anunțat că nu mai sunt bani pentru cofinanțarea proiectelor europene derulate de administrațiile locale.

Dragi colegi, veștile nu sunt bune și nu ne putem preface că nimic grav nu se întâmplă. Dacă nu vom lua măsurile necesare și nu vom acționa în consecință, lucrurile se vor agrava.

Mesajul celor de la FMI a fost clar: politicile economice ale României trebuie să fie orientate spre investiții, și nu spre consum. Să reflectăm la aceasta, pentru că orice măsuri populiste și nesustenabile poate vor aduce beneficii pe termen scurt, însă pe termen lung vom avea o țară pustiită și tristă.

Vă mulțumesc.

V-a vorbit Laurențiu Dan Leoreanu, deputat al PNL, Neamț.

Mulțumesc. Domnul Doru Petrișor Coliu.

Declarație politică: „Diaspora – românii uitați de autoritățile române”.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Astăzi vreau să vă vorbesc despre cele patru milioane de cetățeni români abandonați de patria mamă.

Atunci când am colindat cărările Europei, pentru a face campanie, cetățenii români din diaspora mi-au pus o întrebare recurentă: pe noi de ce ne-au uitat cei de la București?

Îmi răsună și acum în urechi vorbele lui Ioan din Spania: „Dorule, dacă ajungi acolo, în «Sfatul țării», să le amintești și de noi. Să le spui că suntem ai nimănui pe aici și că tare am vrea să ne întoarcem acasă, dar nu ne lasă gurile familiilor rămase acolo, pe care trebuie să le hrănim!”

M-am hotărât să îi răspund lui Ioan de aici, de la tribuna „Sfatului țării”, așa cum numește el Parlamentul: „Ioane, frate, «Sfatul țării» a uitat că reprezintă poporul, a uitat că este aici pentru a rezolva problemele celor ce l-au ales. «Sfatul țării» este ocupat să caute tertipuri pentru a-i scăpa pe unii de brațul lung al legii. «Sfatul țării» este preocupat de grațierea răufăcătorilor. Da, Ioane, acestea sunt preocupările «Sfatului țării», nu tu și ai tăi!”

În numele tău, Ioane, și în numele celor patru milioane ca tine, izgoniți din țară de politicieni ce mint frumos și nu fac nimic, de mafia ce a distrus țara, îi întreb: pe românii care mor cu zile prin spitale cine îi grațiază? Pentru copiii care nu mai merg la școală cine caută tertipuri pentru a îi scăpa de sărăcie? Pentru batalioanele de medici și profesori sau ingineri ce părăsesc anual țara cine caută soluții pentru a-i păstra acasă? Și aș putea întreba la nesfârșit. Sunt atât de multe întrebări la care oamenii așteaptă un răspuns.

Doamnelor și domnilor,

Ce faceți pentru a răspunde problemelor poporului, și nu problemelor celor care au jefuit țara?

Doamnelor și domnilor din „Sfatul țării”,

Ce faceți pentru a îi proteja pe cei izgoniți de sărăcia din țară, sărăcie creată și cu ajutorul dumneavoastră?

Ce faceți pentru ca sclavii români din Italia să scape din ceea ce se întâmplă?

Ce faceți pentru femeile românce batjocorite în Spania? Ce faceți pentru muncitorii români exploatați din Marea Britanie, Germania sau Franța?

Ce faceți pentru cei pe care i-ați împins să-și părăsească țara, vatra strămoșească, pentru a pune pâine copiilor pe masă?

Doamnelor și domnilor, înainte de a va preocupa de scăparea de pedeapsă a unora sau altora ce au jefuit țara, preocupați-vă de adevăratele probleme ale celor peste 23 de milioane de „Ioani”. Aduceți-vă aminte, în ceasul al 12-lea, că dumneavoastră sunteți „Sfatul țării”...

Mulțumesc.

Suntem aici, în „Sfatul țării”, pentru a-i reda speranța și mândria lui Ioan, lui și tuturor acelora care băjenesc pe drumurile lumii. Dacă nu ați fost capabili să-i păstrați acasă, fiți măcar capabili să le redați speranța și mândria.

De aici, din „Sfatul țării” tale, Ioane, îți spun că nu am uitat pentru ce m-ai votat și ce speranțe ai pus în mine.

Mulțumesc.

Doru Coliu Petrișor, deputat de Diaspora.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul deputat Marius Budăi.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Stimați colegi,

Obiectul declarației politice de azi este „Guvernul continuă procesul de debirocratizare și descentralizare prin reorganizarea instituțiilor statului și eliminarea taxelor și a formularelor inutile”.

Stimați colegi,

Toți parlamentarii PSD și ALDE am votat la începutul acestei legislaturi în favoarea eliminării celor 102 taxe nefiscale, respingând astfel cererea de reexaminare a domnului președinte Klaus Iohannis, care refuzase anterior promulgarea legii.

Ne-am ținut de cuvânt față de românii care ne-au votat și abia acum putem spune că a început procesul real de debirocratizare și că nu mai este doar o lozincă scrisă pe hârtie, cum a fost în cazul Guvernului precedent, condus de tehnocrați.

Prin reducerea numărului de taxe, fiecare român va simți în mod real că rămâne cu mai mulți bani în buzunar. Taxele mai mici îi încurajează pe cetățeni să rămână în țară, iar pe investitori să creeze locuri de muncă aici, în România.

Vreau să anunț că Guvernul condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu lucrează la înființarea unui departament de debirocratizare și descentralizare.

Am promis în programul de guvernare că vom elabora un întreg pachet legislativ pentru simplificarea documentelor și formularelor pe care trebuie să le completeze acum agenții economici și pe care au obligația să le prezinte administrațiilor financiare locale și centrale.

În același timp, ne-am luat angajamentul că vom restrânge la jumătate numărul de taxe fiscale și nefiscale. Am eliminat 102 taxe, urmează să eliminăm și alte plăți pe care în acest moment românii trebuie să le achite la instituțiile statului.

De asemenea, în perioada următoare, actualul executiv va deschide un site care va cuprinde nomenclatorul tuturor taxelor din România.

Ministerul Finanțelor Publice are în vedere să introducă un sistem prin care instituțiile administrației publice locale și centrale nu vor mai solicita persoanelor fizice și juridice un document care se află deja înregistrat la o altă instituție publică.

După ce se vor implementa toate aceste măsuri vom avea un sistem administrativ transparent, deschis și orientat spre problemele cetățenilor.

De aceea, consider că împreună putem să contribuim la aplicarea cât mai rapidă a acestor măsuri, prin adoptarea lor, în regim de urgență, la nivelul comisiilor parlamentare, atunci când proiectele vor ajunge în Parlament.

Vă asigur de tot sprijinul meu în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci în ceea ce privește proiectele elaborate de Guvern în acest domeniu.

La nivel local, în județul Botoșani, pe care îl reprezint în Parlamentul României, am început deja dezbaterile cu mediul de afaceri cu privire la...

Mulțumesc.

...Legea prevenției fiscale și la promovarea măsurilor aprobate de Guvernul condus de prim-ministrul Sorin Grindeanu la nivel economic și social.

Vă mulțumesc.

Deputat de Botoșani, Marius Constantin Budăi.

Domnul Moldovan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Sportul românesc. Punct și de la capăt”.

Doamnelor și domnilor,

A sosit momentul să vorbim despre sportul românesc la timpul prezent.

Dacă în trecut sportul a reprezentat un motiv aproape constant de mândrie și unitate națională, în prezent sportul este pe cale să devină o zonă a jocurilor de tip politic, o sursă de bani făcuți ușor, o formă fără fond.

De ce a început sportul să semene cu jocul politic?

Este simplu. Pentru că aproape cu fiecare ocazie cu care au loc alegeri în forurile de conducere ale federațiilor sportive se ajunge la scandaluri cu acuze de fraudă și de manipulare a voturilor. Asta înseamnă neîncredere, iar neîncrederea îndepărtează oamenii de sport.

De ce sportul se prezintă ca o sursă de bani care se fac ușor?

Simplu. De exemplu, numeroasele dosare penale având ca obiect evaziunea fiscală și spălarea banilor prin diverse inginerii financiare care implică unele cluburi sportive.

De ce sportul românesc este pe cale să ajungă o formă fără fond?

Iarăși simplu. Deoarece cadrul legal actual încurajează luptele pentru putere și jocurile de culise, în loc să-i favorizeze pe cei care chiar depun efort și aduc medalii și mândrie în țară.

Au drept de vot și cei care conduc cluburile care fac performanță în competițiile internaționale, dar și cei care conduc așa-numitele cluburi-fantomă, înființate și afiliate strict pentru ca unele persoane sau grupuri de interese să aibă un cuvânt de spus când sunt alegeri în federațiile sportive.

Concluzionând, cred că sportul românesc are nevoie de o nouă legislație, o legislație clară, precisă, dar în același timp flexibilă și care să fie orientată spre sportiv, și nu să îl încurce.

Avem nevoie urgent de o lege care să taie răul de la rădăcină și să instituie premisele revenirii sportului în aria de interes a individului, dar și premisele readucerii României pe locurile fruntașe în competițiile internaționale.

Vă mulțumesc.

Sorin Dan Moldovan, deputat al PNL, Circumscripția electorală nr. 13 Cluj.

Mulțumesc.

Domnul Cătălin Cristache, PMP.

„De ce taxa auto este inutilă, indiferent de guvernarea care o aplică”

Stimați colegi,

Vreau să vă vorbesc astăzi despre taxa auto sau taxa de primă înmatriculare sau timbrul de mediu. E aceeași, indiferent de cum se numește.

Guvernul Tăriceanu a decis prima oară implementarea acestei taxe, în iulie 2006, iar în ianuarie 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, ea a intrat în vigoare. Comisia Europeană a catalogat-o imediat drept discriminatorie și, în martie 2007, România a fost amenințată cu infringementul.

În urma presiunilor de la Bruxelles, în aprilie 2008, apare taxa de poluare, care a crescut birul pentru mașinile noi și l-a scăzut pe cel pentru mașinile second-hand, fapt care a atras presiunile producătorilor și importatorilor de mașini.

La finalul anului 2008, taxa a fost din nou schimbată, fiind triplată pentru mașinile vechi de import și eliminată total pentru autovehiculele noi Euro IV sub 2.000 cm[3] .

În februarie 2009, taxa de poluare auto a scăzut, devenind doar dublă față de cea inițială.

Trei ani mai târziu, în ianuarie 2012, a intrat în vigoare taxa pentru emisiile poluante, care a mai vizat și mașinile înscrise prima dată, și a fost aplicată de la 1 ianuarie 2007, pentru care nu se plătise nicio taxă auto.

A mai trecut un an și, în februarie 2013, Guvernul a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, care s-a aplicat începând cu 15 martie.

V-am făcut, stimați colegi, o scurtă istorie a acestei taxe pe care eu o consider inutilă.

Știu că acum Executivul se gândește la o nouă formulă pentru acest bir, motiv pentru care vreau să atrag atenția cu privire la câteva aspecte.

Știu că ea se aplică sub diferite forme și denumiri în multe țări, însă în acele țări, în schimbul acestei taxe, șoferii au o infrastructură rutieră bine pusă la punct. Mai mult, autoritățile din țările respective au luat măsuri pentru a încerca să reducă și poluarea. Una dintre cele mai populare astfel de măsuri o reprezintă benzile unice pentru transportul public, fapt care a încurajat...

Mulțumesc.

...cetățenii să își lase mașinile acasă și să folosească transportul public în comun.

Nu mai spun de condițiile din aceste mijloace de transport public. Cu toții știm că în străinătate am călătorit cu autobuze moderne, curate...

Bună dimineața! Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Discutam destul de mult, zilele acestea, despre securitatea statului, despre întărirea armatei sau despre răul pe care ni-l pot provoca alte state. Vorbim despre amenințări externe, fără să luăm în calcul sau în considerare factorii interni. Unul din acești factori, pe care propun să-l analizăm cu mare atenție, este cel demografic, factorul care va defini politica economică și socială de mâine, puterea și importanța țării noastre în regiune.

Declinul demografic este o problemă fundamentală pentru România și pentru alte state europene. De ce să nu discutăm și să acționăm mai mult în acest sens? Viitorul acestei țări depinde de copiii ei, de sănătatea mamelor care le dau viață, de speranța de viață, de politicile noastre din prezent.

Până acum s-au strâns o serie de date îngrijorătoare, care ne poziționează pe un loc neonorabil în Uniunea Europeană.

Potrivit ultimelor statistici internaționale, România are cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană, iar mortalitatea maternă este dublă față de media Uniunii. Și iarăși vă spun cu îngrijorare: în mediul rural se regăsesc cele mai multe cazuri.

Datele statistice, raportate la numărul populației, arată că ne situăm în topul țărilor cu cele mai mari rate ale declinului demografic din UE.

În anul 2015, potrivit Eurostat, ne poziționam pe locul 4, după Bulgaria, Croația și Ungaria.

Fără să insist prea mult asupra altor aspecte și domenii la fel de importante pentru țară, consider evoluția demografică de după 1989 o vulnerabilitate pentru securitatea națională. Redresarea natalității și creșterea nivelului de trai au devenit o misiune fundamentală pentru noi.

Față de vechile guvernări, echipa Partidului Social Democrat propune o nouă abordare. Noi am demonstrat că putem crește bugetul apărării cu 2% din produsul intern brut, adică să ne respectăm angajamentele militare față de aliați și să cheltuim mai mult pentru educație, să acordăm mai multă atenție copiilor, să creștem bugetul...

Mulțumesc.

...și care întotdeauna vin la timp.

În România, la 11 ani de la apariția acestei taxe, nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. Infrastructura rutieră e la pământ, traficul rutier este sufocat de prea multe autoturisme și transportul în comun este un chin pentru oricine îl folosește. Cred cu tărie că ar trebui să ne gândim la toate aceste chestiuni, înainte ca Guvernul să aplice un nou bir...

Încheiați, vă rog!

...cetățenilor acestei țări. Vă mulțumesc. Cătălin Cristache, Circumscripția nr. 18 Galați.

Mulțumesc și eu. Domnul Florinel Stancu.

Mulțumesc.

...pentru sănătate și să inițiem serii succesive de reduceri masive a impozitelor, toate în același timp.

Politicile Guvernului menite să stimuleze tinerele familii vor continua. Majorarea indemnizației de creștere a copilului, votată de vechiul legislativ, va fi implementată...

Mulțumesc.

...de Guvernul Grindeanu.

Actualul Guvern poate și va garanta gratuitatea tuturor analizelor necesare femeilor însărcinate, astfel încât să fie eliminate riscurile pentru mamă și copil. Însă, cu siguranță, vom putea schimba în bine mult mai ușor lucrurile dacă societatea civilă ne va fi alături. Și acest lucru pare că se întâmplă. O dovadă este proiectul „Mame pentru viață. Viață pentru mame”, ce se desfășoară în 30 de comunități rurale din județele Vaslui, Vâlcea și Dolj.

Pe această cale, felicit...

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Florinel Stancu, deputat, Circumscripția nr. 17 Dolj.

Mulțumesc, domnule deputat. Domnul Dumitru Mihalescul, deputat PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se referă la „Necesitatea susținerii exporturilor românești”.

Stimați colegi,

Exporturile reprezintă un element esențial al creșterii economice și o pârghie pentru stabilitatea economică, însă sunt necesare o serie de instrumente pentru stimularea și susținerea operatorilor economici români în acest proces al lansării de produse și servicii pe piețele externe.

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că, în anul 2016, exporturile României au crescut cu 5,1% față de anul 2015, ajungând la un nivel record de 57,4 miliarde de euro, în timp ce importurile au urcat cu 7% față de anul 2015, ajungând la suma de 67,3 miliarde de euro. Astfel, deficitul comercial a ajuns la 19%, adică aproape 10 miliarde de euro. Însă problema nu este acest deficit, ci structura defectuoasă pe care țara noastră o are în ceea ce privește comerțul internațional, deoarece exportăm produse cu valoare adăugată mică, în timp ce importăm în masă produse cu valoare adăugată mare.

Întreaga tendință de creștere a livrărilor la export duce la o valorificare continuă a oportunităților de absorbție a produselor țării noastre de către partenerii comerciali externi.

Din păcate, exporturile României sunt duse în spate doar de câteva companii, majoritatea cu capital străin, și ar fi de preferat ca economia națională să nu se bazeze doar pe acestea, deoarece poate fi ușor vulnerabilizată de fluctuațiile de pe piețele internaționale.

Consider că este necesară găsirea unui echilibru, pentru că nu există o politică stabilă și coerentă la nivel de export. Firmele cu acționariat românesc, care reprezintă cu adevărat miezul sănătos al economiei românești, trebuie încurajate să testeze piețele străine, în vederea asigurării dezvoltării economice. Fără un sprijin direct din partea Guvernului, acest lucru este foarte greu de realizat. Deși există câteva organisme a căror misiune este de a oferi ajutor și...

## Mulțumesc.

...consultanță, rezultatele acestora sunt slabe. Pentru că dispune de resursele necesare, sarcina Guvernului este de a crește cu cât mai mult suma de 57,4 de miliarde de euro, obținută la finalul anului 2016.

România este o țară cu un potențial fantastic pentru zona de export, însă sunt indispensabile: instruirea antreprenorilor pe domeniul operațiunilor de export, promovarea puternică a brandurilor locale pe plan extern și oferirea unui ajutor substanțial în sprijinirea companiilor românești să identifice oportunitățile existente pe piețele străine.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Deputat al PNL, Dumitru Mihalescul.

Mulțumesc.

Urmează domnul deputat Cătălin Nechifor, PSD.

## Mulțumesc, stimați colegi.

Întrucât astăzi este Ziua internațională a combaterii insomniei, voi vorbi despre noi, parlamentarii, și despre declarații politice, în primul rând. De ce? Pentru că ceea ce facem noi, deputați și senatori, nu doar în România, în toată lumea, înseamnă să parlamentăm, să discutăm, să vorbim, să aducem argumente, să combatem, să criticăm, să fim de acord. Deci, în principiu, despre comunicare. Și, despre comunicare, vreau să vă spun că în munca de parlamentar avem câteva instrumente care sunt și cuantificate și care sunt și folosite de cei care fac statistici, în special mass-media. Aici avem declarații politice, intervenții în plen, avem interpelări, avem întrebări.

Iată că astăzi, la ora 9.58, un număr de 24 de colegi, după calculul meu, au vorbit în plenul Parlamentului la această procedură de declarații politice. Foarte puțini, mai precis vreo 6% din totalul parlamentarilor, ceea ce ne face să credem că e foarte important și necesar să schimbăm această procedură, dintr-un timp alocat de două, trei minute într-o variantă în care obligatoriu trebuie să vorbești, deci trebuie să te expui în public, și să modificăm pe procedura veche, cea prin care aveam posibilitatea să depunem și declarații în scris, așa încât ceea ce spunem noi, ceea ce credem noi că e de comunicat, să poată să ajungă și la cei care sunt direct interesați.

Vreau să vă spun că și în Parlamentul European este o procedură mai simplă, în sensul că este limitată luarea de cuvânt în timp la un singur minut, acea procedură numită „one-minute speeches”, dar cred că pentru România, pentru un Parlament modern, e foarte important, și aceasta solicit, să luăm în calcul, împreună, ca să existe posibilitatea pentru parlamentari să depună și declarații politice în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cătălin Nechifor, PSD, Suceava.

O zi bună tuturor!

Mulțumesc.

Astăzi au vorbit până acum 36 de deputați. Urmează al 37-lea, domnul deputat Oprea, PNL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Totul se datorează intervenției dumneavoastră mai dure și, în felul acesta, vă mulțumim toți cei care am luat cuvântul astăzi.

Declarația are titlul: „Vitezele Europei și vitezele liderilor din coaliția PSD-ALDE”.

Cea de-a 60-a aniversare a tratatelor de la Roma, din 25 martie 2017, va fi marcată de reflecții profunde asupra stadiului în care se află proiectul integrării europene...

## Iertați-mă un pic!

Stimați colegi, vă rog să acordăm respect vorbitorului și să îl ascultăm!

Mulțumesc.

Nu, o să citească înregistrarea, probabil...

Recent, în pregătirea summitului de la Roma, Comisia Europeană a prezentat în „Cartea albă privind viitorul Europei” cinci scenarii privind evoluția Uniunii Europene. S-a vorbit, astfel, despre o Uniune cu mai multe viteze, unul din cele cinci scenarii, în care integrarea se va concentra pe zona euro, iar uniunea monetară va deveni un club și mai select.

Pentru a face o impresie artistică specifică democrației originale românești, domnii Dragnea și Tăriceanu au ținut să arate că putem și noi să mergem cu mai multe viteze. Dar, din păcate, cutia pe care o prezintă ei este un pic defectă și are doar trei trepte: Ordonanța nr. 13, Ordonanța nr. 6 și Ordonanța nr. 9, prin care PSD–ALDE au creat un mare deserviciu României. Astfel de acțiuni iresponsabile au sporit neîncrederea partenerilor noștri.

Ca urmare, dacă România nu va reuși să demonstreze că are o poziție binemeritată în noua structură europeană, vom avea acces tot mai redus la instrumentele de finanțare, cu riscul condamnării definitive la subdezvoltare. Deși premierul „Gândeanu” s-a declarat... „Gringanu”, „Gânganu”... s-a declarat împotriva unei Europe cu mai multe viteze, credibilitatea lui, pe plan extern, prin girul dat ordonanțelor de urgență, este discutabilă.

De aceea avem nevoie de lideri care să înțeleagă miza uriașă a poziționării corecte a României în negocierile complicate din interiorul Uniunii Europene.

Deputat PNL de Iași, Dumitru Oprea. Mulțumesc.

## **Domnul Marian Cătălin Predoiu:**

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Cu această declarație, se încheie prima parte a ședinței de astăzi, consacrată declarațiilor politice.

Vă mulțumesc pentru cooperare și încadrarea în limita regulamentului și, de asemenea, doresc să vă felicit pe toți pentru declarațiile pe care le-ați făcut, toate de substanță și de calitate.

Vă mulțumesc și o zi bună în continuare!

## DUPĂ PAUZĂ

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sala de ședință. Domnule Munteanu, vă rog frumos, dacă puteți veni până la prezidiu?

Stimați colegi, continuăm dezbaterile cu capitolul II. Prima Cameră sesizată.

Punctul 13 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011.

Dintre inițiatori, dacă e cineva care dorește să ia cuvântul?

Sunteți inițiator? Domnul Moldovan?

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Raportul comisiei asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, Pl-x 20/2017, este eronat, pe fond, din mai multe motive.

În primul rând, concluziile raportului contrazic partea introductivă a acestuia, în sensul că din partea introductivă a raportului reiese un anumit obiect de reglementare, cel adevărat, iar concluziile privesc cu totul și cu totul alt obiect de reglementare, unul inexistent.

A doua observație privește un argument folosit de comisie, cum că propunerea legislativă nu ar trebui luată în calcul pentru că ar modifica un ordin de ministru, ceea ce este fals, deoarece propunerea urmărește modificarea Legii educației naționale, nu a vreunui ordin de ministru, iar, din acest motiv – spune comisia –, trebuie să respingem propunerea legislativă.

În legătură cu acest argument profund eronat, reamintesc colegilor un principiu al ordinii normative, și anume acela că actul cu forța juridică inferioară este cel care se modifică atunci când actul cu forța juridică superioară suferă modificări, și nu invers.

Astfel, ordinul de ministru este un act juridic inferior Legii educației naționale, care se va modifica în funcție de modificările survenite la Legea educației, și nu invers, așa cum încearcă să argumenteze comisia.

În fine, dacă propunerea legislativă inițiată ar intra în vigoare, aceasta ar garanta stabilitate și ar bloca imixtiunea politică în sistemul de conducere al unităților de învățământ.

Așadar, nici vorbă de vreo interdicție de participare la vreun examen sau concurs.

Pentru aceste motive, și anume un raport contradictoriu, eroarea comisiei cu privire la obiectul de reglementare al propunerii legislative, înțelegerea greșită a principiului ierarhiei normative, vă solicit, stimați colegi, să o retrimitem la comisie, pentru a fi înțeleasă în fundamentele ei adevărate și precise.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc și eu. Comisia?

Comisia pentru educație?

La microfon, domnule Dobre, că nu înțeleg așa, din sală.

## Domnule președinte,

Având în vedere propunerea inițiatorului și ceea ce am convenit cu liderii de grup, vă propun retrimiterea pentru două săptămâni.

Vă mulțumesc.

Acum am înțeles. Din sală nu-mi dădeam seama ce-mi spuneți.

Vot, vă rog.

74 de voturi pentru, un vot împotrivă. Două săptămâni la comisie. Procedură, domnul Munteanu.

## Domnule președinte,

Vă solicit retrimiterea... Mai bine spus, mai întâi să aducem în față, de la poziția 96, PL-x 69/2017 și, după ce dăm votul acesta, să îl retrimitem la comisie pentru două săptămâni de zile.

Vă mulțumesc foarte mult.

Poziția 96?

96! PL-x 69/2017.

Da. Vot! Unanimitate. Vot pentru retrimitere, da? Două săptămâni. Un coleg care nu votează, 108 voturi pentru. PL-x 69/2017 – două săptămâni la comisie. Continuăm.

14. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 28 iunie „Ziua ziaristului român”. Inițiatorii? Nu. Comisia? Administrație, cultură? Vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă prezint raportul comun suplimentar asupra Propunerii legislative privind declararea zilei de 28 iunie „Ziua ziaristului român”.

În ședința plenului Camerei Deputaților din ziua de marți, 27 septembrie 2016, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, s-a hotărât retrimiterea Propunerii legislative privind declararea zilei de 28 iunie „Ziua ziaristului român” Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, în vederea examinării și depunerii unui nou raport, în procedură obișnuită, transmisă cu adresa Pl-x 97 din 27 septembrie 2016.

Pentru această propunere legislativă s-a întocmit un raport comun, în data de 6 septembrie 2016, prin care s-a propus, cu majoritate de voturi, adoptarea acesteia.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 15 martie 2016.

Consiliul Legislativ avizează favorabil propunerea legislativă.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale au hotărât avizarea favorabilă a acestei propuneri. Guvernul susține adoptarea propunerii legislative.

Aceasta are ca obiect de reglementare declararea zilei de 28 iunie „Ziua ziaristului român”, urmând a putea fi marcată de către autoritățile administrației publice centrale, locale, asociații și organizații neguvernamentale, muzee și reprezentanțe ale României în străinătate, prin organizarea de evenimente dedicate recunoașterii rolului și meritelor ziariștilor. Serviciile publice de radiodifuziune și televiziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport suplimentar comun de adoptare.

În funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Dezbateri? Domnul Pleșoianu.

Domnul Pleșoianu.

## **Domnul Liviu Ioan Adrian Pleșoianu:**

Mulțumesc.

E rău când, în goana după trafic, tiraj sau rating, presa exploatează cinic suferința și chiar moartea? Da, e rău!

E bine să ne prezinte presa cazuri sociale cutremurătoare, astfel încât să redevenim capabili de a vedea omul dincolo de cifre? Da, e bine!

E rău să apară în presă stenograme falsificate, prin care se încearcă discreditarea unui politician? Da, e rău!

E bine să aflăm din presă despre abuzuri, chiar și în cazul instituțiilor despre care ni se spune că nu greșesc niciodată? Da, e bine!

E rău să fie presa infiltrată cu acoperiți? Da, e rău!

E bine să prezinte presa materiale video cu mai mari ai serviciilor secrete care calcă pe bec? O, da, e foarte bine! E rău când orice acțiune e comentată în cheia unor clișee propagandistice ieftine? Da, e rău!

E bine să apărem în presă, în mod repetat, atunci când dormim în plen, în formă continuată? Da, e foarte bine!

Presa nu e nici mai bună, nici mai rea decât ansamblul societății pe care o deservește. Nu e nici mai bună, nici mai rea decât suntem noi, cei de aici. Însă oricum ar fi ea, bună sau rea, presa este o instituție-cheie a oricărei democrații, la fel cum și noi, Parlamentul, suntem.

Să fie într-un ceas bun! Salut declararea zilei de 28 iunie drept „Ziua ziaristului român”!

Mulțumesc.

Domnul Pașcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi,

Sigur, e bine să avem cât mai multe prilejuri de bucurie, de sărbătoare, să avem o frenezie a zilelor pe care le aniversăm.

În schimb, conotația acestora, semnificația acestor sărbători cred că este cea mai importantă. Atâta vreme cât vom inventa o zi a ziaristului, pornind de la ultima zi de activitate a lui Eminescu la ziarul „Timpul”, vom putea inventa și un alt eveniment, penultima zi, antepenultima zi. Sigur, nu contestă nimeni importanța gazetarului Eminescu, este un înainte-mergător. Dar, atunci când căutăm argumente pentru o zi a ziaristului, ea trebuie să fie una temeinic gândită și care să fie reprezentativă pentru această breaslă din România.

Ei bine, de ce nu a fost ziua apariției „Curierului românesc”, primul ziar apărut în România? Pentru că oricum am avut o presă care a apărut după 200 de ani după ce exista deja în Europa!

## Avem în 3 mai Ziua libertății presei!

Sunt atâtea temeiuri justificate, motivate. Am întrebat la Comisia pentru cultură de ce Ziua ziaristului, și nu Ziua jurnalistului, un termen consacrat în terminologia internațională? Ziarist este legat de ziar, de diarium, ceea ce apare zilnic. Adică, oarecum, îngustează semnificația acestei sărbători.

Prin urmare, câtă vreme nu vom porni de la argumentații valide, realiste și care într-adevăr să aibă o semnificație pentru această breaslă și, în general, pentru români, vom inventa artificial astfel de evenimente care sunt invalide sau care au serioase vicii.

De aceea, Grupul PMP se abține de la a valida această zi, care este una unilaterală și discriminatorie, prin însăși terminologia ei.

Vă mulțumesc.

Domnul Márton Árpád.

## Domnule vicepreședinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi pare foarte rău că, din cauza noii legislaturi, eu nemaifiind membru în Comisia pentru cultură, ci în Comisia juridică, această lege a revenit în forma în care a plecat, deși mai toate grupurile parlamentare, pe atunci, erau de acord cu o cu totul altă formulare, care ar fi permis ca această lege să fie votată de toți.

Care era observația de atunci cu care toți cei din sală au fost de acord?

1. Cea ridicată de colegul nostru antevorbitor. Adică să fie Ziua jurnalistului, și nu a ziaristului.

2. Că noi, minoritățile naționale, nu ne regăsim. Adică jurnaliștii care activează în limba unei minorități naționale sau pentru emisiuni radio, TV pentru minoritățile naționale nu se regăsesc în această zi.

Probabil se va vota această lege cum a revenit de la comisie. Chem colegii mei din grupul parlamentar să facem un alt proiect de lege pentru Ziua jurnaliștilor din România, că acesta... Și, atunci, să fie o zi a jurnaliștilor minorităților naționale din România, să avem și noi o zi, adică jurnaliștii în limbile minorităților naționale să aibă și ei o zi, pentru că din această lege au fost excluși.

Ca atare, Grupul nostru parlamentar se va abține.

Și, încă o dată spun, era mult mai ușor să se reformuleze terminologia în „Ziua jurnalistului din România”.

S-a uitat de ce a fost retrimis, așa rămâne...

Noi ne vom abține. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul... Doamna Fădor Angela. O iau în ordinea în care v-ați înscris...

Domnul Florin Roman, atunci.

E în locul... vorbește în locul dumneavoastră?

Domnule Turcescu, sunteți doi... și a mai vorbit cineva, deci... hotărâți-vă. Sunteți trei vorbitori...

## Bună dimineața, stimați colegi!

Înainte de a fi parlamentar, 14 ani am îmbrățișat meseria de jurnalist. Au fost 14 ani din viață, frumoși, grei, fără weekend, fără sâmbătă, fără duminică, cu o muncă nenormată pentru cei care fac această meserie din plăcere.

L-am ascultat adineauri pe reprezentantul UDMR vorbind de un jurnalist minoritar, într-o țară majoritară... Și credeți-mă, cu toată simpatia și cu tot respectul, rar mi-a fost dat să aud asemenea exprimare de la tribuna Parlamentului. Adică mai trebuie să-i facem și pe jurnaliști minoritari, într-o țară de majoritari.

Cred că sensul acestui proiect de lege este unul foarte clar: să-i cinstim și să-i respectăm pe acei oameni care zilnic fug după știri, care zilnic fug după noutate, care, așa cum spunea colegul Pleșoianu, cu bune, cu rele, ne oferă informația utilă de care avem nevoie zi de zi.

Din acest motiv, vă rog respectuos să fim cu foarte, foarte multă înțelepciune, să dăm jurnalistului ce-i al jurnalistului, și nimic mai mult.

Grupul PNL va susține acest proiect de lege. Vă mulțumesc.

Domnul Turcescu.

## Stimați colegi,

Cred că Ziua jurnalistului va fi ziua în care – și am să vă dau câteva exemple – Consiliul Național al Audiovizualului va funcționa într-adevăr ca o instituție menită să curețe, să fie atentă la ceea ce înseamnă spațiul exprimării în public, prin mijloacele de informare în masă, și nu o instituție politizată, o instituție cangrenizată de foarte mulți ani.

Cred că Ziua jurnalistului sau Ziua ziaristului din România va fi ziua în care consiliile de administrație de la TVR și de la Radio vor fi niște consilii de administrație alcătuite din profesioniști, și nu niște locuri în care vom vedea sinecuriști politici instalați în aceste poziții.

Cred că Ziua jurnalistului sau Ziua ziaristului va fi ziua în care se va face lumină în legătură cu marea dramă națională – și nu folosesc o expresie prea tare – a distrugerii Rodipet, o instituție care asigura, până în urmă cu câțiva ani de zile, distribuția presei scrise. Dispariția ei a îngropat presa scrisă din România, iar de acest lucru, după cum bine știți, sunt două zone vinovate: Clubul Român de Presă, de la acea vreme, condus de Cristian Tudor Popescu, și Guvernul Năstase, condus de însuși Adrian Năstase.

Cred că Ziua ziaristului sau Ziua jurnalistului din România va fi ziua în care piața de publicitate din România nu va mai fi distorsionată de imixtiuni politice, așa cum se întâmplă de atâta amar de ani, încât unele bugete sunt direcționate politic spre o instituție de presă sau alta, în funcție de voia celor care se află la guvernare.

Cred că Ziua jurnalistului sau a ziaristului din România va fi ziua în care va fi respectată Legea nr. 544, cea a accesului liber la informații, o lege vitală în orice țară din lume, pentru ca jurnalistul să-și poată face într-adevăr meseria.

Nu în ultimul rând, cred că Ziua ziaristului sau a jurnalistului din România va fi ziua în care guvernanții, oricare ar fi ei, poate chiar Parlamentul României, vor înceta să privească la Casa Presei – celebrul edificiu din nordul capitalei, care are în continuare acest nume –, ca la o feudă disputată în mod jalnic între RA-APPS și Coresi, în așa fel încât acea clădire, altminteri impozantă, stă să cadă pur și simplu. E o clădire dărăpănată, e o clădire în care n-a mai investit nimeni niciun leu de atâta amar de ani și și-au găsit culcuș acolo tot soiul de instituții, de toate felurile și de toate culorile politice, însă prea puține instituții de presă mai funcționează în așa-numita „Casă a Presei”.

Sunt doar câteva dintre aspectele care ar face orice zi din viața unui jurnalist mai luminoasă, și nu neapărat o zi de 28 iunie, tratată ca o sărbătoare națională. Vă mulțumesc.

și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu amendamentele admise și redate în anexa nr. 1 și amendamentele respinse, care sunt redate în anexa nr. 2.

## Mulțumesc.

Deci ne-am oprit ieri la 85, cu... Înțeleg că, din raportul suplimentar, amendamentul acesta a fost abrogat... Procedură.

Domnul Pambuccian.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Când urcam treptele acestea, mă gândeam dacă să încep cu o ironie. Dar n-am să fac așa, pentru că subiectul e foarte serios.

Propunerea mea este să retrimitem la comisie și să adaptăm titlul acestui proiect la realitatea din România, unde avem jurnaliști care se exprimă în diverse limbi, care aparțin etniilor recunoscute în România, reprezentante în Parlamentul României. Și cred că cel mai normal titlu ar fi „Ziua jurnalistului din România”, pentru că vorbim de jurnaliști de diverse expresii, care trăiesc în România și își desfășoară activitatea în România.

Mi se pare că în felul acesta rezolvăm simplu o chestiune care poate să ducă în timp la tot felul de tensiuni, discuții, care sunt absolut neproductive, și să abată proiectul acesta de lege de la intenția inițiatorului.

Deci vă propun retrimiterea la comisie, în acest scop. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Vot.

128 de voturi pentru, 4 împotrivă. Două săptămâni la comisie.

Stimați colegi,

Revenim la poziția 5, la Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2016, PL-x 10..., pe care l-am retrimis ieri, pentru raport suplimentar, la Comisia juridică.

Vă rog, comisia, să prezentați raportul suplimentar.

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, ieri după-amiază am modificat raportul și astăzi vă prezentăm un raport suplimentar asupra proiectului de lege pe care l-ați enunțat dumneavoastră.

Consiliul Legislativ și Consiliul Superior al Magistraturii au dat un aviz favorabil proiectului de ordonanță, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, de asemenea.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, specializată în combaterea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, cu personalitate juridică, care, potrivit legii, își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României.

În urma reexaminării legislative, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum

Am aflat astăzi cu surprindere de faptul că ieri s-a ținut o ședință a Comisiei juridice, fără să fim anunțați. Cei doi membri ai USR nu am fost, niciunul dintre noi, anunțați. Este împotriva regulamentului, care prevede, la art. 52, să se facă convocarea cu cel puțin 24 de ore înainte.

Deci este inadmisibilă această atitudine, să aflăm din plen că a existat o ședință a Comisiei juridice, fără să fim, niciunul dintre noi, anunțați, și fără să avem posibilitatea de a ne exprima în cadrul ședinței.

Activitatea noastră nu poate fi pur formală, nu suntem aici pentru decor, vrem să fim respectați și să ni se dea posibilitatea să ne exercităm atribuțiile.

Domnul Márton Árpád.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

## Domnule vicepreședinte, Doamnelor și domnilor,

După cum știți, inclusiv Curtea Constituțională a statuat că plenul este suveran, iar plenul, ieri, a votat retrimiterea la comisie, ca să avem un raport astăzi, până la ora 10.00.

Ca atare, în mod evident, plenul știa că n-au cum să treacă 24 de ore de la momentul în care a dat votul, ca să fie convocată această comisie în 24 de ore. Deci anunțul s-a făcut de aici; unu.

Doi. De obicei, în astfel de situații, se întrunește comisia în timpul ședinței sau, cel mai târziu, la finele ședinței. Nu știu cine și cum a convocat și ce... cum a fost omisă convocarea colegilor noștri din Grupul parlamentar al USR, dar, în mod evident, din moment ce plenul a decis că azi dezbatem...

Păi verificați, vă rog, verificați ce este în stenogramă și o să vă dați seama că, din punctul de vedere al timpului trecut de la votul plenului până la dezbaterea aceasta, în total, n-au trecut 24 de ore. Ca atare, nu avea cum să fie convocată ședința comisiei cu 24 de ore înainte. Sunt situații excepționale, când, pentru a rezolva o problemă urgentă, trebuie să iei o decizie eficientă. Sau vreți să treacă tacit? Că este cel mai eficient mod de a dezbate în Parlament.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule deputat.

Eu, ieri, am făcut aici o discuție cu liderii dumneavoastră de grup, ați avut liderul de grup prezent aici, a fost de acord cu procedura, v-a explicat domnul deputat mai înainte care e procedura, plenul e suveran, s-a luat o decizie. Îmi pare rău că nu v-au anunțat cei de la secretariatul Comisiei juridice, nu e treaba noastră.

Continuăm.

Vă rog, domnule Varga.

Cele afirmate de colegul nostru, Márton Árpád, cred că sunt corecte, pertinente, pentru că ieri, în timpul dezbaterilor pe acest raport, au fost dezbateri pro și contra, în cele din urmă, în timpul ședinței, ne-am retras, am discutat chiar amendamentele propuse de domnul Márton, unele nu au trecut și apar în anexă. Are un singur amendament, n-a mai trecut. Astăzi l-am scos, am făcut precizarea că este și în anexa nr. 1, și în anexa nr. 2.

Nu exista posibilitatea să convocăm ședința Comisiei juridice, pentru că, în timpul plenului, am plecat la sală, pentru a dezbate acest proiect. Cu promisiunea că până la 10.00, astăzi, acest raport va fi la Biroul permanent. Mulțumesc.

Domnul Nicolăescu.

## Domnule președinte de ședință,

Cred că avem o problemă importantă din punct de vedere procedural. Și nu cred că pe noi nu ne interesează modul în care se face sau nu convocarea deputaților pentru a putea participa la ședințele comisiilor.

De aceea, ar trebui să sesizăm astăzi că avem disfuncționalități în ceea ce înseamnă aplicarea regulamentului și modalitățile cele mai optime de convocare a deputaților. Și cred că o discuție în Biroul permanent privind modul de funcționare a secretariatelor comisiilor ar trebui să aibă loc.

Și în felul acesta cred că obiecțiile ridicate de colegul nostru își vor căpăta în timp, pentru noi, pentru toți, până la urmă, rezolvarea corectă.

Deci vă solicit ca în Biroul permanent să discutați modalitatea cea mai bună prin care deciziile care se iau în plenul Camerei Deputaților să fie transmise imediat tuturor celor interesați. Și, atunci, nu vom mai ajunge la asemenea situații.

Mulțumesc.

Total de acord. Discutăm astăzi la Biroul permanent. Continuăm.

De la punctul 86 la 96.

Dacă mai sunt intervenții?

Vă informez că nu mai am niciun amendament admis. Dacă la respinse mai vrea cineva să ia cuvântul? Nu.

Deci, cu raportul suplimentar și cu amendamentele admise și respinse, legea merge la votul final.

Revenim la ordinea de zi.

Punctul 15, Proiectul de lege privind instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei.

Inițiator? Domnule Călin, inițiator? Comisia, dacă inițiatorii nu doresc...

## **Domnul Ion Călin:**

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate pentru dezbatere

și avizare pe fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege privind instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Anul viitor, după promulgare...

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât avizarea favorabilă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei, evenimentul urmând a fi marcat de autoritățile centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter cultural-artistic și științific.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii comisiilor propun plenului Camerei, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de lege privind instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei, cu amendamentele admise prevăzute în anexa la prezentul raport.

Fac precizarea că, în funcție de obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri generale? Vă rog, vă rog. Înscrieți-vă, apăsați, ca să vă văd. Nu... Acum... Șovăială.

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul de deputați ai Partidului Național Liberal susține prezentul proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu mai sunt. Avem...

Domnul Bichineț.

Să facem și noi Ziua Moldovei, domnule Bichineț.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

Mă rog, din patriotism local, e bine ca oamenii să-și susțină zona. Și eu îi încurajez, voi susține acest proiect de lege. Nu știu ce vor face colegii mei.

Mă gândesc că în urmă cu ani se gândise cineva de la Iași, nu-i mai spun numele, să facă un partid al moldovenilor. Din punctul meu de vedere, unul care n-a dus la nimic. Și chestiunile acestea sunt periculoase.

Nu v-ați gândit, domnule președinte, stimați colegi, ca, începând de la 1 ianuarie 2018, în fiecare zi să avem ziua a ceva? Și, dacă se poate, să nu muncească nimeni. Adică să avem în fiecare zi – Ziua ziaristului, Ziua popicarului, Ziua profesorului, a medicului, a olteanului, a basarabeanului – și să avem zile libere pentru toată lumea. Pentru că noi o ducem foarte bine, țara este înfloritoare... Iar dacă la ziua aceasta, a Olteniei, putem să adăugăm un asterisc, să fie Ziua Olguței, dacă se poate.

Mulțumesc.

Alte intervenții? Domnul Mihai Voicu.

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Poziția Grupului PNL a fost exprimată, însă eu, neavând la îndemână expunerea de motive a legii, sper din tot sufletul că inițiatorii au rezolvat marele mister al punctelor cardinale. Mulțumesc mult.

Domnul Korodi.

Domnule Solomon, vă invit un pic la prezidiu, dacă tot ați venit în sala de plen.

Sper ca după dezbaterile furtunoase să nu cereți retrimiterea la comisie, ca și la cealaltă, vă rog, domnule Solomon...

Vă rog, domnule Korodi.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte. Stimați colegi,

România este a 7-a țară în Uniunea Europeană, încă, și este foarte important să ne dăm seama că o țară atât de mare înseamnă și o țară cu diversitate locală foarte importantă.

Și eu cred că inițiativele care marchează sărbătorirea unor zone care au o identitate specială, o tradiție specială, sunt foarte importante. Arată că se poate construi pe diversitate, și nu pe o centralizare accentuată.

Am auzit intervenții în care colegii spuneau că sunt tot felul de zile pentru a sărbători bresle sau localități sau alte evenimente importante. Da, acestea pot fi foarte importante pentru o anumită parte a societății românești sau pentru o anumită parte a comunităților locale. Și, atunci, ar trebui să permitem. Asta nu înseamnă că am periclita un interes național.

Este foarte important ca diversitatea în România să fie apreciată – și zonele tradiționale chiar dau un aport semnificativ la... acest criteriu.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule Drulă.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Am o observație de natură... care ține de tehnică legislativă. Respectiv, în afară de primul articol, unde se instituie Ziua Olteniei pe 21 martie, care are un sens, restul articolelor, cel puțin așa cum sunt modificate prin amendamentele admise, care sunt convins că vor rămâne, au formulări care conțin verbul „a putea” – „se poate...”, „se pot organiza manifestări”, „autoritățile pot...”.

Da... asta nu este o formă de a legifera, prevăzând o posibilitate. Se poate și dacă nu există articolele acolo, adică este o supralegiferare și este o proastă tehnică legislativă, să includem posibilitatea. Tot ce nu e explicit interzis e permis.

Da. Domnul Varga.

Nu vreau să-l contrazic pe colegul meu, dar... pe tehnică legislativă este corect. Nu este o obligație. Și, ca atare, rămâne textul așa. Dacă nu este o obligație, dacă vrei o faci, dacă vrei n-o faci.

Da. Mulțumesc. Sistăm dezbaterile. Mergem mai departe. Vot final.

16. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2016 pentru modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 54/2016 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, prin reformarea sistemului de control al tuberculozei și consolidarea gestionării tuberculozei rezistente la medicamente, prin asigurarea accesului universal la diagnostic și tratament și abordarea nevoilor grupurilor de populație cu risc, pentru perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2018, implementat de Fundația Romanian Angel Appeal.

Guvernul?

## **Domnul Cristian Vasile Grasu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

## Stimate domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Numele meu este Cristian Grasu. Sunt secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Proiectul de lege este inițiat de Ministerul Sănătății și vizează aprobarea Ordonanței nr. 16, pentru a modifica și completa art. 2 din Legea nr. 54/2016, în vederea asigurării condițiilor ca Ministerul Sănătății să poată deconta către Fundația Romanian Angel Appeal, pe baza documentației depuse în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru, sumele necesare acoperirii plății TVA pentru bunurile și serviciile achiziționate în cadrul programelor de combatere a HIV/SIDA și a tuberculozei, potrivit metodologiei de rambursare aprobate prin Ordinul ministrului sănătății publice nr. 2.008/2008.

Textul inițial era următorul – la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 54/2016: „Documentele justificative pentru TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate până la intrarea în vigoare a prezentei legi se depun până la finele lunii decembrie 2015 și se decontează din bugetul anului 2016.”

Având în vedere că un act normativ produce efecte pentru viitor și ținând cont că, de la momentul aprobării și până la momentul publicării în Monitorul Oficial, respectiv intrarea în vigoare, a trecut un anumit interval de timp, ceea ce a condus la neaplicarea dispoziției sus-menționate, în acest sens, prin textul ordonanței, se propune completarea art. 2 cu alin. (4), astfel: „Documentele justificative pentru TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate până la intrarea în vigoare a prezentei legi se depun în cursul anului 2016 și se decontează din bugetul anului 2017.”

Având în vedere aspectele sus-menționate, Guvernul susține proiectul prezentei legi.

Comisia? Domnul Badea.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Raport comun asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2016 pentru modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 54/2016 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România

Comisiile pentru sănătate și pentru buget au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege mai sus menționat.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 54/2016, în vederea asigurării condițiilor ca Ministerul Sănătății să poată deconta sumele către Fundația Romanian Angel Appeal, pe baza documentației depuse în termen de 30 zile de la sfârșitul fiecărui trimestru, pentru bunurile și serviciile achiziționate în cadrul programelor de combatere a HIV/SIDA și a tuberculozei.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților raportul comun de admitere, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

## Dezbateri?

Domnul Leoreanu? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PNL din Camera Deputaților va susține acest proiect de lege care se referă la aprobarea Ordonanței nr. 16/2016 de modificare a art. 2 al Legii nr. 54/2016 privind acordarea unor sume din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, în vederea acoperirii necesarului TVA, referitor la bunuri și servicii achiziționate prin Programul național privind combaterea HIV/SIDA și a tuberculozei.

Considerăm că acest program trebuie să continue și este o măsură bună de a asigura sustenabilitatea și durabilitatea acestui program privind accesul universal la diagnostic, la tratament, dar și de identificare a nevoilor unor grupuri de populație aflate în zona de risc.

Vă mulțumesc.

Domnul Stamatian.

Profit de faptul că sunt membru al Comisiei pentru sănătate, pentru că este o problemă de interes absolut, de siguranță națională. Dacă în urmă cu 20 și ceva de ani TBC-ul devenise totuși mai rar, dacă erau afecțiuni care erau eradicate în România, astăzi sunt din nou pe tapet.

Votăm astăzi pentru un amendament, ca să se completeze susținerea programului anti-TBC. Dar vreau să atrag atenția din nou Ministerului Sănătății și plenului că programele naționale sunt subfinanțate, că prevenția și diagnosticul precoce, conform și amendamentului care a fost depus la buget, nu sunt suficient în atenția nici a Parlamentului, nici a Ministerului Sănătății.

Cu siguranță vom vota pentru această modificare și rămâne o preocupare, sper, a Comisiei pentru sănătate a Parlamentului, dar în special a Ministerului Sănătății, obținerea de fonduri necesare pentru prevenție, pentru diagnostic precoce și pentru cercetare aplicată în domeniul sănătății.

Vă mulțumesc.

Alte intervenții? Vot final.

17. Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

Inițiatori?

Comisia? Domnul Munteanu?

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 20 septembrie 2016.

La întocmirea raportului, Comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020.

Membrii comisiei au examinat proiectul de lege în data de 7 martie 2017. Au participat toți cei 24 de membri ai comisiei.

În urma examinării, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri?

Domnul Tinel Gheorghe.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Am să citesc titlul proiectului de act normativ supus dezbaterii astăzi, ca să vedeți...

E o chestie de procedură pe care o ridic astăzi și îmi cer scuze domnului președinte al comisiei, cred că a fost o scăpare a noastră în Comisia pentru agricultură.

Titlul spune așa: „Proiect de lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură”. Este vorba de PL-x 371/2016.

Ce spune solicitarea inițiatorilor acestui proiect de act normativ? La lit. n), înlocuirea sintagmei „utilizare legală” cu sintagma „utilizare”.

În comisie am avut discuții aprinse pe această formulă generată de informațiile din teren, că sintagma „utilizare legală” a creat foarte multe disfuncții în aplicarea Legii privind acordarea de subvenții.

Dar... și ce am știut noi? Și aici este o vină, pentru că, iată, ajungem să reglementăm de două ori aceeași chestiune.

Ordonanța nr. 3/2015 a fost aprobată de Legea nr. 104/2015, în mai 2015, și, la art. II din Legea nr. 104, se spune așa: „În tot textul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, sintagma «utilizare legală» se înlocuiește cu sintagma «utilizare».” Este exact textul de lege pe care îl dezbatem noi astăzi. Adică procedura aceasta am respectat-o noi și am pus-o în practică, solicitarea celor care aveau probleme, încă de la aprobarea Ordonanței nr. 3, și eu cer comisiei și cer plenului să nu dăm un vot de adoptare astăzi, să dăm un vot de respingere, pentru că textul de lege supus dezbaterii și aprobării noastre astăzi este aprobat și este în vigoare încă din mai 2015. Și, dacă greșesc cu ceva, rog Comisia pentru agricultură, pe președintele comisiei, să mă contrazică și să spună că nu este adevărat.

Altfel, ajungem să reglementăm de două ori lucruri care deja sunt în vigoare de doi ani de zile. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt.

Vot final.

18. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Inițiatorul nu mai este.

Comisia? Juridică, pentru administrație? Domnul Buican.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctele de vedere favorabile ale Guvernului, prin care susține adoptarea proiectului de lege, sub rezerva însușirii unor propuneri și observații.

În urma dezbaterilor și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele

admise, prezentate în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Dezbateri? Vă rog. Domnul Roman.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Național Liberal susține adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 230/2007. El vine să facă ordine sau să aducă mai multă rigoare în ceea ce privește funcționarea asociațiilor și este foarte, foarte important totuși să susținem și acea precizare că minorii sub 3 ani de zile sunt exceptați de la plata cheltuielilor de întreținere.

Și din acest motiv Grupul PNL susține acest proiect de hotărâre.

Vă rog, alte intervenții? Nu.

Vot final.

19. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2016 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare și eficientizare a activității unor structuri ale administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Guvernul?

## **Domnul Tudorel Andrei** – _președintele_

## _Institutului Național de Statistică_ **:**

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Bună ziua!

Numele meu este Tudorel Andrei. Sunt președintele Institutului Național de Statistică.

Ordonanța nr. 3/2016 stabilește măsuri de reorganizare și eficientizare a activității unor structuri ale administrației publice centrale.

De la adoptarea sa, în urmă cu un an, ordonanța a generat, cel puțin la nivelul Institutului Național de Statistică, efecte pozitive, reprezentate cel puțin prin trei aspecte: primul – au fost încasate și virate la bugetul de stat sume suplimentare; al doilea – avem o gestionare mai bună a spațiilor și a resurselor umane din cadrul Institutului; și, al treilea, foarte important, diseminarea gratuită a datelor statistice și a publicațiilor către un număr cât mai mare de utilizatori statistici.

Mulțumesc foarte mult.

Comisia? Pentru administrație sau juridică? Domnul Varga.

Cele două comisii, într-adevăr, au fost sesizate spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Trebuie să reamintesc că anul trecut, deci la 15 iunie, în sesiunea precedentă, Camera Deputaților a hotărât retrimiterea, încă o dată, a acestui proiect de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil pe proiect, dar cu observații, amendamente și alte propuneri.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare reorganizarea, prin fuziune, prin absorbția de către Institutul Național de Statistică a Centrului de Conferințe și a Centrului Național de Pregătire Statistică.

De asemenea, se propune și modificarea Ordonanței Guvernului nr. 83/2001, în sensul creării posibilității ca ministrul de interne să decidă cu privire la numărul adjuncților care îl sprijină pe directorul/directorul general în exercitarea actului managerial.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi și 4 abțineri, adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2016 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare și eficientizare a activității unor structuri ale administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative, cu amendamentele admise în prezenta anexă la raport.

Dezbateri? Domnul Roman.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Grupul PNL se va abține de la vot la acest proiect de lege, întrucât, așa cum din păcate ne obișnuim în ultima vreme, i se pune în mod discreționar ministrului în mână pixul, pentru a decide inclusiv pe organigramă și a stabili câți directori adjuncți vor funcționa în cadrul institutului.

Vă mulțumim.

Alte intervenții? Domnul Pașcan.

Domnule președinte de ședință, Distinși colegi,

E un proiect, sigur, bine-venit, câtă vreme privește absorbția sau fuziunea, la nivelul institutului, a unor direcții care au funcționat și au atras, au existat prin venituri proprii.

În schimb, ce este de neînțeles pentru noi este cum alte direcții care nu au funcționat pe principiul profitului sau au existat din venituri proprii sunt desființate, iar posturile aferente acestora sunt transferate la celelalte direcții care au fost preluate; adică preiei și ineficiența, fără să restructurezi, de fapt, ceva. Doar desființezi titulatura unor direcții, ceea ce este neavenit.

Din acest punct de vedere, întrucât nu se demonstrează o reală reformă, ci doar se dorește structural a se modifica institutul, nu putem să votăm un asemenea proiect legislativ. Grupul PMP se va abține de la votarea sa.

Alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Vot final.

Capitolul IV. Inițiative cu propunere de respingere.

20. Proiectul de lege pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic.

Inițiatorii? Nu mai sunt. Comisiile? Domnul Borza.

Domnule președinte, Dragi colegi,

O să dau citire unui raport comun al Comisiei pentru agricultură și silvicultură și Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic asupra Proiectului de lege pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituția României și art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 14 decembrie 2015.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea lit. a) și d) ale art. 39 și a literei m) a alin. (1) al art. 42 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic, în sensul asigurării condițiilor optime pentru identificarea clară a vânatului, eliminând riscul apariției accidentelor sau al împușcării altor specii decât cele înscrise în autorizație.

În conformitate cu prevederile art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările și completările ulterioare, membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și ai Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic au examinat proiectul de lege în ședința comună din data de 12 octombrie 2016. La dezbaterea proiectului a participat și doamna Erika Stanciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. La lucrările comisiilor au fost prezenți 32 de deputați, din totalul de 33.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, întrucât modificările au fost preluate în raportul adoptat de comisii la PL-x 69/2016.

Dezbateri?

Nu.

Vot final.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și

completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Vă rog, comisiile? Domnul Borza.

Voi prezenta raportul comun al Comisiei pentru agricultură și al Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, Pl-x 229/2016.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 26 aprilie 2016.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La întocmirea raportului comun s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ primit la 5 ianuarie 2016. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic potrivit căruia pagubele produse pe terenurile extravilane ale fondurilor cinegetice să fie suportate de gestionarul fondului de vânătoare, precum și stabilirea unor criterii obiective de către fermieri, și nu printr-un act normativ.

Potrivit prevederilor art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei pentru agricultură, împreună cu membrii Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, au examinat propunerea legislativă în ședința comună din data de 12 octombrie 2016. Au participat 33 de membri.

În conformitate cu prevederile art. 55, la dezbateri a participat și secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în persoana doamnei Erika Stanciu.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât în ședința comună, în unanimitate, respingerea propunerii legislative, din următoarele motive: soluția propusă, referitoare la pagubele produse pe terenurile din extravilan, este deja reglementată, propunerea legislativă fiind lipsită de obiect; însoțirea turmelor, a cirezilor, precum și paza animalelor și a stânei nu se fac de câini pentru vânătoare.

Conform prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Dezbateri? Nu sunt.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Domnul Borza.

Raport comun: Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 26 aprilie 2016.

Este o lege ordinară.

Are avizul favorabil al Consiliului Legislativ din 15 ianuarie 2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare abrogarea lit. k) a alin. (1) al art. 23 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006.

Cele două comisii s-au reunit în ședință comună în data de 12 octombrie 2016. Au participat 32 din cei 33 de membri.

Cele două comisii, în unanimitate, au hotărât respingerea propunerii legislative, din următorul motiv: soluția propusă este cuprinsă în raportul comun la PL-x 69/2016.

Conform prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, Camera Deputaților este Cameră decizională.

## Mulțumesc.

## Dezbateri?

Nu sunt.

Vot final.

23. Propunerea legislativă pentru completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Vă rog, domnule Borza.

La fel, raport comun, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în ședința din 19 aprilie 2016. Este o lege ordinară.

Are avizul favorabil al Consiliului Legislativ cu nr. 1.369 din 29 decembrie 2015; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 13 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 cu introducerea unei noi litere, lit. a[1] ), după litera a) a alin. (2), astfel încât despăgubirile pentru pagubele produse în fondurile cinegetice din extravilan, la culturile agricole, să fie suportate de către gestionarul faunei cinegetice în cauză.

Ședința comună a celor două comisii a avut loc la 12 octombrie 2016, fiind 32 de deputați prezenți, din 33.

În unanimitate, au hotărât respingerea propunerii legislative, pentru următorul motiv: soluția propusă este cuprinsă în raportul comun la PL-x 69/2016.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu sunt.

Vot final.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Domnul Borza.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La fel, raport comun, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu.

Senatul a respins propunerea legislativă în ședința din 26 aprilie 2016.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil la 15 ianuarie 2016.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 407/2006, în sensul redefinirii „fondului cinegetic” și a „zonei de liniște”, al interzicerii vânătorii pe terenul proprietate privată a altuia și al abrogării dispozițiilor potrivit cărora deținătorii cu orice titlu ai terenurilor incluse în fondurile de vânătoare au obligația de a permite vânătoarea autorizată.

Ședința comună a celor două comisii a avut loc la 12 octombrie 2016. A participat și secretarul de stat din Ministerul Mediului. Au participat 32 din 33 de deputați membri ai celor două comisii reunite.

În unanimitate de voturi, cele două comisii au propus plenului Camerei respingerea propunerii legislative, întrucât modificarea prevederilor art. 4 alin. (1) în sensul propus de inițiator ar duce la imposibilitatea practicării vânătorii pe întreg teritoriul țării, ceea ce ar determina lipsa interesului pentru gestionarea faunei cinegetice și menținerea biodiversității ecologice.

Vot final. Mai aveți una, domnule Borza. Dezbateri? Vă rog.

Stimați colegi,

Vă spun că și în comisie, la adoptarea Legii vânătorii, au fost discuții cu privire la acest articol, la dreptul de proprietate și la manifestarea acestui drept de proprietari, în condițiile în care sau în situația în care nu li s-a dat, nu li s-a creat nicio pârghie, niciun mecanism. Adică i s-a impus proprietarului să accepte formula negociată sau propusă de asociația de vânătoare. Cred că soluția corectă – dar pe aceasta rămâne să o dezbatem, pentru că, într-adevăr, se simte în teritoriu –, soluția corectă e ca, atunci când proprietarul n-are capacitate, n-are forța, n-are abilitățile să-și constituie o asociație de vânătoare, numai atunci, cu acceptul lui, să poți să te duci, pentru că, altfel, încălcăm art. 44 din Constituție. Dar aceasta este forma agreată în momentul de față.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Am înțeles, domnule deputat. Mai sunt alte intervenții?

Nu mai sunt.

Vot final.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să salutăm delegația Comisiei de investigare a activităților ilegale legate de gestionarea deșeurilor și de protecție a mediului din Parlamentul Republicii Italiene, condusă de domnul deputat Alessandro Bratti, președintele comisiei.

Continuăm.

Domnule Borza, sunteți pregătit?

25. Proiectul de lege privind modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic.

Vă rog.

## **Domnul Remus Adrian Borza:**

Spre deosebire de alții, m-am născut pregătit!

Da, m-am făcut, da!

Nu dialogați cu sala, domnule președinte! Vă rog, raportul.

Raport comun, Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 7 iunie 2016.

Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect de lege, conform adresei nr. 29.499 din 19 septembrie 2016.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 40 din 15 ianuarie 2016, avizează favorabil proiectul de lege menționat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare abrogarea lit. c) și k) ale alin. (1) al art. 23 din Legea nr. 407/2006 referitoare la interzicerea pășunatului animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie și 24 aprilie și la interzicerea permiterii însoțirii turmelor și cirezilor de către câini însoțitori al căror număr este mai mare de trei în zona de munte, de doi în zona de deal și de unul la câmpie; în acest număr se includ și câinii care asigură paza stânei.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, cele două comisii s-au întrunit în ședință comună pe 12 octombrie 2016.

Au participat 32 de deputați, din totalul de 33 de membri.

În unanimitate de voturi, cele două comisii reunite propun plenului Camerei Deputaților respingerea Proiectului de lege pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, întrucât:

– din rațiuni agrotehnice și de mediu, o bună practică agricolă o constituie interzicerea pășunatului în intervalul de timp cuprins între 6 decembrie și 26 aprilie, întrucât vizează îmbunătățirea consistenței și calității sistemelor ierboase ale pajiștilor permanente disponibile în anul următor, precum

și protecția solului împotriva fenomenelor de degradare a structurii și al eroziunii;

– numărul de câini însoțitori ai turmelor de animale a fost cuprins în raportul adoptat de comisii la PL-x 69/2016. Lege ordinară.

Dezbateri? Nu.

Vot final.

26. Propunerea legislativă de completare a Ordonanței de urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatori?

Comisia pentru buget.

Mulțumesc, domnule președinte.

Raport asupra Propunerii legislative de completare a Ordonanței de urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu propunerea legislativă mai sus menționată.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Comisia pentru politică economică a transmis un aviz favorabil.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006, în scopul protejării debitorilor în cazul cesiunii de creanță realizate de instituțiile de credit către terți, persoane fizice sau juridice, respectiv ca, la momentul cesionării creanțelor către persoane care nu intră sub incidența prezentei legi, acestea să fie purtătoare doar de dobânda de la data cesiunii și numai pentru suma împrumutată restantă.

În urma examinării propunerii legislative și a opiniilor exprimate, deputații prezenți la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative, deoarece prevederile acesteia nu fac obiectul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006, ci sunt de domeniul Codului civil, respectiv al instituției cesiunii de creanță prevăzute de art. 1.566.

Vă mulțumesc.

Dezbateri? Nu.

Vot final.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea art. 4 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului.

Inițiatori?

Comisia juridică?

Scurt, domnule deputat, că sunteți cam lung.

Mulțumesc, domnule Munteanu, pentru amabilitate... Un raport comun între cele două comisii care au fost sesizate spre dezbatere în fond.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins inițiativa.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Comisia pentru administrație publică și amenajarea teritoriului, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale – toate au avizat negativ propunerea legislativă.

Și Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum și completarea art. 4 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, intervențiile legislative având ca scop, potrivit expunerii de motive, regruparea/comasarea terenurilor deținute în administrare de Agenția Domeniilor Statului înainte de a începe procesul de punere în posesie, pentru a valorifica la maximum suprafețele de teren deținute de ADS, care, în foarte multe cazuri, sunt disparate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a propunerii legislative.

Dezbateri? Mulțumesc. Vot final.

28. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor. Inițiator? Nu mai e aici. Comisia?

Cele două comisii au fost sesizate, în fond, pentru a prezenta un raport comun.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins inițiativa. Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Prin punctul de vedere transmis, Guvernul nu susține adoptarea inițiativei legislative.

Are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 307/2006, în sensul instituirii obligației de a monta instalații automate de stingere a incendiilor, pe bază de stropitori, în toate instituțiile publice, baruri, restaurante, cluburi și oricare alte unități economice similare.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru industrii și servicii au dat aviz negativ.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a Propunerii legislative privind completarea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, întrucât actul normativ a cărui modificare se propune reglementează, de fapt, apărarea împotriva incendiilor, și nu în domeniul echipării construcțiilor cu anumite sisteme, de stingere a incendiilor în cazul de față, astfel că, din acest punct de vedere, nu se justifică

modificarea Legii nr. 307/2006. De altfel, semnalăm faptul că echiparea construcțiilor cu instalații de stingere a incendiilor este reglementată în normativul privind securitatea la incendiu a construcțiilor.

Vă mulțumesc.

Dezbateri? Vot final.

29. Propunerea legislativă privind accesul liber la conexiuni publice de internet. Inițiatori? Comisia?

Domnul Drulă.

Domnule președinte,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru tehnologia informației a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această Propunere legislativă privind accesul liber la conexiuni publice de internet.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această propunere legislativă în ședința din 5 octombrie 2016.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru industrii și Comisia juridică – toate au avizat negativ propunerea legislativă.

De asemenea, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ asupra acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legislativ care să permită accesul liber la conexiuni publice de internet al tuturor cetățenilor români, în spațiile publice de pe teritoriul țării, impunând autorităților locale și operatorilor de telefonie mobilă anumite obligații.

În conformitate cu art. 61, Comisia pentru tehnologia informației a dezbătut propunerea legislativă pe parcursul mai multor ședințe.

În urma dezbaterilor, membrii au hotărât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenți, să propună plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul și conținutul, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Moldovan, dezbateri generale.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Grupului PNL vor vota pentru respingerea Propunerii legislative privind accesul liber la conexiuni publice de internet, din următoarele considerente: acordarea unor gratuități prin lege este pasibilă a genera tarife mai ridicate la serviciile conexe, deoarece operatorii de telefonie vor dori să acopere costurile legate de furnizarea cu titlu gratuit a unor servicii.

Mai mult, în mediul rural, unde serviciile de telefonie și internet nu au acoperire, prevederile acestei inițiative nu pot fi aplicate.

Propunerea legislativă face trimitere la articolele care au fost abrogate, excedează dispozițiilor legislației europene, existând riscul declanșării unei proceduri de infringement, și încalcă Constituția României.

Stabilirea obligației de a furniza gratuit internet sau de a permite accesul gratuit la o conexiune de internet de către persoanele juridice de drept privat îngrădește exercitarea libertății economice, libertate fundamentală prevăzută la art. 45 din Constituția României, care prevede că „accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate”.

Din aceste motive, Grupul PNL va vota împotriva acestei inițiative legislative care impune obligații. Mulțumesc.

Mulțumesc. Alte intervenții la dezbateri generale? Nu sunt.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.

Inițiatori? Comisia juridică?

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond, în vederea întocmirii unui raport comun.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 350/2005, în sensul eliminării alin. (2) al art. 12, în care este prevăzut că: „În cazul în care un beneficiar contractează în cadrul aceluiași an calendaristic mai mult de o finanțare nerambursabilă, pe aceeași autoritate finanțatoare, nivelul finanțării nu poate depăși o treime din totalul fondurilor publice alocate programelor aprobate anual în bugetul autorității finanțatoare respective.”

De asemenea, se propune ca programul anual pentru acordarea de finanțări nerambursabile să cuprindă o sesiune de selecție a proiectelor, cu excepția rectificării bugetare, situație în care poate organiza o nouă selecție, în limita bugetului acordat la rectificare.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ, cu unele observații și propuneri.

Guvernul nu susține această propunere, iar Comisia pentru industrii și servicii a dat un aviz negativ.

În urma examinării propunerii legislative, cele două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună plenului spre dezbatere respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu.

Vot final.

31. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice.

Domnul Oajdea nu mai e. Comisia? Comisia pentru administrație sau pentru cultură? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Raport comun al Comisiei pentru administrație publică și amenajarea teritoriului și Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă asupra Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice

Conform prevederilor constituționale, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în ședința din 1 martie 2016.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere: avizul favorabil, cu observații, al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități din 23 martie 2016, avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Guvernul României nu susține adoptarea propunerii legislative.

Cele două comisii au adoptat raportul în ședințe separate – Comisia pentru cultură, pe data de 20 septembrie 2016; din 26 de membri, 22 de deputați au participat; Comisia pentru administrație, pe data de 18 octombrie 2016; din 20 de membri, 16 deputați au participat.

Ambele comisii au adoptat raport de respingere, cu unanimitate de voturi, pentru cel puțin două considerente, evidențiind că, potrivit convențiilor internaționale relevante în materie de protecție a drepturilor omului, statul are obligația de a asigura fiecărei persoane aflate sub jurisdicția sa respectarea drepturilor sale politice, civile, culturale, economice, sociale, în mod egal, fără niciun fel de discriminare.

Și, totodată, în calitate de stat care a rectificat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg în 1992, statul are obligația să recunoască limbile minoritare, ca o expresie a bogăției culturale, și să promoveze măsuri adecvate care să permită cetățenilor aparținând minorităților naționale din România să-și mențină și să-și dezvolte cultura.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Vă rog, dezbateri. Doamna Gavrilă.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Această propunere legislativă trebuie să ridice în atenția noastră niște perpetuări ale unor stereotipuri și ale unor contramituri legate de teama de celălalt, de teama de minoritari, de o veșnică suspiciune că în spațiul emisiunilor respective s-ar prezenta lucruri împotriva intereselor statului și, în felul acesta, și educația pe care o practicăm este departe de valorile interculturalității, de deschidere și de acceptare a alterității, a diversității. Pentru că, într-o formă sau alta, ceea ce înseamnă spațiul românesc reprezintă și o împletire de valori culturale majoritare românești, dar și de valori ale minorităților.

Să nu uităm că tematica minorităților reprezintă unul dintre cei opt piloni ai unui cluster al interculturalității, alături de migrație, educație, tineret, multilingvism, cultură, locurile de muncă și celelalte lucruri.

Mai degrabă m-aș gândi cum să multiplicăm, cum să diseminăm valorile și drepturile pe care le-am conferit noi minorităților de pe teritoriul României și pentru minoritățile românești care se află în diferite locuri, fie că vorbim de Ungaria, în contrareplică, fie că vorbim de Bulgaria, de Valea Timocului, de Serbia, de Grecia, de Albania și așa mai departe, unele țări care nu sunt semnatare ale invocatei Carte a limbilor minoritare.

Deci cred că o strategie coerentă, prin comisiile de specialitate – și de externe, și de protejare a drepturilor pentru românii din afara granițelor –, legat de multiplicare, de festivaluri, de susținerea limbii române, de susținerea culturii române în comunitățile respective este mai productivă decât să încercăm să limităm drepturile minorităților de la noi. E o problemă de abordare, de europenitate. Asta sigur că nu înseamnă lipsa unei vigilențe, a unei monitorizări și poate și o eleganță din partea minorităților, de a realiza în răstimpuri acele traduceri, acele prezentări și în limba română, pentru substanța emisiunilor la care facem referire.

Vă mulțumesc.

Domnul Pașcan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Cred că este o interpretare negativă, neavenită, în sensul că proiectul, într-adevăr, tehnic este foarte greu realizabil și acesta ar fi un argument pentru care nu poate fi adoptat, un argument valid.

Problema, în schimb, este alta. Sigur, suntem de acord cu orice drepturi europene la care România s-a raliat, de altfel suntem model european în ce privește relațiile noastre cu minoritățile și felul în care România s-a adaptat legislației europene în domeniu.

Dar o să vă dau exemple pentru care am reacționat și în legislatura trecută, în calitate de senator: ceea ce s-a întâmplat în spațiul public, pe la Televiziunea publică, la studioul TVR din Târgu Mureș, în care, într-o zi de sărbătoare națională, la 1 Decembrie, în studio a fost invitat un lider extremist, domnul Vona, de la Partidul Jobbik, și care a pledat pentru autonomia Ținutului Secuiesc, de Ziua Națională, a pledat împotriva Trianonului și a făcut tot felul de afirmații, nu doar răuvoitoare, ci jignitoare la adresa poporului român și a istoriei sale.

Nu a reacționat nimeni! Vreau să vă și spun că mai apoi, pe baza sesizării pe care am făcut-o, liderul Partidului Jobbik a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul României și a fost expulzat. Dar, dacă nu reacționam, dacă nu sesizam eu și alții, care am văzut emisiunea și am înțeles ceea ce se vorbește în această emisiune – atenție! –, pe postul public al Televiziunii Române, nu s-ar fi întâmplat nimic și ar fi fost absolut firesc.

A nu se înțelege greșit! Una sunt drepturile și libertățile și alta este încălcarea demnității noastre, ca români, și, adeseori, ca români minoritari în anumite județe din centrul țării!

Drepturile noastre probabil că nu contează în această perspectivă. Repet, tehnic nu putem să aplicăm traducerea simultană – sau este foarte greu – a unor emisiuni transmise în direct, live, dar trebuie să ne preocupe și să ne gândim că astăzi, în situația în care CNA nu este sesizat pentru încălcări ale legislației în vigoare, pentru încălcări ale legislației audiovizualului, ajungând să traducem noi aceste emisiuni jignitoare la adresa poporului român, și instigatoare etnic, și instigatoare separatist-etnic, nu se întâmplă nimic și totul pare normal.

De aceea, stimați colegi, probabil că ar trebui să gândim într-o perspectivă mai largă și aplicată și concretă, și vă aduc exemple câte doriți în acest sens, pentru că astăzi se întâmplă ca nici emisiunile care nu sunt în direct să nu fie traduse, invocându-se temeiuri tehnice, anume că este bolnav translatorul, că nu funcționează transcriptul și așa mai departe. Și noi suntem permanent, într-un fel sau altul, jigniți,

ne este lezată demnitatea și ne sunt încălcate nouă drepturile de cetățeni ai României.

De aceea, cred că este un proiect care trebuie să ne dea tuturor de gândit și poate găsim o formulă prin care și emisiunile de limbă maghiară, fără a fi în vreun fel afectate sau interzise, Doamne ferește!, să fie, într-adevăr, monitorizate și să nu ajungem noi să facem munca celor care ar trebui să le monitorizeze și să le traducă, fiindcă, astăzi, CNA-ul spune: „Dați-ne să vedem, traduceți-ne, să știm despre ce-i vorba!”. Așa se manifestă reglementatorul în audiovizual.

Sper că ați înțeles corect poziția mea și să înțelegeți că nu susțin proiectul pentru că tehnic nu este realizabil, nu că n-ar fi absolut...

Vă rog să încheiați, domnule deputat!

Mulțumesc.

Domnul deputat Korodi? Vă văd aici înregistrat.

Domnule Tinel, doriți să luați cuvântul la legea aceasta? Scuze, domnul Attila.

Domnule președinte, Mulțumesc.

Resping cu fermitate ceea ce a exprimat antevorbitorul meu. Resping cu fermitate, pentru că o societate care este construită pe neîncredere, pe monitorizare este o societate care se sinucide ca entitate. De ce? Europa a dat exemple nenumărate în care consimte încredere între diferite națiuni, între majoritate și minoritate. S-a reușit ca țările respective să aibă o dezvoltare mult mai profundă și adevărată pe termen lung și pacea să persiste.

De ce spun lucrurile acestea? Pentru că, în condițiile în care vorbim de monitorizare, vorbim de neîncredere, vorbim de imediata punere la punct a oricăror idei exprimate, creăm precedente care automat duc societatea românească într-o situație de tensiune permanentă, și nu într-o situație de așezare.

De ce spun lucrurile acestea? Dacă urmărim presa audiovizuală, permanent, zilnic, observăm că sunt estimate puncte de vedere exagerate, excesive, care atacă interesul anumitor comunități majoritare, minoritare, indiferent dacă vorbim de comunități etnice sau de alte comunități definite pe diferite criterii.

De aceea, vă spun, stimați colegi, astfel de proiecte de lege nu sunt bine-venite. Trebuie să creăm sisteme prin care interacțiunea între diferite comunități să fie normală și încrederea să fie pe ceea ce ne bazăm.

De foarte multe ori, minoritatea a fost monitorizată în țara aceasta și perioada comunistă ne-a demonstrat ce înseamnă lucrul acesta. Ar trebui să respingem întotdeauna cuvântul „monitorizare”. A conviețui înseamnă a avea încredere reciprocă și a pune întotdeauna la locul cuvenit orice punct de vedere extremist exprimat. Pentru că, din păcate, dacă deschidem televizoarele, vedem destule. Vedem antisemitism, vedem tot felul de reacții care n-au ce căuta într-o Românie a anului 2017.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Alte intervenții dacă mai sunt? Nu mai sunt.

32. Propunerea legislativă privind protejarea pădurilor din România.

Propunerea comisiei, de respingere a inițiativei, nu a întrunit numărul necesar de voturi și, ca urmare, s-a hotărât retrimiterea. A fost primit raportul comun suplimentar.

Vă rog, lămuriți-mă.

## Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Într-adevăr, toate cele trei comisii au fost sesizate în vederea unor noi examinări și depunerii unui nou raport.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat. Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul, prin punctul de vedere, nu susține adoptarea inițiativei.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare protejarea pădurilor din România, intervențiile legislative vizând, potrivit expunerii de motive, stoparea defrișărilor motivate de exporturile masive de masă lemnoasă, în stare brută, care au dus la un adevărat dezastru ecologic în România.

În urma reexaminării propunerii legislative, a expunerii de motive și a avizului Consiliului Legislativ, a punctului de vedere transmis de Guvern, membrii celor trei comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, menținerea raportului inițial, de respingere a Propunerii legislative privind protejarea pădurilor din România.

de mediu care se pun în calea transportatorilor ilegali de masă lemnoasă sau cum diverse companii încă primesc lemn tăiat fraudulos din pădurile acestei țări.

Eu cred că această situație nu mai poate fi acceptată. Trebuie să ne gândim ce fel de țară vom lăsa copiilor noștri și ce vor zice ei atunci când vor citi în cărți că România era una dintre cele mai bogate țări din Europa în ceea ce privește aurul verde.

Cred că a venit timpul să avem o dezbatere serioasă asupra acestei probleme, care tinde să escaladeze și să iasă de sub control.

De aceea, vă propun ca în perioada următoare să înființăm o subcomisie în cadrul Comisiei pentru mediu, în care reprezentanți de la toate partidele să discute și să vadă ceea ce trebuie făcut pentru a îndrepta această situație.

Vă propun să discutăm cu calm, să vedem ceea ce e bine și ceea ce nu este bine în actuala legislație, astfel încât să venim cu un pachet legislativ care să fie acceptat de toată lumea și care să funcționeze cu adevărat.

Defrișările ilegale sunt o problemă care ne vizează pe toți, pentru că sunt o problemă strategică de interes național.

De aceea, vă invit să lăsăm mizele politice mici și să discutăm despre ceea ce trebuie să facem repede pentru a stopa definitiv acest flagel periculos.

Mulțumesc.

Domnule Gheorghe Tinel, vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Domnul Radu Nicolaie.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

În mod evident, acest proiect de lege are numeroase lacune, atât sub aspectul respectării tratatelor internaționale la care România a aderat, cât și asupra altor aspecte de tehnică legislativă, asupra cărora nu aș vrea să insist acum.

Din aceste motive, este clar că va trebui să respingem acest proiect legislativ.

Cu toate acestea, defrișările ilegale sunt o problemă care persistă de 27 de ani în România.

Anul trecut, Parlamentul a adoptat o lege pe care mulți au caracterizat-o ca fiind istorică, prin care am crezut că vom pune capăt acestui fenomen. Distrugerea mediului înconjurător, implicit tăierile ilegale de pădure, a devenit amenințare la siguranța națională.

Din păcate, ne aflăm astăzi în situația ingrată în care constatăm că aproape nimic nu s-a schimbat. Vedem cum, în continuare, zi de zi, ne dispar pădurile și s-a ajuns până acolo încât se taie masiv până și ultimele păduri virgine din Europa, care sunt pe teritoriul nostru.

## Doamnelor și domnilor,

Degeaba avem o legislație bună în acest domeniu, dacă nu o aplicăm așa cum trebuie. Un simplu text de lege nu protejează copacii de asaltul fierăstraielor. În continuare vedem camioane care transportă lemn pentru care nu există niciun fel de acte de proveniență. În continuare vedem cum treaba autorităților este făcută, de multe ori, de activiștii

Mai nou, este un subiect foarte sensibil cu privire la exportul de material lemnos, exportul de materie primă, care ne-a dus industria locală, fabricile de mobilă...

La ora actuală, și în Munții Apuseni, unde... încă în Munții Apuseni avem păduri, se exportă cherestea în Rusia. Un lucru care... dacă dumneavoastră vi se pare normal, că noi, românii, și așa nu mai avem multe resurse naturale, am ajuns să dăm materia primă altora. Să nu confundăm exportul de bușteni – că e foarte atentă doamna ministru, aici – cu relațiile intercomunitare. Exportul de bușteni unde se face, de la noi? Se face în China, în Rusia, pe când în Europa, dacă dăm bușteanul sub formă de materie brută, să știți că încasăm foarte puțin, nici TVA-ul... Statul român nu încasează TVA-ul.

Vorbim de dezastre ecologice. Să nu confundăm dezastrul ecologic cu dezastrul economic. Avem probleme mari cu fabricile de mobilă.

Vorbeați odată, doamnă ministru, de dreptul de preempțiune. Haideți, aici, să gândim toți parlamentarii. Foarte mult vorbim de efect și uităm de cauză.

Nu sunt de acord să respingem această inițiativă, pentru că trebuie s-o analizăm din nou, s-o reanalizăm în comisia de specialitate.

Și, de aceea, vă rog, domnule președinte, să propuneți retrimiterea la comisie. Termen – două săptămâni. Mulțumesc.

## Domnule primar,

La Parlament, liderii de grup fac propunerile acestea; eu sunt doar un moderator aici.

Domnule președinte, sunt vicelider. Poate că m-ați văzut mai rar pe aici, dar oricum mă vedeți mai des pe la microfon. Vă mulțumesc.

Retrimitere la comisie – două săptămâni. Vot, vă rog. 42 pentru, 73 împotrivă. N-a trecut. Vă rog, să văd înscrieri la cuvânt. Domnul Korodi Attila.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Chiar momentul în care am adoptat Codul silvic a fost un moment important pentru Legislativul din România, dar, după momentul respectiv, am ajuns în faza în care ceea ce a gândit Legislativul ca oportun pentru a contracara tăierile ilegale, activitatea ilegală în zona silvică să fie și implementat. Și, aici, avem probleme majore.

Sunt câteva elemente care au fost introduse în Codul silvic care ar trebui să ne asigure, la ora actuală, o diminuare majoră a activităților ilegale. În primul rând, digitalizarea. Digitalizarea, la ora actuală, pe tot ce înseamnă transportul masei lemnoase, este făcută, este dezvoltată, dar acest lucru nu are cum să fie eficient implementat, dacă Ministerul de Interne nu-și asumă responsabilitatea de a verifica permanent aceste transporturi de lemne. Pentru că nu-și asumă. Și asta este o poveste deja de doi ani de zile.

Ministerul de Interne are responsabilitatea cea mai importantă în a verifica masa lemnoasă care este transportată pe drumuri publice, pentru că toți care lucrează în Ministerul de Interne au acces digitalizat la baza de date, în timp real.

Al doilea lucru foarte important. O presiune mare pe pădurile din România a fost creată de companiile mari, monopoluri, oligopoluri, care au reușit, prin cererea de lemne creată în România, să împingă pe foarte mulți către activități ilegale, numai de dragul de a transporta lemne către aceste capacități.

La ora actuală, încă nu suntem destul de curajoși să verificăm condițiile care sunt date în Codul silvic cu privire la capacitatea maximă pe care poate să o prelucreze o companie în România de lemn, dintr-un sortiment, colectat într-un an.

Și al treilea lucru. Vorbim de bușteni. Da, au fost discuții foarte mari – cum putem să contracarăm exportul de masă lemnoasă care nu este prelucrată. Și, având acorduri comerciale între Uniunea Europeană și piețe mari care preiau masă lemnoasă, a interzice pur și simplu ne ducea într-o decizie de infringement din partea Uniunii Europene.

De aceea, în Codul silvic a fost definit un alt instrument foarte bun, ca exportul de lemn să poată să-l facă, într-un anumit procentaj, numai companiile care prelucrează lemn în România. Adică, dacă se creează un profit în plus, automat să meargă către acea companie care și produce, are producție, are unde să retehnologizeze, are unde să introducă în circuit acei bani care vin, și nu către firme de apartament. La ora actuală, lucrul acesta încă nu este verificat.

Și rugămintea pe care o înaintez către Parlament și către colegii care sunt implicați în aceste dezbateri ar fi că este important să vină Guvernul și să clarifice dacă aceste

articole, instrumente legale sunt destule sau mai sunt necesare clarificări, îmbunătățiri, în spiritul pe care Parlamentul l-a definit în adoptarea Codului silvic. Pentru că așa putem noi să ajutăm.

Astfel, tot ce înseamnă eficiența acestui sistem este la implementare – Ministerul de Interne, Ministerul Pădurilor. Mulțumesc.

Domnul Rodeanu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Forma inițiativei și impactul ei juridic negativ, precum și imposibilitatea retransmiterii ei către comisii ne fac să votăm în cunoștință de cauză pentru respingerea acestei inițiative.

Totodată, pentru Grupul USR, pentru grupul de parlamentari, protejarea pădurilor din România rămâne o prioritate vitală și ne asumăm continuarea inițiativelor care sunt în acest moment în derulare, din partea noastră, și, totodată, sprijin pentru orice inițiativă parlamentară care are ca subiect, ca obiectiv acest subiect.

Vă mulțumesc.

Domnul Bichineț.

## **Domnul Corneliu Bichineț:**

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Pentru Comisia pentru mediu, echilibru ecologic, ziua aceasta este foarte importantă. Pe lângă faptul că au venit colegii noștri din Parlamentul italian, cu care avem de discutat mai multe chestiuni, la propunerea dumnealor, astăzi vor fi prezenți și ministrul, și toți factorii de răspundere în ceea ce privește mediul în țara noastră.

Sigur că ar trebui să vorbim acum, când a început primăvara, de împăduriri, pentru că aceasta este activitatea, ar trebui să fie activitatea dominantă a celor de la silvic, de la primării, din localitățile țării noastre.

Eu cred că legislația..., că am studiat-o, este bună, însă în România nu se aplică. Adică este atât de greu să verificăm unde merg toate acele camioane cu lemnul din pădure?

Și, dacă aveți emoții sau cineva nu știe unde se duc acele camioane, vă spun eu. Se duc către o firmă austriacă, care a deschis în nordul țării o fabrică și preia totul, fie cu acte, fie fără acte.

Am înțeles, de asemenea, că astăzi, azi fiind 21 martie, nu numai împăduririle încep, începe și sărbătoarea Zilei oltenilor. Și, pentru asta..., adică toți trebuie să ne bucurăm.

În concluzie, acest proiect de lege, dacă este trimis înapoi la comisie, este foarte bine. Mulțumesc.

Doamna Pană.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

O să încep cu ce-i mai important. Astăzi este 21 martie, este Ziua internațională a pădurii. Și încă ceva important. Ieri a fost promulgată legea cu Ziua națională a pădurii, pentru sâmbătă. Semne foarte bune. Acum, concret, eu apreciez că există din partea tuturor grupurilor parlamentare o preocupare deosebită pentru păduri.

Vreau să vă dau niște vești bune, pe care curând o să le primim oficial din partea ministerului, în sensul că, dumneavoastră știți, prin lege, ministerul de resort trebuie anual să prezinte o stare a pădurilor, și curând vom avea în Parlament o asemenea prezentare.

Codul silvic. Da, e foarte bun. Din păcate, știți și dumneavoastră, el n-a fost implementat, sub aspectul că nu s-a scos legislația subsecventă. Cred că țineți minte cei care ați fost și în Legislativul trecut că am chemat-o pe doamna Palmer aici, în fața Parlamentului, ca să răspundă de ce – și nu s-a întâmplat acest lucru –, că au existat două scrisori deschise către premierul Cioloș – de ce? – și nu s-a primit niciun răspuns în acest sens.

Avem la ora actuală asigurări, din partea actualului ministru că vom avea cât de curând normele de implementare.

Și, atunci, domnule Korodi, și procentul de 30% va fi respectat, și obligativitatea să nu poți licita dacă n-ai prelucrat superior cel puțin 40% din volumul de masă lemnoasă pe care l-ai licitat anul anterior va fi aplicată, și problema lemnului de foc se va rezolva, și toate celelalte probleme.

Veștile bune pe care vreau să vi le dau: Radarul funcționează. Trebuia dezvoltat, nu s-a întâmplat, va fi dezvoltat acum. Asta a condus la faptul că, nemaiputând prelua lemn tăiat ilegal, marile companii – la una dintre ele ați făcut dumneavoastră referire aici – au ajuns să importe bușteni.

Deci, la ora actuală, noi, ca țară, suntem importatori de bușteni. Adică noi exportăm 300.000 de metri cubi și importăm aproape 2.000.000 de metri cubi de bușteni, ceea ce este un progres extraordinar.

Firma pe care ați pomenit-o importă aproape 1.500.000 de metri cubi de bușteni, pentru că și-a dezvoltat acele capacități de producție pentru că nu are de unde să mai ia lemn tăiat ilegal, sau în proporție foarte mică.

A doua veste foarte bună. Conform raportului Curții de Conturi, știți foarte bine, până în 2013, s-a ajuns la concluzia că 8,8 milioane de metri cubi se taie ilegal pe an.

La ora actuală, nu numai în urma datelor de la Inventarul forestier național, ci și în urma datelor constatate de organele de control – și Gardă Forestieră, și Poliție, și absolut toate instituțiile abilitate... e de ordinul a 300.000–400.000 de metri cubi/an. Nu înseamnă bine, dar înseamnă un pas uriaș, de la 8,8 milioane la câteva sute de mii de metri cubi.

Eu sunt convinsă că împreună, în momentul în care votăm și Legea contravențiilor silvice în forma care trebuie, în momentul în care ne vom apleca și asupra Statutului personalului silvic, până la finalul mandatului nostru, putem atinge targetul care, chiar dacă sună utopic, e posibil, de tăieri ilegale zero!

Mulțumesc mult.

Domnul Tinel Gheorghe.

Mărturisesc că sunt dezamăgit astăzi. Am văzut și am audiat discursuri lacrimogene, cât iubim noi pădurea etc. etc. etc.

Și azi, când trebuia să dăm un examen, în sensul vorbelor spuse, am spus: „Domnule, lăsați-o așa, că nu e nicio

problemă, că nu... e o chestiune de tehnică legislativă, să vedeți, că nu respectă condiționalitățile juridice”, bla-bla-bla...

Noi cerusem retrimitere la comisie, pentru că nu ne refeream la exporturile intracomunitare – acolo era clar, și nu acela era fondul –, ci la cele extracomunitare. Pentru că, aici, colegul meu v-a spus bine, piața, în Orientul Mijlociu, pe fag, este extraordinară, acolo se duce; pe stejar, în China, acolo se duce. Deci aici venisem noi să spunem. Și poate că veneam... Noi am avut o perioadă, un proiect..., un termen de un an de zile și veneam și spuneam: „Domnule, încă un an de zile pe extracomunitar, să vedem care este impactul.”

Dar majoritatea a decis și a spus: „Domnule, noi venim de aici, de la tribună, criticăm nu știu ce societate, că nu știu ce face...”, dar, când e vorba să votăm, votăm împotrivă. Și am votat, culmea, ca pe 25 martie să avem Ziua pădurii, dar, de Ziua internațională a pădurii, votăm împotriva pădurii.

Păi Dumnezeu să vă mai înțeleagă pe cei de la guvernare. Când spuneți adevărul? Când sunteți în bancă și votați? Sau când sunteți la tribună și vorbiți?

Mulțumesc, domnule Tinel. Mai sunt intervenții... dure? Nu.

Mulțumim. Vot final.

33. Propunerea legislativă privind vânzarea terenurilor cu destinație agricolă aferente activelor achiziționate de persoanele fizice/juridice, potrivit legii. Comisia?

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind vânzarea terenurilor cu destinație agricolă aferente activelor achiziționate de persoanele fizice sau juridice, potrivit legii Este vorba de o propunere legislativă care de 7 ani este în Parlament.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Senatul a respins inițiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare vânzarea terenurilor cu destinație agricolă aferente terenurilor achiziționate de persoane fizice sau juridice, potrivit legii, a terenurilor din categoria de folosință, precum și a terenurilor aferente platformelor tehnologice care au aparținut domeniului privat al statului.

Cele două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, întocmirea unui raport de respingere a propunerii legislative.

În 2013, plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea propunerii legislative, în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

Membrii Comisiei juridice și membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, din nou, să propună respingerea Propunerii legislative privind vânzarea terenurilor cu destinație agricolă. Apoi, în 2016, plenul Camerei Deputaților a hotărât, din nou, retrimiterea propunerii legislative, în vederea unei noi examinări și a unui nou raport, iar, în luna a zecea 2016, în urma ședințelor celor două comisii, s-a hotărât respingerea Propunerii legislative privind vânzarea terenurilor cu destinație agricolă aferente activelor achiziționate de persoanele fizice sau juridice, potrivit legii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Petru Gabriel Vlase:**

Mulțumesc. Dezbateri? Nu sunt.

La solicitarea liderilor de grup, sistăm ședința. Vot final, la ora 13.00. Vot.

93 pentru, 5 împotrivă, o abținere. 15 împotrivă... Am zis... Ora 13.00 – vot final.

## PAUZĂ

## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

Bună ziua, stimați colegi! Vă rog să luați loc în bănci.

Începem ședința de vot final de astăzi.

Potrivit art. 123 alin. (3) din regulament, în cazul votului prin mijloace electronice, înaintea ședinței de vot final vom proceda la verificarea cvorumului de ședință prin realizarea votului de control.

Vă rog să vă pregătiți cartelele de vot.

O să facem acest vot de control apăsând tasta „Prezent”.

Legi ordinare. Adoptări.

2. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal – procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea Proiectului de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2014.

3. Proiectul de lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Cel de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanțelor publice și creșterea economică) dintre România și Banca Internațională

pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 20 decembrie 2016 – procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat.

4. Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat și pentru completarea art. 44 din Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, reexaminată la cererea Președintelui României – procedură de urgență.

Comisia pentru muncă propune adoptarea legii în forma prezentată de Senat.

5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate al persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment din data de 30 octombrie 2015 produs în clubul Colectiv din municipiul București – procedură de urgență. Comisia pentru sănătate și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat.

6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 61/2016 pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000. Comisia pentru învățământ propune adoptarea proiectului

de lege.

Punctul 7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2016 pentru modificarea și completarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, precum și pentru stabilirea unor măsuri la nivelul administrației publice centrale – procedură de urgență.

Comisia pentru buget propune adoptarea proiectului de lege.

Punctul 8. Proiectul de lege privind instituirea zilei de 21 martie – Ziua Olteniei.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură propun adoptarea proiectului de lege.

- Domnule Munteanu, nu vă grăbiți.

Punctul 9. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2016 pentru modificarea și completarea art. 2 din Legea nr. 54/2016 privind asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătății, a sumelor necesare acoperirii plății TVA aferente bunurilor și serviciilor achiziționate în cadrul Programului privind reducerea poverii tuberculozei în România, prin reformarea sistemului de control al tuberculozei și consolidarea gestionării tuberculozei rezistente la medicamente, prin asigurarea accesului universal la diagnostic și tratament și abordarea nevoilor grupurilor de populație cu risc, pentru perioada 1 aprilie 2015 – 31 martie 2018, implementat de Fundația Romanian Angel Appeal; PL-x 58/2017; lege ordinară.

Comisia pentru sănătate și Comisia pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost aprobat.

Punctul 10. Proiectul de lege pentru modificarea art. 8 alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015–2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură; PL-x 371/2017; lege ordinară.

Comisia pentru agricultură propune adoptarea proiectului de lege.

Punctul 11. Proiectul de lege pentru completarea art. 47 din Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari.

Comisia pentru administrație publică și Comisia juridică propun adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 12. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2016 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare și eficientizare a activității unor structuri ale administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică propun adoptarea proiectului de lege.

În continuare, legi ordinare. Respingeri.

Punctul 13. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; Pl-x 229/2016.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun respingerea propunerii legislative.

Proiect adoptat.

Punctul 14. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; Pl-x 245/2016.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun respingerea propunerii legislative.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Propunerea de respingere a proiectului de lege a fost adoptată.

Punctul 15. Propunerea legislativă pentru completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; Pl-x 211/2016.

- Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu

- propun respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 16. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 246/2016.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun respingerea propunerii legislative.

Propunerea a fost respinsă.

Punctul 17. Proiectul de lege pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 263/2016.

Comisia pentru agricultură și Comisia pentru mediu propun respingerea proiectului de lege.

Propunerea a fost respinsă.

Cinci propuneri de modificare a Legii vânătorii, toate respinse. Nu țineți cont de nicio propunere de la vânători! Punctul 18. Propunerea legislativă de completare a Ordonanței de urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, cu modificările și completările ulterioare; Pl-x 381/2016.

Comisia pentru buget propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea a fost respinsă.

Punctul 19. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor; Pl-x 170/2016.

Comisia juridică și Comisia pentru administrație publică propun respingerea propunerii legislative.

Punctul 20. Propunerea legislativă privind accesul liber la conexiuni publice de internet; Pl-x 446/2016.

Comisia pentru tehnologia informației propune respingerea propunerii legislative.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general; Pl-x 363/2016.

Comisia pentru buget și Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Propunerea a fost respinsă.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice; Pl-x 65/2016.

Comisia pentru administrație publică și Comisia pentru cultură propun respingerea.

Propunerea a fost respinsă.

23. Propunerea legislativă privind vânzarea terenurilor cu destinație agricolă aferente activelor achiziționate de persoanele fizice sau juridice, potrivit legii; Pl-x 749/2010.

Comisia juridică și Comisia pentru agricultură propun respingerea.

Legi organice. Adoptări.

24. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative; PL-x 10/2017; procedură de urgență.

Comisia juridică propune adoptarea proiectului de lege. Prima Cameră sesizată. Data depunerii la Camera Deputaților – 22.11.2016. Data la care se împlinește termenul constituțional pentru dezbatere și vot final – 26.04.2017, potrivit art. 115 din Constituție și art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

25. Propunerea legislativă privind protejarea pădurilor din România; Pl-x 360/2015; lege organică.

Propunerea comisiilor, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi – votul final din 6.09.2016 – și, ca urmare, s-a hotărât retrimiterea la comisie. A fost primit raportul comun suplimentar – 1 noiembrie 2016. Propunerea legislativă a fost dezbătută în ședința Camerei Deputaților din 21.03.2017, comisiile menținându-și raportul de respingere.

Conform prevederilor art. 104 alin. (3) și ale art. 97 alin. (3) din regulament, procedura se finalizează cu propunerea de adoptare a inițiativei legislative.

Vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Consecvenți solicitării noastre de astăzi, când v-am cerut să retrimitem la comisie acest proiect de act normativ și să găsim o formă care să răspundă nevoilor de administrare a fondului forestier și presiunii care se exercită asupra pădurii – până la urmă discutam despre exportul extracomunitar, foarte important –, am votat pentru propunerea de adoptare a acestui text de act normativ. Între vorbe și fapte la PNL nu există diferență, la dumneavoastră există.

Clamați protecția, protejarea pădurii, dar astăzi, de Ziua internațională a pădurii, dați un vot împotriva pădurii. Și e bine ca lucrurile acestea să se știe.

Vă rog, doamna deputat Doina Pană.

Spre deosebire de PNL, unde votul este strict demagogic, noi am justificat în discuția de la plen de ce votăm în acest fel. România nu mai este exportator de buștean, este importator de buștean. Importăm 2.000.000 m[3] de buștean și exportăm 300.000 m[3] de buștean. Oricum, indiferent de situație, am intra în infringement în momentul în care am vota o asemenea lege.

E și un nonsens, pentru că nu-și are locul, noi suntem importatori de buștean. Mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

Mai dorește cineva să explice votul? Mai este? Da.

Vreau numai să-i amintesc...

Stimați colegi...

...doamnei ministru...

Stimați colegi, Fiți mai...

## **Domnul Corneliu Olar:**

...eu n-aș fi de acord ca niciun metru cub să iasă din țară sub stare brută.

Mulțumesc.

Ați văzut de ce l-am lăsat? Și, totuși, mai dorește cineva să... Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Stimați colegi,

Partidul Mișcarea Populară a votat împotrivă. Și de ce? Pentru că în ultima vreme ne confruntăm cu foarte, foarte multe probleme legate de circulația materialului lemnos. Și, atunci, cum a mai fost în anii anteriori, o perioadă – sperăm să ne adunăm 3-4 să facem o inițiativă legislativă –, o perioadă de doi ani să suspendăm exportul de lemn brut și, în special, de furnire. Aici este valoare foarte, foarte mare, prin prelucrare.

Ar trebui să ne mai uităm în curtea noastră. De ce să ne uităm tot timpul în curtea Europei, cei care fac ce vor, cum nu vor și ne arată nouă cu degetul cum să creștem pădure și ce să facem cu lemnul nostru, când ei acum vin și ne spun nouă ce și cum trebuie să protejăm? Milioane de hectare protejate, dar nu vin cu un leu să ne dea și cetățenii noștri nu au cu ce să se încălzească iarna – bătrânii noștri, copiii noștri –, cu lemn de foc. Și, atunci, de ce să nu interzicem o perioadă, ca să putem rezolva, într-un fel sau altul, un control asupra întregii mase lemnoase, așa cum o să vină și Legea contravențiilor silvice, încât să putem menține un control asupra mișcării masei lemnoase pe piața lemnului, indiferent de ce sortiment?

Acesta a fost motivul nostru, nu că am vrea... Și, legat de 300.000 m[3] sau de 3.000 m[3] , sau de 3.000.000... Rațiunea este de a ține sub control, așa cum vrem, să nu se defrișeze pădurile și lemnul să nu ia altă direcție și să aducă plusvaloare în țara noastră.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Mai este o solicitare de la domnul deputat Rodeanu, de la USR.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Titlul acestei inițiative este de actualitate, este de interes național, dar substratul și felul în care a fost expusă, plus avizele negative pe care le-a primit, ne-au determinat să credem că nu este un proiect care să poată fi aplicat și care respectă reglementările naționale și europene.

Susținem, în continuare, orice fel de inițiativă și o considerăm o prioritate pentru Grupul parlamentar al USR. O prioritate care reprezintă un interes național și o emblemă a statului român.

Continuăm inițiativele și ne expunem oricărui fel de colaborare între parlamentari pentru a demara și pentru a finaliza o formă care să stea în picioare, să respecte interesul național și, mai ales, reglementările europene.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Liviu Dragnea:**

## Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt solicitări pentru explicarea votului. Putem trece la partea a III-a. Legi organice. Respingeri. Punctul 26 de pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006; PL-x 890/2015.

- Și pentru acest proiect de lege Comisia pentru agricultură

- și Comisia pentru mediu propun respingerea.

-

Propunerea a fost respinsă.

Punctul 27 de pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și pentru completarea art. 4 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului; Pl-x 510/2014; lege organică.

Comisia juridică și Comisia pentru agricultură propun respingerea propunerii legislative.

-

Propunerea a fost respinsă.

Declar închisă ședința de vot final de astăzi.

Biroul permanent, la ora 14.00. 14.00 trecut de fix.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.36._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|944589]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 45/29.III.2017 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei