Adrian Țuțuianu

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule prim-ministru, Domnule ministru al justiției,

Voi exprima, în numele Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, un punct de vedere cu privire la acest act normativ și voi porni de la votul din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vreau să-i aduc aminte domnului ministru că am insistat în ședința Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări ca la dezbaterile noastre să fie prezenți Consiliul Superior al Magistraturii, reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție, reprezentanții Asociației Magistraților din România și ai Uniunii Naționale a Judecătorilor din România.

Nu s-a dorit ca la dezbatere să avem prezenți acești reprezentanți, ba mai mult, s-a considerat că, prin atitudinea noastră, noi, senatorii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, am încercat să blocăm, chipurile, procesul de reformă. Nu aș vrea să intru astăzi pe foarte multe detalii tehnice, dar aș vrea să aduc la cunoștința colegilor din Senat și reprezentanților Guvernului ce spun oamenii care lucrează în sistem.

Mai întâi, Asociația Magistraților din România spune într-un comunicat de presă:

„Prin proiectul de lege al Ministerului Justiției se încalcă grav liberul acces la justiție.”

De asemenea, se spune de către Uniunea Națională a Judecătorilor din România că: „Deși proiectul de lege conține unele prevederi care pot părea, la prima vedere, benefice în anumite domenii, el suferă de o lipsă de viziune sistemică și ancorată în realitățile românești și, în ciuda faptului că public se afirmă altceva, va conduce la supraîncărcarea altor instanțe – curțile de apel –, în detrimentul instanțelor inferioare.”

## De asemenea, se spune:

„Mica reformă nu va duce la îmbunătățirea miraculoasă a stării justiției, ba chiar va supraîncărca activitatea unor instanțe în detrimentul altora” și în acest comunicat se cere Guvernului să renunțe la stilul pompieristic pentru a prezenta obiectiv avantajele noilor modificări legislative.

În același comunicat: „Soluționarea mai rapidă a proceselor se datorează atât unei logistici impresionante, cât și unor prevederi legislative care nu pot fi implementate în România fără riscul atragerii unor condamnări la CEDO pentru țara noastră.”

Se spune, de asemenea, că: „Proiectul legii micii reforme vine în multe părți în contradicție cu prevederile procedurale deja existente sau cu cele preconizate de noile Coduri de procedură sau reia, sub altă formă, dispoziții procedurale existente, dar inaplicabile din motive de ordin practic.”

Într-un material al Înaltei Curți de Casație și Justiție se spun următoarele:

„O reformă a justiției în perspectiva unei legi de accelerare a judecății va avea în vedere unele modificări structurale ale sistemului judiciar, dar și aplicații practice în câmpul de aplicare a normelor considerate neadecvate. Modificările în acest sens au, în general, tendința de a accelera judecata prin scurtarea timpului alocat unui grad de jurisdicție, însă apar și forme de încălcare, uneori flagrantă, a drepturilor fundamentale, precum dreptul la apărare sau la un recurs efectiv.”