Stenogramă plen

## Stimați colegi, vă rog să luați loc.

## Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților și anunț că, din totalul de 412 deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări 284. Sunt absenți 128, dintre care 48 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente:

– ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de luni, 22, și marți, 23 aprilie 2013;

– programul de lucru pentru perioada 22–27 aprilie 2013;

– lista rapoartelor depuse în perioada 15–22 aprilie 2013 de comisiile permanente sesizate în fond;

– informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente;

– lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale și, nu în ultimul rând, sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Înainte de a intra în dezbaterea problemelor înscrise pe ordinea de zi, dați-mi voie să citesc următoarea declarație:

„Subsemnata, Stoica Mihaela, deputat în Colegiul nr. 2 Neamț, Circumscripția electorală nr. 29, vă rog să înaintați plenului Camerei Deputaților demisia mea din Partidul Democrat Liberal, urmând să activez ca deputat independent.”

Am luat notă de această chestiune.

Dau cuvântul domnului deputat Tararache.

## Domnule președinte,

## Stimabile doamne,

## Onorabili domni,

## Dragi colegi,

Am asistat, în ultimele zile, la o întreagă dezbatere – dacă să scăpăm sau nu PSD de PNL și PC. Și trebuie să recunosc că răspunsul a generat o serie de întrebări. Așa că vă întreb: nu ar fi mai bine să-i scăpăm pe români de sărăcie și șomaj? Nu ar fi mai bine să-i scăpăm pe români de birocratizarea excesivă, de taxe și impozite mari, de facturi mari la utilități...

Domnule deputat, probleme de procedură. Vă rog să reveniți. Vă rog!

## **Domnul Mihai Tararache:**

Vă mulțumesc mult.

Nu ar fi mai bine să sprijinim IMM-urile, să accelerăm atragerea de fonduri europene, atât de vitale economiei românești? Nu ar fi mai bine să punem economia pe roate, astfel încât să creștem salariile și pensiile? Și, nu în ultimul rând, nu ar fi...

Un minut, domnule președinte!

Vă rog.

Un minut!

Romanii, dragi colegi, aveau o vorbă... Astăzi, românilor le lipsește pâinea, dar circul predomină.

Așa că vă anunț, astăzi, de aici, de la tribuna Parlamentului, dragi colegi, decizia mea ca, începând de astăzi, să închei colaborarea parlamentară cu Grupul PP-DD, cea politică nu a existat, practic, niciodată. Le urez succes colegilor mei. Sunt mulți oameni valoroși și sunt convins că o să reușească.

Voi activa ca deputat independent în slujba constănțenilor, al căror umil ales sunt.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Am rugămintea să vă concentrați pe ordinea de zi. Vă rog.

Domnule președinte de ședință, ca procedură.

Vă rog.

Eu nu comunic nicio plecare, din punctul meu de vedere.

Deocamdată, deocamdată!

Speranțe deșarte, domnule președinte

Nu, nu, mai aveți timp, domnule Toader.

Domnule deputat!

## **Domnul Mihai Tararache:**

...de prețuri mari la alimente?

## Vă rog.

Știu că aveați o obligație..., vă rog mult, aveați o obligație să comunicați dacă cele trei zile pentru depunerea moțiunii pentru asumare s-au încheiat și data când putem să atacăm la Curte această lege, care a trecut, dacă nu avem moțiune de cenzură. Și vă rog să comunicați, că așa este procedura.

Urmează să vă comunic.

Pe parcursul zilei de astăzi vă voi comunica acest lucru. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la hotărârea...

Vă rog, domnule Toader, vă rog.

Mai am ca procedură. Dacă ați trecut la ordinea de zi, domnule președinte, știți că în Biroul permanent eu am ridicat ca propunere de introducere pe ordinea de zi a raportului suplimentar privind Legea privind revizuirea Constituției României. Nu am văzut că este prins în ordinea de zi și vă rog să îl introduceți pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc. Luați loc.

Proiectul de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților

Dau citire articolului unic al proiectului de hotărâre.

Anexa la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2012, se modifică după cum urmează: domnul deputat Octavian Bot, aparținând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru politică externă; domnul deputat Aurelian Ionescu, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Conservator, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții, în locul domnului deputat Drăgușanu Vasile Cătălin; domnul deputat Florin Mihail Secară, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în locul domnului deputat Mihai Stănișoară; domnul deputat Ștefan Bucur Stoica, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, trece de la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în calitate de membru.

Hotărârea trece la votul final.

La punctul 3, la proiectul de lege, nu avem încă raport, la punctul 4 nu avem raport.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2012 privind echivalarea titlurilor de medic specialist eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii.

Din partea inițiatorului, are cuvântul domnul secretar de stat.

Vă rog.

## **Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu** _– subsecretar_

_de stat în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal prin care titlurile oficiale de medic specialist eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii, în una dintre specialitățile medicale clinice și paraclinice prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice, să fie echivalate cu certificatul de medic specialist eliberat de Ministerul Sănătății, în vederea exercitării profesiei pe teritoriul României.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea comisiei comune – Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru sănătate și familie – are cuvântul doamna președinte Rodica Nassar. Vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2012 privind echivalarea titlurilor de medic specialist eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii.

La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială, precum și punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

Proiectul de lege stabilește cadrul legal prin care titlurile oficiale de medic specialist eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii, în una dintre specialitățile medicale clinice și paraclinice prevăzute de Nomenclatorul specialităților medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistență medicală, aprobat prin Ordinul ministrului sănătății publice, cu modificările și completările ulterioare, să fie echivalate cu certificatul de medic specialist eliberat de Ministerul Sănătății, fără a se mai susține concursul de rezidențiat, în vederea exercitării profesiei pe teritoriul României.

Recunoașterea urmează să se realizeze pe baza documentelor de formare emise de aceste state terțe, după verificarea respectării normelor din legislația națională și internațională în materie.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Membrii Comisiei pentru sănătate și familie au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

De asemenea, membrii Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport au hotărât aprobarea acestei ordonanțe de urgență.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a propus adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Am rugămintea să propuneți și timpul de dezbatere.

Propun cinci minute.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc. Vot!

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, dorește cineva să ia cuvântul?

Doamna doctor, vă rog.

Partidul Democrat Liberal susține Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2012 privind echivalarea titlurilor de medic specialist eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii, deoarece colegii care au cerut această echivalare au avut aceeași curriculă ca și cea din țară. Sunt colegi care vor veni cu lucrări publicate în reviste cu factor de impact bun. Dar atrag atenția Guvernului să nu tăiem, în continuare, fondurile pentru cercetare, pentru că, altfel, vor pleca înapoi. Vă mulțumesc.

Da, vă mulțumesc, doamna doctor. Domnul deputat Ciuhodaru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Știți foarte bine că oricând voi căuta măsuri și soluții legislative pentru menținerea medicilor români în România și pentru a oferi soluții pentru ca aceștia să se întoarcă în țară.

Dar acest proiect legislativ a fost făcut inițial pentru altceva. Era vorba să dăm posibilitatea medicilor români care au diverse specialități nerecunoscute în România să se întoarcă în țară. Ei, într-adevăr, au aceeași curriculă de pregătire. Ei, într-adevăr, au făcut facultatea în România. Ei, într-adevăr, știu cam cu ce se mănâncă sistemul medical românesc. Dar acum, în această formă, acest proiect legislativ prevede, fără reciprocitate, recunoașterea diplomelor cetățenilor străini care nu au nici aceeași curriculă de pregătire și nici aceleași condiții de formare.

Mai mult decât atât, mi se pare un proiect care dezavantajează pe rezidenții români, pe cei care nu au părinți bogați, să facă specialitate în străinătate, cei care nu au zeci

de mii de euro, pentru a intra prin facultăți. Ei sunt obligați, în continuare, să-și facă specialitatea în România, să muncească în condiții de cinci lei pe oră, ca salarizare, și sunt dezavantajați prin astfel de acte normative care permit oricui, de oriunde, să ajungă în România și să facă medicină.

În plus, sunt curios: de ce anumite țări, sau marea majoritate a țărilor, păstrează anumite standarde de calitate atunci când vorbesc despre tratamentul propriilor cetățeni, iar România renunță cu atâta ușurință la aceste standarde.

Proiectul de act normativ inițial era corect, acesta nu este. Iar, din punctul meu de vedere, nu voi susține un astfel de act normativ.

Vă mulțumesc, domnule doctor.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, trecem la capitolul de amendamente admise și vă întreb dacă aveți observații la punctul 1.

Nu aveți.

La punctul 2? Nu aveți.

La punctul 3?

Nu sunt observații.

La punctul 4?

Nu sunt observații.

Vă mulțumesc. Proiectul de lege trece la votul final. Domnul Tinel.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

La începutul ședinței, până a intra în ordinea de zi, liderul Grupului parlamentar al PDL a făcut o propunere: de a introduce pe ordinea de zi și Proiectul legii de modificare, de revizuire a Constituției. Și, cu tot respectul, domnule președinte, regulamentul vă obligă să supuneți aprobării plenului această propunere.

În al doilea rând, vă rog respectuos ca ședințele propuse, aprobate de Biroul permanent a începe la ora 16.00 să înceapă la ora 16.00, că altfel nu văd logica și efectul acelei greve parlamentare pentru care dumneavoastră ați stat trei luni de zile anul trecut, pe timpul acesta, în grevă parlamentară.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Ce memorie aveți!

Vă mulțumesc.

Trecem în continuare la punctul 6 de pe ordinea de zi și avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2012 privind prorogarea termenului prevăzut de art. V din Ordonanța Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

Vă rog, domnule ministru.

O să vă rog să vă prezentați.

## **Domnul Tudor Prisecaru** _– secretar de stat în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Numele meu este Tudor Prisecaru, sunt secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, pentru departamentul de cercetare.

Legat de această solicitare a noastră, ea s-a fundamentat pe faptul că procedura instituită cu ocazia Ordonanței de urgență nr. 6, de abrogare a acreditării instituțiilor de cercetare și certificarea acestora în baza unor proceduri stipulate de OUG nr. 6, nu s-a terminat. Această procedură nu s-a terminat din cauza faptului că evaluatorii străini, fiind foarte mulți, este foarte greu să fie aduși în aceeași perioadă de timp din diverse locuri și pe același domeniu de evaluare.

Prin urmare, până în momentul de față, avem evaluate 38 de instituții, față de 48.

Din acest motiv, am solicitat prorogarea acestui termen, deoarece, la finalul său, nu se mai poate face finanțarea acestor instituții pe programul-nucleu, ci numai pe legea finanțării de bază, care este în curs de elaborare.

În cadrul discuțiilor din comisie, s-a constatat că termenul de 31 iulie este insuficient. Și, atunci, în comisie, s-a propus ca termenul să fie prelungit până la 31 decembrie 2013.

Cam acestea au fost problemele.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul deputat Angel Tîlvăr. Vă rog.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Comisia noastră a primit spre dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2012 privind prorogarea termenului prevăzut la art. V din Ordonanța Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut de art. V din Ordonanța Guvernului nr. 6/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică până la data de 30 iunie 2013.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 24 septembrie 2012.

În urma dezbaterii, în ședința din 16 aprilie 2013 comisia a propus adoptarea proiectului de lege cu amendamentele prevăzute și admise din anexă.

Vă mulțumesc frumos, domnule președinte.

Vă rog să propuneți și timpii de dezbatere.

Trei minute, vă rog.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva?

Da.

Doamna Raluca Turcan.

Vă rog.

Domnule președinte, Dragi colegi,

Inițiativa în sine pare inofensivă. Să prorogi un termen de evaluare a unor institute de cercetare.

Problema de fond însă rămâne una foarte serioasă.

Zilele trecute, am asistat la demisia în bloc a membrilor Consiliului Național de Cercetare Științifică, oameni de o valoare profesională și morală care nu poate fi pusă în discuție, oameni care au reprezentat un atu în momentul în care s-au implicat în procesul de cercetare fundamentală din România.

Din nefericire, reacția ministerului a fost zero în momentul demisiei acestor oameni și nu au existat întrebări: de ce s-a ajuns acolo? A existat însă, din nefericire, o serie de acuze publice și oameni care și-au pus umărul la cercetarea, la dezvoltarea cercetării românești au fost anatemizați într-un stil pe care deja îl cunoaștem.

De la momentul dezbaterii Legii bugetului, am atras atenția, pe de o parte, că fondurile alocate cercetării sunt insuficiente și, pe de altă parte, că banii pentru cofinanțarea proiectelor europene sunt, de asemenea, reduși într-un mod dramatic.

Așadar, cercetarea în România, în momentul de față, este pe butuci. Nu există o soluție din partea ministerului. Sper ca mâine în Comisia pentru educație să fie prezent ministrul cercetării să ofere explicații, de ce s-a ajuns la situația pe care v-am prezentat-o. Și, în condițiile în care nu sunt bani pentru cercetare, există un dispreț față de această situație dramatică, prorogarea termenului de evaluare a unor institute este absolut inutilă.

Așadar, noi am votat împotriva prorogării termenului. Poate, atunci când ai securea timpului deasupra capului, să încerci să miști lucrurile înainte. Ar fi fost mai util ca timpul să fie cel pe care îl aveau cei de la Ministerul Cercetării în evaluarea institutelor și să încerce să urgenteze o procedură care ar fi limpezit foarte mult lucrurile în domeniu. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Andea, vă rog.

Domnule Mircea Toader, vă informez că Partidul Democrat Liberal a depus la Curtea Constituțională contestația de care mă întrebați dumneavoastră mai devreme.

Vă rog, domnule Andea.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să restabilim puțin adevărul, pentru că, atunci când vorbim de la tribuna Parlamentului, trebuie să manifestăm rigurozitate și exactitate în ceea ce spunem.

Aș vrea să subliniez faptul că nu este vorba de prorogarea unui termen de evaluare a institutelor sau a instituțiilor de învățământ superior, ci este vorba de prorogarea unui termen care privește finanțarea programelornucleu ale unor structuri și ale unor centre de cercetare. Dacă nu prorogam acest termen, se oprea finanțarea acestor cercetări și, în consecință, aveam probleme nu cu suspendarea, ci cu încetarea plăților pentru astfel de cercetări.

În al doilea rând, aș dori să spun că demisiile despre care s-a făcut vorbire sunt generate de faptul că cei care sunt în structurile de evaluare nu au dreptul, din păcate, să-și promoveze proiectele proprii. Ca urmare, există o reținere și chiar o îndepărtare a celor care sunt în aceste structuri de a mai face parte din aceste comisii, pentru că nu mai pot să-și promoveze și să efectueze cercetări proprii finanțate.

Acesta este, în esență, motivul pentru care s-au produs acele demisii, și nu disprețul sau desconsiderarea oamenilor din sistemul de cercetare românesc.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Are cuvântul domnul deputat Vlad Nistor. Vă rog, domnule profesor.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Este pentru prima oară când mă adresez plenului Parlamentului și vă rog să mă credeți că sunt puțin emoționat.

Întâmplarea face ca acesta să fie un subiect pe care să-l cunosc foarte bine, din multe motive, nu numai că activitatea mea profesională se desfășoară într-o universitate, dar și pentru că în acea universitate au existat, în senatul universității pe care-l prezidez, a existat un număr de colegi care au cerut o întâlnire cu domnii miniștri Pricopie și Costoiu. În termen de trei zile, domnii miniștri Pricopie și Costoiu au venit la o ședință extraordinară a Senatului și a avut loc o discuție deschisă cu un număr important de membri ai Senatului – noi suntem 119 în acea structură –, unde am văzut cu toții argumentele pentru și argumentele împotrivă.

Concluzia generală a participanților, cu foarte puține excepții, a fost că argumentele celor doi domni sunt consistente, atâta vreme cât este dreptul unui guvern – în cazul acesta, al miniștrilor de resort – să construiască politici

publice și atâta vreme cât România este într-o perioadă dificilă, împreună cu toate celelalte țări membre ale Uniunii Europene, și mai ales atâta vreme cât acolo era vorba de opțiunea dirijării unor fonduri, și nu neapărat de diminuarea acestora.

Cred că în Comisia pentru educație, în care înțeleg că domnul Costoiu va fi prezent, membrii acestei comisii vor putea beneficia de un răspuns cât se poate de autorizat. Pe noi argumentele Domniilor Lor ne-au convins.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule profesor. Doamna Raluca Turcan.

Drept la replică, bănuiesc.

Mă bucură faptul că în universitatea domnului Nistor cei doi miniștri au răspuns invitației. În Comisia pentru educație nu au făcut lucrul acesta.

De altfel, săptămâna trecută, poate că ați primit cu toții informația că, în locul prezenței ministrului, la dezbaterea comisiei a venit un punct de vedere semnat de doamna Andronescu. Sperăm ca poate măcar mâine ministrul cercetării să fie prezent la dezbatere și nu ar strica să vină și ministrul educației pentru a pune în ordine proiectul de lege pentru care am solicitat prezența Domniei Sale, și anume construcția de creșe în România.

Da.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt lucrări de poziție din partea grupurilor politice parlamentare?

Nu sunt.

Trecem la capitolul de amendamente admise. Dacă la punctul 1 din capitol aveți observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

La punctul 2 dacă aveți observații? Nu sunt.

La punctul 3?

La punctul 4?

Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

7. La punctul 7 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

Are cuvântul domnul ministru Matache. Vă rog, domnule ministru.

## **Domnul Iulian Ghiocel Matache** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Prin prezentul proiect de act normativ se are în vedere modificarea și completarea Legii nr. 372/2005, în vederea consolidării cadrului juridic privitor la performanța energetică a clădirilor, ca urmare a necesității adaptării și actualizării legislației naționale cu noile reglementări comunitare în acest domeniu, în contextul îndeplinirii angajamentelor ce-i revin României și care derivă din calitatea sa de membru al Uniunii Europene. Se propun printre altele: obligativitatea analizării introducerii sistemelor alternative de energie din surse regenerabile, atât la construirea clădirilor noi, cât și în cazul renovării majore a clădirilor existente; instituirea obligativității pentru investitori și proiectanți să ia toate măsurile ca începând cu 31 decembrie 2020 clădirile noi să fie clădiri al căror consum de energie să fie aproape egal cu zero; realizarea băncilor de date specifice eficienței energetice în clădiri, în vederea fundamentării planurilor naționale de economisire a energiei și de reducere a dioxidului de carbon, de utilizare a surselor alternative de energie.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru industrii și servicii are cuvântul domnul președinte Iancu.

Vă rog, domnule Iancu, mai rar, ca să putem prinde în stenogramă, vă rog.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege, proiect care are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor în vederea consolidării cadrului juridic privitor la performanța energetică a clădirilor, ca urmare a necesității adaptării și actualizării legislației naționale cu noile reglementări comunitare în domeniu.

De asemenea, s-a ținut seama și de necesitatea îndeplinirii angajamentelor ce-i revin României care derivă din calitatea sa de membru al Uniunii Europene.

Consiliul Legislativ a avizat proiectul.

De asemenea, Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, care, de asemenea, au avizat favorabil acest proiect.

Membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege în mai multe ședințe în luna martie și aprilie 2013 și au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei dezbaterea și adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Și vă propun trei minute la dezbateri generale, un minut pe articole.

Am rugămintea să prezentați și timpii de antenă. Numai o clipă!

Vot, vă rog.

Cu 130 de voturi pentru, unul împotrivă și trei abțineri, timpul de dezbatere a fost aprobat.

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Nimeni.

Trecem la capitolul de amendamente admise. Dacă la punctul 1 al capitolului...

Dezbateri generale, domnule Iancu, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă rețin numai o secundă. Știu că suntem cu toții în mare grabă, dar am vrut neapărat să atrag atenția asupra acestui act normativ și asupra votului pe care-l vom da cu toții. Vorbim de performanța energetică a clădirilor și este pentru România unul dintre cele mai importante, dacă vreți..., e una dintre cele mai importante măsuri din Planul național privind eficiența energetică. De ce? 43% din energia din această țară se consumă în clădiri, 40% din materialele de construcție sunt construite... utilizate în clădiri, 30% din apele uzate, din clădiri, 20% din total deșeuri, din clădiri. Această..., tot clădirile sunt și responsabile cu 80% din consumul de energie termică, apă caldă din România și tot în jur de 60% din emisii se datorează consumului în clădiri.

Ca atare, cel mai mare potențial pentru eficiență energetică ni-l oferă clădirile, respectiv 50%. Inclusiv clădirea în care ne aflăm ar putea să beneficieze, printr-un set de măsuri privind performanța în eficiență energetică, de o reducere cu minimum 50% din consumul actual.

De aceea, măsurile de astăzi sunt extrem de importante și îi rog pe toți colegii, mâine, la vot, să fie alături de noi și de Guvern în promovarea acestui act normativ. Mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alte grupuri parlamentare care vor să participe la dezbatere?

Da, la dezbateri generale, vă rog. Da.

Vă mulțumesc.

Trecem la capitolul de amendamente admise.

Dacă la punctul 1 al capitolului de amendamente admise aveți observații?

Nu sunt.

Dacă la punctul 2 sunt observații? Nu.

La punctul 3? Nu.

La punctul 4? Nu.

Punctul 5. Nu sunt. Punctul 6. Nu sunt. Punctul 7. Nu sunt. Punctul 8. Nu sunt. Punctul 9. Nu sunt. ## **Domnul Gabriel Andronache**

**:**

De la punctul 10 la punctul 15!

Lăsați așa cum spun eu! Punctul 10, domnule Andronache? Nu sunt observații? Nu sunt observații. Punctul 11. Nu sunt. Punctul 12. Nu sunt. Punctul 13, domnule Ialomițianu, nu sunt. Punctul 14. Nu sunt. Punctul 15. Nu sunt. Punctul 16. Nu sunt observații. Punctul 17. Nu sunt observații. Punctul 18. Nu sunt observații. Punctul 19, dacă comisia are vreo observație? Nu sunt observații. Nu sunteți atent, domnule Iancu. Vă rog să... Punctul 20. Nu sunt observații. Punctul 21. Nu sunt observații. Punctul 22, domnule Tinel. Nu sunt observații. Punctul 23. Nu sunt observații. Punctul 24. Nu sunt observații. Punctul 25. Nu. Punctul 26. Nu. Punctul 27. Nu. Punctul 28. Nu. Punctul 29. Nu. Punctul 30. Nu sunt observații. Punctul 31. Nu sunt observații. Punctul 32. Nu sunt observații. Nici PP-DD-ul n-are observații. Punctul 33. Nu sunt observații. Punctul 34. Nu sunt observații. Punctul 35. Nu.

Punctul 36. Nu. Punctul 37. Nu sunt observații. Și ultimul punct de la amendamente admise, punctul 38, dacă aveți observații?

Nu sunt. Vă mulțumesc. Proiectul de lege trece la votul final. Stimați colegi,

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Dați-mi voie să vă prezint raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea Instituției Avocatul Poporului.

În temeiul dispozițiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului. Această propunere a fost trimisă cu adresa nr. 80 din 2 aprilie 2013 și a fost înregistrată cu nr. 35 în 3 aprilie 2013.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri.

Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați a avizat negativ inițiativa legislativă, cu o majoritate de voturi, în ședința din 3 aprilie 2013.

La dezbaterea inițiativei legislative trebuie menționat că a participat în calitate de invitat și domnul Crișu Anastasiu, avocatul poporului. Domnia Sa a prezentat membrilor comisiei prezenți la dezbateri punctul său de vedere cu privire la propunerea legislativă, conform căruia nu susține adoptarea acesteia.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare raportul de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, întrucât dispozițiile art. 146 lit. d) din Constituția României, republicată, referitoare la competența Curții Constituționale reglementează în mod expres faptul că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată direct de către Avocatul Poporului.

Soluția legislativă propusă obligă Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituțională într-o procedură de excepție.

Propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 58 alin. (3) din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule Ciucă.

Dacă din partea grupurilor politice parlamentare dorește cineva să ia cuvântul?

Are cuvântul domnul Mircea Toader.

Vă rog, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule președinte de ședință,

A venit primăvara, dar cred că căldura e prea mare și dumneavoastră ați avut efecte. Trebuie să vă spun că eu am vrut să vorbesc în calitate de inițiator. Art. 100 din regulament spune că întâi vorbesc inițiatorii și pe urmă..., deci n-am nimic împotrivă, dar, fiindcă ați făcut apel la primăvară, vreau să vă spun că primăvara e egală pentru toți.

Înțeleg.

În al doilea rând, îmi susțin punctul de vedere, sigur, ca inițiator, și totodată...

Credeam că intrați pe probleme de procedură, îmi cer scuze, domnule Toader.

Nu, nu. Nu. Dumneavoastră m-ați invitat la microfon, am spus și procedura și ca procedură, dacă vorbim de procedură, nu trebuie să vorbim așa rar, ca să treacă timpul. Acceptați ideea de a dezbate raportul suplimentar pe Constituție și mai dura încă două zile. E adevărat, terminăm cam repede, probabil că vom avea mâine o zi și mai scurtă până la votul final, dar să trecem la chestiune, cum spunea Caragiale.

Vreau să vă spun că această inițiativă, pe care un grup de parlamentari ai PDL – 24, ca semnatari ai acestei inițiative, dorește să reglementeze o situație prin care Parlamentul revine la rolul lui legislativ. Știți foarte bine că această opțiune și inițiativă am avut-o ca urmare a acelei veri fierbinți de anul trecut, când două ordonanțe de urgență n-au putut să fie atacate în timp, ne-au creat o dispută politică deosebită și cu mari implicații europene.

Noi am vrut să preîntâmpinăm această situație și să spunem foarte clar că, așa cum prevede legea și cum prevede și Constituția, avocatul este singurul în drept să atace la Curtea Constituțională sau să solicite la Curtea Constituțională un punct de vedere despre legea sau ordonanța respectivă, dacă este constituțională.

Dacă Avocatul Poporului consideră că nu este, sigur că nu se adresează Curții. Noi am vrut să prevenim o situație de excepție care s-a întâmplat și care se întâmplă și astăzi, când o ordonanță de urgență își produce efectele, intră în Parlament, trece prin Parlament, este atacată la Curte și apoi se dovedește că este neconstituțională.

Acest element de prevenire, pe care am vrut să-l arătăm noi, cu un număr de 20 de senatori și 31 de deputați, un număr inferior numărului cu care poate fi atacată o lege la nivelul Curții Constituționale, alături și de posibilitatea unui număr de cetățeni care să permită, pe bază de semnătură, așa cum prevede orice inițiativă de acest tip, ca Avocatul Poporului să solicite în mod expres analiza la Curte... Și am să vă dau un exemplu care s-a întâmplat zilele trecute. Deși e ordonanță de urgență pe care Guvernul a dat-o pentru desemnarea judecătorului la CEDO, domnul prim-ministru s-a adresat în mod direct avocatului și i-a spus: „Solicitați punctul de vedere al Curții pentru această ordonanță.”

Vă mulțumesc, domnule Toader.

Are cuvântul domnul Bogdan Ciucă, după care se pregătește domnul Popa.

## Domnule președinte,

## Domnilor colegi,

Să știți că inițiativa a generat dezbateri inclusiv în Comisia juridică, de disciplină și imunități, dar dezbateri aplicate. Eu cred că au fost argumente și pro, și contra. Necazul este... și cred că nu trebuie abandonată ideea, dar probabil că va trebui găsită o altă formulare, o altă formulă și poate cu un viitor prilej. De ce? Practic, inițiativa dorește ca, la solicitarea unui număr de parlamentari, avocatul poporului să spună: „Să trăiți!” și s-o facă pe curierul. Deci ia inițiativa semnată de parlamentarii respectivi și, fără să treacă prin propriul filtru, fără să analizeze dacă este oportun sau nu, să fie obligat să facă acest demers mai departe.

Eu puteam să gândesc o procedură cu aceeași finalitate în situația în care dăm dreptul direct parlamentarilor să facă sesizarea respectivă, unui număr de parlamentari. De ce să-l punem pe avocatul poporului, indiferent cum se cheamă și indiferent de perioada la care facem referire, să o facă, practic, pe curierul, să ia din stânga și să dea în dreapta?

Eu cred că rolul acestei instituții, și, de fapt, acestea au fost discuțiile din comisie, o parte din discuțiile din comisie, rolul Avocatului Poporului este să fie cumva în afara obiectivelor politice conjuncturale și de moment, să aibă o inițiativă proprie a instituției în cazul în care consideră că trebuie ceva atacat la Curtea Constituțională, și nu să fie obligat, indiferent de propria analiză, să facă ceva, ceea ce nu ar face dacă legea nu l-ar forța, cum este situația acestei inițiative.

Eu cred că ideea, în linii mari și generale, nu trebuie abandonată, dar discutată, poate, de forumul constituțional, poate va trebui discutată în Comisia specială pentru modificarea Constituției, poate va trebui s-o discutăm noi în Parlament cu un alt prilej și poate dându-i o formă care să nu amputeze Avocatul Poporului de posibilitatea de a filtra cu propriile argumente orice inițiativă pe care va trebui s-o genereze respectiva instituție.

Cred că acesta a fost unul dintre argumentele cele mai tușate în discuțiile din Comisia juridică, de disciplină și imunități, motiv pentru care majoritatea covârșitoare a membrilor acestei comisiei au propus respingerea.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Popa, liderul Grupului parlamentar al Partidului Popular Dan Diaconescu, și se pregătește domnul Andronache – PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu voia dumneavoastră, e Partidul Poporului – Dan Diaconescu.

Mai rar, să putem înregistra în stenogramă, vă rog.

Sunt toate serviciile atente, nu vă faceți nicio problemă.

Tocmai că-mi fac, știți.

Spuneam că e vorba de Partidului Poporului, cu voia dumneavoastră.

Domnule președinte,

Văd în perspectivă, domnule Popa.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să spun că l-am ascultat și pe domnul Toader, inițiatorul, l-am ascultat și pe domnul deputat Ciucă, și pe domnul deputat Toader și vreau să vă spun că, în parte, eu cred că fiecare dintre Domniile Lor are dreptate.

Însă, dacă Avocatul Poporului, domnule președinte și stimați colegi din arcul puterii, dacă Avocatul Poporului ar fi fost o instituție cu adevărat independentă, probabil că acest proiect de lege nu și-ar fi mai avut obiectul. Dar știm cu toții că realitatea este alta.

Noi cerem, domnule președinte și stimați colegi, să dați și opoziției șansa ca atunci când nu e de acord cu o ordonanță să poată s-o atace.

Noi, opoziția, reprezentăm 30% din România și, în numele acestor oameni, vă cerem să ne dați șansa să ne manifestăm și democrației să-i dați șansa să supraviețuiască în Parlament.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Andronache și se pregătește domnul Ganț.

## Da.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. O să vorbesc în numele Grupului parlamentar al PDL și am să vă spun că, într-adevăr, în Comisia juridică, de disciplină și imunități au avut loc dezbateri destul de ample pe acest proiect legislativ.

Ideea este următoarea și pe care cred că ar trebui s-o reținem cu toții cei care formăm forul legislativ al României: pe zi ce trece, prin emiterea de ordonanțe de urgență, puterea executivă acaparează, practic, ceea ce înseamnă activitatea noastră de bază, reglementarea. Și o să ne trezim în curând că, prin practica ordonanțelor de urgență, Parlamentul nu va mai avea niciun rol, pentru că reglementarea, legiferarea va fi, în fapt, obiectul de activitate al Guvernului.

Rețineți că ordonanțele de urgență la această oră nu sunt supuse controlului de constituționalitate. Nu există nicio cale directă a Parlamentului să intervină în momentul în care ordonanța de urgență intră în acțiune, odată ce ea este adoptată de către Guvern. Și, atunci, s-a dedus din aceste dezbateri pe care le-am avut că poate o cale interesantă și pe care o vom utiliza sub forma unui amendament în cadrul procedurii de revizuire a Constituției să fie ca un număr de parlamentari să poată ataca direct la Curtea Constituțională o ordonanță de urgență înainte ca aceasta să devină lege.

Este o soluție pe care o vom avea în vedere și am ținut s-o anunț de aici, de la microfon.

Vă mulțumesc.

Da.

Vă mulțumesc, domnule deputat Andronache. Are cuvântul domnul Ovidiu Ganț.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege, Stimați colegi,

Nu intenționam să intervin dacă proiectul inițiat de domnul deputat Toader nu suscita un asemenea interes și nu dezvolta o dezbatere atât de profundă.

Cred că soluția pe care grupul nostru parlamentar a propus-o la nivelul tezelor de revizuire a Constituției este soluția corectă. Indiferent cine se află la guvernare, noua Constituție poate să elimine ordonanțele de urgență. Acestea au fost introduse într-o perioadă în care noul stat democratic România avea nevoie de o legislație amplă, era un ritm de legiferare foarte rapid. Au fost utile și în perioada preluării acquis-ului comunitar în perioada de aderare la Uniunea Europeană. Astăzi suntem în situația în care putem legifera într-un regim de viteză normal și exclusiv la nivelul Parlamentului.

De aceea, atunci când va veni vorba despre revizuirea Constituției, noi vom propune eliminarea ordonanțelor de urgență.

Vă mulțumesc frumos.

Are cuvântul domnul Calimente și se pregătește domnul Pâslaru.

V-ați obișnuit să guvernați cu Curtea Constituțională, trebuie să vă dezvățați de acest lucru.

Da.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul Florin Pâslaru, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Tot respectul pentru antevorbitorii mei, dar vreau să vă spun că Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului spune foarte clar care sunt limitele de competență ale acestei instituții, și sunt destul de largi aceste limite de competență. Motiv pentru care a modifica un proiect de lege care spune foarte clar ce are de făcut această instituție, respectiv instituția Avocatul Poporului, credem că nu-și are rostul.

De aceea, nu suntem de acord cu această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Mircea Toader, din partea inițiatorului.

O iau și ca inițiator, și drept la replică această...

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Din ce în ce mai tare încep să cred că Partidul Democrat a uitat că a fost la guvernare. Vreau să le aduc aminte colegilor mei că Guvernul Boc a fost campion absolut al ordonanțelor de urgență. Cred că toate guvernele de după 1989 însumate nu au dat atâtea ordonanțe de urgență câte a dat Guvernul Boc și acum să vii și să spui că acest Guvern a dat nu știu câte ordonanțe de urgență... Asta, așa, ca să ne aflăm în treabă.

Iar, pe de altă parte, tot colegii noștri s-au obișnuit că nu Parlamentul este cel care legiferează, nu Guvernul este cel care concepe și politicile economice și are inițiativa Programului de guvernare, ci Curtea Constituțională, pentru că Domniile Lor au introdus în această ecuație și Curtea Constituțională, care Curte Constituțională nu a mai stat să vadă dacă o lege este constituțională sau nu este constituțională, ea a judecat pe oportunități. Și în sensul acesta se dorește în continuare ca această Curte Constituțională să fie un arbitru și ea să hotărască dacă o lege este bună sau nu, dacă este oportună sau nu este oportună, dacă trebuie să facem un lucru sau nu trebuie să-l facem.

Asta ați făcut și anul trecut, asta ați făcut și în anii dinainte și probabil că vreți să continuați. Eu cred că fiecare putere a statului trebuie să-și intre în atribuții, iar Curtea Constituțională să fie Curte Constituțională, să vadă dacă legile sunt constituționale, și nu să guverneze.

Sunteți ambivalent, am înțeles, da.

## Mulțumesc.

Pot să fiu și polivalent, mai ales cu o intervenție pe procedură.

Este problema dumneavoastră.

Sunteți foarte bucuros astăzi, domnule președinte.

Da, este primăvară.

Am văzut, este căldură mare.

Bun. Haideți să revenim la problemele pe care le-am ridicat. Este interesant că au generat o astfel de dispută și chiar credem în ea. Sigur că motivațiile de o parte și de alta, că este nevoie, credem cu toții că este nevoie.

Bun. Trebuie să fac câteva, cel puțin, afirmații ale mele la afirmațiile domnului Calimente.

## Domnule Calimente,

Sunteți majoritari, scoateți din Constituție Curtea Constituțională, scoateți din Constituție dreptul Curții de a verifica dacă este constituțională o lege și ne supunem, că asta este voința dumneavoastră. Cred că mergeți mult prea departe.

Apropo de ordonanțe, adunați dumneavoastră câte ordonanțe ați dat de la începutul guvernării în acest an, comparați cu aceeași perioadă a cărui an vreți dumneavoastră pentru guvernele Boc sau Ungureanu și o să vedeți că este aproape triplu. Vă dau un singur exemplu: Codul fiscal l-ați modificat de 12 ori prin ordonanțe, o dată chiar de două ori într-o săptămână. Haideți să nu aruncăm așa...!

Revenind la problema de inițiativă, domnule președinte și stimați colegi, sigur că această obligativitate, cum apare în textul propunerii noastre, poate să genereze multe discuții. Eu cred că și chiar v-aș ruga să o trimitem înapoi la comisie. Vom modifica prin amendament sau ca drept al nostru de inițiativă, prin care o să spunem: această solicitare trebuie să fie motivată de către cei care..., cum o faci ca orice motivare când ceri la Curte, iar Avocatul Poporului, în caz de refuz, trebuie neapărat să dea o motivație, motivație, bineînțeles, că consideră că nu este de atacat la Curte, că nu are niciun fel de element neconstituțional, și să ne rămână după aceea dreptul nostru ca, atunci când trece prin Parlament, să arătăm că, într-adevăr, a fost supusă controlului constituțional.

Cred că, dacă o reîntoarcem la comisie, rezolvăm aceste două probleme și eliminăm cu totul factorul politic, fiindcă avocatul poporului cred că nu-și va permite, la o solicitare a unui grup de parlamentari, să spună că nu are niciun fel de element neconstituțional această ordonanță și, apoi, când este atacată, să dovedească că legea este neconstituțională. În condițiile astea, trebuie să părăsească acea funcție, care, bineînțeles, dovedește că nu mai este supus corect funcției sale, ci unui interes politic.

Da. Vă mulțumesc. Are cuvântul domnul Ciucă. Supun la vot, stați liniștit.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Eu voiam să subliniez, totuși, un anumit aspect care ține, pe lângă dezbaterile care sunt firești și legitime pe fondul problemei, vreau totuși să ridic o problemă chiar și de procedură.

Uitați, foarte corect aici s-a ridicat de către Grupul minorităților naționale un aspect care ține de modificarea Constituției. Propunerea dânșilor, și mai sunt câteva propuneri care vizează aceeași modificare, este să dispară această procedură a ordonanțelor de urgență. Și, cumva, este îndreptățită, pentru că este o procedură care a fost introdusă cu un caracter excepțional, de care s-a abuzat foarte mult în ultima perioadă.

Dar dacă această propunere a colegilor de la Grupul minorităților naționale va fi adoptată de către Comisia de modificare a Constituției și va modifica viitoarea Constituție, cât de desuetă ar fi o inițiativă precum cea pe care noi astăzi o discutăm? Mă refer la procedură, nu la fondul problemei. Poate că tema existenței sau inexistenței acestei proceduri

guvernamentale de legiferare prin ordonanță de guvern sau de urgență merită discutată. Poate vom limita în timp această perioadă, doar pentru o anumită perioadă, de exemplu, a vacanței parlamentare, sau pentru situații de urgență, dar este o altă discuție.

Revin la cele discutate în comisie și pentru care comisia, cu o majoritate importantă de voturi, a propus către plen respingerea raportului. Nu putem să obligăm o instituție care a fost concepută pentru a fi independentă și să funcționeze cu criterii transparente, dar cu propriul filtru atunci când demarează o procedură, să facă un lucru pentru că așa vrea un număr de parlamentari. Dacă ne asumăm pe fond această problemă, putem spune, și revin la sugestia făcută, introducem o inițiativă prin care spunem simplu: „Dacă se adună un număr de parlamentari și stabilim numărul, atunci se poate ataca la Curte ordonanța respectivă. Dar pericolul vine din faptul că obligi o instituție creată, gândită și născută pentru a se comporta independent să facă un lucru cu care nu este de acord.

Și nu mă refer la cei care au inițiat, nu mă refer nici la actuala opoziție, nu mă refer nici la actuala putere, nici la actualul avocat al poporului, mă refer la un pericol care s-ar putea să existe și peste 10 ani, și peste cinci, și în următorul mandat, și peste două mandate, ca să nu mai vorbim de situația puțin bizară în care noi reglementăm acum o procedură care vizează ordonanța de urgență, iar această ordonanță de urgență s-ar putea să dispară ca procedură prin modificarea Constituției, pentru că avem aceste teme în dezbatere.

Da. Vă mulțumesc. Domnule Toader, vă rog.

Un foarte scurt drept la replică, înainte să supuneți la vot. Domnul Ciucă sigur că este mult mai jurist decât mine, cert, fiindcă eu nu am o specializare în acest domeniu. Știți foarte bine că, dacă se modifică Constituția, toate legile se modifică în conformitate cu prevederile constituționale. Așa că nu știm cum va arăta Constituția, dar dacă prevede că nu mai e Curtea Constituțională, desființăm și legea lor, și legea Avocatului Poporului.

Noi am luat situația de fapt: astăzi există o prevedere clară că singura modalitate de a ataca o ordonanță la Curte este Avocatul Poporului, de bună-credință sau de reacredință. Eu nu pun în balanță reaua-credință, ci oportunitatea pe care o consideră Avocatul Poporului și pentru a elimina întotdeauna o eventuală suspiciune. Sigur că v-am și spus că o reîntoarcem la comisie și spunem că nu o trimitem ca un simplu poștaș, ea trebuie să fie motivată, iar, în caz de refuz, trebuie să fie o motivație a Avocatului Poporului: „Domnule, nu o trimit, pentru că consider așa și așa”. Acesta este motivul principal pentru care am solicitat întoarcerea la comisie, iar intenția a fost de echilibru.

Eu vreau să știu ce răspuns dă avocatul poporului și eu îl întreb astăzi, oficial, de la tribuna Parlamentului, de ce a luat act de solicitarea prim-ministrului să trimită ordonanța la analiza Curții Constituționale privind judecătorul de la CEDO? Unde este conflictul constituțional? Dacă este conflict, de ce a făcut-o la cererea prim-ministrului? Că poate mâine nu mai este prim-ministru domnul Ponta și este altcineva. Oricând, scrie acolo, în Legea Avocatului Poporului, că prim-ministrul poate solicita în mod expres Avocatului Poporului pentru a analiza și a trimite la Curte o ordonanță de urgență privind continuitatea acestei ordonanțe, nu?

Atunci, dați-ne și nouă voie să avem același punct de vedere. Sigur, dumneavoastră veți decide mâine prin vot. Mai avem calea Senatului, dar eu v-aș fi propus s-o întoarcem, să găsim o soluție pe care văd că o parte dintre colegi o agreează. Nu impunere, ci motivare.

Da.

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Mircovici, după care are cuvântul domnul Adam.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Demersul meu ar fi următorul: s-a făcut de mai multe ori apel la Constituție în luările de cuvânt pe care le-au avut colegii, dar nu s-a făcut deloc referire la textul ei. Eu am convingerea că inițiatorii au gândit rezolvarea unei situații prin această inițiativă legislativă pe care au avut-o, însă cred că nu au privit cu suficientă atenție textul Constituției actuale a României: este singura instituție, Avocatul Poporului, pe care Constituția o statuează în cap. IV, la titlul II. Titlul II se referă numai la drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, și la nimic altceva. Or, faptul că Avocatul Poporului a fost postat în cap. IV al acestui titlu este explicat inclusiv prin textul și prin obligațiile pe care le dă Constituția acestei instituții.

La alin. (1) spune că Avocatul Poporului apără drepturile și libertățile persoanelor fizice, pe de o parte. Pe de altă parte, la art. 59 alin. (1) spune că Avocatul Poporului își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile și libertățile lor.

Or, a aprecia, în momentul de față, că un grup parlamentar sau un număr de parlamentari – m-ați ajutat, domnule Toader, în demersul pe care voiam să-l spun acum –, or, a ajunge la concluzia că un număr de 20, deci în niciun caz un grup parlamentar, pentru că ar avea alt sens decât Constituția, dacă am considerat parlamentarii ca cetățeni – persoane fizice, înseamnă că am fi de acord cu faptul că 20 de parlamentari sau 25 de parlamentari egal 2.000 de cetățeni, cât prevede legea ca posibilitate de a se adresa instituției Avocatul Poporului, și în mod evident am fi într-o mare eroare.

Sigur că explicația este corectă. Ajungem în situația ca o ordonanță de urgență să treacă prin Parlament, ca lege, ulterior să fie atacată la Curtea Constituțională și ea să fie

declarată neconstituțională. În situația aceasta, de ce nu am fi de acord cu un demers _a priori_ , atunci când este vorba de ordonanța de urgență? Dar acest lucru nu se poate, pentru faptul că această Constituție din 2003 a fost votată în integralitatea ei și ea a cuprins două lucruri: pe de o parte, instituția Avocatul Poporului, la titlul „Drepturile și libertățile fundamentale”, și nu la titlul „Autorități publice”. Deci este clar că referirea și sensul ei au fost la persoanele fizice care pot avea drepturi și libertăți fundamentale, iar, pe de altă parte, a prevăzut ordonanțele de urgență, și nu a prevăzut posibilitatea ca aceste ordonanțe de urgență să fie atacate de o instituție a statului, de o autoritate publică, așa cum este Parlamentul, ci numai de către persoane fizice.

Vă mulțumesc și eu. Are cuvântul domnul Adam.

Mă raliez la ceea ce a spus Bogdan Ciucă și adaug următoarele, onorați colegi. Este o formă de imixtiune în activitatea Avocatului Poporului și o formă de presiune pe care inițiatorii acestei legi vor să o impună acestei instituții, că vorbim de instituția Avocatul Poporului.

Nu se poate concepe ca avocatului poporului, care are niște atribuții bine stabilite și care este, totuși, un profesionist în materia respectivă, să-i fie impusă cu de-a sila, așa cum doresc cei care au inițiat acest proiect de lege, o anumită atitudine.

Eu cred că trebuie să lăsăm, în spiritul Constituției, ca această activitate s-o desfășoare liber, s-o desfășoare, așa cum spune textul constituțional, din oficiu, ca o responsabilitate pe care și-o asumă prin natura activității pe care o desfășoară, și în niciun caz atunci când un număr prestabilit de senatori sau de deputați decide să urmeze o anume cale. DUPĂ PAUZĂ

Deci această imixtiune cred că nu trebuie tolerată, trebuie să ne limităm la ceea ce ne îngăduie textul constituțional, motiv pentru care mă raliez punctelor de vedere prin care..., bineînțeles că am votat și în Comisia juridică, de disciplină și imunități respingerea acestui proiect de lege.

În esență, este o inepție juridică, nu poți să concepi așa ceva, să impui unei instituții ca printr-un număr de voturi să desfășoare o anume activitate pe care o vor acei domni.

Mulțumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Mulțumesc.

Domnul Calimente, drept la replică, și

Voiam să vă spun că, după părerea mea, datorită modificării constituționale din 2003, s-a ajuns la a da niște atribuții avocatului poporului pe care, în mod normal, el nu trebuie să le aibă. Modelul avocatului poporului a fost preluat de la ombudsmanul de tip nordic, în special de la Suedia, unde el apără drepturile și libertățile cetățenești în fața abuzurilor Guvernului. El nu trebuie să aibă un rol politic.

Prin modificarea din 2003 i s-a dat un rol politic. Nu s-a abuzat decât atunci când am avut un jucător. Probabil că asta se dorește și în continuare. Și părerea mea este, atunci când se va trece la modificarea Constituției, el trebuie să revină în atribuțiile pe care le-a avut. Cel care a avut inițiativa și care a adus acest model a fost chiar domnul Amedeo Lăzărescu. Știu cum a gândit-o, am discutat cu dânsul atunci, și ea a fost adoptată așa cum era adoptată și cum funcționa la suedezi.

Din 2003, când s-a făcut acea modificare, practic l-am transformat și pe el într-un jucător politic, pentru că, foarte ușor, atunci când nu există bună-credință, el poate fi influențat să atace, din motive politice, și nu din motive constituționale.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, mâine, la votul final.

Stimați colegi,

Declar închisă ședința noastră de astăzi, prin epuizarea timpului.

Vă mulțumesc.

Domnul vicepreședinte Hellvig este invitat la microfon.

## Bună seara!