Vasile Mocanu

Domnule președinte, mulțumesc foarte mult. „La mulți ani!” pentru Mihail și Gavril!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Război împotriva buruienilor”.

Ministerul Agriculturii vrea să declanșeze marele război împotriva buruienilor care au cotropit, mai ales în ultimii 6-7 ani, teritoriul țării. Am saluta o astfel de inițiativă, dacă nu am ști deja că ea este sortită eșecului.

Proiectul de lege prevede amendarea cu peste 400 de lei a tuturor celor care nu-și cosesc terenul aflat în proprietate măcar o dată pe an. Potrivit Ministerului Agriculturii, peste 15% din suprafața agricolă a țării ar fi năpădită de buruieni, ceea ce, să recunoaștem, e destul de grav.

Totuși, e de mirare cum, din nou, ministerul de profil pune carul înaintea boilor. Un astfel de proiect de lege ar trebui să pornească de la următoarea întrebare banală: de ce avem atâta pământ pârloagă? Orice analiză ar dezvălui un lucru pe care îl știm, de fapt, cu toții, inclusiv domnul ministru al agriculturii. Cele mai multe suprafețe de teren nelucrate aparțin unor oameni în vârstă, care nu mai au puterea să-l lucreze. Îmbătrânirea populației rurale este o realitate care nu mai poate fi trecută de mult cu vederea, și de aici trebuie pornit în orice strategie de dezvoltare a agriculturii românești.

Curios este că, în același timp cu lansarea războiului împotriva buruienilor, ministrul agriculturii sfătuiește posesorii de teren agricol să nu-și înstrăineze pământurile. Țăranul român este prins astfel într-o tragică dilemă. Dacă nu vinde pământul, riscă să fie amendat, iar dacă îl vinde, sigur va fi admonestat pe motiv că nu-și iubește pământul strămoșesc.

Iată cum întreaga responsabilitate funciară este transferată pe capul țăranului, în vreme ce ministrul lucrează doar la propria sa imagine de om politic.

O întâmplare norocoasă a făcut ca anul acesta să avem producții record la hectar. Spun o întâmplare norocoasă pentru că totul s-a datorat vremii bune, și nu măsurilor pline de înțelepciune ale actualei conduceri a Ministerului Agriculturii. Dar dacă mâine nu vom mai fi atât de norocoși, oare a cui va fi vina? Tot a țăranului?

Vă mulțumesc.