George Vladimir Ivașcu

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari, Onorată asistență,

Mărturisesc, din start, că, citind și recitind cu toată atenția și considerația textul moțiunii depuse de dumneavoastră, parlamentarii opoziției, am avut sentimente și gânduri contradictorii, în principal în trei direcții: ca român, ca om de cultură, profesionist în una dintre ariile acestui domeniu, dar și ca ministru al culturii și identității naționale; am deplina și profunda credință că acest domeniu al culturii este unul fundamental și vital pentru destinul națiunii române.

Am convingerea că sunt în asentimentul tuturor atunci când consider cultura ca fiind cel mai solid, profund și esențial liant și coagulant al spiritului unei națiuni, în care ne regăsim valorile, identitatea națională, stabilitatea, echilibrul și demnitatea, ca popor.

Orice dezbatere pe tema culturii, ca și cea de astăzi, o văd atât ca pe un prilej de a vă prezenta dumneavoastră, aleșii poporului, dar și opiniei publice principalele aspecte ale activității Ministerului Culturii și Identității Naționale, cât și ca pe o oportunitate de a crea o tribună de dezbatere a problemelor reale, adevărate și de fond în acest domeniu. Respect orice demers democratic, mai ales când acesta se face din casa țării, Parlamentul României.

Dar, ca majoritatea românilor și cetățenilor acestei țări, îmi doresc ca aceste demersuri să fie obiective, consistente, de substanță, pe fondul real al problemelor și să conțină idei, viziuni pragmatice, constructive și pozitive.

Din păcate, și o spun cu mâhnire și tristețe, dar și cu o ușoară indignare, în textul moțiunii depuse am constatat că, într-un mod destul de nedrept, incorect, introduceți multe informații denaturate, relatări și acuze nefondate, superficiale, care denotă rea-credință.

Stimați parlamentari ai opoziției inițiatori și semnatari ai moțiunii,

Nu înseamnă că numai prin enunțarea unor perdele de fum patriotarde, simulări de preocupări reale și așa-zisa „dragoste de țară” spuneți adevărul și sunteți credibili!

Cu tot respectul, vă reamintesc vorbele marelui învățat român Titu Maiorescu, care susținea că „forma fără fond trebuie înlăturată și numai astfel se reconstruiește cultura română, începând cu fundamentul ei”.

Așa cum afirmam încă de la preluarea mandatului, trebuie să fim cinstiți cu noi înșine și să recunoaștem, deși cu multă amărăciune, că, de foarte mult timp, în ciuda numeroaselor declarații politice, cultura a fost una dintre cenușăresele politicii de stat. Cauzele sunt multiple și argumentele în acest sens sunt numeroase, iar mulți dintre dumneavoastră le cunoașteți.

Îmi permit doar să enumăr câteva:

– lipsa unei strategii și viziuni culturale pe termen lung;

– inexistența sau nefinalizarea de politici, strategii, programe, planuri de măsuri, priorități cu obiective concrete;