Liviu Bogdan Ciucă

## Domnule președinte,

## Domnilor colegi,

Să știți că inițiativa a generat dezbateri inclusiv în Comisia juridică, de disciplină și imunități, dar dezbateri aplicate. Eu cred că au fost argumente și pro, și contra. Necazul este... și cred că nu trebuie abandonată ideea, dar probabil că va trebui găsită o altă formulare, o altă formulă și poate cu un viitor prilej. De ce? Practic, inițiativa dorește ca, la solicitarea unui număr de parlamentari, avocatul poporului să spună: „Să trăiți!” și s-o facă pe curierul. Deci ia inițiativa semnată de parlamentarii respectivi și, fără să treacă prin propriul filtru, fără să analizeze dacă este oportun sau nu, să fie obligat să facă acest demers mai departe.

Eu puteam să gândesc o procedură cu aceeași finalitate în situația în care dăm dreptul direct parlamentarilor să facă sesizarea respectivă, unui număr de parlamentari. De ce să-l punem pe avocatul poporului, indiferent cum se cheamă și indiferent de perioada la care facem referire, să o facă, practic, pe curierul, să ia din stânga și să dea în dreapta?

Eu cred că rolul acestei instituții, și, de fapt, acestea au fost discuțiile din comisie, o parte din discuțiile din comisie, rolul Avocatului Poporului este să fie cumva în afara obiectivelor politice conjuncturale și de moment, să aibă o inițiativă proprie a instituției în cazul în care consideră că trebuie ceva atacat la Curtea Constituțională, și nu să fie obligat, indiferent de propria analiză, să facă ceva, ceea ce nu ar face dacă legea nu l-ar forța, cum este situația acestei inițiative.

Eu cred că ideea, în linii mari și generale, nu trebuie abandonată, dar discutată, poate, de forumul constituțional, poate va trebui discutată în Comisia specială pentru modificarea Constituției, poate va trebui s-o discutăm noi în Parlament cu un alt prilej și poate dându-i o formă care să nu amputeze Avocatul Poporului de posibilitatea de a filtra cu propriile argumente orice inițiativă pe care va trebui s-o genereze respectiva instituție.

Cred că acesta a fost unul dintre argumentele cele mai tușate în discuțiile din Comisia juridică, de disciplină și imunități, motiv pentru care majoritatea covârșitoare a membrilor acestei comisiei au propus respingerea.

Vă reamintesc că inclusiv avocatul poporului prezent la aceste lucrări a avut acea susținere.

Mă reîntorc și spun că ideea trebuie păstrată și probabil discutată undeva așezat, nu cu patimi, nu înfierbântați și găsind exact finalitatea dorită de inițiatori, fără să amputăm instituției Avocatului Poporului niciuna dintre prerogativele, inclusiv cea de filtrare și de decizie proprie, ca urmare a unei analize având criteriile pe care le are o asemenea instituție, care trebuie să fie independentă.

Vă mulțumesc foarte mult.