Dragoș Luchian

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Codul fiscal – preluare social-democrată a unei idei național-liberale!”. Am dorit să fac această precizare mai ales că noul Cod fiscal adoptat de Guvern este, de fapt, opera fostului ministru Daniel Chițoiu și, în special, a fostului secretar de stat Dan Manolescu, ajuns în funcție publică susținut de organizația PNL Bacău.

Dar, de la idee la faptă, proiectul propus de echipa liberală coordonată de Dan Manolescu a fost, să zicem, „reinventat” și modificat de domnul Darius Vâlcov și asumat de Guvernul social-democrat al domnului Victor Ponta. Dar, cum orice idee moare în fașă, așa se pare că se întâmplă și cu acest Proiect de cod fiscal, pe care liderii PSD, în stilul tipic demagogic, îl mediatizează în rândul opiniei publice ca fiind foarte liberal. Dar, din păcate pentru Domniile Lor, Consiliul Fiscal a avizat negativ atât Proiectul de cod fiscal, cât și pe cel de procedură fiscală, și acesta din urmă trâmbițat ca fiind foarte liberal. Motivul avizării negative din partea Consiliului Fiscal este argumentat de nesustenabilitatea reducerilor ample la nivelul taxelor și impozitelor pe care acesta le prevede.

De exemplu, „câștigurile de eficiență în colectarea taxelor și a impozitelor și în cheltuirea banului public trebuie să fie folosite în mod prudent și gradual, fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice”, se arată în raportul respectivului Consiliu. În plus, existența unui deficit excesiv pentru anii următori, în cazul aplicării noului Cod fiscal, este imposibil de conciliat cu adoptarea euro din anul 2019.

Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, proiectul de modificare a Codului fiscal în forma sa actuală implică un anumit risc de deteriorare de proporții a poziției finanțelor publice ale României. Estimările Consiliului Fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016–2019, iar evoluțiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce privește consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat de cel consemnat în anul 2010. Asemenea evoluții sunt în flagrantă contradicție cu principiile și regulile fiscale internaționale, precum și cu tratatele de guvernanță fiscală la nivel european al căror semnatar România este.

Mai mult, trebuie avută în vedere și o posibilă reacție a piețelor financiare la o deteriorare permanentă de proporții a poziției structurale a finanțelor publice ale României.

## Stimați colegi,

Nu doresc să comentez mai mult, dar trebuie menționat că agențiile de rating accentuează, în comunicatele lor recente, faptul că evaluările sunt condiționate de prezervarea progreselor în ceea ce privește poziția structurală a finanțelor publice. De altfel, experiența recentă a Bulgariei indică probabilitatea semnificativă a apariției unor salturi privind riscul de țară, fapt ce implică creșterea costurilor de finanțare atât pentru stat, cât și pentru sectorul privat: lărgirea considerabilă a deficitului la finele anului 2014 (de la 1,2% în 2013 la 3,4% din PIB în 2014, potrivit estimărilor Comisiei Europene) a generat un salt de circa 100 de puncte de bază al primei de risc aplicabile statului vecin, iar aceasta continuă să se mențină semnificativ deasupra celei a României. Astfel, este discutabilă oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporții în condițiile în care poziția ciclică a economiei este estimată de către Comisia Europeană a se situa aproape la echilibru în anul 2016.