Stenogramă plen

Bună dimineața, doamnelor și domnilor!

Dați-mi voie să deschid ședința de declarații politice de astăzi, 8 noiembrie 2011, urându-le „La mulți ani!” tuturor Gabrielelor și Mihaelelor și tuturor Mihailor și Gabrielilor, cu multă sănătate, un an frumos și îndeplinirea tuturor dorințelor!

Din partea Grupului social-democrat, domnule profesor Anghel Stanciu, aveți cuvântul.

Distinse domnule președinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne și stimați domni deputați, Domnilor miniștri,

Declarația noastră de astăzi abordează un subiect vechi și totuși nou: coșmarul ieșenilor, centrala electrică de termoficare, așa-numitul CET Iași.

Stimați colegi,

CET Iași, o societate comercială deținută până nu de mult de Guvern, cu datorii cu tot, a fost transferată Primăriei Iași.

Aceasta este destinată, ca și alte CET-uri din țară construite înainte de ’89, să producă energie electrică, apă caldă și căldură pentru locuințele din municipiul Iași.

Deteriorarea în mod constant și accelerat a sistemului de termoficare, în lipsa fondurilor de întreținere alocate de Guvern, a generat pierderi de căldură care reprezintă o mare parte din costul căldurii atât pentru Primăria Iași, dar și pentru beneficiari, locuitorii Iașiului.

Aceasta a făcut ca datoriile CET Iași, atât cele istorice, transferate de la Guvern, cât și cele actuale, să se ridice la peste 400 milioane lei, cu tot cu majorări, datorii care depășesc chiar întregul buget al municipiului Iași.

Structura celor mai importante datorii ar fi aproximativ următoarea: peste 100 milioane lei datorii comerciale; circa 20 de milioane de lei credite la bănci, aproape 86 milioane lei datorii la bugetul de stat, 46 milioane de lei la bugetul local, 41 milioane lei la fondul de risc pentru creditele acordate, 29 milioane lei alte datorii.

Față de aceste impresionante datorii, CET Iași ar avea de încasat: 12 milioane de lei pentru energie electrică livrată în sistemul național, 95 de milioane de lei, adică 950 de miliarde de lei vechi, cu tot cu majorări, pentru energia termică, apă caldă și căldură livrată populației și firmelor ieșene. Această situație economică dezastruoasă, sintetic reflectată în cifrele prezentate mai sus, s-a concretizat în renunțarea cetățenilor, aflați în imposibilitatea de a-și mai plăti facturile, la serviciile CET Iași, respectiv prin debranșarea de la sistemul de încălzire centralizată sau închiderea repartitoarelor. Astfel, s-a ajuns ca dintre familiile ieșene, totalizând circa 300 de mii de persoane, circa jumătate să fie debranșate, rămânând aproximativ 56 de mii de familii cuplate la sistemul centralizat CET. Dintre aceste familii numai circa 13 mii ar putea beneficia de ajutor de stat sau de la bugetul local, având venituri nete sub 1.000 de lei pe membru de familie. Restul, peste 46 de mii de familii, vor trebui să plătească integral factura de încălzire în această iarnă.

Prin schimbarea subvenției la încălzire, ca urmare a modificării Ordonanței nr. 36/2006 cu Ordonanța nr. 69/2011, prețul gigacaloriei în municipiul Iași va crește cu circa 43%, adică de la 185 de lei la 265 de lei, respectiv 2.650.000.

În aceste condiții, distinși colegi parlamentari, costurile maxime pe luna ianuarie numai pentru încălzirea locuinței, fără alte cheltuieli de întreținere, care vor fi suportate de ieșeni, vor avea următoarele cifre amețitoare: circa 3,6 milioane lei vechi pentru o garsonieră, 4,8 milioane lei vechi pentru două camere; 6 milioane lei vechi pentru 3 camere; 8 milioane lei vechi pentru 4 camere, ceea ce ar implica costuri totale variind de la 15 milioane lei vechi pentru o cameră, până la circa 30 de milioane de lei vechi pentru 4 camere pe timpul sezonului de iarnă.

Sumele pe care le-ați auzit sunt practic imposibil de suportat pentru cei mai mulți ieșeni, ceea ce va duce, prin neachitarea datoriilor, direct la falimentul sistemului centralizat de încălzire, cu efecte grave asupra sănătății cetățenilor care preferă să stea în frig închizând repartitoarele sau debranșându-se spre a fugi de acumularea datoriilor.

## Distinși parlamentari,

Acesta este coșmarul ieșeanului de rând, de a îngheța privind caloriferul, de frica datoriilor, sau a risca prin acumularea datoriilor să piardă apartamentul pe care-l scoate la mezat primăria sau banca, și toate acestea prin modificarea Ordonanței nr. 36/2006 privind furnizarea energiei termice ca urmare a apariției prevederilor Ordonanței nr. 69/2011 care anulează subvențiile guvernamentale, punând, practic, peste 43 de mii de familii ieșene în imposibilitatea de a se încălzi.

Față de această situație, considerăm necesar, stimați colegi, pentru a elimina coșmarul frig sau casă, ca Guvernul să ia următoarele măsuri: să renunțe urgent la discriminarea cetățenilor în raport cu apartenența politică a primarului și să dea sumele cuvenite în mod normal, pe criterii obiective, nu așa cum a făcut, dă la Motru, care este mult mai mic decât Iașiul, peste 70 miliarde, iar la Iași, 68, ca să nu vorbim de preferatul Guvernului, domnul Falcă de la Arad, care a primit peste 400 de miliarde; ștergerea celor 87 de milioane datorii către stat sau eșalonarea acestora similar cu acțiunea Guvernului, care strigă pe toate părțile, inclusiv prin gura președintelui, că nu are de unde să dea bani...

Domnule profesor, am să vă rog să vă opriți. Domnule profesor, vorbiți de 10 minute...

...înghețarea gigacaloriei în loc de înghețarea cetățenilor, prin introducerea în grilă pentru acordarea ajutorului pentru încălzire a încă două tranșe suplimentare, deci peste 786 de lei, astfel încât mai multe familii de ieșeni dintre cele 56 branșate la CET să beneficieze de ajutoare pentru încălzire.

Astfel, stimați colegi, prevederea art. 48 din Constituție – „cetățenii au dreptul la asistență socială” – devine o lozincă fără conținut.

Cu speranța că domnii parlamentari ai puterii, inclusiv cei 7 aleși de către ieșeni în exclusivitate, vor înțelege mesajul nostru și vor sprijini măsurile enunțate, vă asigurăm de alesele noastre sentimente.

Nu pot încheia, domnule președinte de ședință, fără a mă alătura și eu urărilor dumneavoastră de „La mulți ani!” celor care poartă numele Sfinților Mihail și Gavril!

Vă mulțumesc pentru atenție.

## Mulțumesc, domnule profesor.

Dați-mi voie să vă informez... să anunț plenul Camerei despre colegii care au depus în scris:

– de la Partidul Democrat Liberal: doamna Doina Chircu, domnul Severus Militaru, doamna Sanda Maria Ardeleanu, domnul Stelică Iacob-Strugaru, domnul Constantin Uricec, Ioan Balan și domnul Adrian Rădulescu;

– de la Partidul Social Democrat: subsemnatul, domnul Ion Călin, domnul Neculai Rățoi, domnul Mircea Drăghici, domnul Ion Dumitru și domnul Ioan Stan;

– de la Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal: domnul Gheorghe Dragomir, domnul Teodor Atanasiu, domnul Marin Almăjanu, domnul George Ionuț Dumitrică, domnul Mihai Donțu, domnul Andrei Dominic Gerea, domnul Mihai Lupu, domnul Călin Potor, Vasile Berci, Dan Bordeianu, Cristian Buican, Liviu Bogdan Ciucă, Mihăiță Calimente, Relu Fenechiu, Horea Dorin Uioreanu, Dan Ștefan Motreanu, Florin Țurcanu, Grațiela Gavrilescu, Lucia Ana Varga, Mariana Câmpeanu, Radu Bogdan Țâmpău, Viorel Palașcă și Titi Holban; din partea Grupului minorităților naționale, domnul Miron Ignat, și din partea Grupului progresist, domnul Tudor Ciuhodaru.

De la Partidul progresist!

Domnule Ciuhodaru, aveți cuvântul. Progresist! Da.

Unii suntem regresiști și alții progresiști. Așa era...

La Iași, domnul profesor vorbește zece minute, domnul Tudor Ciuhodaru devine progresist.

Ce să vă fac? Dumneavoastră, acolo, între ieșeni. E greu pentru noi să vedem ce se întâmplă la Iași.

Domnule Ciuhodaru, aveți cuvântul, vă rog frumos, și bună dimineața!

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și mulțumesc onoratei asistențe de la Iași, pentru că aș considera astăzi, cu cei trei parlamentari de Iași în sală și cu domnul Zgonea suntem doar cinci, putem ține o ședință de consiliu local, și pot spune că după ce atâția ani primăria ne-a învățat că lucrurile importante au nevoie de timp, astăzi constatăm că ne învață și întoarcerea în timp. Dar ordinea de zi a Consiliului local este deja aprobată, majorarea tarifului la gigacalorie cu 40%. Și sunt de acord cu domnul profesor, da, sunt probleme, numai că în 2004, când a fost preluată de actuala administrație, CET-ul avea măcar un profit minimal. Astăzi nu-l mai are nici pe acela.

Este adevărat, strângem caloriferele în brațe ca să le încălzim, ne spălăm în lighene cu apă rece, dar mai așteptăm probabil să izbucnească și epidemii în urma acestei administrații incompetente și defectuoase.

Eu sunt convins că domnul profesor ne mai poate ține un curs pe tema cum poate fi administrat eficient un astfel de obiectiv și sunt convins că în următoarea administrație vom găsi alte soluții sănătoase pentru ca lucrurile să funcționeze în Iași.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„La mulți ani!” tuturor celor care se numesc Mihail și Gavril și remarcați încă o dată faptul că am cedat din minutele mele domnului profesor Stanciu pentru curs.

Domnule profesor, ați văzut, discursul e... nu mai știi dacă ești la guvernare sau în opoziție. O chestie excepțională.

Vă mulțumesc.

Vreau să vă spun o poveste.

Zice că Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul se întâlnesc cu Sfântul Petru, și Sfântul Petru îl întreabă pe Ștefan cel Mare: „Bă, cum o duc moldovenii tăi?”, „Rău, Măria Ta.”, „Păi de ce o duc rău?”, „Păi jumate sunt în Spania, jumate sunt în Italia și acum e șomajul ridicat acolo, nu mai e bine.”, „Și tu, Mihai?”, „Măria Ta, oltenii o duc bine.”, „Cum o duc bine, mă?” – „Păi, jumate sunt în Senat și jumate sunt în Camera Deputaților”.

Așa că e complicată chestia.

Sunt convins că vă refereați la domnul profesor Stanciu. Vă mulțumesc încă o dată.

Iașiul.

Azi e ziua Iașiului. După Marea Revoluție din Octombrie nu poate să urmeze altceva decât ziua Iașiului, nu? Domnule Mocanu, aveți cuvântul.

Domnule președinte, mulțumesc foarte mult. „La mulți ani!” pentru Mihail și Gavril!

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Război împotriva buruienilor”.

Ministerul Agriculturii vrea să declanșeze marele război împotriva buruienilor care au cotropit, mai ales în ultimii 6-7 ani, teritoriul țării. Am saluta o astfel de inițiativă, dacă nu am ști deja că ea este sortită eșecului.

Proiectul de lege prevede amendarea cu peste 400 de lei a tuturor celor care nu-și cosesc terenul aflat în proprietate măcar o dată pe an. Potrivit Ministerului Agriculturii, peste 15% din suprafața agricolă a țării ar fi năpădită de buruieni, ceea ce, să recunoaștem, e destul de grav.

Totuși, e de mirare cum, din nou, ministerul de profil pune carul înaintea boilor. Un astfel de proiect de lege ar trebui să pornească de la următoarea întrebare banală: de ce avem atâta pământ pârloagă? Orice analiză ar dezvălui un lucru pe care îl știm, de fapt, cu toții, inclusiv domnul ministru al agriculturii. Cele mai multe suprafețe de teren nelucrate aparțin unor oameni în vârstă, care nu mai au puterea să-l lucreze. Îmbătrânirea populației rurale este o realitate care nu mai poate fi trecută de mult cu vederea, și de aici trebuie pornit în orice strategie de dezvoltare a agriculturii românești.

Curios este că, în același timp cu lansarea războiului împotriva buruienilor, ministrul agriculturii sfătuiește posesorii de teren agricol să nu-și înstrăineze pământurile. Țăranul român este prins astfel într-o tragică dilemă. Dacă nu vinde pământul, riscă să fie amendat, iar dacă îl vinde, sigur va fi admonestat pe motiv că nu-și iubește pământul strămoșesc.

Iată cum întreaga responsabilitate funciară este transferată pe capul țăranului, în vreme ce ministrul lucrează doar la propria sa imagine de om politic.

O întâmplare norocoasă a făcut ca anul acesta să avem producții record la hectar. Spun o întâmplare norocoasă pentru că totul s-a datorat vremii bune, și nu măsurilor pline de înțelepciune ale actualei conduceri a Ministerului Agriculturii. Dar dacă mâine nu vom mai fi atât de norocoși, oare a cui va fi vina? Tot a țăranului?

Domnule deputat, vă mulțumesc mult de tot.

Dați-mi voie să anunț încă trei colegi din Grupul parlamentar democrat-liberal care au depus în scris declarațiile politice: domnul Marius Rogin, domnul Silviu Prigoană și doamna Claudia Boghicevici, iar din Grupul social-democrat, domnul Filip Georgescu, domnul Dorel Covaci și domnul Florin Iordache.

Și Dragoș Gabriel Zisopol – la mulți ani!, aveți cuvântul –, după care domnul Mihăiță Calimente.

Vă mulțumesc pentru urări.

Asemenea, „La mulți ani!” tuturor celor care poartă astăzi numele Sfinților Mihail și Gavril.

Declarația mea politică de astăzi, stimate domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, se referă la ziua de 28 octombrie 1940 – Ziua marelui „nu”, un moment de vârf al istoriei contemporane a Greciei.

Stimate domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

28 octombrie 1940 este ziua în care Benito Mussolini i-a dat ultimatum premierului grec Ioaniss Metaxas, impunându-i ocuparea de către armata italiană fascistă a unor poziții strategice în Grecia, fără ca acestea să fie nominalizate. Premierul grec a răspuns printr-un categoric „nu”. La mai puțin de două ore, Grecia a fost atacată de armata italiană fascistă, intrând astfel în cel de Al Doilea Război Mondial. După șapte luni de război împotriva armatelor italiene și germane (28 octombrie 1940 – 31 mai 1941), grecii și-au câștigat prin luptă libertatea și independența.

În acest context, ministrului adjunct de externe al Republicii Elene, Excelența Sa domnul Dimitris Dollis, în mesajul de anul acesta transmis Uniunii Elene din România, grecilor și filoelenilor de pretutindeni spune: „Aniversarea zilei de 28 octombrie reprezintă un moment de vârf al istoriei contemporane a Greciei. Epopeea reflectă rezultatul puternicei voințe a unui popor de a-și păstra libertatea, independența și mândria națională. Aceste idealuri pot fi ușor dobândite în cuvinte, dar grecii au demonstrat cât de greu este să le cucerești în realitate. Reprezintă un exemplu de urmat pentru toate societățile contemporane. Astăzi, mai mult ca oricând, întreg elenismul trebuie să sărbătorească și să urmeze exemplul din 1940. Această generație ne-a arătat că libertatea unui popor, patriotismul și păstrarea demnității naționale nu sunt noțiuni de la sine înțelese și cuvenite, doar prin luptă și sacrificii pot fi cucerite.

În fața unor puteri care erau considerate de neînvins și în timp ce alte țări se declarau supuse fără a trage măcar un glonte, noi, grecii, am reușit cu mijloace materiale limitate, dar cu un înalt simț al datoriei, să ne apărăm principiile și idealurile lăsate moștenire de înaintașii noștri și să ne îndeplinim datoria, în primul rând față de conștiința noastră, și mai apoi față de istorie. În aceste momente critice au existat armonie, unitate națională și concordia poporului grec în fața provocărilor istorice întâmpinate.

Domnule Zisopol, vă mulțumesc și eu. Ultimul pentru ziua de astăzi...

Domnule Calimente, poftiți la microfon.

Dați-mi voie, până ajungeți dumneavoastră, să-i citesc și pe colegii de la PDL care au depus în scris: domnul Petru Călian, Gheorghe Ciobanu, Cătălin Obuf Buhăuianu, domnul Valentin Sava, Marius Dugulescu, Daniel Buda.

Sunt cei care au depus în scris din partea Grupului PDL. Domnule deputat, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi, pe care am s-o citesc, se numește „Încă un pas spre dictatură”.

Traian Băsescu se vrea un reformator al României. Vrea să schimbe Constituția, organizarea administrativ-teritorială a țării, să reducă numărul Camerelor și al parlamentarilor, să unifice alegerile locale și cele parlamentare, să introducă votul prin corespondență.

Aparent, dacă nu am cunoaște personajul și partidul pe care îl conduce, am putea crede în intențiile reformatoare ale lui Traian Băsescu. Ghinionul său și al PD este că îl cunoaștem foarte bine.

Ultima ispravă de acest gen s-a petrecut săptămâna trecută, când enervat că nu îi trece în Parlament Legea de numire a judecătorilor la Înalta Curte, s-a trezit rățoindu-se la aceștia și dând indicații prețioase, cum și în ce fel să fie rezolvat actul de justiție. Reclama, în primul rând, faptul că statul nu are bani și, în consecință, judecătorii să nu mai dea sentințe favorabile petiționarilor care cer măriri de salarii conform legii.

Care lege? Legea pentru care Traian Băsescu spunea, în 2008, că sunt bani, legea pe care a fluturat-o pe la nasul profesorilor în campania electorală prezidențială și pe care

Domnia Sa a promulgat-o, în ciuda opoziției premierului de la acea vreme, Călin Popescu-Tăriceanu.

Recomand ca lectură obligatorie pentru domnul președinte Constituția României, să lase la o parte, pentru ultimii 2 ani ai mandatului pe care îi mai are, „Levantul” lui Mircea Cărtărescu. Mă tem însă că 2 ani nu sunt suficienți pentru ca președintele să parcurgă întreaga Constituție.

Îi recomand, în acest caz, să înceapă cu capitolul II, Președintele României. Mare atenție la următoarele articole: art. 84 – Incompatibilități și imunități; art. 85 – Numirea Guvernului; art. 87 – Participarea la ședințele Guvernului; art. 88 – Mesaje către Parlament; art. 91 – Atribuții în domeniul politicii externe; art. 92 – Atribuții în domeniul apărării; art. 94 – Alte atribuții.

Cred că dacă aprofundează măcar aceste articole, președintele va înțelege că Domnia Sa nu este o putere separată în stat, că puterile statului sunt cea legislativă (Parlamentul), judecătorească și puterea executivă (Guvernul). Domnia Sa este o părticică a puterii executive, cu atribuții limitate tocmai de articolele pe care îl rog să le citească cu mare atenție. Aceste lucruri le spun în sprijinul Domniei Sale și al stabilității politice a țării, pentru că dacă mai continuă acest joc periculos s-ar putea să aibă iarăși o mare surpriză.

## **Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:**

Domnule deputat, vă mulțumesc.

Dați-mi voie să citesc colegii din partea Grupului socialdemocrat care au depus în scris: domnul Laurențiu Nistor, Vasile Popeangă, Cornel Itu, Florin Pâslaru, Ciprian Luca, Marian Ghiveciu și Iuliu Nosa.

Doamnelor și domnilor,

Cu regret închid ședința de azi de declarații politice.

Dar m-am gândit, înainte de a o închide, să-l mai rog o dată pe domnul profesor Stanciu să mai citească, ca să poată să intre pe deplin în conștiința parlamentarilor și pe nota de înscriere de la stenogramă, în așa fel încât ieșenii să fie astăzi în frunte, ei încep, ei închid.

Domnule profesor, dragi colegi, vă urez o zi frumoasă, sărbători fericite și să ne dea Dumnezeu mai multă minte decât avem!

Doamne-ajută!

„Insuficiente microbuze școlare în județul Botoșani”

Declarația mea politică de azi se referă la numărul insuficient de microbuze școlare pentru elevii botoșăneni din mediul rural.

Sute de copii botoșăneni din 30 de localități nu au suficiente microbuze școlare pentru a se deplasa la școală. Mai exact, acești copii au fost lăsați în grija autorităților locale până când Ministerul Educației va reuși să achiziționeze microbuzele pentru ei.

Cu toate că un nou an școlar a început, reprezentanții Ministerului Educației nu se grăbesc să rezolve problema transportului pentru elevi. Autoritățile locale au cerut de mai multă vreme, dar nu s-a aprobat, un număr suficient de mijloace de transport destinate copiilor. Este nevoie de încă 27 de microbuze școlare pentru ca elevii din toate unitățile administrativ-teritoriale din Botoșani să beneficieze de transport către școală. Se pare că maximum două sau trei ar putea fi alocate, dar nici acest număr nu este sigur.

Pe lista trimisă la minister se menționează că sunt necesare microbuze în localitățile Adașeni, Avrameni, Bălușeni, Bucecea, Blindești, Brăești, Călărași, Cordăreni, Corlățeni, Corni, Cristești, Durnești, Darabani, Frumușica, Hănești, Hiliseu-Horia, Ibănești, Leorda, Lunca, Mihălășeni, Nicșeni, Pomârla, Răchiți, Rădăuți-Prut, Stăuceni, Sulița, Trușești, Tudora, Unteni și Vlădeni.

La nivelul județului sunt funcționabile 58 de microbuze școlare, a căror gestionare este făcută la nivel local, Inspectoratul școlar fiind cel care doar le-a achiziționat, iar prin protocol le-a dat consiliilor locale sau centrelor financiare cu personalitate juridică. Dintre acestea 45 sunt la comune, iar 13 aparțin inspectoratului școlar, primăriilor de orașe, cluburilor și palatelor din subordinea ISJ Botoșani. Dar toate acestea nu sunt suficiente.

În acest timp, autoritățile de la București susțin că legea oferă soluții pentru acești copii. Mai exact, acolo unde nu sunt microbuze școlare autoritățile locale au posibilitatea legală de a încheia contracte cu firmele de transport pentru ca elevii să fie duși și aduși de la domiciliu la școală. Cât se poate de frumos, însă ce ne facem că nu sunt bani la bugetele locale pentru așa ceva?! În condițiile în care peste jumătate din comunele din Botoșani sunt în incapacitate de plată, de unde sume ca să fie alocate microbuzelor școlare din niște bugete care nu pot susține așa ceva? E ca și cum ai zice: „Da, oameni buni, dacă vă e foame există piață, mergeți acolo și cumpărați-vă hrană.”, „Dar nu avem bani!”, „Ei, asta nu mai e treaba noastră!”

## „Bugetul României, rezultatul proastei guvernări”

Faptul că președintele Traian Băsescu ia deciziile în locul Guvernului nu mai e de mult timp o temă de actualitate, această practică fiind una frecventă, dar faptul că Președinția se ocupă de alcătuirea bugetului țării, iar Președintele țării anunță parametrii bugetului pentru 2012 depășește orice limită. Dar, în ziua de astăzi, nu cred că ne mai poate mira nimic din ceea ce face Guvernul sau PDL, sau Traian Băsescu.

La sfârșitul lunii august 2011 premierul Emil Boc declara că România ar putea avea o creștere economică în 2012 de 3,5%. De fapt, încă din 2008 liderii marcanți ai PDL au avut în fiecare an același discurs: „La anul ne va fi mai bine!”. Același slogan, folosit la nesfârșit, fără însă vreo urmă de îmbunătățire a situației. Din 2008, în mod constant asistăm la o degradare continuă a nivelului de trai, la o lipsă totală a respectului față de cetățeni și la o pleiadă de promisiuni neonorate de actualul Guvern.

Mă întreb: ce credibilitate poate avea premierul României în această situație? În primul rând, în timp ce lideri politici veritabili ai Europei, precum Angela Merkel, declară că „Europa va avea nevoie de un deceniu pentru a depăși criza”, Emil Boc și PDL declară că România a ieșit din criză încă din primele luni ale acestui an. În al doilea rând, deși Emil Boc a anunțat la sfârșitul lunii august că în 2012 creșterea economică va fi de 3,5%, președintele Traian Băsescu anunța o creștere economică de 2,5%.

Iată de ce consider că și bugetul pe 2012 va fi făcut în bătaie de joc de PDL. Va fi un buget croit astfel încât să ascundă eșecul politicilor de austeritate și un buget care va permite PDL-ului diverse jonglerii cu banii cetățenilor.

Până în prezent Guvernul a făcut o ajustare pur cantitativă a cheltuielilor, punând accent pe amânarea rezolvării problemelor, și nu pe soluții pentru rezolvarea lor. Guvernul nu a făcut nimic altceva decât să amâne plata arieratelor, a salariilor câștigate în instanță, a drepturilor salariale, rostogolindu-le de la un exercițiu financiar la altul, în speranța că oamenii vor renunța a-și mai cere drepturile.

Din păcate, actuala guvernare a făcut aproape imposibilă stimularea investițiilor străine. În ultima perioadă, țara noastră nu a atras niciun mare investitor străin. Mai mult decât atât, recent, Nokia a lăsat fără loc de muncă 2.000 de români. Nici măcar acest lucru nu e de mirare. Costul muncii în România este foarte mare, contribuțiile sociale fiind la un nivel foarte ridicat. Dacă la acest lucru adăugăm și taxele care sunt în număr foarte mare și creșterea TVA la 24%, alcătuim un scenariu care ne răspunde la întrebarea de ce nu avem investii străine în România.

„Despre Legea Big Brother”

Zilele trecute, presa românească, dar și cea străină, au stârnit o puternică efervescență în jurul unui subiect extrem de sensibil, și anume transpunerea în legislația proprie, națională, a unei directive a Uniunii Europene care obligă furnizorii să stocheze datele de trafic și localizare pentru convorbirile telefonice și conexiunile la internet. Această solicitare a venit sub forma unui aviz motivat din partea Comisiei Europene, absența unei asemenea implementări putând conduce la declanșarea procedurii de infringement împotriva României.

Ne aducem cu toții aminte că un astfel de demers a mai avut loc în România, în anul 2008, atunci când o lege a fost adoptată de Parlamentul României în acest sens, iar în anul următor Curtea Constituțională a României a declarat acest act normativ ca încălcând normele constituționale cu privire la principalele drepturi și libertăți fundamentale.

Ceea ce presa a minimizat în comentarii și analize este faptul că o astfel de obligație nu implică și stocarea conținutului datelor transferate sau convorbirilor efectuate, ci sursa, destinația, durata, ora, modul de comunicare și tipul de echipament folosit.

De asemenea, unii analiști au minimizat importanța unei astfel de reglementări pentru întărirea instrumentelor de asigurare a securității informatice în spațiul extins al Europei.

Temerea, justificată în mare parte, a celor care au făcut un front comun împotriva acestei reglementări a dreptului european este legată mai degrabă de cei/cele care vor avea acces la acest tip de informații.

Această temere poate fi înlăturată printr-un management performant al informațiilor și printr-un spectru extrem de drastic de sancțiuni împotriva celor care ar fi tentați să „privatizeze” astfel de informații.

Sensibilitățile acestui act normativ nu sunt nicidecum ușor de înlăturat. Suntem însă obligați să găsim calea de mijloc prin care să respectăm toate drepturile și libertățile constituționale, dar în același timp să evităm să fim chemați în fața Curții Europene de Justiție.

„Noi semne ale dictaturii statului PDL!”

La începutul acestei luni, mai precis în data de 2 noiembrie 2011, aproape nesesizat de nimeni, a fost depusă la Biroul permanent al Camerei Deputaților o propunere legislativă privind reținerea datelor de trafic de către operatorii de telefonie mobilă. Inițiativa cu numărul BP816/2011 aparține ministrului comunicațiilor, Valerian Vreme, și deputatului PDL Adrian Bădulescu, fost ofițer SRI, și prevede că timp de 6 luni sunt reținute și stocate datele de trafic și localizare, în cazul convorbirilor de telefonie și internet, mai precis: numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul către care a fost redirecționat apelul, durata, dar și numele acestora. În cazul folosirii poștei electronice, se are în vedere înregistrarea IP-ului, utilizatorul, serviciul de internet folosit, numele și adresa abonaților, ora conectării și a deconectării etc.

Inițiativa în cauză ar putea fi privită ca un gest singular și fără girul partidului, dacă aceasta nu ar relua aproape în totalitate prevederile unei legi similare adoptate în anul 2008 și care a fost declarată neconstituțională un an mai târziu, pe motive de încălcare a dreptului la viața privată.

Actualul proiect, contestat deja de reprezentanți ai societății civile, are în cuprinsul său prevederi la care Curtea Constituțională a făcut referire explicit, în fundamentarea verdictului, că atacă drepturi și libertăți fundamentale.

Argumentul ministrului Vreme este unul șubred: se prevalează de amenințarea cu declanșarea procedurii de infringement și penalizarea României dacă nu transpune în practică directiva UE care obliga furnizorii să stocheze datele de trafic și localizare pentru convorbirile telefonice și pe internet. Cu toate acestea, dacă ar fi vrut urgentarea transpunerii Directivei europene în legislația internă, ar fi folosit calitatea de ministru și ar fi depus-o în Parlament sub forma unui proiect de lege, susținut de Guvernul din care face parte. Mai mult decât atât, proiectul celor doi parlamentari conține prevederi suplimentare față de cele cerute în Directiva europeană.

Consider că inițiativa ministrului Vreme și a colegului său trebuie să fie un punct de interes pentru agenda publică a cetățenilor români, pentru toți cei care veghează la respectarea democrației în România, a drepturilor și libertăților cetățenești.

„Vești bune de la FMI”

Cea de-a zecea misiune de evaluare a FMI încheiată ieri arată că până acum România și-a făcut temele, rezultatele sunt satisfăcătoare, chiar dacă, din păcate, un singur aspect reduce optimismul indicatorilor: numărul scăzut al salariaților.

Semnalele încurajatoare pe care le-au dat indicatorii macroeconomici în ultima perioadă – creșterea PIB-ului cu 3% în trimestrul al III-lea al anului (față de trimestrul al III-lea din 2010), reducerea ratei inflației sub 4% anul acesta (în intervalul țintit de BNR), creșterea salariului mediu net pe economie cu 14% (în august 2011 față de august 2008) sau scăderea ratei șomajului (avem sub 450.000 de șomeri și una dintre cele mai mici rate ale șomajului din Europa) – sunt umbrite de problema salariaților, problemă spinoasă dezvoltată de Guvernul Tăriceanu. Cea mai bună evoluție a numărului angajaților a fost în timpul Guvernului Tăriceanu (2004–2008), când în statistici au apărut peste 340.000 de nou-angajați. 150.000 din noile angajări au fost făcute în sistemul bugetar, când și cheltuielile statului cu salariile funcționarilor publici s-au dublat. „Moștenirea” pe care Guvernul Boc trebuie să o accepte nu ne îmbogățește cu nimic, ci, din contră, ne sărăcește în fața finanțatorilor externi. Ne împotmolim în umbra unei perioade considerate prolifice din punct de vedere economic, dar care s-a dovedit a fi mai înșelătoare decât am fi crezut. Ne-am dezvoltat peste un fundament economic nesustenabil și nu avem altă soluție decât să continuăm reformele cerute de FMI.

S-a convenit cu autoritățile române în privința înghețării salariilor din sectorul public și a pensiilor, care ar putea fi însă majorate limitat la jumătatea anului viitor, însă trebuie să fim prudenți cu aceste creșteri, deoarece creșterea indicatorilor a fost una moderată, iar majorarea pensiilor trebuie bine analizată.

Ca să privim spre viitor cu optimism, închei cu punctul de vedere al lui Jeffrey Franks: „România a îndeplinit toate criteriile de performanță din acordul preventiv cu Fondul Monetar Internațional”.

„Criza datoriilor din Europa va aduce sfârșitul epocii politicienilor populiști”

Criza datoriilor suverane care macină acum Europa este argumentul cel mai clar al faptului că nu se poate merge înainte cu politici publice al căror singur scop este câștigarea alegerilor. De-a lungul timpului, inclusiv în România, în anii electorali, politicienii au făcut tot posibilul ca să câștige simpatia alegătorilor. Multe campanii electorale s-au câștigat cu măriri de salarii, pensii sau prestații sociale. De asemenea, foarte multe țări și-au finanțat creșterea economică prin deficite bugetare mari, care au generat datorii greu de plătit acum.

Grecia reprezintă exemplul cel mai clar al unor astfel de decizii politice aberante. Cu o datorie publică de peste 150%, Grecia nu își poate permite să refuze planul de salvare al liderilor europeni. Cu toate acestea, chiar aflându-se pe muchie de cuțit, politicienii de la Atena demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că populismul a pus Europa în genunchi. Premierul Papandreou a negociat cu liderii zonei euro un plan de austeritate în schimbul căruia Greciei i s-ar fi șters 50% din datorii. Nici nu s-a văzut cu sacii în căruță socialistul, că, odată ajuns acasă, a cerut organizarea unui referendum prin care poporul grec să se pronunțe asupra măsurilor de austeritate. E doza maximă de populism, în condițiile în care, în mod evident, nicio societate nu va accepta în mod voluntar măsuri care, într-un final, diminuează nivelul de trai. Referendumul cerut de Papandreou nu este un semn al democrației, ci o șmecherie politică tipic socialistă. Dacă voia cu adevărat să fie democrat, șeful Guvernului elen ar fi trebuit să ceară mandat de la popor înainte de a merge la negocierile cu liderii politici ai zonei euro.

Faptul că Giorgios Papandreou a fost obligat de răspunsul cvasiunanim al țărilor europene să bată în retragere cu ideea referendumului reprezintă semnul cel mai clar al faptului că epoca politicienilor populiști este pe cale să apună. Datoria noastră, ca reprezentanți ai poporului în Parlament sau în alte instituții ale statului, este să facem în așa fel încât oamenilor care ne-au ales să le fie mai bine pe termen lung. Trebuie cumva răsplătită politica făcută în interesul cetățeanului, nu cea specific socialistă, cu ochii pe sondaje. Pentru asta, cetățenii trebuie să realizeze că nu toate promisiunile pot fi respectate și că multe dintre pomenile electorale sunt doar semnul unei slăbiciuni conceptuale a guvernanților.

## „Ialiano vero”

Un italian de 33 de ani a fost găsit în comă toxică pe bulevardul Ștefan cel Mare. Poliția locală a alertat ambulanța, iar pacientul a fost transportat la UPU de la Centrul de Toxicologie de la Spitalul de Urgențe „Sfântul Ioan”.

Pacientul a necesitat măsuri de resuscitare respiratorie, depurarea toxicului prin spălături gastrice și diureză osmotică, antidotism, asigurate de medicii de urgență, și este internat la ATI. Examenele toxicologice au relevat consumul

de droguri de sinteză, iar prognosticul se menține extrem de rezervat, din cauza asocierii de toxice.

Alți doi pacienți au ajuns la UPU după ce au prizat droguri de sinteză, iar examenele toxicologice au relevat coexistența cannabisului.

*

## „Divorț de criză”

Cinci pacienți au ajuns într-o singură gardă la Centrul de Toxicologie de la Spitalul de Urgențe din Copou după ingestia medicamentoasă în scop suicidar. Doi sunt în stare critică, în comă toxică exogenă, datorată sedativelor și hipnoticelor din medicația părinților. Medicii de urgență din UPU au asigurat imediat măsurile de eliminare a toxicelor din organism prin spălături gastrice, diureză osmotică, antidotism, precum și măsurile de resuscitare volemică și respiratorie, iar examenele toxicologice au confirmat ingestia medicamentoasă.

Pacienții, de 37 și 40 de ani, sunt internați la ATIToxicologie, iar din cauza tipului și dozelor de toxic ingerate, precum și a severității formei clinice, precum și a complicațiilor posibile, prognosticul rămâne rezervat.

Ambele gesturi suicidare au fost declanșate de decizia partenerilor de a divorța din cauza condițiilor socioeconomice precare.

Constatăm că numărul de gesturi suicidare pe fondul dificultăților economice e în creștere, reflectând vulnerabilitatea crescută a diverselor categorii de populație.

În absența asistenței psihologice, de la preluarea acestor pacienți și continuarea integrată a măsurilor terapeutice și de suport, recidivele gestului suicidar au loc frecvent după prima săptămână de la externare.

Cei de la urgențe vor să dezvolte în noua clădire a centrului de toxicologie un program de prevenție a unor astfel de gesturi, prin asigurarea de asistență psihologică și psihiatrică, linie telefonică de suport, implicarea ONG-urilor și a bisericii în cadrul unui proiect finanțat prin fonduri europene. Totodată, vor iniția un proiect legislativ care să asigure un maxim terapeutic pacienților aflați în pragul disperării.

## „Zilele cartierului Gai”

Vin în atenția dumneavoastră și vă prezint un important eveniment desfășurat pe plan local în municipiul Arad, în acest sfârșit de săptămână, și anume organizarea împreună cu domnul senator Ovidiu Marian și Primăria Arad a „Zilelor cartierului Gai”. În sprijinul nostru au venit și Biserica Ortodoxă Română, Biserica Ortodoxă Sârbă și școlile din zona Gai. Am ales acest eveniment cu totul deosebit din mai multe motive, iar cel mai important ar fi faptul că acest cartier este un colț unic în Arad, este locul unde armonia etnică și culturală este la ea acasă, este locul unde se regăsește la propriu mottoul Uniunii Europene „Uniți în diversitate”. Pentru a marca ca atare acest loc, consider că a sosit vremea ca oamenii din afara locului să cunoască și să se bucure de acest lucru și sper ca evenimentul organizat să nu fie singular.

Prin acest eveniment am promovat și am vrut să le arătăm oamenilor din afară obiceiurile și cultura acestor conlocuitori prin activități culturale specifice fiecărei etnii: române, sârbe, maghiare.

Evenimentul s-a axat în mod deosebit pe activități culturale care să evidențieze tradițiile, cultura și particularitățile acestui cartier. Am dorit, și zic eu că am și reușit, să creăm o tradiție în acest sens, astfel încât fiecare cetățean al Aradului să aștepte cu bucurie ziua sa de sărbătoare.

Chiar dacă acțiunea a fost intens sabotată de opoziție, evenimentul a fost un real succes, toți locuitorii cartierului Gai au primit cu bucurie această sărbătoare, iar feedback-ul a fost pe măsura așteptărilor.

Recomand cu căldură tuturor colegilor să desfășoare astfel de acțiuni în colegiile lor, în primul rând pentru bucuria cetățenilor care recompensează orice efort depus pentru o astfel de acțiune.

„România este condamnată la austeritate de incapabilul Guvern Boc”

Uniunea Social-Liberală abordează dezbaterea privind bugetul de stat pe 2012 cu propuneri foarte clare, cu o viziune pe care este dispusă să o discute în mediul politic decizional din România. USL are soluții pentru relansarea creării de noi locuri de muncă și creștere economică, pe care le-a prezentat la întâlnirea de vineri, 4 noiembrie, cu reprezentanții FMI, Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene. În urma aplicării celor zece măsuri formulate de USL, bugetul de stat pe 2012 va avea un plus de 0,7% din PIB, undeva spre zona unui miliard de euro:

1. Reducerea contribuțiilor la asigurările sociale.

2. Reducerea TVA (începerea reducerii eșalonate a TVA, pentru a se reveni spre 19%).

3. Introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, care să determine scăderea acesteia pentru produse agricole – 9% către bugetul de stat și 15% să se întoarcă la producător;

4. Respectarea legii actuale în ceea ce privește indexarea pensiilor cu rata inflației +50% din creșterea salariului mediu pe economie.

5. Menținerea cotei de cofinanțare de la buget pentru proiectele derulate cu fonduri europene.

6. Reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, pentru oprirea risipei actuale.

7. Blocarea cheltuielilor de partid – suspendarea Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii și a altor cheltuieli similare, care nu se fac decât prin clientela de partid.

8. Obligarea prim-ministrului de a nu mai folosi fondul de rezervă al guvernului decât pentru situații de urgență (catastrofe naturale), în locul alocării de fonduri primarilor puterii.

9. Menținerea actualei contribuții la pilonul 2 de pensii (pensiile administrate privat).

10. Stimularea de atragere de fonduri europene care să completeze fondurile interne și care să ajungă în economie pentru crearea de noi locuri de muncă.

PSD și USL nu acceptă premisa pe care încearcă să ne-o inducă președintele Traian Băsescu și toți cei care vorbesc pe același ton cu el, și anume că suntem condamnați la o politică lipsită de orice șansă de revigorare economică. Românii sunt condamnați la austeritate, în vreme ce puterea actuală nu ia nicio măsură pentru a crește veniturile cetățenilor, pentru a crește economia, pentru a spori numărul de noi locuri de muncă. Președintele Băsescu și Cabinetul Boc nu au niciun fel de preocupare pentru reducerea uriașei evaziuni fiscale, ei dețin harta completă a marii evaziuni fiscale, dar nu fac nimic pentru a o limita, pentru a o combate în mod serios.

„Repartizarea fondurilor pe criterii politice reprezintă falimentul primăriilor conduse de edilii opoziției”

Am venit astăzi în fața dumneavoastră pentru a aborda un subiect de interes național, o practică neortodoxă a majorității guvernelor ce s-au perindat în ultimii 20 de ani, acela al repartizării fondurilor guvernamentale pe criterii politice. Din discuțiile pe care le-am purtat atât cu dumneavoastră, cât și cu reprezentanți ai administrației publice centrale și locale, fie că vorbim de primării sau consilii județene, știu că există o nemulțumire generalizată asupra practicii de repartizare a fondurilor pe criterii politice, mai ales în aceste momente de austeritate și criză financiară. Tocmai de aceea consider obligatorie stabilirea unor principii generale pe baza cărora cazuri precum cel pe care îl voi prezenta să nu se generalizeze și să nu se mai repete.

La Perișani, comună situată în colegiul pe care îl reprezint, situația este una disperată. Încă din anul 2008, de când la conducerea țării se află un guvern PDL, iar funcția de primar al acestei frumoase localități de munte a fost ocupată de un liberal, locuitorii acestei comune nu au beneficiat de sprijin financiar din partea Executivului. Chiar dacă pentru proiectele pe Ordonanța nr. 7 finanțarea era începută, chiar dacă restul proiectelor duse la bun sfârșit de edilul din Perișani aveau contracte de finanțare semnate și contrasemnate, banii nu au venit nici până în ziua de azi. Astfel, în această primăvară, firmele care au lucrat la aceste

obiective de investiții au acționat în instanță administrația publică locală pentru a-și recupera creanțele și au câștigat, chiar dacă pe respectivele proiecte de finanțare erau și semnăturile miniștrilor de finanțe, ale celor de la administrație și interne sau de la dezvoltare regională.

Pe scurt, Executivul a pasat întreaga responsabilitate financiară primăriei, chiar dacă inițial se angajaseră să susțină aceste proiecte. În acest moment conturile Primăriei Perișani sunt blocate, iar firmele amenință cu executarea silită. Posibilitățile financiare ale primăriei sunt limitate față de creanțele acumulate, în valoare de 500.000 lei, iar Executivul nu face nimic în această privință.

## „Nu uitați învățământul!”

În această perioadă se lucrează intens la Proiectul bugetului de stat pentru anul 2012. Este o perioadă în care se fac presiuni din toate domeniile pentru a se aloca fonduri cât mai mari, astfel încât să se acopere datoriile acumulate, în unele cazuri, de-a lungul ultimilor 10 ani și sistemul să poată funcționa. Însă un domeniu ce trebuie avut în vedere este învățământul, atât pentru că educația reprezintă piatra de temelie a oricărui stat, cât și în urma unor probleme ce țin de aplicarea unor hotărâri judecătorești.

Noi, cei din Botoșani, ne-am confruntat pe tot parcursul acestui an cu o problemă: cea a plății salariilor pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar. De ce s-a ajuns în această situație care cu siguranță se va extinde în 2012 și în alte județe, pentru că încă există procese pe rol? Profesorii din județul nostru au câștigat în instanță plata retroactivă a salariilor mărite cu 33 la sută, așa că s-a pornit încă de la începutul anului 2011 cu deficit. La întocmirea bugetului prin care s-a făcut împărțirea fondurilor pe trimestre s-au prevăzut banii necesari pentru întregul an, pe baza sistemului aplicat la nivel național – finanțarea per elev, fără a se ține cont de particularitatea județului Botoșani. În aceste condiții, de-a lungul anului doar s-a peticit gaura, adică s-au transferat fonduri de la un trimestru la altul, așa că ultimul trimestru din an, adică perioada octombrie–decembrie, a rămas descoperit. Pentru octombrie situația s-a rezolvat din nou printr-o improvizație: cadrele didactice și-au primit banii doar în urma unei redistribuiri a sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pe unități administrativ-teritoriale, transferându-se 3,8 milioane de lei către plata retribuțiilor. Însă această soluție este una legată cu sfoară, adică nu va mai ține și în lunile următoare. În consecință, deficitul la fondul de salarii pentru cele peste 6.000 de cadre didactice din județul Botoșani este, până la finalul anului, de circa șapte milioane de lei, iar la această sumă se adaugă obligațiile impuse autorităților locale prin hotărâri judecătorești, obligații în valoare de circa nouă milioane de lei.

„Guvernul aruncă milioane de euro pentru investiții ineficiente”

În plină perioadă de incertitudini financiare și sub amenințarea unui val doi al unei crize puternice, când cetățeanului român i se cere să strângă cureaua (de recuperat din tăierile salariale, nici vorbă!), Guvernul Boc aruncă sume exorbitante de bani pe investiții care cel puțin în această perioadă – din păcate, cred, nici în viitorul apropiat – nu se justifică.

Astfel, pentru construirea a încă cinci pârtii de schi în stațiunea Poiana Brașov s-au alocat 27 de milioane de euro (88% suportați de Guvern, 12% de Primăria Municipiului Brașov). Premierul Emil Boc anunță triumfalist că după inaugurarea în luna decembrie a celor cinci pârtii noi, „românii vor veni aici, nu vor mai merge în Austria”, iar ministrul Elena Udrea îi ține isonul: „Turiștii care vor veni aici în această iarnă vor avea cu siguranță sentimentul că se află în Austria”.

Dacă această investiție, 27 de milioane de euro este totuși o sumă consistentă, ar avea drept efect un aflux mare de turiști străini care să vină și să cheltuiască bani mulți în România, aș aplauda inițiativa, dar cum scopul declarat al guvernanților este unul limitat și incert – evitarea exodului turiștilor români spre Austria –, o astfel de investiție intră în categoria risipei fără noimă a banului public, pentru simplul motiv că numărul turiștilor românii nu va crește odată cu darea în folosință a cinci noi pârtii și cu mărirea numărului de kilometri de pârtii, de la 14 la 24.

Și nu va crește, atât din motive obiective, cât și subiective. În primul rând infrastructura rutieră actuală constituie o piedică în creșterea numărului de turiști. Un traseu (București–Brașov) de două ore și jumătate – trei ore, parcurs în șase ore, lipsa acută a locurilor de parcare din Poiana Brașov, tarifele foarte mari de la unitățile de cazare din stațiune nu vor constitui în niciun caz argumente pentru creșterea numărului de turiști. Mai repede – și aici mă refer exclusiv la bucureșteni (Capitala asigură principalul contingent al turiștilor pentru stațiunile de pe Valea Prahovei și Poiana Brașov) – și mai civilizat se poate ajunge în mai tânăra stațiune bulgărească Bansko, unde lungimea pârtiilor de schi este de trei ori mai mare decât va avea Poiana

„Autostrada Târgu-Mureș – Iași devine parte a rețelei TEN-T. Guvernul are datoria să demareze procedurile pentru începerea lucrărilor”

La ora actuală, nu este un secret pentru nimeni, România stă foarte prost la capitolul absorbția fondurilor comunitare. Nu fac obiectul acestei declarații politice cauzele pentru care s-a ajuns în această situație. Dimpotrivă, intenționez să semnalez oportunitatea atragerii de fonduri europene nerambursabile pentru un proiect de anvergură.

În luna octombrie anul curent, Comisia Europeană a publicat hărțile ce conțin noile trasee TEN-T (rețeaua transeuropeană de transport). Noua rețea rutieră de interes european corectează o mare nedreptate care exista în varianta anterioară, în care întreaga Regiune de Nord-Est a României, inclusiv Iașiul, rămânea izolată de Europa de Vest.

Astfel, rețeaua rutieră TEN-T include acum și tronsonul Iași – Târgu-Mureș, ceea ce va permite, în perioada 2014–2020, obținerea de fonduri europene nerambursabile pentru realizarea întregului coridor autostradal Oradea – Cluj-Napoca – Târgu-Mureș – Iași.

Dezvoltarea acestei axe rutiere de importanță continentală, în perspectiva Coridorului Budapesta–Odessa, va conferi avantaje geostrategice deosebite României.

Mai mult, investițiile care vizează infrastructurile-cheie vor contribui la crearea de locuri de muncă și vor stimula competitivitatea Europei, într-un moment în care Europa are foarte mare nevoie de acestea. Mecanismul de conectare a Europei va finanța proiecte care vor elimina verigile lipsă din rețelele de transport, energetice și digitale ale Europei.

În cadrul mecanismului de conectare a Europei se vor investi 31,7 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii de transport în Europa, construirea legăturilor inexistente și eliminarea blocajelor. Această investiție include 10 miliarde euro din Fondul de coeziune, rezervate proiectelor în domeniul transportului în țările de coeziune, restul de 21,7 miliarde euro fiind pus la dispoziția tuturor statelor membre pentru investiții în infrastructura de transport. Ideea este de a îmbunătăți conexiunile între diferite părți ale UE pentru a înlesni schimbul de mărfuri și de persoane între țări.

„PDL bagă mâna în Fondul de rezervă bugetară, la fel ca în propria pușculiță”

În Monitorul Oficial din 17 octombrie 2011 s-a publicat Hotărârea Guvernului care vizează alocarea unei sume de 66.410 lei din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului pentru aproximativ 300 de administrații locale. Sumele sunt împărțite bugetelor locale pentru plata unor arierate, precum și pentru finanțarea unor cheltuieli curente și de capital. Deși creat pentru a fi folosit în situații limită, în situații neprevăzute, de criză, de urgență, Fondul de rezervă bugetară pus la dispoziția Guvernului e repartizat pe criterii care țin de afilierea edililor localităților beneficiare la partidele

alianței de la guvernare. Mai mult de jumătate din fondurile repartizate de Guvern au fost direcționate către primăriile conduse de PDL și UNPR, unitățile administrative conduse de partidele din opoziție primind cu până la de patru ori mai puțin din alocări.

Fondurile pică numai bine acum, spre final de an, pentru că, nu-i așa, având în vedere că anul viitor este unul electoral, cetățenii localităților a căror conducere e de culoarea puterii trebuie să fie convinși de partea cui să rămână, iar cei cu mai puțin noroc, din localitățile conduse de opoziție, trebuie să-și primească pedeapsa și lecția pentru data viitoare, când vor mai pune mâna pe ștampila de vot.

Toamna se numără recoltele și e momentul în care cei care au cotizat la bugetul PDL să-și recupereze cu profit investiția. Sămânța plantată pe teren portocaliu, bine udată și îngrășată, dă roade îmbelșugate, traduse în contracte grase cu statul.

Finanțatorii PDL se află în fruntea listei priorităților pentru recuperarea arieratelor cu statul și de multe ori e vorba despre încasări prin contracte privilegiate pentru investiții aberante, inutile și umflate exagerat, ca, de exemplu, binele cunoscute fântâni muzicale, amenajarea de parcuri în apropierea pădurilor, înlocuirea bordurilor existente cu altele identice, linii vopsite pe șosele, patinoare, bazine de înot și săli de sport, în sate fără drumuri și rețele de apă și canal.

În situația de criză economică profundă în care ne regăsim, aceste investiții care risipesc banul public sfidează omul de rând, contribuabil sărăcit și deznădăjduit, precum și mediul economic sufocat de fiscalitatea excesivă și de hățișul birocratic în care se zbate prizonier.

„Prea mulți copii sunt victimele neglijenței”

Experiența mea de o viață, dedicată aproape fără excepție viitorului copiilor noștri, mă îndreptățește să nu trec cu vederea niciun fenomen negativ care afectează dezvoltarea fizică și psihică a micuților noștri.

În nenumărate rânduri am afirmat că nu există un mediu mai bun pentru o dezvoltare sănătoasă a copilului decât familia naturală cu doi părinți. Este cea care garantează maxima protecție a minorului și grijă pentru dezvoltarea sa. Este drept că modificările socioeconomice din ultimele două decenii s-au repercutat și asupra structurii familiei, însă grija pentru copii trebuie să rămână aceeași.

Nu pot însă să nu remarc faptul că din ce în ce mai mult constatăm evenimente neplăcute, chiar și în sânul familiilor naturale, sub forma neglijenței pentru copii. Vedem, astfel, zi de zi prezentate prin intermediul massmedia cazuri în care minori ajung la unitățile de primiri urgențe fie din cauza alcoolemiei, fie din pricina malnutriției sau a unor accidente provocate de momente în care părinții nu își îndeplinesc îndatoririle în cel mai adecvat mod.

Vedem, și ne îngrozim, cazuri în care copiii devin victimele violenței conjugale, ale consumului excesiv de alcool al unuia dintre părinți, ale perversiunilor sexuale ale unor părinți dezechilibrați mintal.

Îmi mențin opinia potrivit căreia familia naturală trebuie să reprezinte mediul principal în care copiii să crească și să se dezvolte sănătos. În același timp, nu pot să nu recomand autorităților locale care conduc serviciile de specialitate de protecția minorilor mult mai multă vigilență reală, și nu declarată, care să se transpună în măsuri rapide de protecție a copilului, iar acolo unde situația o impune, decăderea din drepturile părintești să devină realitate.

Nu putem să mai sperăm că suntem europeni atâta vreme cât grija pentru viitorul real al României, pentru copiii noștri, nu este o realitate.

„Când veți relansa economia românească, domnule Boc, după ce plecați de la guvernare?!”

Deși domnii Boc și Băsescu ne spun în fiecare lună că România a ieșit din recesiune și că economia merge din ce în ce mai bine, spre creștere, în realitate lucrurile stau cu totul altfel: principala problemă de fond este aceea că după 3 ani de așa-zise măsuri anticriză, România se află într-o situație economică și socială mult mai rea, iar Guvernul a ratat din nou toate țintele pe care și le-a asumat la începutul anului.

Contrar afirmațiilor minunaților conducători, România nu este mai pregătită acum să facă față unui nou val de recesiune, în ciuda optimismului afișat de dumnealor. Consecințele vor fi poate mult mai dramatice decât în 2009, deoarece Guvernul Boc își construiește bugetul pe 2012 în același stil profund eronat, continuând efervescența politicilor de împrumuturi fabuloase și a unor noi măsuri dure de austeritate, ale căror facturi exorbitante vor fi plătite numai de populație.

În aceste zile se discută foarte mult despre nivelul deficitului bugetar pe care domnul Băsescu îl vrea acum minuscul și se laudă performanțele guvernelor Boc în acest sens.

În realitate însă, în ciuda secătuirii sectorului bugetar, a creșterii numărului de șomeri fără speranță, a sărăcirii salariaților de stat și a batjocoririi pensionarilor, a ignorării responsabilităților fundamentale ale statului, sub Guvernul Boc, deficitele bugetului de stat – nominal, real, ca procent în PIB – au fost în permanență mult mai mari decât în 2008. În 2008 deficitul a fost de 3,9%, în 2009 de 7,2%, în 2010 de 6,8%, iar în 2011 este estimat la 4,7% – 4,8% din PIB.

O mare vulnerabilitate, în plus, o reprezintă datoria publică și costurile ei. Cheltuielile cu dobânzi în 2008 – 3,9 miliarde lei; în 2009 – 6 miliarde lei; în 2010 – 7,3 miliarde lei; în 2011 – la nouă luni 6,5 miliarde lei, preliminat pe întregul an 8,6 miliarde lei; în 2012 – estimat la 11,4 miliarde lei!

Dacă Guvernul Boc va asuma pentru 2012 un deficit bugetar de sub 2% din PIB, el nu va ajunge nici pentru plata dobânzilor. Practic, în anul 2012, România, o țară adâncită în sărăcie, va plăti pentru datorii aproape cât tot bugetul public al sănătății.

„Șomaj mare, indemnizație mică, familie numeroasă”

Este greu să vorbești de la tribuna Parlamentului României atunci când te interesează real soarta celor care te-au trimis să le reprezinți interesele. Poate pentru unii colegi parlamentari care reprezintă colegii electorale mai bogate și cu probleme sociale mai puține acest exercițiu este mai simplu. Pentru mine, însă, recunosc că este extrem de dificil, eu reprezentând o zonă care se luptă să iasă din „topul sărăciei” din România.

De exemplu, județul Gorj se află între județele cu cel mai mare număr de șomeri, în condițiile în care activitățile economice, în special miniere, au produs în decursul timpului un număr din ce în ce mai mare de persoane care și-au pierdut locul de muncă.

Mai grav este, însă, faptul că aceste familii sunt familii numeroase, cu mulți copii. Un șomer reprezintă, astfel, nu o singură persoană afectată, ci 3, 4, 5 sau chiar mai multe.

Ultimele date oferite atât de Institutul Național de Statistică, cât și de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă arată că șomajul din Gorj are tendința de a se stabiliza în rândul adulților cu o relativă vechime în muncă și crește extrem de mult în rândul tinerilor absolvenți. Acest din urmă aspect este îngrijorător, punând sub semnul întrebării perspectivele tinerilor din județ, în special ale celor care nu decid să-și caute norocul peste hotare.

În ultimele două decenii guvernele României au experimentat diverse politici în regiunea noastră, mai ales în zonele miniere, fără ca efectul să fie acela de a reduce șomajul și implicit sărăcia familiilor.

Astăzi, când Guvernul acționează cu responsabilitate, avem obligația morală de a ne concentra spre zonele în care coeziunea socială rămâne un deziderat. Soluția investițiilor publice pe care o susține actualul Cabinet este așteptată de toate familiile gorjene.

Crearea climatului economic necesar stimulării investițiilor străine directe reprezintă un al doilea obiectiv stringent pentru anul 2012. Gorjenii nu au nevoie nici de milă, pentru că sunt oameni demni, nici de ajutoare sociale. Gorjenii au nevoie de locuri de muncă plătite decent, pentru a-și putea hrăni copiii și a-i putea duce la școală.

„Semne bune anul are!”

În ultimele douăsprezece luni nu ne-am putut lăuda cu prea multe vești bune venite din exterior, care să ne dea prilejul să ne construim o perspectivă favorabilă asupra mediului economic din România.

Criza grecească și neîncrederea generalizată manifestată de investitorii străini în economiile emergente din regiune s-au transformat într-o reală furtună asupra tuturor economiilor din sud-estul Europei. Efectele cele mai nedorite s-au manifestat sub forma creșterii accelerate a ratelor dobânzilor la titlurile de stat, fluxul din ce în ce mai redus al investițiilor străine directe și, nu în ultimul rând, scăderea comenzilor pentru anumite segmente din industria românească.

Din fericire, Institutul Național de Statistică, cel care ne-a prezentat numai cifre pesimiste în ultimii ani, ne anunță acum că situația pentru anumite ramuri industriale se îmbunătățește. Astfel, în luna septembrie, comenzile noi din industrie au crescut cu 25,4%, iar cifra de afaceri, cu 13,6%. Și pe primele 9 luni cifrele ne arată creșteri consistente de 17,2%, cu o creștere a cifrei de afaceri de 17,6%.

Sunt cifre care nu pot să nu ne facă să fim optimiști, însă de un optimism foarte rezervat. Când spun acest lucru mă refer la faptul că nu toate ramurile industriei românești au evoluat cu aceeași intensitate. Dacă industria textilelor, a producției de mașini sau a produselor metalurgice au înregistrat comenzi noi, cuprinse între 28% și 53%, nu aceleași ritmuri le-au avut și alte ramuri industriale.

Știm cu toții că cea mai mare parte a creșterii economice din România este puternic dependentă de cererile din exterior. Este soarta tuturor economiilor deschise și care au un volum slab al cererii locale. Aș mai adăuga că trebuie să fim extrem de prudenți în a interpreta aceste evoluții pozitive din industrie ca fiind nelimitate în timp și valoare. Va trebui să vedem această evoluție pe un termen mai lung și generalizată pe toate ramurile industriale. Atunci vom avea certitudinea că evoluția industrială românească este departe de vulnerabilități.

„La justiție ne pricepem cu toții”

Tema justiției din România și necesitatea reformării acestui sistem au fost în permanență subiecte supuse dezbaterilor televizate și publice. Lipsa unor inițiative concrete de reformare a sistemului judiciar, precum și tergiversarea aplicării legilor în vigoare au poziționat România în perioada mai 2007 – noiembrie 2008, respectiv imediat după intrarea în Uniunea Europeană, în topul statelor corupte. Sigur, sub acest aspect, al lipsei reformelor din sistemul juridic, în perioada respectivă țara noastră devenise un subiect tabu, atât la nivel național, cât și european, în cadrul reuniunilor oficiale fiind ținta unor atacuri dure sau chiar a impunerii unor restricții în anumite zone de interes. Toate acestea aveau ca fundament deficiențele din sistemul juridic, un sistem nereformat, bazat pe vechile practici fără rezultate concrete și eficiente.

Începând cu ianuarie 2009, Partidul Democrat Liberal a înțeles faptul că o justiție la standarde europene este practic osatura care sprijină întregul mecanism statal și economic al oricărei țări. O justiție nefuncțională și nereformată suprimă încrederea cetățeanului în instituțiile statului, împiedică reforma morală a societății.

După nici patru ani de guvernare, România se poate mândri astăzi cu un nou Cod civil revizuit după mai bine de 147 de ani, cu o Lege privind mica reformă în justiție care are ca scop accelerarea rezolvării proceselor, în contextul în care principalele critici ale sistemului juridic din România vizau lipsa de celeritate în soluționarea cauzelor și durata lungă a proceselor.

Desigur, acest proces amplu de reformare a justiției din România continuă în același ritm susținut și cu aceleași controverse din partea colegilor din opoziție. În ultimele săptămâni, am avut parte de reale surprize din partea marilor juriști, avocați sau foști magistrați din rândul partidelor din actuala opoziție, care de dragul de a mai puncta o apariție televizată și-au etalat veleitățile oratorice și juridice pe toate canalele media. De apreciat acest curaj, însă nu pot face abstracție de modul populist și demagogic de a face niște declarații total eronate și iresponsabile numai de dragul șefilor de partid.

„Când dreptatea în România înseamnă doar dictatura bunului-plac portocaliu”

Este absolut incredibilă starea de fapt a României de astăzi, după mai bine de 20 de ani de la instaurarea fragilei noastre democrații, cu cele mai mari sacrificii omenești ale acelor vremuri de pe continentul european

Aproape toate valorile naționale, dar și multe dintre drepturile cetățenilor sau independența unor instituții ale statului de drept se reduc, mai nou, doar la ce vrea președintele și ce-i ordonă premierului în funcție să execute. Am ajuns să trăim vremuri în care justiția este profund anihilată de imixtiunea prezidențială, când hotărârile judecătorești definitive sunt tratate de guvernarea Boc cu autism și când minciuna prezidențială despre justiție este dezavuată instant de instituțiile europene.

România zilelor noastre este România în care președintele Băsescu se amestecă permanent în justiție, în politicile de guvernare sau în viața partidelor politice, uitându-și constant obligațiile funcției pe care i le stabilește fără echivoc Constituția: art. 80 alin. (2) „Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. În acest scop, Președintele exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”. Verbul _a media_ , domnule președinte, înseamnă, conform definiției din Dicționarul Explicativ al limbii române, „a mijloci o înțelegere între două sau mai multe părți adverse, a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune capăt ostilităților”, și în niciun caz a dicta, a interveni peste voința tuturor cu propriile variante sau a inventa atribuții inexistente, total contrare literei legii fundamentale.

România are valori pe care ați reușit cu brio să le goliți de conținut și are o istorie pe care dumneavoastră, domnule Băsescu, ați terfelit-o și aruncat-o la coșul infamiei.

România are instituții, precum justiție, președinție sau guvern, pe care dumneavoastră le utilizați ca pe propriile obiecte de buzunar și cărora nu le permiteți să se abată de la interesele găștii de partid pe care o oblăduiți. Spuneți despre justiție că este coruptă, dar tolerați fără niciun fel de scrupule corupția fără precedent, pe care a ajuns guvernul dumneavoastră să o practice în loc de politică guvernamentală.

„Finanțați sistemul de sănătate, domnule Boc!”

Sistemul de sănătate din România a ajuns o reală epavă, blocată într-o degringoladă fără precedent, din cauza subfinanțării cronice și a deciziilor proaste implementate în ultima perioadă!

În anii de guvernare portocalie, bugetul de stat alocat pentru sănătate a fost mult mai mic decât ar fi avut nevoie sistemul pentru a susține cheltuielile curente și pentru a funcționa, cât de cât, la capacitate normală. În loc de o modernizare sistematică și temeinică a sistemului de sănătate și de o continuare ascendentă a reformelor reale începute în anii precedenți prin așa-zisă reformă portocalie, inventată în laboratoarele obscure de la Cotroceni, românii au avut parte în cei trei ani de guvernare Boc de tot ce se putea mai rău pentru a le pune sănătatea pe butuci: au fost închise sute de spitale, au plecat din sistem mii de medici și zeci de mii de asistente, nu sunt, de multă vreme, bani pentru medicamentele compensate, atât de necesare bolnavilor cronici, iar mare parte din programele naționale de boli grave, precum cancer, diabet etc. sunt blocate, neluându-se niciun moment în considerare consecințele!

Posibilitatea ca aceste deficiențe grave ale sistemului de sănătate să se modifice în anul 2012 este, din păcate, foarte scăzută, ba chiar este aproape o certitudine ca Guvernul Boc să aloce pentru anul viitor chiar mai puțini bani decât în 2011!

Deoarece guvernele Boc au avut întotdeauna alte priorități decât sănătatea românilor, nici anul acesta intențiile domnului prim-ministru Boc și ale Cabinetului său de a schimba în bine lucrurile și de a face să funcționeze sistemul de sănătate nu se întrevăd a fi altele! Sănătatea nu va primi mai mulți bani, iar pentru ca ministerului să îi ajungă fondurile ar trebui să primească 30 de miliarde de lei, fondurile de la bugetul de stat și din bugetul CNAS, instituție care din luna septembrie a anului curent a trecut în subordinea Ministerului Sănătății. Anul acesta, Ministerul Sănătății a primit de la bugetul de stat 4,417 miliarde lei, mai mult cu 11% față de proiecția de buget pentru 2010, dar mai mic cu 2,7 miliarde lei față de execuția bugetară pentru anul 2009. În aceeași perioadă, bugetul CNAS a fost de 16,5 miliarde lei. Dar ca Ministerul Sănătății să își poată acoperi toate cheltuielile, anul viitor ar trebui să primească de la bugetul de stat 30 miliarde de lei, adică 6% din PIB, ceea ce mai mult ca sigur că nu se va întâmpla!

„Dacă intră în incapacitate de plată, un guvern trebuie să plece!”

Pentru precupeața echipă Băsescu-Boc, talerul cu care este cântărită dreptatea în România este fără niciun dubiu contrafăcut! Altfel, ce explicație ar putea avea domnii Băsescu sau Boc pentru faptul că statul are niște obligații clare, foarte bine stipulate de lege, pe care Guvernul nu și le onorează sub nicio formă, ba chiar le eludează fără mustrări de conștiință, iar cetățenii sau întreprinzătorii privați, aflați în situații similare, sunt obligați, tot de legile în vigoare, să plătească orice datorie, chiar dacă n-au cu ce, sau să intre în faliment, deși nu ei, ci Guvernul este de vină pentru starea economiei și pentru blocarea lichidităților?!

Tot astfel, în același registru, se poate spune că un guvern care nu-și onorează datoriile, fie ele și față de salariații săi, pentru că aceștia au drepturi câștigate prin hotărâri definitive în instanțe, se află în incapacitate de plată și trebuie sancționat! Putem sublinia și faptul că dumneavoastră vă permiteți orice: să încălcați flagrant și Legea pensiilor, lege pentru care v-ați angajat răspunderea în Parlament, domnule prim-ministru Boc, și pe care acum nu o mai respectați! Dacă legea respectivă prevede destul de limpede faptul că pensia se indexează cu procentul inflației, dar dumneavoastră încălcați acest lucru pe considerentul că nu aveți bani pentru pensii acum, oare cum ar trebui să răspundeți în fața justiției? Nu cumva ca oricare alt cetățean care trebuie să răspundă și să plătească, conform legii, pentru faptele sale penale?

Adică, domnilor Băsescu și Boc, cetățenii României sunt obligați să-și plătească toate contribuțiile la zi, să muncească în continuare cu același sârg, chiar dacă dumneavoastră le anihilați drepturile salariale și le ciopârțiți după cum aveți chef bugetul personal, dar, în același timp, când vine vorba de obligațiile statului pe care-l reprezentați, măsura și dreptatea au cu totul și cu totul alt conținut, redesenat de propria dumneavoastră voință!

Considerați, domnilor Băsescu și Boc, că în acest mod unilateral avantajos, eminamente arbitrar și profund anticonstituțional, sunt respectate în România legile și statul de drept?!

„Guvernul Boc își bate joc de bătrâni”

România: Guvernul închide spitale, dă vina pe pensionari, considerându-i asistați sociali, și îi condamnă la frig prin tăierea subvenției la căldură. Marea Britanie: Guvernul conservator, de dreapta, a demarat un program social complex, pornind de la constatarea că în timpul iernii mulți bătrâni suferă de frig și viața le este pusă în pericol. Programul britanic prevede trei tipuri de măsuri: 1. un sistem special de avertizare; 2. deplasarea periodică a asistenților sociali la casele pensionarilor cu venituri mici, pentru a vedea dacă au probleme de sănătate, dacă au alimente și căldură; 3. alocarea de fonduri pentru încălzire.

Este cel mai bun exemplu al modului în care o țară civilizată îi tratează pe pensionari și în care un guvern cu adevărat de dreapta își asumă responsabilități sociale. Iată că într-o societate normală nu se folosește „distincția ideologică” stânga _versus_ dreapta pentru a justifica umilirea unor categorii sociale sau învinovățirea lor.

Ar trebui să luăm aminte la acest exemplu și să ieșim din falsa discuție ideologică atunci când vine vorba de chestiuni elementare, care țin de gradul de civilizație și de dezvoltare al unei societăți care tinde măcar spre democrație...

*

„băsescu, cu „b” mic, nu respectă separarea puterilor în stat”

Recentele atacuri ale lui traian băsescu, evident cu litere mici, reprezintă fără doar și poate încă o nepermisă imixtiune în activitatea justiției române, pe care același președintejucător o dorește independentă. Mai nou, șeful statului, sub regimul căruia România a ajuns în ultimul hal din toate punctele de vedere, spune un lucru extrem de grav, respectiv că justiția nu ar mai trebui să aplice legea, sau să o aplice facultativ, în funcție de calculele puterii. băsescu cu „b” mic uită deliberat însă că nu justiția s-a pus în situații delicate, așa cum spune el, ci guvernul pe care-l girează, atunci când a luat măsurile aberante de tăiere a veniturilor și când a promovat și alte politici neconforme cu legea. Nu justiția creează probleme financiare în România, ci doar incompetența și corupția puterii.

Este ciudat faptul că traian băsescu vorbește despre respectarea echilibrului între puterile statului, când tot el este primul care încalcă principiul separației puterilor în stat, se substituie premierului, dă lecții Parlamentului și admonestează justiția. Este culmea ipocriziei!

„Recensământul demonstrează că referendumul împotriva desființării județului Constanța este perfect valid!” Primul referendum din țară cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială s-a desfășurat duminică în județul Constanța, după ce tema reorganizării administrative a țării a fost adusă în discuție în luna mai de către reprezentanții PDL, iar la începutul lunii iunie președintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să analizeze acest proiect.

La acea dată, reprezentanții opoziției au contestat propunerea, cu care nu au fost de acord în totalitate nici liderii UDMR. Ulterior, mai multe consilii județene, printre care și Consiliul Județean Constanța, au emis hotărâri privind organizarea de referendumuri pe tema intenției de reîmpărțire administrativă, majoritatea acestor decizii ale autorităților județene fiind contestate în instanță de prefecturi. Pentru a dovedi încă o dată cât de important este acest proiect pentru actuala guvernare, chiar în ziua în care își serba cei 60 de ani, Traian Băsescu le-a cerut expres democrat-liberalilor să ducă la bun sfârșit reorganizarea administrativă a României și împărțirea țării noastre în regiuni, până la finalul acestui an, chiar și cu prețul asumării răspunderii guvernamentale în Parlament. „Țin foarte mult la chestiunea asta. Că sunt 12, 14 sau 18, trebuie să treceți la înlocuirea județelor”, a spus președintele Băsescu.

Așa cum spuneam, constănțenii au fost chemați duminică la urne pentru a-și exprima opinia în privința desființării județului Constanța. Chiar dacă, potrivit centralizării, referendumul nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi valid, din cei peste 43 la sută dintre constănțenii prezenți la vot, 95% au fost împotriva desființării județului Constanța.

Altfel spus, constănțenii au spus un _nu_ hotărât reorganizării administrativ-teritoriale ticluite de Guvernul Boc, în frunte cu președintele Băsescu. Deși cu câteva zile înainte de referendum cei mai mulți dintre cetățeni nu credeau într-o prezență mare la urne, iată că la un referendum, care se credea fără miză, surpriza a venit la închiderea secțiilor de votare, când un număr nesperat de constănțeni au votat pentru menținerea în actuala formă organizatorică a județului Constanța.

„USL are soluții pentru relansarea economiei românești!”

Ce perspective oferă bugetul Guvernului Boc pentru anul viitor? Niciuna de bun augur, ci, încă o dată, doar vești rele și sărăcie multă, adică o continuare a măsurilor de austeritate, fără nicio perspectivă de relansare economică!

Guvernul Boc nu urmărește adoptarea unor măsuri de relansare economică, în schimb păstrează banii pentru Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii, care este de fapt destinat clientelei politice.

Toate discuțiile purtate în aceste zile între Guvern și reprezentanții FMI nu au atins problema principală a românilor: șomajul și crearea unor noi locuri de muncă. Prin măsurile preconizate pentru anul 2012, nu se creează niciun loc de muncă, ba, dimpotrivă, vor fi restructurări și în zona bugetară, și în cadrul companiilor de stat, ceea ce înseamnă un șomaj și mai mare.

Toate promisiunile pe care puterea portocalie le-a făcut – indexarea pensiilor, recuperarea tăierilor salariale – au fost încălcate și vor fi în continuare uitate. Temerea noastră este că, din cauza incompetenței și a lipsei de seriozitate a Guvernului tot ceea ce se promite și pentru anul viitor în buget nu va fi respectat.

Reprezentanții USL au prezentat delegației FMI condițiile în care opoziția este dispusă să sprijine adoptarea bugetului. Este vorba despre cele 10 măsuri care pot contribui într-adevăr la relansarea economiei:

Măsuri pentru relansarea economică:

1. Reducerea contribuțiilor la asigurările sociale.

2. Reducerea TVA (începerea reducerii eșalonate a TVA, pentru a se reveni spre 19%).

3. Introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, care să determine scăderea acesteia pentru produse agricole – 9% către bugetul de stat și 15% să se întoarcă la producător.

4. Respectarea legii actuale în ceea ce privește indexarea pensiilor cu rata inflației + 50% din creșterea salariului mediu pe economie.

5. Menținerea cotei de cofinanțare de la buget pentru

proiectele derulate cu fonduri europene.

Măsuri care ar aduce venituri suplimentare la buget:

„Mai știți și altceva decât să îndatorați la nesfârșit România, domnilor cei mai performanți guvernanți?!”

„Proiectul de buget pentru anul viitor va fi construit pe o creștere economică în jurul a 2%. Pentru deficitul bugetar sunt încă discuții, dar cifrele sunt cuprinse la acest moment între 1,9% și 2,1% din PIB, cu mențiunea că în semestrul II al anului viitor, pe fondul unei evoluții economice încurajatoare și dacă restructurarea companiilor de stat va conduce la diminuarea pierderilor, deficitul bugetar să poată fi majorat până la maximum 2,5%, astfel încât, incluzând și pierderile acestor companii, să nu depășească limita de 3% din PIB”, a anunțat în aceste zile Guvernul Boc după discuțiile avute cu FMI.

Mă întreb cum de poate vehicula Guvernul Boc asemenea cifre aberante, dacă performanțele sale de până acum, în cei trei ani de guvernare, sunt, din păcate, aproape de zero. Șomajul a fost diminuat doar pe hârtia de scris de la Palatul Victoria, locurile de muncă s-au înmulțit în țările vecine, dar nu și pe plaiurile românești, sănătatea, administrația sau educația funcționează, toate, la cote de avarie, iar salariile și pensiile abia dacă mai pot susține o parte infimă din cheltuielile unei familii! Investițiile s-au diminuat din ce în ce mai mult – rata investițiilor (totalul investițiilor raportat la PIB) scade dramatic an de an, de la 32% în 2008 la 26,6% în 2009 și la doar 22% în 2010, iar datoria publică ia o amploare uriașă, costurile acesteia fiind tot mai devastatoare: cheltuielile cu dobânzile în 2008 – 3,9 miliarde lei, în 2009 – 6 miliarde lei, în 2010 – 7,3 miliarde lei, în 2011 – la noua luni 6,5 miliarde lei, preliminat pe întregul an 8,6 miliarde lei, în 2012 (estimat) – 11,4 miliarde lei!

Cum poate vorbi Guvernul Boc despre obținerea în 2012 a unui deficit sub 3% dacă nu se bazează pe nicio măsură reală de relansare a economiei, ci tot pe împrumuturi uriașe și dacă, tot sub Guvernul Boc, deficitele bugetului de stat (nominal, real, ca procent în PIB) au fost în permanență mult mai mari decât în 2008?! În 2008, deficitul a fost de 3,9%, în 2009 de 7,2%, în 2010 de 6,8%, iar în 2011 este estimat la 4,7%-4,8% din PIB).

„Atac inacceptabil la adresa justiției”

Traian Băsescu a mai găsit niște „vinovați” pentru dezastrul în care a dus țara actuala guvernare: judecătorii! Îl deranjează foarte tare faptul că judecătorii nu ascultă ordinele de la Cotroceni. Îl enervează peste măsură când oamenii își cer drepturile și își caută dreptatea în instanțe. Prin urmare, i-a chemat pe judecători la ordine și a dorit să-i învețe cum să împartă dreptatea și cum trebuie aplicată legea, ca să nu strice socotelile guvernanților.

Așadar, în anul 2011, președintele unei țări europene îi ceartă pe judecători pentru că respectă legea și le fac oamenilor dreptate! Este un gest incalificabil și o ingerință grosolană a lui Traian Băsescu în justiție!

De fapt, Traian Băsescu vrea să închidă gura tuturor celor care nu sunt de acord cu el. Nu este o noutate pentru nimeni modul în care președintele Băsescu sapă insistent la temelia democrației românești. Nu este primul atac la adresa justiției, care se adaugă șirului de încălcări grave ale Legii fundamentale, alături de subminarea autorității Parlamentului și de ingerința în problemele Executivului.

Afirmațiile președintelui – garantul Constituției! – la adresa magistraților sunt iresponsabile, pentru că incită la nerespectarea legii și a hotărârilor judecătorești.

Într-un stat de drept, o hotărâre judecătorească trebuie respectată. Într-un stat de drept, președintele nu își poate permite să le spună magistraților ce hotărâri să adopte și nu poate milita pentru neaplicarea deciziilor instanțelor!

Țin să subliniez faptul că nu hotărârile justiției afectează bugetul de stat, ci deciziile abuzive ale Guvernului și modul în care guvernanții atribuie contracte cu bani publici clientelei de partid. Nu justiția trebuie să indice sursele de finanțare, ci Guvernul. Pentru primarii PDL și firmele clientelei politice sunt bani. Peste 90% din banii aflați la dispoziția premierului au fost alocați anul acesta primarilor PDL pe criterii strict politice. În cazul PNDI, peste 60% din bani au ajuns la primarii PDL. Sunt bani pentru borduri, bazine de înot și pentru telegondole care nu duc nicăieri. Pentru drepturile cetățenilor, câștigate în instanță, nu sunt bani. Nici pentru pensii.

„Președintele Traian Băsescu subminează autoritatea justiției”

„De unde scoate Guvernul 9 miliarde de lei ca să-și arate respectul pentru hotărârile justiției? Poate indicați și sursa, că așa spune în Constituție, cine dă..., cine afectează bugetul de stat indică sursa, iar corect ar fi ca magistrații când dau hotărâri (...). Spuneți-ne și sursa de finanțare. Este un lucru pe care vi-l cer pentru că este constituțional”, afirmase Traian Băsescu.

„Unele procese întârzie 10 ani, veselia e mare...”, a mai spus președintele, care a criticat amânarea la nesfârșit a unor procese, lucru care face ca justiția să fie ineficientă. „Poate mâine veți da o hotărâre cine e șeful statului”, a zis Băsescu, adăugând că „justiția trebuie să înțeleagă că nu se poate substitui la nesfârșit Executivului. Dacă am pune în aplicare deciziile judecătorești din România, am fi într-o situație dificilă”, a spus șeful statului, adăugând: „Degeaba facem coduri noi dacă nu respectăm legea”.

„Judecătorii își autoîncarcă agenda pentru că nu judecă dosare, tot amână”, a spus președintele Băsescu. „Nu așa se poate face justiția mai eficientă, cu amânări”, a afirmat șeful statului.

Declarațiile președintelui Traian Băsescu care îndemnau judecătorii să nu pronunțe hotărâri prin care să se dispună restituirea către angajații din mediul bugetar a unor drepturi salariale restante, precum și cererea sa ca judecătorii să nu admită contestațiile făcute în licitațiile publice sunt abateri grave. Prin aceste afirmații președintele încălca grav Constituția României și principiul fundamental al separației puterilor în stat. A cere judecătorilor să pronunțe o anumită hotărâre judecătorească în funcție de contextul politic sau economic, adică ignorând legea, este o gravă eroare, care neagă României statutul de stat democratic. Dacă o astfel de solicitare vine, în mod public, din partea președintelui, acesta este un act direct de ingerință în activitatea justiției, de încălcare a independenței acesteia și contravine Constituției României, creând o puternică presiune asupra magistraților care, într-un real stat democratic, trebuie să se bucure de toată libertatea în momentul în care decid și pronunță o hotărâre judecătorească. Ceea ce președintele Traian Băsescu a făcut în fața judecătorilor este probabil cea mai gravă încălcare a normelor fundamentale ale statului de drept și ale democrației din România. Acesta a ignorat spiritul și litera Constituției și a dictat precum un conducător totalitar justiției cu ce măsură să judece și ce hotărâri să ia. Acest fapt este unul fără precedent într-un stat de drept și o ofensă adusă justiției din România și totodată este un temei de începere a procedurii de suspendare și ulterior demitere a Președintelui României, fapt pe care președintele Băsescu nu-l conștientizează.

„Studii de filologie română într-o universitate – monument UNESCO”

Nu mai fusesem de mult la Cernăuți, cotropită de treburi de tot soiul, iar colegii și prietenii mei, români și ucraineni, mi-au trimis în ultima vreme, pe bună dreptate, mesaje mustrătoare. Așa m-am hotărât, într-o sâmbătă de toamnă minunată, să fac o scurtă vizită în cel mai romantic oraș bucovinean, cetate a istoriei spiritualității trans și multinaționale, ce leagă puternic România de Ucraina și pe acestea de Europa.

Am fost primită, încă de la intrarea în cetate, de profesorul Stepan Kostyshyn, fost rector, timp de cincisprezece ani, al Universității „Yurii Fedkovici”, împreună cu bunul meu prieten, conf. dr. Gheorghe Jernovei, șeful Catedrei de filologie clasică și română. La universitate eram așteptată de rectorul acesteia, profesorul Stepan Melniciuk. Discuții ca între prieteni despre universități și reforme, despre proiecte viitoare.

Profesorul Kostyshyn ne prezintă, de data aceasta în biroul său de consilier al rectorului, proiectul „Grădina Biblică” ce a început deja să prindă contur și pe care îl vom vedea materializat într-o adevărată grădină lângă Capelă, sperăm, chiar vara viitoare.

Piața Teatrului, Piața Filarmonicii, Piața Turcească, Strada Domnească – toate însorite și îndulcite de toamna ca mierea – sunt doar un pretext pentru a putea păși pe urme românești: flori la statuia lui Eminescu, capete plecate deasupra „stelelor teatrului cernăuțean”, lacrimi la Casa lui Aron Pumnul. Energia pe care Cernăuțiul o emană nu ne lasă să ne întristăm prea tare în fața destinului neînțeles și necunoscut pentru mulți români de-acasă al atâtor și atâtor nume sonore de ilustre personalități culturale, științifice: I.G. Sbiera, Yoseph Schmidt, Traian Popovici, Alexandru Hurmuzachi, Dimitrie Dan, Emil Kaluzniacki, Dimitrie Onciul, Teodor V. Stefanelli, Matthias Friedwagner, Karl Adolf Romstorfer, Alexe Procopovici, Vladimir de Repta, Constantin Hurmuzachi, Nicolae Hurmuzachi, Francisc Iosif Reiner, Ion I. Nistor, Vasile Grecu, Vasile Gheorghiu, Ilie E. Torouțiu, Eusebiu Camilar, Dragoș Rusu, Alexandrina Cernov, Grigore C. Bostan, Dimitrie Vatamaniuc, toate legate de pământul românesc.

## „Recensământul portocaliu”

Am ajuns să vedem, pentru a nu știu câta oară în ultimii trei ani, gradul de incompetență și de decredibilizare la care au ajuns instituțiile statului sub oblăduirea guvernării Băsescu-Udrea-Boc. Primul recensământ organizat în țara noastră în acord cu normele europene în materie a fost presărat de gafe și practic ratat. O sumă uriașă, adică 45 de

milioane de euro, s-au dus pe Apa Sâmbetei. Răspunde cineva de această sumă și de faptul că datele recensământului sunt mai mult decât aproximative? Nu cred. Asumarea răspunderii este o sintagmă care nu are nimic în comun, prin asociere, cu actul de guvernare exercitat de portocalii și de „oastea de strânsură” a lui Gabriel Oprea.

Pe site-ul Institutului Național de Statistică (INS) se precizează că informațiile obținute vor sta la baza „fundamentării strategiei și a programelor de dezvoltare regională, precum și a programelor de dezvoltare economică și socială a unor regiuni și zone defavorizate”. Greu de crezut că datele aproximative obținute la recensământ pot constitui un instrument de referință pentru orice tip de strategie.

Să enumerăm doar câteva gafe și mostre de incompetență și de diletantism:

• În lipsa unei minime campanii de informare a populației, primul recensământ european din România a început cu stângul și a intrat rapid în fundătură. Curat mioritic. Vergil Voineagu, directorul INS, s-a plâns că televiziunile comerciale au cerut 20.930 euro pentru promovare. La zecile de milioane de euro duse pe Apa Sâmbetei e, să recunoaștem, o economie.

• Problema CNP-ului, fără a intra în detalii, a fost o mostră monumentală de prostie și incompetență portocalie, pe care cred că nu o putea imagina nici genialul dramaturg I.L. Caragiale.

• Faptul că în ultima zi a recensământului recenzorii au spart norma, ca altădată stahanoviștii sovietici, înregistrând de 4-5 ori mai multe gospodării decât în zilele anterioare, vorbește de la sine despre acuratețea informațiilor înscrise.

Recensământul populației constituie categoric un eșec de mari proporții, care pune în evidență faptul că flagelul politizării face ravagii în rândul celor 2.145 de angajați ai INS.

„Traian Băsescu, un demn urmaș al lui Stalin”

Săptămâna trecută, în România s-a înregistrat unul dintre cele mai grave derapaje de la principiile statului de drept. În discursul ținut la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, Președintele României, Traian Băsescu, nici măcar nu a mai încercat să ascundă aparențele, ci a dat indicații directe și clare magistraților cum să judece în anumite cauze.

Comportamentul lui Traian Băsescu – practic, președintele a bătut cu pumnul în masa magistraților – este unul de tip dictatorial.

Concret, președintele a cerut magistraților ca în procesele intentate de către companiile care pierd licitații să nu mai dea câștig de cauză petenților. „Am venit să vă atenționez cu

privire la un lucru care mie mi se pare grav: știți că există obiceiul celor care pierd licitații să se ducă în instanță (...) chiar ieri s-a primit o scrisoare legată de o licitație pe un tronson de autostradă (...) câștigă cineva o licitație, și în instanță iese câștigător cel care a ieșit pe locul șase”, a spus Traian Băsescu. O astfel de formulare, fără precedent, nu încalcă doar principiul constituțional al separației puterilor în stat, ci încalcă fără drept de apel și prevederi ale art. 21 din Constituție:

„(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.”

În acest caz nu este vorba doar despre încălcarea Constituției de către președintele Traian Băsescu. Președintele, prin intervenția sa punctuală, pledează practic pentru favorizarea propriei clientele politice și a celei a PDL, formată din firmele așa-numiților regi ai asfaltului. Cred că nu este un secret pentru nimeni modul în care sunt câștigate licitațiile „cu dedicație” în ultimii trei ani.

Tot Traian Băsescu a mai pledat ca judecătorii să nu mai dea în multe situații curs la solicitările de suplimentare a probelor și să renunțe pe cât posibil la returnarea dosarelor la parchete. Aici președintele intervine brutal în procedurile judiciare perfect legale și chiar în drepturile părților aflate în litigiu. Și în acest caz suntem în fața încălcării flagrante a prevederilor art. 21 din Constituție.

Dacă cineva și-a închipuit, fie și pentru o singură clipă, că actuala Coaliție de guvernare și-a epuizat doza de incompetență și de penibil, este suficient să privească la ceea ce se întâmplă în județul Vrancea în aceste zile, pentru a înțelege cât de mult s-a înșelat!

Așadar, într-un an în care, ca urmare a „înțelepciunii” sale proverbiale, domnul Emil Boc și aliații Domniei Sale în producerea de dezastre economico-sociale au decis interzicerea subvenționării prețului de producție pentru energia termică destinată încălzirii populației, Prefectura Județului Vrancea contestă în instanță hotărârile Consiliului Local Focșani de a transpune în fapt această decizie.

Care să fie oare logica acestei acțiuni de-a dreptul stupefiante?

Să fie oare vorba despre o frondă a prefectului Sorin Hornea față de deciziile aberante ale propriului Guvern?

Să fie vorba, ca de atâtea alte ori, despre celebrele de pe-acum bâlbe ale acestei adevărate catastrofe care se numește guvernarea PDL?

Să fie vorba despre o nescuzabilă necunoaștere a faptului că, în comparație cu anul 2008, bugetul Primăriei Focșani a fost redus cu 13%?

Sau este vorba, pur și simplu, despre stupizenie asociată cu demagogie electorală, în condițiile în care este foarte clar că, diminuat în mod constant, bugetul primăriei nu va putea suporta subvenționarea cheltuielilor aferente încălzirii locuințelor decât pentru cetățenii cu venituri foarte, foarte mici?

Deoarece mă declar total depășit de logica aflată la originea celor mai multe decizii ale acestui Guvern și ale acoliților săi, nu-mi rămâne decât să apelez, încă o dată, la înțelepciunea premierului Emil Boc, acest adevărat titan al științei administrației, pentru a înțelege și eu, în sfârșit, dacă Domnia Sa și cei care-l reprezintă gândesc vreodată înainte de a lua vreo decizie.

Nu în ultimul rând, aș vrea să știu, de asemenea, care cred Domniile Lor că este păcatul capital pe care acest popor trebuie să-l plătească, suportând de atâția ani efectele celei mai dezastruoase guvernări din istoria sa, mai mult sau mai puțin recentă.

Catalogând actuala guvernare drept una incompetentă, vă asigur că nu o fac nici din interese strict politice și nici din vreo ranchiună personală. Pur și simplu asta este percepția mea asupra modului în care este guvernată țara în momentul de față. Aștept cu mare interes ca reprezentanții actualei puteri să mă contrazică, dovedindu-mi că multitudinea de aberații guvernamentale nu provin, în niciun caz, din nepriceperea cronică în a gestiona interesele naționale, ci au ca punct de pornire, pur și simplu, imensul și nedisimulatul dispreț pe care partidele din actualul arc guvernamental îl manifestă față de cele mai vitale interese ale acestui popor și ale țării pe care se prefac că o guvernează!

„Înființarea unei instituții de credit specializat pentru agricultură”

Una dintre problemele importante pentru agricultură pe care tranziția nu a reușit să o rezolve în mod satisfăcător este aceea a creditului agricol. Necesitatea acestuia s-a simțit în toate stadiile de dezvoltare a agriculturii și cu atât mai mult acum, când recolta înseamnă inputuri pe care agricultorul trebuie să le cumpere cu bani, de care în majoritatea cazurilor nu dispune decât în finalul unor lungi procese tehnologice.

În domeniul producției primare nevoia agricultorului de solicitare a unui credit se manifestă în următoarele situații:

• cu ocazia înființării unei exploatații, fie periodic pentru înlocuirea capitalului fix uzat, fie pentru modernizarea sau extinderea activității;

• pentru achiziționarea de inputuri, plata serviciilor, a forței de muncă etc.;

- pentru situații neprevăzute (ani cu recolte slabe,

- calamități naturale etc.).

În acest moment, pentru agricultură, oferta de credite aparține băncilor comerciale sau altor instituții specializate cu putere diferită de acoperire a cererii (în volum, în timp) și care reprezintă următoarele caracteristici:

- practicarea unor dobânzi înalte și variabile;

- informație incompletă și risc de eșec al producției;

- piață segmentată și o raționalizare a creditului.

Capitalul financiar pentru agricultură este necesar pentru orice acțiune, și anume, atât pentru investiții, cât și pentru exploatare. În agricultură fluxurile financiare trebuie să derive din specificitatea fluxurilor tehnologice ale căror principale trăsături sunt discontinuitatea și durata lor foarte lungă.

În aceste condiții, agricultura este dependentă de o anumită piață financiară, și anume de piața de credit.

Dacă politicul s-ar fi ocupat de înființarea unei piețe de credit special pentru agricultură, așa cum are Franța, nu cred că eram în situația în care suntem astăzi, procesul de absorbție a fondurilor europene fiind numai de 13%, din cauza lipsei cofinanțării.

Consider că nu este încă târziu pentru a proceda la înființarea unei instituții bancare specializate în creditarea agriculturii. Astfel, Guvernul ar putea renunța la acțiunile pompieristice de cofinanțare a investițiilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

„Prudența PDL-istă”

Cu toate că proiectul de buget pentru anul 2012 trebuia depus în Parlament până la data de 15 octombrie 2011, acest document întârzie să apară.

Premierul Boc ne-a explicat, plin de importanță, că proiectul de buget este finalizat, dar că va fi înaintat Parlamentului după ce Comisia Europeană va anunța prognoza de creștere economică și după ce va fi stabilit nivelul deficitului bugetar pentru anul viitor, în urma negocierilor cu FMI și CE.

Atât Emil Boc, cât și stăpânul său, Traian Băsescu, ne-au mai spus o poveste despre prudența care trebuie să fie cuvântul de bază pentru cheltuirea banului public în anul 2012.

Între două pahare de vin ciocnite cu acoliții de la putere cu ocazia zilei sale de naștere, Băsescu a amintit adunăturii de portocalii că prudența este esențială și că, pentru niște voturi, nu trebuie să batjocorească efortul uriaș pe care l-au depus românii în 2010 și 2011.

Despre ce prudență vorbesc aceste personaje care și-au împărțit banii publici după bunul-plac între ei și gașca lor așa cum ne-au obișnuit?

De ce nu au curajul să vorbească despre imprudența cu care, de când s-au cocoțat la putere, au aruncat banii în proiecte inutile, ca celebrele terenuri de fotbal în pantă și bazine care au fost închise pentru că nu aveau adresabilitate?

De ce nu spun nimic despre situația jalnică în care au ajuns spitalele din această țară, cele pe care (încă) nu le-au închis?

Poate că marele nostru premier Boc are vreo idee năstrușnică și îi învață pe cei de la Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” din București cum să împartă „cu prudență” cei 87 de lei pe care îi au în buget pentru luna decembrie.

De ce nu au curaj să ne povestească câte ceva despre sumele astronomice cheltuite pentru câțiva kilometri de așazisă autostradă, care măsoară mai puțin decât măsoară panglicile pe care le taie Boc la fiecare inaugurare penibilă?

Cu siguranță că cetățeanul de rând va fi foarte prudent atunci când va trebui să cheltuiască fiecare leuț din bugetul propriu. Dar asta nu este o noutate. Românul a tot exersat

„Se apropie dezastrul în sectorul de îmbunătățiri funciare” Înțeleg că suntem în perioada de criză, înțeleg că unele sectoare din economie trebuie restructurate și aduse pe calea cea bună, dar nu înțeleg de ce Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la inițierea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, nu a consultat părțile implicate în activitatea de îmbunătățiri funciare, și anume: reprezentanții Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), producătorii agricoli, beneficiarii activităților de îmbunătățiri funciare, asociațiile profesionale ale specialiștilor în domeniu, mediul academic și sindicate pentru a cunoaște adevăratele aspecte din domeniu.

Actul normativ sus-menționat reglementează reducerea personalului din domeniu de la 5.100 la 1.500 salariați. Întreb autoritatea care răspunde de domeniul îmbunătățirilor funciare cum pot 1.500 de salariați să asigure exploatarea, întreținerea și funcționarea a peste 3.500 stații de pompare pentru irigații și desecare, a 2.270 km de diguri la Dunăre și pe râurile interioare, a 114 baraje și a 184 cantoane de apărare, a 3.086.000 ha suprafață desecată și a 834.000 ha suprafață apărată împotriva inundațiilor, de 1.500.000 ha suprafață de utilitate publică amenajată pentru irigații și de 2.224.469 ha suprafață amenajată cu lucrări de combatere a eroziunii solului.

Consider că aplicarea noilor prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 va avea un puternic impact negativ, prin:

• afectarea siguranței alimentare cauzată de secetă sau de excesul de umiditate;

• afectarea siguranței naționale prin ruperea digurilor, a barajelor, a alunecărilor de teren și inundațiilor;

• apariția conflictelor internaționale din imposibilitatea respectării acordurilor încheiate cu țările pentru zonele de frontieră;

• pierderea fondurilor europene din proiecte transfrontaliere în derulare.

În afară de cele prezentate, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2011 va avea un impact negativ asupra mediului, asupra salariaților (social).

În sfârșit, autoritatea care a emis ordonanța susmenționată nu a respectat prevederile legislației naționale și internaționale referitoare la stabilirea cadrului de informare și consultare a salariaților (Directiva 2002/14/CE, Legea nr. 467/2006, Legea nr. 67/2006, Codul muncii, Legea dialogului social, contractele colective de muncă în vigoare).

Au trecut deja multe zile de când a avut loc incidentul/oroarea! de pe Stadionul „Ilie Oană” din Ploiești, însă frecvența cu care orașul meu este adus în atenția opiniei publice drept exemplu al exacerbării violenței în lumea sportului este în creștere, evenimentul devenind parcă un grad de comparație, un fel de superlativ absolut al „așa nu se face”.

Au vorbit despre el jurnaliști sportivi, reprezentanți ai poliției și jandarmeriei, ai firmelor de pază, oameni politici și cetățeni de pe stradă, medici, psihologi, sociologi, voci autorizate și voci consacrate... ca simple voci în talk-show-uri.

Duminică, a vorbit despre Ploieștiul meu – din perspectiva evenimentului de pe „Ilie Oană” – inclusiv Ion Țiriac, un om care nu prea se joacă de-a cuvintele și căruia, și de această dată, i-am dat dreptate: nu poate fi numit fan un individ care intră neinvitat, fără drept și cu rea-intenție în „casa” sportivului, care este terenul! Fan este bunicul care stă lângă nepot în tribună, care poartă fular în culorile clubului și aplaudă sportivii preferați când performează!

Ca cetățean al municipiului Ploiești și fost viceprimar al acestui oraș pe care îl iubesc, le solicit tuturor ploieștenilor de bună-credință să facem front comun pentru reabilitarea numelui orașului în care trăim!

Nu vreau ca, și peste ani, Ploieștiul să fie... Heysel-ul României, ci unul dintre orașele cu cele mai frumoase, mai sigure și mai civilizate stadioane!

„Ziua Armatei Italiene și ostașii români”

În acest an, ziua de 4 noiembrie a fost sărbătorită de autoritățile italiene prezente în România într-un mod inedit, prin faptul că alături de depunerile oficiale de coroane, 13 ostași italieni căzuți în luptă la Galați în Primul Război Mondial au fost înmormântați alături de ceilalți circa 1.800 de soldați italieni din Cimitirul Ghencea.

Ceremonia a fost una simplă, dar plină de semnificații, atât pentru cetățenii români, cât și pentru cei italieni prezenți la ceremonie.

Ca în fiecare an, Asociația Italienilor din România – RO.AS.IT. a fost prezentă la ceremonie împreună cu o parte din membrii săi și cu conducerea asociației care, pe lângă gestul simbolic de depunere a coroanei, a arătat încă o dată atât respectul pentru ostașii căzuți în luptă, cât și pentru autoritățile italiene.

Desigur că nu a lipsit nici răspunsul autorităților prezente, în sensul deplasării la Cimitirul ostașilor români din același cimitir Ghencea pentru a aduce și ei la rândul lor un omagiu ostașilor români care au luptat împreună cu cei italieni în Primul Război Mondial.

A fost scrisă o nouă pagină de istorie, care va fi cu siguranță evocată în viitorul relațiilor dintre România și Italia.

Chiar dacă misiunile diplomatice în țara noastră încep, iar apoi se termină, de fiecare dată sunt evocate momentele tradiționale ale legăturilor dintre cele două țări, și acest lucru nu se uită niciodată.

Alături de toate celelalte amănunte protocolare, nu putem să nu sesizăm că într-o Europă din ce în ce mai complicată, atât România, cât și Italia au nevoie de susținere și sprijin reciproc la orice nivel.

Frăția dintre cele două țări, devenită proverbială, se manifestă în orice clipă și în orice zi, atunci când se găsesc pretexte de a evoca aceste lucruri, și nu va înceta a continua, pentru că viața de zi cu zi ne arată realitatea.

În încheierea acestei declarații aș dori să transmit un salut de prietenie și succes în activitate și cariera pe care i-o prevăd de mare viitor celui care și-a încheiat misiunea într-o manieră exemplară în România, Pierluigi D’Elia, cel care cu siguranță își va aduce aminte cu plăcere de țara noastră, chiar și de la Tripoli.

„Românii vor ști să aleagă bine!”

Statisticile oficiale făcute publice în ultimele zile au scos la iveală faptul că „reforma” promovată de actuala putere prin intermediul noului Cod al muncii este doar apă de ploaie. Numărul salariaților din economie este în continuare mult sub cel din anul 2008, astfel că în august 2011 se înregistrau cu 630 de mii de locuri de muncă mai puține față de momentul în care domnul Emil Boc s-a mutat cu serviciul de la primăria Cluj-Napoca la reședința oficială a premierilor României.

Scăderea ratei de ocupare a forței de muncă – raportul dintre numărul total al persoanelor apte de muncă și cel al angajaților care lucrează legal – denotă faptul că, în realitate, actuala guvernare este incapabilă să scoată țara din criză. Investițiile anunțate de domnul Boc nu au creat locuri de muncă, prevederile noului Cod al muncii au scos la iveală doar o parte dintre angajații din economia subterană. România s-a îndatorat până peste cap, fără ca împrumuturile să ajute cu ceva economia.

Guvernanții spun că România are printre cele mai mici rate ale șomajului, dar se feresc să spună că și nivelul de trai al românilor este mult sub media europeană. Zilnic ni se spune că nu vom avea soarta Greciei, dar un șomer din Grecia trăiește mult mai bine decât angajații din sistemul public din România. Ne bucurăm că au scăzut prețurile legumelor, pe fondul unui an agricol bun, dar ne pregătim de o iarnă în care prețurile energiei electrice, gazelor și alimentelor de bază ne vor arde la buzunare. Mass-media a început să prezinte știri despre români care rabdă frig, fiind prea săraci ca să dea drumul la încălzire. E vorba despre oameni reali, care au o viață ireală în România domnilor Băsescu și Boc, oameni care chiar au crezut că cei doi lideri politici îi vor ajuta să trăiască bine.

În trei ani s-au pierdut sute de mii de locuri de muncă și, mai grav, numărul acestora va crește nu doar din cauza dictatului FMI, ci pentru că investitorii pleacă, fără ca locul lor să fie luat de ceva sau cineva. În loc să se ocupe de redresarea economiei și de ordinea din țară, guvernații de azi se jeluiesc pe la toate televiziunile și hulesc guvernarea liberală, o guvernare care a creat locuri de muncă aducătoare de plusvaloare, bunăstare și civilizație, lucruri considerate „populiste și demagogice” de reprezentanții PD.

În condițiile în care Guvernul Boc a ales de-a lungul mandatului său să ignore vocea opoziției și a partenerilor sociali, USL a ales să aibă un dialog direct cu reprezentanții organismelor internaționale – FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană – pentru a-și prezenta punctele de vedere. Acest lucru s-a întâmplat în data de 4 noiembrie anul curent, când USL și-a exprimat poziția în ceea ce privește situația în care țara noastră se află în acest moment, dezastrul economic și social pe care Guvernul Boc l-a instaurat, ratând toate obiectivele fixate de la începutul mandatului.

Am avut astfel posibilitatea să aducem la cunoștință reprezentanților celor trei organisme internaționale, mai ales în contextul apropierii venirii bugetului de stat pe anul 2012 în Parlamentul României, faptul că susținerea noastră vizavi de acest act normativ extrem de important va fi posibilă doar în condițiile în care măsuri pentru relansarea economică precum reducerea contribuțiilor la asigurările sociale, reducerea TVA, introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, respectarea legii actuale în ceea ce

privește indexarea pensiilor, menținerea cotei de cofinanțare de la buget pentru proiectele derulate cu fonduri europene, dar și măsuri care ar aduce venituri suplimentare la buget, precum reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, blocarea cheltuielilor de partid, obligarea prim-ministrului de a nu mai folosi Fondul de rezervă al guvernului decât pentru situații de urgență, menținerea actualei legislații referitoare la contribuția la Pilonul 2 de pensii, stimularea de atragere de fonduri europene care să completeze fondurile interne și care să ajungă în economie pentru crearea de noi locuri de muncă vor fi adoptate de actualul Guvern.

În condițiile în care din declarațiile de până acum ale reprezentanților Guvernului Boc se desprinde clar faptul că bugetul nu oferă perspective pentru viitor, ci doar o continuare a măsurilor de austeritate, nu și o perspectivă de relansare economică, sperăm ca întâlnirea cu reprezentanții organismelor internaționale să fie de bun augur și să convingă factorii de decizie de necesitatea adoptării unor măsuri de relansare economică, atât de necesare pentru redresarea României.

„Importanța promovării practicii judecătorești unitare în sistemul juridic românesc”

Dreptul fundamental la justiție presupune în mod nemijlocit respectarea unor garanții procedurale definitorii pentru efectivitatea și puterea normativă a liberului acces la o justiție independentă și imparțială.

Constituția României statuează la art. 124 alin. (2) faptul că „Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți”, iar în deplină conformitate cu arhitectura sistemelor judiciare din statele membre ale Uniunii Europene, art. 126 alin. (3) din Constituția României prevede faptul că „Înalta Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale.”

Este adevărat că o jurisprudență incoerentă, fluctuantă și neunitară este inevitabilă într-un sistem judiciar românesc cu aproape 250 de instanțe judecătorești, care în cazuri similare pronunță soluții total contradictorii, dar, ca parte a reformei în justiție, trebuie susținută pe deplin unificarea jurisprudenței instanțelor și parchetelor din România.

Pentru a spori sentimentul de încredere în eficiența actului de justiție, trebuie implementată o metodologie unitară pentru soluționarea cauzelor, prin modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judecătorească, dar și introducerea unor noi mecanisme procedurale pentru susținerea unei interpretări și aplicări unitare a legii la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție și a instanțelor inferioare.

De asemenea, specializarea judecătorilor și a completelor de judecată, dar și reevaluarea rolului precedentului judiciar printr-o jurisprudență stabilă și constantă sunt linii directoare fundamentale pentru reforma din sistemul judiciar românesc, mai ales pentru percepția înfăptuirii justiției de către justițiabil. Doamnelor și domnilor deputați,

În mod regretabil și inexplicabil, Senatul României a respins, în data de 31 octombrie, Proiectul de lege privind promovarea practicii unitare, proiect de act normativ bazat pe concluziile grupului de lucru constituit la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul Proiectului PHARE „Unificarea jurisprudenței instanțelor și parchetelor din România”.

„Violența, incompatibilă cu sportul”

Violența pe stadioane nu este specifică numai României, din păcate ea este vizibilă și pe marile arene sportive din Mexic și până în Asia.

Ultimele evenimente au demonstrat că legile nu sunt suficiente și trebuie modificate pentru a le da putere și chiar a demonstra că o competiție sportivă trebuie să fie fair-play, și nu una violentă.

Violența în sportul românesc este o problemă gravă, profundă și cronică. Agresivitatea din arenele sportive nu apare din neant.

Există o stare de agresivitate verbală și fizică care a scăpat de cele mai multe ori nesancționată de către autorități. Injuriile scandate de galerii, bătăile dintre grupările adverse nu au fost tratate cu seriozitate de Poliția și Jandarmeria română, considerându-le normale în sport. În ultimii ani violența în sport a luat amploare. Deși presa a atenționat în numeroase rânduri acest aspect, nu există la nivelul populației o sensibilizare deosebită cu privire la prezența și nocivitatea acestui fenomen.

Măsurile de prevenire pot fi diverse: educative și sociale, ameliorarea relațiilor dintre cluburi și suporteri, până la o legislație adecvată.

Din aceste motive, dar și din alte considerente, trebuie modificată Legea nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive.

„Dublă lansare de carte”

Pe data de 24 octombrie 2011 a avut loc la Clubul Parlamentarilor Români lansarea cărților „Scriitori ruși. Eseuri biografice”, volumul III, și „Imagini de pe strada Kanta”.

La acest eveniment au participat scriitori, profesori, colegi deputați, reprezentanți ai ambasadelor Rusiei, Ucrainei, Armeniei, Azerbaidjanului, Lituaniei, reprezentanți ai firmelor cu capital rusesc din România și ai Școlii Ruse de pe lângă Ambasada Federației Ruse, studenți, iubitori ai limbii și culturii ruse.

Angara Nyiri, autoarea lucrării „Scriitori ruși. Eseuri biografice”, a prezentat în lucrarea sa date biografice și bibliografice ale scriitorilor ruși. Lucrarea se află la cel de al treilea volum, care a adunat laolaltă informații mai puțin cunoscute despre scriitorii ruși.

Nichita Danilov este autorul volumului de poezii „Imagini de pe strada Kanta”. Operele sale literare au fost traduse și publicate în diferite reviste de gen din Anglia, SUA, Cehia, Slovacia, Franța, Spania etc.

Pe parcursul serii, invitații au avut parte de scurte momente artistice oferite de ansamblul „Ciubcik” al Comunității Rușilor Lipoveni din București.

Acest eveniment denotă dorința de a ne promova imaginea reală, de a ne raporta la valorile esențiale, de a susține și de a promova cultura rusă.

„Protecția socială a copiilor care au părinții plecați în străinătate”

Statisticile de ultimă oră scot în evidență cifre impresionante în ceea ce privește situația familiilor afectate de fenomenul migrației românilor spre alte țări din Europa.

Astfel, numărul total al copiilor ai căror părinți au fost împinși de sărăcie să-și câștige existența pe alte meleaguri este de 85.576, dintre care 25.048 sunt înregistrați ca fiind lipsiți de ambii părinți. Cei mai mulți dintre ei au fost lăsați în grija bunicilor, a altor rude sau la alte familii, fără ca autoritățile să fi fost sesizate în legătură cu situația lor.

Efectele migrației nu pot fi apreciate momentan pentru că ele se vor măsura în efecte de lungă durată. Chiar dacă pentru o scurtă perioadă de timp pot fi luate în calcul unele beneficii financiare, cei plecați să facă bani pentru a-și ajuta copiii și pe ceilalți membri ai familiei vor plăti, pe plan personal, mult mai mult decât modestele sume pe care le-au dobândit cu atâta trudă și umilință.

„Aș da toți banii de pe lume ca să mai dau timpul înapoi și să cresc alături de părinții mei”, își exprima dorința unul dintre miile de copii orfani cu părinți în viață. „Eu și părinții mei suntem niște străini, oricât am încerca să ne apropiem, nu reușim...”. Este cea mai dură judecată pe care copiii fără părinți au putut-o formula și căreia nimeni nu ar ști să-i dea un răspuns de bun-simț. Ce cuvinte să găsești pentru a explica, pe înțelesul sufletului lor, cumplitul sentiment de abandon pe care-l trăiesc în fiecare zi?

Imensa suferință a acestor copii care au fost privați de primul mediu educațional, cel al familiei cu ambii părinți alături de ei, se va răsfrânge asupra a tot ceea ce va însemna dezvoltarea lor ulterioară. Nu puține sunt cazurile de tulburări psihoafective, de deviații de comportament, de abandon școlar, de izolare față de grupul de prieteni, de nesupunere, de alegere a unor anturaje periculoase, mergând până la delincvența juvenilă sau la racolarea de minore de către rețelele de proxeneți. Cazul fetiței care a murit de dorul mamei, refuzând să mai mănânce, spune foarte multe despre dramele nerostite care se nasc în sufletul unui copil care nu mai întrevede speranța revenirii la familia normală de altădată...

Titlul intervenției mele de astăzi este „Boc recunoaște că România este guvernată de FMI”

După cum știți, Legea finanțelor publice prevede ca termen limită pentru trimiterea bugetului la Parlament data de 15 octombrie, un termen legal încălcat de Guvern și în acest an. Scuza lui Emil Boc pentru încălcarea acestui termen a fost lipsa indicatorilor macroeconomici, pe care, spune el, îi așteaptă de la Comisia Europeană și discutarea lor cu experții Fondului Monetar Internațional.

Boc a uitat probabil că indicatorii macroeconomici pe care îi așteaptă sunt prevăzuți, de fapt, în Strategia fiscal-bugetară pe 2012–2014, document elaborat chiar de Guvernul condus de Domnia Sa. Deci principalii indicatori macroeconomici, adică cel de creștere economică și cel de deficit bugetar,

există, chiar dacă nu sunt reali, dar asta nu a împiedicat Guvernul să încalce termenele legale și Constituția țării. Încercând să justifice întârzierea depunerii la Parlament a proiectului de buget pentru anul 2012, Emil Boc ne-a informat că așteaptă prognoza de toamnă a Comisiei Europene cu privire la indicatorii macroeconomici. Nici prin cap nu i-a trecut să recunoască greșelile pe care le-a făcut Guvernul său în stabilirea indicatorilor de creștere economică și de deficit bugetar pentru 2012.

De fapt, întârzierea voită a depunerii în Parlament a proiectului de buget arată faptul că acest Guvern nu are capacitatea de a elabora bugetul pentru anul 2012, contrazicându-se pe el însuși și dând dovadă de incoerență. Boc așteaptă indicațiile experților FMI, în loc să își recunoască incompetența.

Suntem martorii celor mai dezastruoase politici fiscale și economice pe care le ia un guvern din 1989 încoace. Nu pot să nu mă întreb de ce nu cerem direct Comisiei Europene și Fondului Monetar Internațional să elaboreze proiectul de buget al României, pentru că Guvernul PDL și-a dovedit deja incapacitatea de a conduce, de a face prognoze și de a aplica măsuri economice.

Așteptăm cu interes să discutăm în Parlament Legea bugetului pe 2012, lege care ar trebui să conțină viziunea de ansamblu și detaliată a economiei și societății românești, pentru a vedea dacă românii vor trebui să suporte alte curbe de sacrificiu, noi tăieri de pensii sau de salarii, noi taxe sau alte măsuri, marca „Boc”, adoptate în numele mult invocatei crize economice.

„În România lui Băsescu și Boc, interlopii fac legea”

Despre criza financiară mondială care a cuprins și România s-a discutat intens și încă se mai discută. Din păcate, răspunsul anticriză al Guvernului PDL nu a fost eficient și nu a dus la contracararea efectelor multiple ale acestui fenomen. Din 2009 încoace, Guvernul PDL, în variantele sale diferite conduse de același om, își dovedește incompetența în fiecare zi de guvernare, fiind incapabil să adopte măsuri reale de stimulare economică pentru susținerea locurilor de muncă și a investițiilor. Acest Guvern, în complicitate cu FMI, preferă, și respectă cu strictețe, o singură strategie păguboasă de ajustare continuă a cheltuielilor și de tăiere a veniturilor de orice fel: pensii, salarii, indemnizați, ajutoare pentru cei mai defavorizați. Cât despre îmbunătățirea colectării, combaterea evaziunii fiscale și creșterea veniturilor bugetare, nicio vorbă, niciun rând, niciun progres.

Singura performanță notabilă, dacă se poate numi așa, a Guvernului PDL a fost transferarea cu vârf și îndesat a propriei incompetențe din actul de guvernare în spinarea cetățenilor români, pentru care speranța în ziua de mâine și într-o viață mai bună a devenit un obiectiv greu de realizat.

La fel de gravă ca adâncirea crizei economice, la care Guvernul PDL a contribuit decisiv, este crearea unei alte crize, marca aceluiași Guvern: criza de autoritate a instituțiilor statului. Siguranța și ordinea publică nu se mai regăsesc în viața cotidiană a cetățenilor români.

Este suficient să privim în ograda Ministerului Administrației și Internelor pentru a observa haosul guvernamental ale cărui efecte, din păcate negative, se răsfrâng la nivelul societății noastre. Prin multiplele disponibilizări făcute fără cap în rândul structurilor interne, prin închiderea a mii de posturi de poliție, prin tăierea de salarii ale angajaților din sistem și batjocorirea demnității și a statutului acestora, Guvernul PDL nu a făcut decât să încurajeze proliferarea fenomenului infracțional în România.

Asistăm în fiecare zi la lupte între diverse clanuri interlope, la reglări de conturi, la violențe nemaiîntâlnite în spațiul public românesc, iar răspunsul Guvernului este zero. Nicio măsură de sancționare, din contră, nu de puține ori, aceste fenomene reprobabile au avut loc cu complicitatea șefilor din sistem (a se vedea cazul Șoric de la Neamț), numiți în funcții doar în baza carnetului de partid portocaliu. Și nu e de mirare că acolo unde domnesc dezordinea, violența, disoluția autorității statului apare și înflorește corupția patronată de sistemul clientelar PDL. Un stat slab, cuprins de o corupție la scară, la toate nivelurile, aceasta este contribuția Guvernului PDL la România zilelor noastre, acesta este rezultatul a trei ani de guvernare portocalie, acesta este răspunsul la o criză în care ne adâncim, fără perspective de redresare, și care amanetează viitorul copiilor noștri.

„Sistemul politic și îngrijorările românilor” Stimați colegi,

Filozoful Karl Popper spunea într-una dintre scrierile sale că pentru a constata progresul unei entități sociale se pot compara problemele pe care aceasta este nevoită să le rezolve la momentele analizate.

Societatea românească nu face excepție, iar una dintre întrebările cele mai importante pe care politicieni și analiști și le pun deopotrivă în timpuri de criză este în ce măsură criza economică facilitează reformele structurale. Studiile care au analizat dinamica unor economii în ultimele decenii arată că nu există o legătură destul de solidă între reforme și crizele economice. Mai degrabă crizele politice sunt cele care modifică structural, prin decizii mai curajoase, anumite stări de lucruri.

Dar crizele politice sunt cauzate de cele mai multe ori de dinamica sistemului politic, și nu de evoluții sociale sau economice, la care politicienii nu găsesc răspunsuri sau au răspunsuri diferite.

Sistemul politic românesc pare de multă vreme blocat. Un sistem politic blocat este unul care nu evoluează și care folosește o bună parte a resurselor doar pentru propria întreținere. Lipsa de evoluție face imposibilă dezbaterea problemelor noi care apar, temele populare sau populiste fiind reluate la nesfârșit. Lupta politică este una de uzură și, uneori, competiția internă din partide determină în mai mare măsură temele de dezbatere decât probleme de urgență socială sau agendă publică.

Un sistem blocat nu reușește să asigure o dinamică socială și nici imaginea evoluției sistemului de care se pot lega diferite speranțe ale populației. Afirmația este susținută și de un îngrijorător 80% din populație, care consideră că principala problemă este clasa politică. Un sistem politic blocat îi obligă pe cei din politică să caute mai degrabă să penetreze sistemul prin șmecherii, metafore mirobolante și retorică.

Printre cele mai mari îngrijorări ale românilor în momentul de față sunt nivelul corupției, salariile, sistemul de sănătate și

adâncirea clivajelor sociale. Aceste îngrijorări sunt urmate de cele privind sistemul de pensii, șomajul, poluarea sau starea mediului înconjurător.

„Problema câinilor vagabonzi se tergiversează”

În declarația politică de astăzi vreau să mă refer la o problemă destul de des ridicată în marile orașe, și nu numai. Este vorba despre soarta câinilor fără stăpân, patrupede care au ajuns să se înmulțească astfel încât periclitează uneori viața unor copii și adulți.

Așa se face că în ultima vreme problema câinilor fără stăpân a fost foarte intens dezbătută nu numai în rândul factorilor de decizie, ci și în întreaga societate românească.

Nu vă mai aduc la cunoștință că în plenul Camerei Deputaților această problemă a câinilor vagabonzi a fost dezbătută luni la rând, iar votul final asupra unei legi care să reglementeze această situație neplăcută a României s-a amânat de atâtea ori.

S-au încercat diverse rezolvări, dar s-au dovedit fără succes. Câinii sterilizați și cu microcip repuși în libertate continuă să fie o amenințare asupra populației.

Există alarmant de multe cazuri de persoane mușcate de câini și în prea multe situații atacurile au fost fatale.

În cazul fericit în care persoana supraviețuiește atacului, este obligatoriu vaccinul antirabic. Acest vaccin se găsește doar în secțiile de specialitate din spitalele județene. Astfel, persoana mușcată trebuie să străbată în unele cazuri distanțe de câțiva zeci de kilometri pentru a primi ajutorul de care are nevoie.

Vă spun cu toată sinceritatea că majoritatea cetățenilor acestei țări este de acord cu varianta propusă de majoritatea parlamentară pentru a scăpa de acest flagel al câinilor fără stăpân, prin adoptarea unui program de eutanasiere a lor. Desigur, opoziția încearcă să stopeze acest demers al nostru, propunând alte variante populiste, care să-i ajute în câștigarea voturilor la alegerile care se apropie.

Eu, ca cetățean ales al acestei țări, susțin și sunt total de acord ca această problemă a câinilor fără stăpân să fie rezolvată cât mai urgent printr-un act legislativ, iar în calitate de parlamentar, voi vota, cum am mai spus, varianta legislativă propusă de actuala putere.

Majoritatea dintre dumneavoastră a vizitat țări din întreaga lume. Cu ocazia acestor vizite ați constatat mai ales că în țările occidentale nu există câini vagabonzi pe străzi, oamenii putându-se plimba în voie, fără a le fi pusă în pericol viața.

„Palestina în UNESCO: educație, cultură și dezbinare” Palestina a devenit cel de-al 195-lea membru al UNESCO, organismul subordonat Națiunilor Unite și responsabil pentru educație, știință și cultură. Decizia a fost luată în urma unui vot ce a consemnat opoziția a 14 state, între care Statele Unite, Germania și România, și abținerea altor 52.

Dincolo de momentul cu semnificații mai degrabă simbolice pentru comunitatea arabă din teritoriile controlate de Israel, rezultatul votului de luni, din plenul organizației cu sediul la Paris, a stârnit o veritabilă furtună diplomatică, în special în Occident.

Așa cum era de așteptat, autoritățile statului evreu nu s-au declarat prea fericite la aflarea veștii. Dimpotrivă, purtătorul de cuvânt al Ministerului israelian de Externe, Yigal Palmor, a vorbit despre consternare și despre un autogol al palestinienilor, în defavoarea procesului de pace. Despre o veste proastă pentru Israel a vorbit și șefa opoziției, Tzipi Livni. Aceasta a criticat, însă, Guvernul Netanyahu pentru absența inițiativelor constructive în negocierile cu tabăra arabă și a avertizat că o revizuire a colaborării statului evreu cu UNESCO ar duce la o izolare sinucigașă.

Revizuirea relației cu organismul ONU, anunțată de diplomația israeliană, vine în paralel cu blocarea finanțărilor Statelor Unite către UNESCO, ceea ce înseamnă 70 de milioane de dolari, echivalentul a aproximativ 22% din bugetul programelor de educație și dezvoltare culturală. Canada, la rândul ei, a transmis că „nu este fericită” cu cele petrecute în capitala franceză și că urmează să își reanalizeze relația cu UNESCO.

În teritoriile palestiniene, vestea sosită de la Paris a fost percepută ca un pas important în calea recunoașterii internaționale ca stat. Oficialii palestinieni au declarat că se așteaptă, cu această ocazie, la o încetare a distrugerii mărturiilor palestiniene din Ierusalim, fapt care, acuză arabii, este o mișcare menită să creeze o istorie exclusiv evreiască a Orașului Sfânt. Chiar și gruparea integristă Hamas a salutat votul din plenul UNESCO.

Din punctul de vedere al filosofului și consilierului politic palestinian George Giacaman, decizia de la Paris nu va elibera Palestina, dar o așază pe hartă și, mai ales, generează clivaje între europeni și Statele Unite, un clivaj care nu se manifestă doar transatlantic, ci și în interiorul Uniunii Europene: 11 state, în frunte cu Franța, au susținut admiterea Palestinei, alte 11 (între care Marea Britanie și Italia) s-au abținut, în vreme ce Germania, România, Olanda, Cehia și Lituania au votat împotrivă.

„10 milioane de euro pentru modernizarea tehnologiei folosite în procesarea semințelor oleaginoase – un prim pas” În ultimii ani am putut observa un interes crescând și o reorientare a statelor spre resursele regenerabile, pe de o parte ca urmare a crizelor în domeniul energiei – fie fluctuații semnificative la prețul petrolului sau la criza gazelor din Rusia –, iar pe de altă parte, datorită angajamentelor politice ale unor state, în principal membre ale Uniunii Europene, de a reduce emisiile de gaze cu efecte de seră.

Ceea ce a condus în principal la dezvoltarea industriei biocombustibililor a fost promovarea de către UE a unui cadru legislativ favorabil, transpus de fiecare stat membru prin reduceri de taxe și rate obligatorii de amestec al biodieselului în benzină și motorină. La nivelul anului 2020, obiectivul minim obligatoriu, conform legislației Uniunii Europene, este de 10% pondere biocombustibili în consumul de benzină și motorină utilizate în transport, însemnând 600.000 de tone biocombustibili anual.

Subiectul biocombustibililor revine în atenția mass-media românești ca urmare a întâlnirii ce a avut loc vineri, 21 octombrie anul curent, între prim-ministrul Emil Boc și delegația Grupului „Sofiproteol” (unul dintre cei mai mari producători de biodiesel din Franța, companie cu peste 6.000 de angajați și afaceri de 5,5 miliarde de euro). În cadrul acestei întâlniri s-au purtat discuții despre proiectele de investiții ale grupului în România, în următorii ani, perspectivele de dezvoltare a sectorului biodiesel și aspecte cu privire la Politica Agricolă Comună după 2013.

Faptul că reprezentanții grupului francez și-au exprimat disponibilitatea de a investi anul acesta 10 milioane de euro pentru modernizarea tehnologică a celor două fabrici de procesare a semințelor oleaginoase din Slobozia și din Urziceni reprezintă un semnal încurajator mai ales din punct de vedere economic – dezvoltarea industriei biocarburanților și crearea de noi locuri de muncă –, dar și de perspectivă în ceea ce presupune respectarea angajamentelor în fața UE, privind obiectivul 2020 în consumul de biocombustibil. De cealaltă parte, după adoptarea Directivei privind utilizarea energiei regenerabile, în aprilie 2009, Politica Agricolă Comună a devenit o parte integrantă a politicii energetice și de mediu a Uniunii Europene. Astfel, promovarea producției interne de biocombustibili are un rol fundamental. De la structura clasică a PAC, constând în subvenții pentru produse agricole, cu scopul de a asigura în mod artificial un avantaj competitiv și o plasă de siguranță fermierilor europeni, s-a ajuns la utilizarea instrumentelor de intervenție pentru sprijinirea politicii de mediu, pentru subvenționarea producției de biocombustibili.

Au dumnealor, bătrânii neamului meu sucevean, un fel de a te pune la cale pentru a face ce-ți cer Domniile Lor care nu îngăduie abatere de la spusa înșelător domoală cu care îți întipăresc în suflet și în minte ceea ce vor să fie auzit prin glasul tău. Nici a te face că nu înțelegi nu-ți lasă loc, fiind adevărați ctitori de vorbă meșteșugită, dar limpede ca lacrima de rouă.

Așa mi-au făcut și mie când m-au găsit vrednic să le port cuvântul până la dumneavoastră. M-au școlit pe îndelete, m-au întrebat din când în când câte ceva spre a se liniști că nu se ostenesc degeaba și că m-am învrednicit a le ține minte spusele și m-au juruit că întocmai precum le-a fost vrerea și cuvântul le voi fi sol.

Nu smintesc deci nimic din cele ce mi-au încredințat și vă cer îngăduința să le aștern la voia Domniilor Voastre.

Iată deci cuvântul celor născuți mai demult și încă trăitori pe meleag sucevean, aflați la vârsta la care, după o viață de muncă, li s-ar fi cuvenit, cu prisosință și mulțumiri, pacea și liniștea unui timp fără griji.

„Suntem bucuroși și liniștiți de spusele domnului președinte că nimic rău nu ni se va întâmpla în anul ce vine, fiind noi toți, foștii slujbași, de ni se mai zice și asistați social, vorbă pentru care mulțumim cu smerenie și le dorim asemenea, fiind deci, noi toți, închingați zdravăn în centurile de siguranță de care părintește s-a îngrijit a ni le pune însuși Președintele țării. Bine că ne-a spus Domnia Sa că e vorba de centuri de siguranță, pentru că la grumazul nostru le simțim ca niște lațuri gata-gata să ne lase fără suflare. Acum știm că sunt menite a ne feri de furtuna următorilor ani de criză, aia despre care știm tot de la domnul președinte, săracul, încă din anul 2008, că nu vine la noi, și ne străduim să respirăm prin pori spre a nu plezni, Doamne ferește, bunătate de legători.

Zice tot Domnia Sa, președintele, că tot ce trebuia să avem în 2008 avem acum, așa că tare ne mai bucurăm și de asta și-i mulțumim și, după cuviință, iar îi dorim asemenea, căci cu adevărat în 2008 nu aveam nici pensii impozitate și ciuntite, nici copii șomeri și nici nepoți rămași să învețe la umbra gardului, școlile cele multe și netrebuincioase fiind închise spre a nu mai naște inexactitudini.

În 2010, Guvernul Boc, format din PDL, UDMR și UNPR, și-a asumat răspunderea pe Legea pensiilor. În cuprinsul acestei legi, articolul 102 are următorul cuprins: „(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei. (2) Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.”

Același Guvern PDL, UDMR și UNPR a anunțat recent că pensiile nu vor fi nici măcar indexate în bugetul pe anul 2012, încălcând astfel o lege pentru care și-a asumat răspunderea.

Consider acest lucru inacceptabil din perspectiva statului de drept. Dacă Guvernul nu-și respectă propria lege, putem aștepta de la cetățeni respectarea legilor? Și dacă Președintele țării amenință judecătorii să nu dea decizii care să implice costuri pentru guvern, cetățenii nu ar putea și ei face la fel, de exemplu să nu își plătească taxele sau să nu se supună deciziilor judecătorești?

Guvernul Boc este campion mondial la încălcarea legilor și a Constituției, dar culmea este atinsă acum, când nu este respectată propria lege. Acest lucru duce din punct de vedere politic la pierderea încrederii cetățenilor în sistemul democratic și în statul de drept și are consecințe grave pentru democrația din România.

„7 irosiți pentru unul!”

S-au scurs deja 2 ani de când Traian Băsescu a obținut cel de-al doilea mandat de președinte și a rămas să exercite această funcție la Palatul Cotroceni. Dacă socotim și primul mandat de 5 ani, avem în total 7 ani ai președinției lui Traian Băsescu, 7 ani care s-au scurs fără folos pentru actualul președinte.

Să ne înțelegem, nu grija pentru președinte ne frământă aici. Totuși, în cei 7 ani de mandat, președintele nu a înțeles nimic din regulile democrației românești, pe care le-a încălcat neîncetat și a încercat să le schimbe după propria voință, în mod dictatorial și într-un dispreț total față de puterile statului, față de instituții, clasă politică, cetățeni, societate civilă.

Cel care în 2004 a jurat că va juca totul pe o singură carte – Constituția, a ales să joace 7 ani pentru alta – Traian Băsescu! Cel care în 2004 jura să joace pentru propriul popor, a ajuns să joace, tot 7 ani, doar pentru propriul partid!

Am putea spune că ne-am obișnuit cu acest joc de-a democrația practicat de Traian Băsescu, numai că în acest joc este implicată România, sunt la mijloc interesele

românilor, drepturile și libertățile fundamentale, acest joc se poartă pe spinarea cetățenilor și amanetează viitorul copiilor noștri.

Cât despre copii, se știe că primii 7 ani din viață sunt cei mai importanți pentru educația acestora. Până și un copil este capabil să învețe în acest timp regulile esențiale ale vieții, ceea ce este bine și ce este rău, cum să se comporte în societate. Din păcate, nu același lucru se poate spune despre președintele Băsescu, care, în 7 ani de mandat, nu a învățat nimic despre democrație, despre societate, despre funcționarea statului, despre puterile și echilibrul acestora într-un stat democratic și european, așa cum pretindem cu toții că este România.

Atacul fără precedent lansat de curând de Băsescu la adresa puterii judecătorești, la independența acesteia, în fapt o instigare la nerespectarea legii și a hotărârilor judecătorești, este edificator în acest sens. El amintește de un alt caz, la fel de grav și întunecat din istoria postdecembristă a României, petrecut în 1995, când un alt președinte îndemna magistrații să dea dreptate chiriașilor în litigiile cu proprietarii. Urmarea: mii de procese câștigate la CEDO, totul pe socoteala statului român, aruncat o lungă perioadă în izolare externă.

## „Unii ar trebui să se rușineze!”

La începutul mandatului acestui Guvern, una dintre prioritățile de guvernare a reprezentat-o promovarea unui atu concurențial al țării noastre, și anume capacitatea de a dezvolta activitățile de turism. De asemenea, stimularea investițiilor de profil, precum și investițiile efective realizate de ministerul abilitat au avut o cadență incontestabilă.

Pentru prima dată, după douăzeci de ani, am încercat să identificăm României un brand turistic relevant sau, altfel spus, un brand care să corespundă reprezentărilor pe care străinii le dau țării noastre. Așa s-a ajuns la celebra sintagmă „Romanian Garden”, grație naturii încă virgine din multe colțuri ale țării noastre.

Reacțiile ipocrite și nefundamentate ale gurilor rele, în fața unei astfel de viziuni, nu au întârziat să apară. „Bani risipiți!”, spuneau unii. „Campanie fără impact!”, spuneau alții. Realitatea însă avea să le astupe gurile răuvoitoare și avea să întărească ideea că demersurile Guvernului României și ale Ministerului Turismului au fost de bun augur și necesare.

Când mă refer la realitate, mă refer în primul rând la efervescența din ce în ce mai mare din ultimele luni, care caracterizează o lume întreagă, în jurul interesului fără precedent de a descoperi „Grădina Maicii Domnului”, cum o numea regretatul Papa Ioan Paul al II-lea.

Astăzi, moștenitorul Coroanei Britanice, Prințul Charles, nu contenește să promoveze ori de câte ori are ocazia minunile pe care le descoperă în România. Ce țară din această lume nu și-ar dori ca poate cea mai reprezentativă figură monarhică din lume să-i promoveze brandul turistic și minunile naturale?

Mai mult, presa americană nu contenește să laude, prin vocea reporterilor săi, minunile pe care le-au văzut în țara noastră. Nu pot să nu remarc că zilele trecute înșiși reprezentanții elvețieni aveau să declare că, pe lângă frumusețile românești, Alpii elvețieni par o grădină artificială.

Eu nu pot nega evidența. Nu pot să nu recunosc faptul că Guvernul României a promovat o politică înțeleaptă. Ceea ce aș putea însă să fac este să avertizez Guvernul ca, în pofida unui buget estimat mai auster, să nu pericliteze această politică, ci, dimpotrivă, să o intensifice.

„Municipiul Râmnicu Vâlcea, exemplu de succes al atragerii și cheltuirii fondurilor europene”

Investițiile sunt cheia modernizării României, iar acest lucru se poate face, cred eu, prin atragerea masivă a fondurilor europene, mai ales în condiții de criză economică.

Din acest punct de vedere, al atragerii fondurilor europene, Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea poate constitui un exemplu. Râmnicu Vâlcea a fost desemnat unul dintre cei 13 poli de dezvoltare urbană a României care beneficiază de fonduri europene în valoare de 38,2 milioane de euro, în cadrul Programului Operațional Regional, Axa Prioritară 1.

Municipiul Râmnicu Vâlcea are un Plan Integrat de Dezvoltare Urbană care cuprinde proiecte care au ca scop modernizarea orașului. Nouă proiecte importante pentru Râmnicu Vâlcea se află în evaluare sau în implementare la primăria municipiului. Aceste proiecte fac parte din Programul Operativ Regional 2007–2013, fiind incluse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru municipiul Râmnicu Vâlcea – „Pol de Dezvoltare Urbană”. Pentru ele, Râmnicul beneficiază de finanțare externă în proporție de 98% (17,65% de la bugetul de stat și 80,35% din Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR), cu o cofinanțare locală de numai 2%. Prin derularea acestor proiecte va crește standardul de viață al locuitorilor, se va moderniza infrastructura și se va dezvolta turismul zonal. De asemenea, creșterea siguranței cetățenilor și modernizarea unităților de învățământ sunt priorități pentru actuala administrație locală a municipiului.

Unul dintre proiectele incluse în acest portofoliu de 9 a fost deja finalizat cu succes. Astfel, proiectul „Extindere și modernizare sistem de supraveghere video cu dispecerat pe linia siguranței publice și prevenirea criminalității, la nivelul municipiului Râmnicu Vâlcea”, în valoare totală de 848 de mii de euro, din care 634 de mii de euro reprezintă finanțare

nerambursabilă, a însemnat instituirea unui sistem de supraveghere video cu dispecerat, care monitorizează 30 de zone-cheie. Sistemul cuprinde un număr de 80 de camere de supraveghere video, iar dispeceratul se află la sediul poliției locale.

„Viețile femeilor din România, în pericol!”

Potrivit unui studiu realizat la Universitatea din Manchester, numărul tinerelor care dezvoltă cancer de col uterin a crescut cu 40 de procente, acest lucru fiind extrem de îngrijorător.

Concluzia este clară: femeile din România au nevoie absolută de programele de prevenție, așa cum ar fi cele pentru screeningul pentru cancerul de col uterin și cancerul de sân. Acest fapt este confirmat de realitatea cotidiană, dar și de statisticile oficiale care arată că aceste boli afectează o mare parte din populația feminină a țării.

Femeile sunt una dintre categoriile cele mai afectate de criza economică, de multe ori acestea negăsind resursele necesare pentru investigații vremelnice și ajungând astfel să se confrunte de multe ori cu situații medicale limită care, de altfel, printr-un program de prevenire și sesizare din timp, ar putea avea o rezolvare fericită. Cancerul de col uterin sau cancerul de sân sunt boli care lovesc o mare parte a femeilor din România, de multe ori acestea fiind depistate mult prea târziu și cu urmări tragice pentru paciente.

De altfel, chiar în campania de informare a Centrului Național de Informare pentru Prevenirea Cancerului de Col Uterin se precizează că „80% dintre femei se vor infecta cu HPV de-a lungul vieții, iar 50% dintre acestea cu tulpini care ar putea produce cancer de col uterin.” De asemenea, în România se înregistrează anual 3.000 de cazuri noi și un total de 40.000 de femei care au diagnosticul de cancer de col uterin.

La fel de dramatică este situația femeilor care se află în luptă cu cancerul de sân, afecțiune care, în viziunea multora, a atins proporțiile unei epidemii. În România sunt aproximativ 6.000 de cazuri noi de cancer la sân diagnosticate în decursul unui an.

În aceste condiții, consider că testele de screening pentru aceste două afecțiuni sunt deosebit de importante, pentru că ele pot salva viețile a milioane de femei. Aceste teste fac posibil ca identificarea cancerului să fie făcută înainte de apariția simptomelor, într-un stadiu precoce, iar când celulele tumorale sunt detectate precoce, cancerul este mai ușor de tratat.

„Acordul de interconectare în domeniul gazelor naturale între Bulgaria, Grecia și România”

În numele meu și al deputatului minorității bulgare din România, domnul Niculae Mircovici, vă rog să-mi permiteți să expun câteva gânduri în legătură cu acordul de interconectare în domeniul gazelor naturale dintre România, Bulgaria și Grecia. Este vorba despre conducta de gaz caspic Azerbaidjan – Georgia – România Interconnector, concurentă directă pentru Proiectul Nabucco, Coridorul sudic de gaz care leagă Europa de resursele cele mai bogate de gaze – Regiunea Caspică și Orientul Mijlociu –, fiind de o importanță deosebită pentru Uniunea Europeană.

Conducta Giurgiu – Ruse, de interconectare a rețelelor de gaze naturale dintre România și Bulgaria, va fi gata în 2012. Pe data de 12 octombrie anul curent, ministrul economiei, energiei și turismului din Bulgaria, domnul Traicio Traikov, și omologul său român, domnul Ion Ariton, au semnat un memorandum care dă startul acțiunii comune pentru studiul de fezabilitate al proiectului. Comisia Europeană a aprobat o cofinanțare de circa 9 milioane euro pentru acest proiect, suma urmând a fi repartizată între cele două companii, Transgaz (din România) și Bulgartransgaz (din Bulgaria), în funcție de valoarea investiției pe teritoriul fiecărei țări. Conducta va avea o lungime totală de circa 26 km, dintre care 7,2 km sunt pe teritoriul României, 15,4 km pe teritoriul Bulgariei și 2,4 km subtraversează Dunărea. Interconnectorul va avea o capacitate maximă de transport de 1,5 miliarde metri cubi/an și o capacitate minimă de transport de 0,5 miliarde metri cubi/an. Valoarea totală estimată a proiectului este de 24 milioane euro (din care Transgaz – 10 milioane euro și Bulgartransgaz – 14 milioane euro).

Conducta Turcia – Grecia – Italia (ITGI – Interconnector Turcia – Grecia – Italia) face parte și ea din Coridorul de Sud, proiectul ITGI incluzând și crearea unei conducte de gaz între Bulgaria și Grecia (IGB – Interconnector Grecia – Bulgaria).

Conducta va lega orașul Komotini din Grecia de orașul Stara Zagora. Lungimea ei va fi de 117 km, iar capacitatea de 3 miliarde de metri cubi de gaz pe an, dar este de așteptat ca acesta să crească la 5 miliarde de metri cubi. Proiectul a intrat într-o fază decisivă la 11 august 2011, prin semnarea contractului dintre ICGB – SA și consorțiul „Penspen – SRL & M Engineering – SA” pentru proiectarea tehnică generală și de evaluare a impactului asupra mediului. Prin semnarea contractului a început efectiv lucrul la conducta de interconectare. Se preconizează ca și acest proiect de interconexiune să fie gata până la sfârșitul anului 2012.

Un aspect foarte important pentru situația economică a României este modul în care va fi construit bugetul pe anul 2012.

Nu putem accepta premisa de la care pleacă guvernanții în construirea acestui buget, și anume că suntem condamnați la o politică lipsită de orice șansă de revigorare economică. Românii sunt condamnați la austeritate, în vreme ce puterea actuală nu ia nicio măsură pentru a crește veniturile cetățenilor, pentru a crește economia, pentru a spori numărul de noi locuri de muncă.

Este bine știut faptul că actualul Guvern nu are niciun fel de preocupare pentru reducerea uriașei evaziuni fiscale, deși Executivul deține harta completă a marii evaziuni fiscale și nu face nimic pentru a o limita, pentru a o combate în mod serios.

Nu putem accepta ideea că în această țară dificultățile și rigorile crizei, austeritatea și strânsul curelei sunt numai pentru cei mici, pentru cetățenii de rând, pentru contribuabilii care nu fac parte din marile grupuri asociate puterii.

În acest context, PNL, împreună cu partenerii săi, abordează dezbaterea privind bugetul de stat pe 2012 cu propuneri foarte clare, cu o viziune pe care este dispusă să o discute în mediul politic decizional din România.

Avem soluții pentru relansarea creării de noi locuri de muncă și creștere economică, pe care le vom prezenta astăzi, la întâlnirea cu reprezentanții FMI, ai Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene.

Propunem, așadar, zece măsuri în baza cărora bugetul de stat pe 2012 va avea un plus de 0,7% din PIB, undeva spre zona un miliard de euro:

1. Reducerea contribuțiilor la asigurările sociale.

2. Reducerea TVA (începerea reducerii eșalonate a TVA, pentru a se reveni spre 19%).

3. Introducerea unei scheme speciale de TVA pentru agricultură, care să determine scăderea acesteia pentru produse agricole – 9% către bugetul de stat și 15% să se întoarcă la producător.

4. Respectarea legii actuale în ceea ce privește indexarea pensiilor cu rata inflației + 50% din creșterea salariului mediu pe economie.

5. Menținerea cotei de cofinanțare de la buget pentru proiectele derulate cu fonduri europene. 6. Reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri și servicii, pentru oprirea risipei actuale.

„Traian Băsescu – între Constituție, demagogie și populism”

Săptămâna trecută s-a terminat sau trebuia să se termine recensământul populației. Cum s-a desfășurat acesta? Specific actualei guvernări: haos, confuzie, suspiciune și, bineînțeles, incoerența instituțiilor. Proasta organizare, interpretarea legii după bunul-plac au fost o bătaie de joc la adresa cetățenilor. Ceea ce trebuia să reprezinte unul dintre puținele evenimente în care autoritățile române se coordonau cu cele din toate statele UE a devenit o chestiune care va marca gradul de încredere în instituții.

Că la noi este cum nu este la nimeni arată și relația dintre președinte și puterea legislativă. Președintele Traian Băsescu încalcă Constituția substituindu-se Guvernului României, amestecându-se în activitatea legislativă a Parlamentului și hotărând ce acte normative trebuie adoptate.

Continuând procesul de denigrare a instituțiilor statului, președintele dorește să scoată vinovat Parlamentul pentru nerealizările în domeniul justiției și al noțiunii de „asistență socială”. Pentru președinte prevederile Constituției de separare a puterilor în stat nu contează, dumnealui își permite chiar să ceară Parlamentului „o atenție deosebită în adoptarea... cât mai urgent posibil” a unor acte normative.

Traian Băsescu are o abordare de opoziție, uitând că PDL deține poziția dominantă chiar și în Camera superioară a Parlamentului, compromisă grav, dar îi lipsește disciplina și poate dorința de a adopta legile pe care le dorește președintele. Așadar, Traian Băsescu ar trebui să fie, și poate chiar este, dezamăgit în primul rând de putere și abia apoi de opoziție, de la care nu ar fi trebui să aibă nicio așteptare, pentru că PDL nu i-a ascultat cuvântul sau nu a reușit să-i impună voința. Când frâiele afacerii au scăpat, președintele i-a băgat chiar în ședință pe parlamentarii PDL-iști și le-a ținut morală. În locul „neutralității” pe care ar fi trebuit să o promoveze, Traian Băsescu a preferat implicarea aproape totală.

Și dacă puterea legislativă îl incomodează pe președinte, nici relația cu puterea judecătorească nu este pe placul acestuia. Domnul președinte nu este mulțumit că instanțele de judecată se substituie și „executivului, și legislativului, și justiției”. Probabil dumnealui este nemulțumit de faptul că aceasta se opune legal anumitor acțiuni ale puterii. Uită președintele că într-o țară democratică există separarea puterilor, iar dumnealui nu are dreptul, conform Constituției, să se amestece în treburile acestora.

„Blejnar ia cu japca!”

Administrația fiscală și, în general, toate instituțiile de control au rol de japcă. Au rol de a se duce, de a controla și a da o amendă, fără să spună dacă este ceva de îndreptat, dacă și unde s-a greșit.

Acest tip de atitudine este unul total dăunător. Și nu vorbesc numai de administrația fiscală, vorbesc de toate organismele de control pe care le are țara asta. Mesajul meu către ei este: „Schimbați-vă atitudinea! Fiți proactivi și încercați să îndrumați business-ul în România, și nu să-l distrugeți!”. Nu, citatul acesta nu aparține, așa cum s-ar crede, vreunui discurs al cuiva din opoziție. Citatul aparține chiar lui Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, printre puținii oameni care au reușit să pună degetul pe rană și care să recunoască, fie și voalat, că „imperiul lui Blejnar” este o permanentă sursă de abuzuri și corupție, fiind foarte politizată, adică exact ce nu s-ar aștepta de la o astfel de instituție a statului!

Iată că și altcineva cu o voce credibilă, din afara opoziției, spune că majoritatea instituțiilor de control din România sunt surse majore de corupție, că majoritatea instituțiilor care ar trebui să vegheze la apărarea legii și a drepturilor cetățenești sunt pline cu indivizi care cer pur și simplu taxă de protecție de la cei care sfidează legile. De la Garda Financiară până la Inspectoratele Teritoriale de Muncă se negociază încălcarea legii. Iată că o replică de om sătul de abuzuri, a lui Mihai Tănăsescu, readuce astfel pe tapet _in extenso_ ideea că Blejnar ar putea fi regina din celebrul joc de șah imaginar care a debutat odată cu spectaculoasa adunare cu elicopterele a vameșilor și polițiștilor vamali. După cum a eșuat de lamentabil operațiunea ce s-a dovedit a fi doar un imens balon de săpun, unul dintre zvonurile care au justificat eșecul acesteia a fost și cel că, de fapt, a fost doar o operațiune de imagine, care să dea bine în fața Europei și că tot cu această ocazie s-au stabilit alte tarife, mai de „campanie”, urmând ca sumele care să ajungă în buzunarele portocalii să fie și mai consistente.

Întrucât este greu de crezut că în urma examenelor destul de dure în sânul corpului inspectorilor sunt numai persoane incompetente și că e absolut normal ca un inspector bun să fie acela care, în momentul în care îți găsește o greșeală în activitate sau în scripte, să îți atragă atenția și să îți explice ce și cum, ca să nu mai repeți greșeala – căci inspectorii administrației fiscale nu sunt ca agenții de circulație tupilați în tufe așteptând cu rânjetul pe buze să depășești o căruță pe linia continuă –, atunci rămâne o singură explicație pentru japca practicată de oamenii lui Blejnar, care vin călare pe tine doar ca să plece cu banii de amendă în buzunar: au fost transformați într-un soi de portărei în interes de partid! Niciodată nu a fost mai politizată administrația financiară mai mult decât este acum! Niciodată abuzurile acesteia nu au fost mai mari și mai multe ca sub regimul Băsescu!

## „Bâlbâielile Guvernului Boc”

Principalul partid de la guvernare ne-a dovedit încă o dată că interesul suprem este rămânerea cu orice chip la guvernare pentru a-și mulțumi clientela politică. Așa se face că PDL a acceptat propunerea UDMR ca presupusa creștere a pensiilor și salariilor bugetarilor să se devanseze din iunie în aprilie 2012. Liderul grupului minorităților din Parlamentul României, Varujan Pambuccian, a confirmat faptul că UDMR a propus majorarea pensiilor și a salariilor din aprilie 2012.

Trebuie să precizez că nu textul deciziei este cel criticat în prezenta declarație, ci modul în care portocaliii iau decizii care afectează viața cetățenilor acestei țări. PDL a acceptat soluția UDMR pentru că ultimul lucru pe care și-l dorește este ca acest partener fidel să iasă de la guvernare, altfel nu se poate explica faptul că în urmă cu două săptămâni nu concepeau respectarea legii.

Liderii PDL fac declarații iresponsabile, fără să se gândească la faptul că în mâinile lor stă soarta a milioane de oameni. Portocaliii nu dau dovadă de fermitate politică și își schimbă declarațiile privind viitorul bugetarilor și al pensionarilor în fiecare zi. Nu a trecut mult timp de când liderii PDL cereau prudență și anunțau înghețarea pensiilor și a salariilor. În urmă cu doar două săptămâni premierul acestei țări ne spunea că nu s-a discutat despre indexarea pensiilor în 2012. Când și-au dat seama că anul 2012 este un an electoral și-au nuanțat declarațiile și s-au gândit să respecte Legea pensiilor pe care singuri au trecut-o prin furt

în Parlamentul României. Astfel, s-au hotărât să respecte legea începând din a doua jumătate a anului 2012. Vedem că această decizie a suferit o nouă modificare la dorința UDMR. Când USL a cerut respectarea Legii pensiilor, comunicatorii PDL s-au grăbit să spună că este vorba despre populism. PDL nu își poate permite în acest moment să nu facă toate capriciile UDMR-ului pentru că s-ar putea trezi prematur fără puterea și controlul care i-ar putea ajuta să treacă pragul electoral.

Din păcate, toți vom suferi pentru bâlbâielile acestui partid. Această schimbare zilnică a declarațiilor ne dovedește iresponsabilitatea și neprofesionalismul portocaliilor. Soarta acestei țări este lăsată pe mâna unor oameni care-și pun interesul propriu mai presus de orice și își schimbă declarațiile și deciziile după cum bate vântul!

„Raportul Curții de Conturi despre managementul CNAS trebuie să devină public!”

Despre controlul Curții de Conturi la Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate se știa de ceva vreme. Mai nou, au apărut „pe surse” date care ne conduc la concluzia că în respectiva instituție este vorba despre un management dezastruos: 800 de milioane de lei (aproape 200 de milioane euro) bani necolectați și 500 de milioane de lei cheltuiți pentru creditele de angajament și neînregistrați, contracte de achiziție fără respectarea procedurilor și lipsă de comunicare cu autoritățile care strâng taxele. Acestea sunt numai câteva date extrase dintr-un pachet mult mai substanțial.

Așadar, haos la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUAS)!

Normal și corect ar fi fost ca după apariția – fie și „pe surse” – a acestor informații factorii cu atribuții să ne spună dacă ele corespund sau nu realității. Or, dat fiind faptul că o asemenea acțiune nu a avut loc, putem să luăm în calcul datele respective, chiar și sub beneficiu de inventar...

Mai presus de discuțiile de natură tehnică despre celeritatea cu care datele din Raportul Curții de Conturi vor deveni publice, există problema respectului instituțiilor statului față de milioanele de cetățeni care plătesc în mod corect pentru a-și avea asigurată sănătatea. Ei au dreptul să știe care este situația la FNUAS și trebuie să primească informații clare și corecte.

Sincer să fiu, nu mă mir că până acum nici președintele Traian Băsescu și nici primul său ministru nu au găsit de cuviință să se pronunțe asupra acestui subiect de maxim interes public. De aceea, consider că Parlamentul, prin comisiile sale de specialitate, trebuie să demareze neîntârziat procedurile pentru discutarea respectivului document, stabilind totodată măsurile care se impun, așa încât activitatea CNAS să se desfășoare în mod corect și transparent.

Cu două decenii în urmă eram 23 de milioane de suflete pe pământul de la Dunăre, mare și Carpați, România plasându-se pe locul al șaptelea între țările Uniunii Europene din punct de vedere al numărului de locuitori. Astăzi, am rămas cu puțin peste 20 de milioane. Țara se golește de la an la an, iar fenomenul depopulării își are multiple cauze.

Un prim factor în această privință este cel demografic. Și în acest an sporul populației a fost unul negativ, înscriindu-se pe linia descendentă intervenită după 1990. În luna mai a acestui an, numărul nașterilor a fost depășit de cel al deceselor cu 5.578 de persoane. La rândul său, numărul căsătoriilor a fost cu 2.127 mai mic decât cel înregistrat în mai 2010, iar prin hotărâri judecătorești definitive, numărul divorțurilor a fost mai mare cu 626.

Stephen W. Mosher, președintele Institutului pentru Cercetarea Populației din SUA, spunea pe bună dreptate: „Când o societate își pierde voința de a se reproduce, își pierde vitalitatea”. O cauză care determină în mod constant scăderea populației o constituie mortalitatea, atât de ridicată în țara noastră. În 2009, în România au decedat 257.200 de persoane, iar anul trecut 259.700. Mortalitatea generală a crescut la 12,1 decese la mia de locuitori, față de 10, cât reprezintă media europeană. În mediul rural, acest indicator ajunge, la noi, la 14,7 la mia de locuitori.

Într-un recent raport Eurostat se menționează că România este țara cu cea mai ridicată rată a decesului în rândul copiilor sub cinci ani: 10,1 la mia de nou-născuți, de două ori mai mare decât în celelalte țări comunitare. Țara noastră se plasează pe ultimul loc în UE și în ce privește speranța de viață: 77,4 ani femeile și 69,8 ani bărbații. Suedezii trăiesc în medie cu 10 ani mai mult decât românii. Mortalitatea atât de ridicată care se înregistrează astăzi în România constituie rezultatul cel mai concludent al așa-zisei reforme în domeniul sănătății.

Dar oare la ce ne puteam aștepta când au fost închise și comasate peste o sută de spitale, când au fost desființate peste 5.000 de paturi de spital, când medicamentele compensate se dau cu lingurița (bolnavii de cancer primesc algocalmin în loc de morfină), când la o mie de locuitori au mai rămas doi medici, adică jumătate din media europeană? Din păcate, subfinanțarea sănătății crește de la o lună la alta ca urmare a măsurilor draconice adoptate de actuala putere.

„Demagogia în România”

Din păcate, cele mai multe subiecte cu care vin în atenția dumneavoastră nu sunt deloc plăcute, dar mai ales sunt nocive pentru cetățeni. Suntem intoxicați prin toate formele posibile de către actuala putere, care nu face nimic altceva decât să se agațe cu disperare de ultimele pârghii de acțiune pe care le mai au.

Un celebru citat spunea „dezbină și cucerește” și am senzația că acesta este luat _ad litteram_ mai ales de domnul președinte Traian Băsescu și, pe cale de consecință, de toți subalternii săi. Faptul că o bună parte din deciziile economice ale țării sunt luate de experții FMI nu mai surprinde pe nimeni, în definitiv, doar, suportăm consecințele nesăbuinței actualilor noștri conducători, dar ceea ce mă surprinde în continuare este tupeul de care nu se dezic acești „dumnezei” ai destinului românesc (sau mai bine spus „demoni”!).

Nu bine s-a întâlnit președintele nostru cu delegația FMI (că doar el era în măsură să participe la întâlnire, din moment ce premierul este de carton) că a și ieșit public să mai taie din crâmpeiele de optimism râmase românilor, spunându-le că nu e loc de optimism și demagogie pentru anul care bate la ușă. Cu alte cuvinte, să nu ne așteptăm la creșteri salariale, de personal și așa mai departe.

Și atunci cum se vor arăta fenomenalele lor rezultate dacă cetățenii continuă să o ducă din rău în mai rău...? Sau poate nu vor mai fi cetățeni în 2012!

Un alt lucru care m-a surprins a fost atitudinea doamnei ministru Elena Udrea, care, într-un moment de spovedanie în fața Partidului Trădătorilor (PT=UNPR), le-a declarat că printre dorințele PDL și unul din punctele de pe agenda electorală a anului viitor este „ca în jumătatea a doua a anului viitor să dăm oamenilor înapoi din ceea ce le-am luat”. Această confesiune să o iau ca pe o spovedanie sau ca pe o demagogie?

Cu alte cuvinte, în România haosul este la el acasă, incertitudinea la fel, iar în aceste condiții găsesc din ce în ce mai plauzibilă întrebarea „Să vină oare în 2012 sfârșitul?”

„Democrație de speluncă”

Din „meciul” dintre președinte și magistrați ajunge la populație un semnal pentru care eticheta de „îngrijorător” este necuprinzătoare, cuvântul „devastator” fiind mult mai aproape de realitate, deoarece președintele a făcut enorma greșeală într-o țară democratică – pentru care nu doar se dau demisii, ci se poate lăsa chiar cu război civil – de a îndemna justiția să țină cont nu de legi și de reguli, ci de cât de plin este buzunarul acuzatului! Cu alte cuvinte, dacă buzunarul este autodeclarat a fi gol, atunci se poate echivala acest lucru cu acela că fapta nu există, iar făptașul nu poate fi tras la răspundere!

Din păcate, în cazul Guvernului, s-a dovedit că nu este sărac, ci doar se preface că este sărac, pentru a scăpa mai ușor basma curată, furând de la săraci ca să dea la bogații din clica proprie! Căci nu s-au găsit câteva milioane de euro pentru a menține sistemul sanitar pe linia de plutire, însă acele milioane s-au împărțit pentru a face două-trei ștranduri, bineînțeles, sub pompoasa denumire de „investiții”, fapt ce dovedește că acest Guvern este atât de habarnist, încât nici măcar nu știe că o cheltuială neeconomicoasă (risipă cu ambele mâini, adică) niciodată nu poate fi o investiție!

Încă de pe vremea liceului, la primele noțiuni de economie, orice elev învață că investiția reprezintă o plasare de capitaluri în întreprinderi industriale, agricole, comerciale etc., cu scopul obținerii de profituri. Care este profitul scos dintr-un patinoar sau dintr-un ștrand care, după tăierea panglicii, este imediat închis, autointitulați dibaci portocalii? Ia zii, Nuța Priceputa, care este profitul țării scos dintr-un teren de fotbal amenajat într-un sat în care mai sunt doar vreo 10 pensionari? Sau dintr-un teren de fotbal în pantă? Și atunci, despre ce investiții sau pricepere managerială a miniștrilor vorbim? Deci se dovedește că pentru prostii se găsesc toți banii din lume, doar pentru ceva util, în folosul cetățeanului contribuabil, nu se poate nimic – nu-s bani!

Iată că vrăjelile pe care le spunea președintele ca să culpabilizeze unul dintre puținele bastioane ale democrației nu stau în picioare! În plus, rolul justiției nu este să determine de unde să se facă rost de bani pentru îndreptarea unei situații, ci să arate că acela care a creat această situație e doar un papagal amărât care habar n-are de capul lui și face toate prostiile posibile din lume în speranța că vine președintele să-i ia apărarea și să nu fie tras la răspundere! Rolul justiției e să arate vinovatul și să participe la îndreptarea greșelii! Unde a mai auzit Traian Băsescu, în lumea asta, un președinte sau alt conducător de stat democratic zicând: „Dați-le-n acolo de hotărâri ale justiției, de separări ale puterilor în stat: doar eu și Guvernul știm ce e just în țara asta, așa că doar noi hotărâm, justiția poate sta pe tușă și să ia notițe de la măreața noastră înțelepciune olimpiană”? În ce țară din Uniunea Europeană a mai auzit Traian Băsescu de vreun conducător de stat care trasează sarcini justiției ca să nu-și facă treaba și să favorizeze incompetența puterii?

„Judecătorii îi trag una după ceafă lui Traian Băsescu” Comisia Europeană transmite președintelui Traian Băsescu, de ziua lui, că... minte! Bruxelles-ul nu a condiționat niciodată finanțarea unui proiect de faptul că unele proceduri de achiziție sunt contestate în justiție sau de faptul că rezultatul final este decis de instanțele de judecată, așa cum afirmase Traian Băsescu, pentru intimidarea celor care mai au curaj încă să mai vorbească și să împartă dreptatea în această țară de la care Dumnezeu și-a întors fața de când a urcat actuala putere portocalie la cârma destinelor. În compensare, tot de ziua lui, Băsescu a aflat chiar de la magistrați că trăim într-un stat polițienesc și că a fost declarat chiar de către judecători ca fiind un dictator care se consideră singurul mai presus de lege. Așa ți se întâmplă când acuzi magistrații că din cauza lor se duce țara de râpă, în loc să deschizi ochii larg să vezi adevărații vinovați, pentru că asta ar însemna să te arăți singur cu degetul!

În sfârșit, după o lungă perioadă în care magistrații s-au lăsat călcați în picioare de actuala putere cu speranța clasică a românului de rând că, dacă vor tăcea, o să treacă furtuna și o să fie iarăși bine, Asociația Magistraților din România s-a săturat să tot fie ciuca bătăilor prezidențiale și a dat o replică pe măsura atacului lui Băsescu, trăgându-i locatarului inutil de la Cotroceni o scatoalcă după ceafă de o să-l doară locul cu pricina de câte ori o să plouă, amintindu-i astfel de ce și de unde i se trage, pentru că Traian Băsescu face parte din categoria celor care nu țin minte decât momentele în care au capul spart și pe cei care au reușit această performanță. Iată că a prins și vremurile când o altă putere a statului, în care Băsescu tot încearcă să se imixtioneze încă de la începutul primului său mandat, să îi dea o ripostă care, în mod normal, ar putea opri din înaintare până și o avalanșă din Alpi.

Traian Băsescu se face a nu pricepe că, atacând justiția, atacă de fapt fundamentul statului de drept, readucând România la nivelul statului sclavagist, în care legea era făcută de către stăpânul de sclavi atotputernic, în funcție de cum se trezea de binedispus dimineața sau cât de bine mânca la masa de prânz. Cu astfel de exemplu chiar la vârf, să nu ne mai mirăm atunci de proliferarea unor cazuri precum acel al prefectului de Teleorman, care a și fost filmat comportându-se într-o clădire publică mai rău decât în stâna familiei, insultând ziariști, amenințând jandarmi, și toate astea din niște hachițe că i s-a feștelit imaginea, chiar cu largul său concurs! Iar unui asemenea individ abuziv nu i s-a clintit nici măcar un fir de păr, întrucât a urmat linia directoare trasată de însuși Președintele țării, aceea de a băga frica în toți cei care ar putea să te arate lumii cum ești în realitate!

„De la o democrație firavă la o dictatură crâncenă”

Au trecut aproape 22 de ani de când ne străduim să implementăm și să realizăm în practică conceptul de democrație.

Democrația este o formă de organizare și de conducere politică a societății prin consultarea cetățenilor, ținând cont de voința acestora, de interesele și aspirațiile de progres ale țării.

Este guvernarea de către popor, puterea supremă revenind poporului și fiind exercitată direct de el sau de către reprezentanții aleși conform unui sistem electoral liber.

Pornind de la aceste principii, de-a lungul vremii s-a cristalizat un ansamblu de legi clare aplicate în organizarea și desfășurarea vieții sociale din societatea modernă, de neconceput în afara unor alegeri libere, la toate nivelurile structurilor existente.

Alegerea președintelui, a membrilor Parlamentului, a președinților de consilii județene, a primarilor este un proces complex, are la bază o luptă de idei și programe prin care se

cern cei mai buni, cei care reprezintă cu adevărat expresia voinței majoritare a populației.

Reducerea procesului electoral la un singur tur de scrutin pe toate palierele de organizare politică duce în prealabil la sărăcie de idei și inițiative și apoi, evident, la dictatură. Pe această cale, Parlamentul devine un fel de Mare Adunare Națională condusă de președintele suprem, consiliile județene și primăriile ajung pe mâna unor mici dictatori în cârdășie cu baronii locali, distrugându-se, dacă ne referim la țara noastră, firavii muguri de democrație în care poporul și-a pus atâta speranță.

În țările cu o democrație consolidată se aplică cu succes alegerile pe programe, pe concurență între candidați, sistem pe care l-am agreat, l-am adoptat și noi. Sistemul sigur că nu-i perfect, dar poate fi și trebuie îmbunătățit, nu prin schimbarea sa, ci prin schimbarea celor aleși.

Exprimându-mă fără ocolișuri, alegerea organelor de conducere fie la nivel central, fie la nivel local, duce inevitabil la impunerea voinței personale, la reîntoarcerea în trecutul nu prea îndepărtat.

În consecință, motivul invocat cu privire la costurile alegerilor este unul fals. Costurile alegerilor electorale se compensează din buna funcționare a societății, consecința unor alegeri corecte și democratice, realizate de popor în folosul său.

## **Domnul Florin Costin Pâslaru:**

„Folosirea banului public”

În această țară s-a tăiat tot ce putea fi tăiat, s-au retras toate avantajele binemeritate și ajutoarele pentru români. Încontinuu se vorbește de sacrificii, de disponibilizări și de conștientizarea perioadei prin care trecem. Toate acestea sunt doar vorbe aruncate în vânt, mesaje de influențare a populației, trucuri ieftine de psihologie inversă și, de ce să nu recunoaștem, prostirea pe față a unui întreg popor ajuns la limita de subzistență.

Puterea și-a făcut un obicei din a prezenta opoziția drept oaia neagră a vieții politice românești, cea care obstrucționează și sabotează aleasa și măreața activitate a Guvernului și a armatei de profitori.

De ce nu recunosc că folosesc banul public după bunulplac și pentru atingerea obiectivelor lor politice? De ce se hotărăște brusc, în ajunul votării unei moțiuni de cenzură, capitală pentru stat, să se ofere pomeni, să se cumpere voturi și să se șantajeze? Sunt întrebări pentru care Boc și compania nu au niciun răspuns în afara veșnicelor mesaje populiste.

Dacă v-a dispărut și ultima urmă a bunului-simț și a grijii față de această țară, puteți măcar să vă mai disciplinați „aghiotanții”, cei care vă dau de gol, declarând cu seninătatea tipică lipsei oricărei activități intelectuale că banii pe care tocmai i-ați oferit sunt plata unui comportament supus în Parlament.

Ca de obicei, veți arunca acum vina pe opoziția mereu „vinovată” pentru greșelile dumneavoastră, demonstrând cum banii s-au oferit administrațiilor PSD, într-un acces de solidaritate și de profesionalism. Dacă ați dorit să vă perfecționați în ceva, a fost în manipularea opiniei publice. Însă și aici rateurile sunt din ce în ce mai dese și mai flagrante, din nefericire pentru dumneavoastră și din fericire pentru români.

Un lucru rămâne însă cert: în timp ce românii suferă de foame, boli și lipsuri, milioane de euro se aruncă dintr-un moft și din dorința malignă de păstrare cu orice preț a puterii, profitând de faptul că viața politică românească a fost năpădită de executanți, de marionete fără coloană vertebrală, fără idealuri și fără conștiință.

Rog secretarii să vină la prezidiu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările ședinței de astăzi a Camerei și anunț că, din totalul celor 330 de deputați, până în acest moment și-a înregistrat prezența la lucrări un număr de 171, sunt absenți 159, dintre care 74 participă la alte acțiuni parlamentare.

În ceea ce privește ordinea de zi, avem pe ordinea de zi, punctul 16, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea. Așa cum știți, săptămâna trecută a fost solicitarea inițiatorului de retragere și ea este pe ordinea de zi a votului final.

Vă rog, doamnă Aura Vasile, pe procedură.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte,

În ședința Biroului permanent de astăzi s-a aprobat să fie sesizate comisiile pentru avizare și comisia de fond, Comisia pentru muncă, în procedură de urgență, la cererea inițiatorilor, conform art. 115 alin. (1), cu Proiectul de lege privind asistența socială. Bineînțeles, în condițiile în care

aveți majoritatea în acest Birou, se pot stabili lucruri care sunt dorite de arcul guvernamental, în condițiile în care din nou se încalcă toate procedurile.

## Doamnă președinte,

Cu acceptul dumneavoastră și al colegilor, aș vrea să reamintesc care sunt procedurile de sesizare în procedură de urgență, deoarece așa cum au fost stabilite termenul de depunere a amendamentelor – 11 noiembrie 2010 – și termenul de depunere a raportului – 14 noiembrie 2011 – sunt în afara regulamentului.

La art. 93 din regulamentul modificat se spune că proiectele de lege, propunerile legislative și proiectele de hotărâre ale Camerei se distribuie deputaților după prezentarea lor în Biroul permanent. Deci acest proiect de lege nu a fost în mape astăzi.

Mai departe. La casetele deputaților se vor distribui, iar dumneavoastră astăzi trebuia în clar să spuneți că se informează Camera, informarea va cuprinde titlul, inițiatorul, comisii sesizate, comisiile vor întocmi aviz și așa mai departe.

Dacă mergem la art. 116 unde se stabilește procedura de urgență, se spune că amendamentele se depun în scris și se trimit comisiei sesizate în fond în termenele stabilite conform art. 65 alin. (4), care stabilește că acest termen nu poate fi mai mic decât jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului de la anunțarea în plenul Camerei.

Dacă ne uităm, doamnă președinte, în calendar, o să constatăm că data de 11 este vineri, că data de 14 este luni, în condițiile în care în acest moment în casetele deputaților nu există acest proiect de lege și nu a existat nici în mapele de Birou permanent.

În continuare, aș vrea să vă întreb: s-a stabilit cumva ca sâmbătă și duminică să lucreze Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru a da aviz pe acest proiect de lege, în condițiile în care Comisia pentru muncă și protecție socială nu are ședință în ziua de luni, ci abia în ziua de marți?

Vă mulțumesc. Intervenția pe procedură durează două minute.

O secundă, doamnă președinte.

O să vă rog ca precizările să încercați să le faceți în două minute, da?

Vă rog, doamnă Aura Vasile, să încheiați intervenția dumneavoastră. Am înțeles și o să vă fac precizările necesare.

Vă rog, continuați cu fraza de încheiere.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Deci, în această situație, doamnă președinte, eu vă propun să retrimitem Biroului permanent acest proiect de lege, cu ceea ce a fost stabilit. Și din nou, în prima ședință de Birou permanent, puteți astăzi să convocați din nou Biroul permanent și să intrați în reglementare.

Doamnă președinte,

Spuneam că orice instituție care se respectă trebuie să-și respecte propriul regulament, propria lege, pentru a fi credibilă. În condițiile în care... poate că înțeleg, că vine bugetul și dumneavoastră vă grăbiți, că toate chestiile acestea trebuie să fie prinse în viitorul buget, dar totuși nu pot să fiu de acord și grupul meu parlamentar nu poate să fie de acord ca să nu ne aplecăm, fiecare dintre noi, cu multă atenție asupra vieții cetățenilor din țara asta, cunoscut fiind că, în urma adoptării acestui proiect de lege, mulți cetățeni din România, probabil, nu vor supraviețui peste iarnă și spun acest lucru cu tot crezământul.

## Doamnă președinte,

Vă solicit, în numele grupului meu parlamentar, ca Biroul permanent să reia, poate într-o ședință pe care o convocați astăzi, planificările pentru aviz și termene de depunere a amendamentelor pentru acest proiect de lege.

Este un drept al parlamentarilor, doamnă președinte, să se poată exprima pe proiecte de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Aș vrea să fac precizările.

Biroul permanent a fost convocat azi-dimineață, având ca punct principal pe ordinea de zi această temă, proiectul de lege, programul de dezbatere și adoptare a acestui proiect de lege. Prin urmare, și liderii de grup, și membrii Biroului permanent erau încunoștințați cu privire la acest aspect.

În al doilea rând, exista, bineînțeles, la mape acest proiect. Programul adoptat este în conformitate cu regulamentul. În același timp, nu exista niciun fel de intervenție sau contestare cu privire la acest program din partea membrilor Biroului permanent.

În altă ordine de idei, acesta este apanajul Biroului permanent. Discuția nu-și are fundament în acest moment în plen.

Pe procedură, vă rog.

Două minute o să vă rog să vă încadrați.

## Stimată doamnă președinte,

Vă rog să transmiteți Biroului permanent din partea mea, personal, cu titlu personal, următoarele lucruri: Biroul permanent nu are dreptul sub nicio formă să anuleze prevederi ale regulamentului și cu atât mai mult dreptul parlamentarilor la dezbatere.

A pune în imposibilitate comisii din Parlamentul României să dezbată proiecte de lege, chiar dacă se află în avizare, și nu pe fond, este ilegal, este imoral și este total nesănătos

pentru parlamentarismul românesc. Vă asumați o răspundere clară, dumneavoastră personal și acea majoritate din Parlament, care-și bate joc de regulament.

Vă rog să le transmiteți cu titlu personal această observație a mea și să fie consemnat pentru generațiile viitoare sau măcar pentru următoarea legislatură acest lucru în stenogramele Parlamentului.

Este inadmisibil și este intolerabil ceea ce faceți. Procedura de urgență înseamnă, într-adevăr, o procedură specială, dar nu înseamnă niciodată derogarea de la lege și de la regulament, clar și precis.

Mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Intrăm în Proiectul de lege privind declararea... Domnul Eugen Nicolăescu, vă rog.

Doamnă deputat Roberta Anastase, președinte al Camerei Deputaților,

Am constatat că nu puneți preț pe problemele regulamentare, pe care doamna Aura Vasile le-a ridicat.

Și, în mod normal, ar fi trebuit să rediscutați cu liderii grupurilor parlamentare și cu Biroul permanent toate aceste probleme, care mie mi se par deosebit de grave.

În consecință, Grupul parlamentar al PNL vă solicită o pauză de consultări, dumneavoastră cu liderii grupurilor parlamentare, pentru a intra în legalitate.

## Mulțumesc.

## Suntem în legalitate.

Înțeleg că simțiți nevoia să avem o întâlnire. Era programată pentru astăzi, la ora 9.00. Faptul că ați lipsit, nu este vina nimănui.

La ora 11.00 revenim în plen.

Vă invit la mine în birou.

Vă mulțumesc.

## PAUZĂ

Invit secretarii la prezidiu pentru a prezenta și concluziile întâlnirii liderilor.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Eugen Nicolăescu, viceliderul Grupului parlamentar al PNL și purtătorul de cuvânt al liderilor.

Vă rog.

Doamnă deputat Roberta Anastase, președinte al Camerei Deputaților, În urma întâlnirii liderilor de grup și, aș spune, negocierilor care au avut loc, cred că am găsit o soluție, astfel încât prevederile regulamentare să poată fi respectate întru totul.

În acest sens, v-am propus dumneavoastră, și liderii de grup au acceptat, ca luni după-amiază să nu mai fie ședință de plen, să fie numai ședințe de comisii, astfel încât și comisiile avizatoare, și Comisia pentru muncă și protecție socială, sesizată în fond, să poată să facă rapoartele potrivit prevederilor noastre regulamentare, iar marți de dimineață, de la ora 10.00, să se poată intra cu proiectul de lege în plen pentru dezbateri, cu sau fără raport (depinde cum vor lucra comisiile noastre), urmând ca marți să se dea votul final. Cred că în felul acesta intrăm pe un făgaș aproape de respectarea regulamentului.

Și, în al doilea rând, aș vrea să sesizez faptul că pe holul de aici, de la P1, avem o expoziție minunată de icoane realizate de niște copii foarte talentați și îi rog pe colegii noștri deputați să meargă să viziteze această expoziție, pentru că este un strop din sufletul acestor copii îndreptat către sinceritate și adevăr.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru această intervenție și mă alătur domnului Eugen Nicolăescu pentru a vă invita să vizitați expoziția de pe holurile Parlamentului.

Trecem la ordinea de zi.

10. Proiectul de lege privind declararea municipiului Constanța – Oraș-martir al Revoluției din decembrie 1989. Dacă inițiatorii doresc să ia cuvântul? Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Revoluția din decembrie 1989 reprezintă indiscutabil pentru națiunea română un moment istoric marcant, inclusiv prin tragismul evenimentelor derulate.

Trebuie să ne raportăm permanent la faptele eroilor acelui timp, trebuie să înfăptuim gesturi, nu neapărat spectaculoase, prin care să-i omagiem pe aceștia. Timișoara, București, Iași, Brașov, Târgu-Mureș, Cluj, Craiova – îmi cer scuze dacă am omis anumite localități – sunt câteva orașe în care, în acel teribil sfârșit de an, tragismul și ideea de libertate au coexistat.

Orașul Constanța merită să capete titlul de Oraș-martir al Revoluției române din decembrie 1989. Spiritul de sacrificiu, sacrificiul suprem, a fost unul real. În cărțile de istorie poate fi citit acest adevăr.

Iată de ce, stimați colegi, în calitate de inițiator, vă rog să sprijiniți demersul legislativ.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule deputat Iorguș, raportul comisiei.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură obișnuită, cu Proiectul de lege privind declararea municipiului Constanța Oraș-martir al Revoluției din decembrie 1989.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Fac mențiunea că proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea municipiului Constanța Oraș-martir, iar proiectul de lege a fost adoptat în Senat în ședința din 15 iunie 2011.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

La lucrările comisiei au fost prezenți 30 de deputați, din totalul de 30 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 29 de voturi pentru și unul împotrivă.

Menționez faptul că Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog, domnul deputat Mircovici.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Ieri am discutat despre Propunerea legislativă privind acordarea acestui titlu orașului Craiova. Și la Constanța au fost 30 de morți, a fost un număr mare de răniți și apreciem, și ca timișorean spun treaba aceasta, ar fi fost normal ca o astfel de recunoaștere să existe, cu atât mai mult cu cât Revoluția română a fost un fapt extrem de important, care a marcat schimbarea de regim.

Dar am ținut să ies la microfon și pentru un alt considerent: uitându-mă pe ordinea de zi, am observat că la punctul 103 avem Proiectul de lege privind modificarea Legii nr. 258 privind declararea zilei de 22 decembrie ca Zi a Libertății României. Și pentru că este vorba ca această zi să fie și Ziua Victoriei Revoluției Române și a Libertății României, v-aș propune, stimați colegi, dat fiind faptul că avem și astăzi, și mâine dezbateri parlamentare, dacă nu reușim să ajungem până la punctul 103, să trecem această inițiativă legislativă mai devreme, cu atât mai mult cu cât sunt o serie de activități care se pregătesc pentru această zi de 22 decembrie și ar fi bine să avem cadrul legal, pentru ca activitățile acestea să nu fie desfășurate în pripă, să fie din respect față de tot ceea ce a însemnat atât victoria Revoluției române, cât și libertatea obținută în acel moment.

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mircea Toader, vă rog.

Ca procedură, doamnă președinte.

Propunerea colegului nostru poate fi realizată modificând mâine ordinea de zi și, cu acordul colegilor mei, o vom discuta cu prioritate mâine-dimineață, pentru a marca cu adevărat ziua de 22 decembrie, să fie prima în discuție mâine-dimineață.

Vă mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale, atunci urmează votul final, nefiind amendamente.

17. Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 1/2011 privind educația națională.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 din Constituție și ale art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaților.

18. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000. Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu sunt solicitări.

Din partea comisiei?

Raportul comisiei, domnule președinte Cristian Sorin Dumitrescu, vă rog.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să adaug la intervenția mea: și eu susțin și consider că este foarte bine să aducem mai devreme acea lege cu privire la ziua de 22 decembrie.

Și aș mai vrea să menționez ceva, dacă-mi permiteți, doamnă președinte. A fost adoptată în mod tacit o lege de modificare a Legii nr. 1. Vreau să vă spun că nu cred că putem să dăm vina pe nimeni de ce s-a întâmplat acest lucru, dar pentru a preîntâmpina ideea că a fost o malversațiune, cumva, a președintelui de comisie, că am mai întâmpinat astfel de situații din partea, chiar de curând, din partea colegului Trășculescu – care în presa locală a declarat că îi blochez nu știu ce lege –, vreau să vă spun că a trecut tacit pentru că în perioada (a se vedea), comisia nu a lucrat, neîntrunind cvorumul, din diverse motive. Nu aș vrea să le exprim aici, dar să rămână consemnat pentru stenogramă.

Mai exact, știe toată lumea de ce nu a fost cvorum. Nu s-a venit, pentru că – vă dați seama! – este vorba de majoritate, pentru că minoritatea nu poate, opoziția nu poate...

Această cerere de reexaminare are un motiv destul de ciudat: este vorba despre o lege care reașază niște drepturi de rentă viageră pentru sportivii de performanță în așa fel încât să existe o echitate pentru cei care au medalii de argint la Jocurile Olimpice și așa mai departe. Este o lege în favoarea sportului românesc.

Cererea de reexaminare, care a fost respinsă prin votul comisiei, vorbea despre faptul că, dacă aceste rente se acordă în perioada în care sportivul este în activitate, el nu mai este stimulat să facă performanță, că are bani în buzunar și câștigă din rentă mai mult decât poate ar avea din veniturile care-i revin ca sportiv.

Sigur, la această lege, la dezbaterea ei a fost prezentă și doamna secretar de stat Melinte, dar și președintele Comitetului Olimpic Român, care nu a fost de acord – și nici noi nu am fost de acord – să gândim despre sportivii noștri, pentru că nu ne permite această idee, ideea de sportivitate, ideea de competiție, ideea olimpismului, că sportivii amatori ar urmări performanța prin prisma unor obiective de natură materială.

Domnul deputat Marius Spînu, în cadrul dezbaterilor generale, vă rog.

## **Domnul Teodor Marius Spînu:**

## Dragi colegi,

Așa cum ați auzit din prezentarea făcută de președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților, acest proiect de lege încearcă să

rezolve o inechitate apărută în cadrul acordării rentelor viagere pentru sportivii de înaltă performanță, și mă refer aici la campioni olimpici și vicecampioni olimpici, la campioni mondiali și vicecampioni mondiali, la campioni europeni și vicecampioni europeni.

Legea nr. 64 – Legea educației fizice și sportului – face la un articol o ierarhizare a valorii, să spunem, rezultatelor sportive, punând pe primul loc campionul olimpic, pe locul doi campionul mondial și pe locul trei campionul european și, evident, cuantumul acesta al rentelor viagere este diferit pentru cele trei categorii.

În lege, se ia în calcul și a doua medalie obținută, nu numai prima medalie, și aici apare o necorelare, pentru că performanțele, de exemplu, unui vicecampion european sunt considerate, în acordarea rentei, mai mari decât performanțele unui vicecampion olimpic – și să ne reamintim, olimpiadele sunt o dată la 4 ani – și rezultatul, așa cum este perceput de noi, toți, la olimpiadă este, din punctul de vedere al valorii, mai mare decât în cazul concursurilor europene sau mondiale.

Vorbim despre niște sume extrem de mici, reașezarea acestora nu influențează, practic, niciun buget, apare doar o reordonare morală, pentru că aici România încă nu are atâția campioni europeni, mondiali și olimpici pe cât ne-am dori. Vorbim doar despre câteva cazuri, dar ale unor personalități pe care le-am aplaudat atunci când ne-am uitat la televizor și am văzut performanțele și care moralmente se simt discriminate.

Colegul Toader Stroian, care a inițiat acest proiect de lege, a venit în plenul comisiei și a explicat motivația acestui lucru. Inițial, a trecut prin plen și prin Cameră, s-a reîntors la reexaminare, dar motivația considerăm că nu este în acord chiar cu principiile enunțate inițial în lege.

Așa încât, dragi colegi, indiferent de apartenența la un grup parlamentar,

Vă mulțumesc și eu.

Doamna deputat Aura Vasile, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte,

Acest proiect de lege demonstrează că atunci când un lucru bun poate fi realizat, parlamentari din mai multe grupuri parlamentare se pot uni într-un proiect de lege care, așa cum spunea antevorbitorul meu, să corecteze anumite vicii sau anumite scăpări din proiecte de lege existente.

Este știut că sportivii unei națiuni, sportivii români, în cazul nostru, sunt cei care pot să fie cei mai buni ambasadori ai noștri, în condițiile în care fiecare dintre noi tresărim atunci când tricolorul se înalță pe unul dintre catarge. Este bine să înțelegem corect situația acestor sportivi – sportivii de performanță – în condițiile financiare care sunt astăzi în România, și nu numai acum, ci chiar în ultimii ani. Banii de care dispun federațiile și corpurile loturilor olimpice sau loturilor naționale, în vederea pregătirii, nu întotdeauna pot să asigure condițiile optime ca acești sportivi să poată să se pregătească. Este vorba despre o hrană deosebită, despre tot felul de vitamine, medicamente în forma vitaminelor sau a altor produse care să concure la sprijinul sportivului, atunci când își desfășoară antrenamentele, în condițiile în care se știe ce eforturi și ce renunțări fac acești oameni.

De foarte multe ori, sau aproape întotdeauna, banii pe care îi primesc sportivii sub formă de indemnizație sau sub formă de premiu îi folosesc pentru a completa lipsurile pe care le întâmpină federația sau forma în care ei trebuie să se pregătească.

Este știut că de foarte multe ori trebuie să-și plătească taxe, este cunoscut că trebuie să-și cumpere echipament, este cunoscut că de foarte multe ori, pentru o pregătire performantă, ei trebuie să-și plătească cazări – nu în România, ci în alte părți – acolo unde pot să găsească condițiile meteorologice, condițiile climaterice pentru a putea să facă față concursurilor pe care le desfășoară în momentul competițiilor europene, mondiale sau olimpice.

În legea inițială sunt cuprinși numai sportivii olimpici, or, trebuie știut că pentru olimpiadă ne pregătim 4 ani, dar în cei 4 ani se desfășoară diverse alte concursuri la nivel regional, la nivel european sau mondial, pe care, în general, antrenorii și cei care conduc federațiile le consideră ca pe niște repetiții generale în vederea concursului olimpic.

Mulțumesc.

Domnul deputat Cristian Petrescu. După aceea domnul deputat Anghel Stanciu și Negruț Clement.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Inițiativa este lăudabilă, dar avem două probleme, după părerea mea.

Pe de o parte, președintele are dreptate, există cazuri de acest gen, sportivi retrași din activitate doar pentru a lua renta viageră, după care se întorc în performanță, ceea ce e un lucru bun, pentru că ne aduc alte medalii după ce s-au întors. Deci trebuie corelat într-un fel sau altul acest lucru.

Pe de altă parte, după părerea mea, nu este de ajuns doar pentru vicecampioni olimpici, pentru că, până la urmă, așa cum știm cu toții, clasamentul pe medalii se face cu toate medaliile, nu numai cu cele de aur și de argint.

Ceea ce vă propun este ca, prin reîntoarcerea la comisie, să corelăm aceste lucruri, să fie prinși și medaliații cu bronz, nu doar cei cu argint, pentru că mi se pare foarte logic.

Iar pentru acuratețe, față de cele spuse mai devreme, Olimpiada reprezintă cei patru ani dintre Jocurile Olimpice, ca să știe toată lumea despre ce e vorba. Jocurile Olimpice se organizează o dată la patru ani. Bineînțeles că vorbim despre

o rentă viageră, nu despre ce spunea colega noastră de la PSD, cu medicamente, cu deplasări, cu tot ce înseamnă aceste lucruri.

Vorbim despre o pensie pe care sportivii respectivi, pentru meritele deosebite pe care le au datorită medaliilor aduse pentru țară, merită să o primească și este un lucru foarte bun.

Noi vă propunem retrimiterea la comisie pentru corelarea aspectelor pe care le-am menționat. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc mult.

Domnul deputat Anghel Stanciu, domnul deputat Negruț Clement se pregătește, și după aceea domnul deputat Cristian Dumitrescu.

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Distinsă doamnă președinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne și stimați domni deputați, Domnilor miniștri,

Domnule Nicolăescu,

Iată că și atunci când ai necazuri în viață, vine o vreme când răsare soarele și pe ulița ta.

Și nu aș fi luat cuvântul dacă nu aș fi văzut distinși colegi de-ai mei, deputați în actuala legislatură, cum laudă un lucru foarte criticat în legislatura ’96–2000. Atunci când, pentru această idee de rentă viageră, venită din partea Comitetului Olimpic Român, din partea unui sportiv de excepție susținută, Cristian Gațu, angajat consilier al președintelui comisiei de atunci, Anghel Stanciu „s-a bătut” (între ghilimele) pentru sportivii României.

Rezultatul: această bătălie s-a concretizat, la un moment dat, într-o comisie de mediere de șapte la șapte Cameră și Senat, și votul președintelui de atunci, conform regulamentului, a înclinat balanța spre a se menține această – mult lăudată astăzi – rentă viageră.

Toamna, când se numără bobocii, când am revenit în băncile Parlamentului, în ziarul „Adevărul” de la vremea aceea, pe prima pagină, scria foarte clar: „Ministrul liberal al sportului, deputat și membru al comisiei, Crin Antonescu, a mituit membrii Comisiei pentru învățământ.” Și, bineînțeles, am fost întâmpinat de distinșii ziariști – ca și astăzi – la o știre excepțională, să vedem ce mită am luat și ce șpagă.

Mulți dintre colegi au evitat să răspundă. Bineînțeles, președintele comisiei de atunci trebuia să ia în piept această mită. Și am răspuns. „Domnule președinte, ați primit mită la Brașov din partea ministrului tineretului și sportului, Crin Antonescu?” „Da!” „Ce ați primit?” „O sticlă de vin alb și una de vin roșu.” „Și ce ați făcut cu ea?” „Am băut-o.”

Vă spun, stimați colegi, că nu-mi pare rău nici că am băut-o atunci, nici că am luat atunci o decizie imperfectă. Iată că se perfecționează.

V-am spus aceste mici detalii ca să vedeți că gustul amar al celor care nu vor nimic să construiască, ci numai să dărâme, se întoarce peste arc de timp împotriva lor.

Aceste lucruri le găsiți și într-o cărțulie de memorii ale unui deputat din Coaliția de atunci a Convenției Democrate, în care descrie cu lux de amănunte toate aceste etape și consideră că la banii pe care îi iau sportivii astăzi nu mai merită această rentă viageră.

Domnul deputat Negruț Clement.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Este foarte greu să vorbești după ilustrul orator, domnul profesor Stanciu. Sper să-mi crească și mie valoarea oratorică, după Domnia Sa, să se ia de la dânsul și la mine.

Ce vreau să spun: de la început eu susțin acest proiect legislativ.

Dar – și aici vorbesc și în calitate de director al Academiei Olimpice Române de la Alba – oare nu creăm o discriminare atunci când vorbim și despre vicecampioni olimpici, și nu vorbim și despre ceilalți vicecampioni? Oare nu se cântă imnul doar pentru locul I? Atunci de ce nu discutăm și despre laureații cu bronz?

Statul și un guvern responsabil își recompensează sportivii care au adus valoare și prestigiu țării promovându-i, sprijinindu-i atât pe plan sportiv și de ce nu? și pe plan profesional. Și avem aici un exemplu viu, pe doamna Melinte, care a adus cinste statului nostru și națiunii noastre.

Pierre de Coubertin spunea că „Sportul unește mult mai mult decât căile diplomatice.”

Iată de ce cred că o reexaminare și o reanalizare a acestui proiect legislativ ar fi bine-venite, dar, dacă nu se întâmplă acest lucru, cred că va trebui, pe viitor, să fim foarte atenți atunci când vorbim despre sportivii noștri, cei care aduc cinste națiunii române.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Ultima intervenție, domnul deputat Cristian Dumitrescu, care este și președintele comisiei.

După aceea am să supun la vot propunerea făcută de Grupul parlamentar al PDL de... am înțeles, domnul...

Doamnelor și domnilor colegi, Eu am aici, în față, cererea de reexaminare.

Nu e vorba, în cererea de reexaminare, despre a se da ceva, ci despre a se lua, în sensul că, în punctul 2, se menționează faptul că această acordare nu trebuie făcută pentru că rentele se acordă numai după retragere și așa mai departe și suntem într-o perioadă de austeritate.

Ca atare, dacă vrem... – și mulți dintre cei care au intervenit aici și au solicitat să rediscutăm acest proiect de lege la comisie, raportul, în sensul de a-l îmbunătăți și de a acorda ceva în plus. Or, spiritul acestei solicitări pe care deja am și respins-o este, din contră, să reducem, și nu să solicităm ceva în plus.

Pe de altă parte, vă atrag atenția că suntem în cadrul unei proceduri de reexaminare. Procedura de reexaminare privește _stricto sensu_ proiectul de lege în speță, așa cum el a fost adoptat în Parlament, pentru că el al trecut prin procedurile parlamentare, a fost adoptat, este expresia voinței Parlamentului, care a fost de acord cu textul respectiv.

Pe cale de consecință, ar fi și mult mai greu acum să spunem că de ce atunci când am adoptat legea și am adaptat-o în cele două Camere și a fost trimisă la promulgare nu ne-am gândit s-o îmbunătățim ca atare.

Deci iată de ce cred că sunt foarte multe elemente în această dezbatere care să ne conducă către ideea de a lăsa legea să meargă spre promulgare, așa cum propune raportul comisiei. Sigur că mai binele este bine, dar câteodată e și dușmanul binelui, ținând cont de faptul că redeschidem o discuție legată de o idee de austeritate și așa mai departe, care nu este în acest moment benefică pentru mișcarea sportivă, care, și așa, se află într-o perioadă de subfinanțare extrem de mare.

Iată de ce eu vă mulțumesc foarte mult dumneavoastră, celor care ați avut intenția de a acorda – principial vorbind – o egalitate și pentru celelalte medalii și așa mai departe, dar vreau să vă spun că noi am modificat doar textul legii existente. Dacă există voința politică și dorința domnilor parlamentari să se modifice legea în sensul celor spuse, putem să facem un proiect de inițiativă legislativă, să întrebăm Guvernul dacă are resursele respective, și după aceea să o promovăm ca atare.

Vă mulțumesc. Domnul deputat Petre Călian.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Într-adevăr, argumentele aduse de la acest microfon de către toți vorbitorii sunt argumente reale și corecte.

În momentul în care retrimitem la comisie acest act normativ nu ne vom putea pronunța decât strict pe ceea ce a solicitat președintele în cererea de reexaminare. Extinderea lui nu poate să fie făcută prin această variantă, astfel încât într-adevăr subscriu asupra a ceea ce a propus domnul deputat Petrescu și cred că vom putea scrie o altă propunere legislativă, care să fie extinsă și să permită acordarea unor rente și pentru alți medaliați cu medalii de bronz și poate că atunci vom rezolva corespunzător toate aceste probleme. În consecință, Grupul parlamentar al PDL nu susține retrimiterea la comisie a acestui act normativ. Mulțumesc.

Bun! Deci își retrage propunerea. Vă mulțumesc.

Ultimul intervenient, domnul deputat Calimente, vă rog.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Discutăm din nou despre sportul românesc, discutăm din nou despre una dintre singurele activități prin care România este recunoscută în străinătate, pentru că dacă te afli în orice țară din lumea asta și spui că ești din România, imediat lumea își aduce aminte de Hagi, de Ilie Năstase, de Nadia Comăneci. N-o să-și aducă aminte de niciun politician, vă asigur, cei cu care stai de vorbă în Occident.

Pentru cei care câștigau Jocurile Olimpice în Antichitate, pentru că Pierre de Coubertin de acolo își trage esența reînvierii Jocurilor Olimpice, pentru un campion olimpic se dărâma zidul cetății. Nu mai intra pe poarta principală, ci se dărâma zidul cetății.

Gloria care i se acorda și onoarea care i se acorda se răsfrângeau asupra întregii cetăți.

Eu cred că președintele, care nu știu ce fel de sport a practicat, cere sau a cerut rediscutarea legii tocmai pentru faptul că nu sunt bani. Or, eu vă asigur că retrimiterea la comisie a acestei legi va face o lege mai proastă, probabil, decât cea care este acum, pentru că este normal ca de aceste beneficii și de rente să beneficieze și învingătorul. Pentru că altfel vom putea spune: de ce nu și cel de pe locul IV, care a adus în clasamentele olimpice puncte României.

Laurii se pun totdeauna pe fruntea învingătorului și învingătorul trebuie să merite acești lauri.

Deci eu sunt pentru ca legea, așa cum este ea, să meargă mai departe și să fie supusă votului, pentru că vă asigur că, dacă o vom rediscuta, ea va ajunge probabil din nou în Cameră, nu știu când, și într-o formă mult mai proastă. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc mult.

Nefiind amendamente, urmează votul final și pentru acest proiect de lege.

Trecem la următorul proiect de lege. Domnul Toader.

## **Domnul Mircea Nicu Toader:**

## Doamnă președinte,

Beneficiind și de acordul colegilor mei lideri, vă rog să dezbatem un proiect de lege care aprobă Ordonanța nr. 80, pentru completarea art. 11 din Ordonanța nr. 37 e nevoie pentru a fi aprobată și a o introduce în Legea bugetului și cu rugămintea de a fi de acord s-o dezbatem acum.

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Ce poziție e?

O să vă rog să pregătiți cartelele de vot. Vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Domnul Toader, doamna Aura Vasile mergeți la secretariat să lămuriți subiectul acesta.

Aveți cartelele introduse.

Vă rog să vă exprimați prin vot, cu precizarea că următorul proiect de pe ordinea de zi va fi dezbătut și o să vă rog, pentru că e și președinta comisiei și viceliderul Grupului parlamentar al minorităților, care solicită, deci Legea arhivelor va intra imediat după acest proiect. Da?

Ce poziție? Procedură! Nici nu e pe ordinea de zi.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Solicită să se discute acum. Deci introduce acum. Haideți să supunem la vot. Vorbiți dumneavoastră. Votul...

Haideți că suntem în procedură de vot. Votul este deschis,

Vă rog să se consemneze pentru posteritate, că altceva cred că nu mai avem ce face, după ce asistăm astăzi la introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de lege, care, practic, nu este în ordinea de zi.

Întreb și eu când s-a mai întâmplat, că chiar așa nu s-a mai întâmplat. Adică s-a mai întâmplat fără să discutăm în Comitetul ordinii de zi să aducem mai încoace un proiect de lege, prin voința majorității, dar exista în ordinea de zi. Știți, pare o chestiune mică așa, mititică. Vine și Dumitrescu ăla și dă și el cu gura și face scandal pe o chestiune mititică.

Nu, domnilor! S-a creat un precedent, un precedent foarte grav, acela de a nu respecta regulamentul în litera lui și de a putea introduce oricând, oricum și când vrem noi pe ordinea de zi ceva care nu este conform regulamentului propus de Comitetul ordinii de zi.

Eu nu-s de acord cu chestiunea aceasta, Comitetul ordinii de zi, dar acesta este regulamentul.

Am deschis o cutie a Pandorei și altă dată o să se invoce acest precedent, cum la multe alte lucruri s-a invocat, și mă uit la colegii mei mai vechi în Parlament, de acolo, din partea dreaptă, de la UDMR, și-i întreb dacă e bine. Dar ei se uită la calculator.

Mulțumesc.

Vă rog, domnul președinte Dobre, vă rog.

## Doamnă președinte,

Suntem pe cale să descalificăm Camera Deputaților. Este inadmisibil să vină cineva și să spună: introduceți PL-x nu știu care, fără raport, fără să treacă prin Comitetul ordinii de zi, fără să treacă prin Biroul permanent.

Suntem aici 200 de oameni care nici nu cunoaștem despre ce e vorba și trebuie să dezbatem și e legat de bugetul țării. Este o situație incredibilă!

Până unde credeți, doamna președinte, că puteți descalifica această Cameră și a vă bate joc în maniera aceasta de regulamentul ei?

Cred că este o limită, totuși.

Și fac și eu un apel la colegii de la UDMR și de la minorități, la respectul pentru ei înșiși. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Domnul Calimente.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/18.XI.2011

## Doamnă președinte,

Au spus colegii mei mai înainte că, sigur, sunt lucruri mici. Că pas cu pas ceea ce se întâmplă zilnic, mai nou, în Parlamentul României încalcă regulamentele.

Cred că lucrul acesta este deja depășit de mult și că gravele încălcări succesive ale regulamentului ne-au adus în situația în care nu mai ținem cont, practic, nici de cel mai important act normativ al țării, și anume Constituția. Pentru că mandatele noastre, din mandate reprezentative, s-au transformat în mandate imperative. Iar dumneavoastră puneți aici, în Cameră, în operă, o democrație directă, care se practică în anumite țări, dar nu și în România.

Adică noi, practic, această adunare, ne-am transformat într-o adunare care rezolvă absolut toate problemele prin simpla ridicare a mâinii. Este simplu așa. Atunci nu înțeleg de ce mai sunt comisiile, de ce mai este Biroul permanent, de ce mai sunt regulamentele și de ce mai sunt toate celelalte elemente? Pentru că dumneavoastră aveți votul, iar noi avem celelalte elemente cu care ne putem apăra.

În condițiile în care dumneavoastră ne luați instrumentele cu care putem să apărăm în mod democratic democrația din această țară, dumneavoastră ne puneți în situația unei democrații imperative, directe, care rezolvă numai prin vot. Și atunci, propun ca să continuați cu această linie și să nu mai avem nici comisii, să desființăm regulamentul, să desființăm tot ce este în legătură cu organizarea Camerei, să ne întrunim în fiecare zi aici, facem pe loc ordinea de zi și votăm prin ridicare de mână și am rezolvat lucrurile.

Or, cred că acest lucru n-o să-l întâlniți nici într-o democrație consolidată europeană. Poate la triburile africane!

## **Din sală:**

Și ăia au Sfatul bătrânilor!

## **Doamna Aurelia Vasile**

**:**

Procedură!

Doamna Aura Vasile, vă rog.

## Doamnă președinte,

Vreau să-mi anunț colegii că acest PL-x 410 nu este deloc pe ordinea de zi, nu avem raport de la comisia de fond nici în mape, nici la casetă, probabil că doar președinta Comisiei pentru buget, finanțe are acest raport și vreau să vă informez că parlamentarii PSD din comisia de fond nu știu de întocmirea acestui raport.

## Doamnă președinte,

Grupul PSD vă solicită o pauză de o oră pentru a putea să luăm act și să vedem despre ce este vorba în acest proiect de lege, în condițiile în care ne puneți – nu dumneavoastră, pentru că Toader a făcut propunerea – să votăm „pe ne ve”

Or, cred eu că noi, parlamentarii, care suntem trimiși pentru a dezbate, și pentru a putea să corectăm, și pentru o viață mai bună pentru ceilalți, pentru întreprinzători, mediu de afaceri și toată activitatea din România, mai ales că înțeleg că este o chestiune pentru viitorul buget, vă rog să permiteți ca parlamentarii grupului meu să vadă despre ce este vorba, în condițiile în care, pe dezbaterea bugetului, poate o să aveți nevoie și de noi sau poate o să fim puși în fața faptului de a primi din nou un raport pe care îi veți pune și pe parlamentarii dumneavoastră să voteze „pe ne ve”.

Deci solicit timp de consultare de o oră pentru a putea să vedem ce conține acest proiect de lege.

Domnul Mircea Toader, pe procedură.

Pe procedură, doamna președinte.

Sigur că orice lider de grup poate să ceară o pauză de consultări. Aș veni cu rugămintea – și cred că și cu acceptul doamnei Aura Vasile – să discutăm Legea arhivelor, pentru că era înainte, și după aceea să facem pauza de consultări, dacă dorește, și vom dezbate după aceea.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Legea arhivelor. Nu...

Deci înțeleg că vă mențineți propunerea de pauză de consultări.

Domnul Toader, este fără zece. La și 20 este în regulă, o jumătate de oră de consultări?

Vă rog.

Și intrăm, cu acordul dumneavoastră, și supun la vot prelungirea programului până la dezbaterea acestor două proiecte de lege.

Vă rog să vă exprimați înainte. Votul este deschis.

Ne revedem în plen la 12.20.

## PAUZĂ

## Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să luați loc, înainte de a începe votul final, mai avem două proiecte pe ordinea de zi.

Primul este Proiectul privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar și cel de-al doilea vizează Arhivele Naționale.

Pentru primul proiect este procedură de urgență. Domnule Mircea Dușa, vă rog.

Vă rog, pe procedură.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Încercați din nou ca un act normativ, cum este acest proiect de lege, în mod șmecheresc, să-l aduceți în plenul Camerei – și mă scuzați pentru expresia pe care o folosesc, probabil trebuia una chiar mai urâtă –, fără a respecta procedurile parlamentare. Uitând că acest proiect de lege..., și așa raportul a fost întocmit tot șmecherește, pe o ordonanță care se referea la un alt subiect și, de fapt, el a fost completat cu amendamente care n-au trecut prin Senat și se referă la salarizarea pe anul 2012, deși dumneavoastră afirmați ieri că veți majora salariile. Sigur, o să spun la dezbateri generale, sunt pe procedură acum, dar este un act foarte important care afectează bugetul anului viitor și viața românilor în 2012 și nu acceptăm să fie dezbătut pe sub ușă în plenul Camerei Parlamentului, când este vorba despre drepturilor românilor și despre viața românilor în 2012.

De aceea, conform regulamentului, raportul a fost distribuit în acest moment, să acordați acel termen de 3 zile pentru ca deputații să poată să studieze și să-și însușească raportul comisiei.

Dumneavoastră știți că există această prevedere în regulament, rapoartele se distribuie cu 3 zile înainte de a fi supuse dezbaterii plenului, și vă rog să respectați prevederile regulamentului.

Vă mulțumesc. Plenul a aprobat dezbaterea astăzi. Domnul Calimente.

Intervenția mea este tot pe procedură, doamnă președinte.

Și am să mă adresez direct dumneavoastră, pentru că, nu-i așa, dumneavoastră ocupați acel scaun de președinte al Camerei.

Vreau să vă aduc aminte că cel mai vechi parlament din lume este Parlamentul englez. Acolo cel care conduce ședințele se numește speaker. El nu este angajat politic și Parlamentul englez face acest lucru tocmai pentru ca cel care conduce ședințele să fie cât mai imparțial și ca probitatea lui să nu fie pusă la îndoială. Cred că ar putea fi un bun exemplu și pentru dumneavoastră, și pentru funcția pe care o ocupați.

Tot acolo grupurile parlamentare stau față în față și există două linii roșii pe care nu au voie să le depășească, pentru că era din vremea când, nu-i așa, parlamentarii veneau înarmați și este distanța dintre două săbii, dar ei au trecut de mult de această etapă, și dumneavoastră vreți să ne aduceți în această etapă în care, probabil, va trebui să venim cu săbii la noi ca să ne putem rezolva problemele, pentru că pe cale parlamentară nu le mai putem rezolva.

Și vreau să vă spun, apropo de faptul că în România există un model de republică pe care dumneavoastră cu onoare îl reprezentanți, și mă refer la Republica de la Ploiești, care a fost condusă de maiorul de la acea vreme Candiano Popescu, dar care și-a revenit și a devenit după aia erou al Războiului de Independență...

E intervenție pe procedură, nu-i așa, domnule Calimente? Vreau să faceți referire la procedură.

Pe procedură, vreau să vă spun că ceea ce faceți dumneavoastră seamănă cu Republica de la Ploiești, și citiți-l pe Caragiale, vă recomand „D-ale carnavalului” și „Conu Leonida față cu reacțiunea”. Acolo așa se conduce Parlamentul, cum faceți dumneavoastră.

Bun.

Domnule deputat Eugen Nicolăescu, vă rog.

Doamnă deputat Roberta Anastase, președinte al Camerei Deputaților,

Tot o problemă de procedură, pe lângă cele ridicate de colegii mei, și anume, în conformitate cu Legea responsabilității fiscale, odată cu aprobarea strategiei fiscale, trebuie adoptați și indicatorii macroeconomici ai României. Numai în baza acestor două documente aprobate de Parlament putem noi mai departe să discutăm și să adoptăm acte normative legislative care să corespundă întru totul acestor două documente fundamentale.

Vă aduc aminte că proiectul de lege privind indicatorii macroeconomici ai României nu s-a discutat în plenul Parlamentului. Ca atare, nu avem cadrul legal pe baza căruia putem să construim orice altă invenție pe care majoritatea parlamentară dorește să o realizeze.

În acest moment, dacă dumneavoastră acceptați să dezbatem un asemenea proiect de lege, ne scoateți în afara legii, iar eu cred că dumneavoastră, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, trebuie să dispuneți aplicarea regulamentului, drept pentru care, returnarea la comisie a acestui raport până când vom discuta indicatorii macroeconomici și vom avea legea aprobată, și numai după aceea, sigur, se poate veni cu orice altă propunere pe temă fiscală.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Mulțumesc și eu.

Intrăm în procedură, punctul de vedere al Guvernului?

A, scuze, supun la vot întâi, nu, a fost scăparea mea..., vă rog să pregătiți cartelele de vot.

Am să supun la vot propunerea făcută în numele Grupului parlamentar al PNL de domnul deputat Eugen Nicolăescu pentru retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Votul este deschis,

- Intrăm în dezbatere, punctul de vedere al Guvernului? Vă rog.

## **Domnul Gheorghe Gherghina** _– secretar de stat_

_în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar reglementează, pe de o parte, un mecanism de finanțare a autorității locale, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, precum cele din domeniul salarizării.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține amendamentele prezentate în raportul comisiei de specialitate și adresează rugămintea ca proiectul de lege, așa cum este el prezentat de către comisia de specialitate, să fie aprobat.

Vă mulțumesc.

Și eu mulțumesc. Doamna președinte Barna. Vă rog, vă rog, sigur.

56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 131/18.XI.2011

## Doamnă președinte,

Atunci când un reprezentant al Guvernului vine să susțină un proiect de lege, trebuie s-o facă explicând plenului ce e prevăzut în acel proiect de lege.

Domnul secretar de stat a fost foarte superficial și nu ne spune că e vorba despre tăierea dreptului la viață al românilor în 2012 și despre plafonarea salariilor și veniturilor românilor și, în principal, ale bugetarilor. Asta să ne explicați, domnule secretar de stat.

Ordonanța despre care ne vorbiți se referă la împrumuturi, numai că ați profitat de acest proiect de lege și ați făcut 50 de amendamente care vizează plafonarea salariilor în 2012.

Să ne explicați asta și atunci vom face dezbaterile în cunoștință de cauză.

Vă mulțumesc. Asta cuprinde raportul comisiei. Doamna președinte Barna, vă rog.

## Doamnă președinte,

Domnilor colegi deputați și doamnelor colege deputate,

Raport asupra proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Biroul permanent a sesizat comisia, în procedură de urgență, pentru examinare și avizare în fond pentru acest proiect de lege.

La întocmirea raportului am avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat în data de 15 iunie 2011 și este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei, care s-au desfășurat ieri, și-au înregistrat prezența un număr de 28 de deputați din totalul de 33 de membri ai comisiei.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în conformitate cu prevederile art. 54 și 55 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Gherghina, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

Raportul prezent a fost adoptat cu unanimitatea membrilor prezenți la dezbatere.

În urma dezbaterii proiectului de lege, care a avut loc în data 7.11.2011, comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu amendamentele admise și respinse prezentate în anexă.

Mulțumesc.

Intervenții în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Mircea Dușa și după aceea domnul Eugen Nicolăescu.

Vă rog.

## Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Încă o dată revin la chestiunile de procedură. Sigur, nu ați respectat cele 3 zile pentru prezentarea raportului deputaților, nu ați respectat decizia Curții Constituționale legată de textul raportului, în sensul că există o ordonanță, care, sigur, în limitele decenței, reglementa modul în care se iau împrumuturile și cuantumul în care se pot face acestea.

Ați profitat de această ocazie și ați venit cu 30 de prevederi noi, 30 de articole, care nu fac altceva decât taie dreptul la viață al românilor. Și sigur că aș putea să le enumer pe toate, dar vă amintesc câteva prevederi din acest raport.

Salariile de bază și salariile tarifare se plafonează la nivelul anului 2011 – decembrie. Sigur că expresia pe care o folosiți este alta, că remunerarea, salarizarea în anul 2012 vor fi la nivelul lunii decembrie din 2011. Asta înseamnă, de fapt, plafonare, deși ieri cineva spunea sus și tare că după ce se va vedea evoluția economică pe primul trimestru, se vor putea face majorări de venituri. Or, prin acest act normativ pe care, de fapt, vreți să-l adoptați în Parlament, faceți plafonarea salariilor și a veniturilor.

Și acest lucru este enumerat pe toate categoriile de bugetari, începând de la poliție, armată, continuând cu învățământul, continuând cu cei din sectorul administrației locale, continuând cu revoluționarii, continuând cu drepturile revoluționarilor și reducându-le tichetele de călătorie și multe, multe alte prevederi care nu fac altceva decât să plafoneze veniturilor românilor pe anul 2012. Și, sigur că după aceea veți spune, domnule, noi am vrut să mărim salariile în 2012, dar Parlamentul prin lege ne-a fixat niște limite, în așa fel încât să nu le putem mări.

De asemenea, o serie de acte normative în vigoare pe care dumneavoastră le-ați adoptat, și unele chiar prin angajarea răspunderii Guvernului, nu doriți să le respectați și prorogați termenele de aplicare a acestora până la sfârșitul anului 2012.

În concluzie, Grupul parlamentar al PSD nu va vota acest proiect de lege.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu, vă rog.

Doamnă deputat Roberta Anastase, președinte al Camerei Deputaților,

Stimați colegi,

Suntem în situația în care avem de dezbătut un proiect de lege care, din punctul nostru de vedere, nu întrunește condițiile legale.

În primul rând, acest proiect de lege, așa cum este el prezentat astăzi, este neconstituțional și declar astăzi că dacă majoritatea parlamentară va reuși să voteze acest proiect de lege, îl vom contesta imediat la Curtea Constituțională.

Motivație: Un proiect de lege se dezbate întâi în prima Cameră sesizată și după aceea în a doua Cameră sesizată. În situația în care într-una dintre Camere, în speță, Cameră decizională, se introduc capitole noi care n-au de-a face cu textul inițial, proiectul de lege trebuie să se întoarcă la prima Cameră sesizată, să se ia cunoștință, să se exprime asupra acestor propuneri și după aceea se întoarce la a doua Cameră, care este Camera decizională. În situația noastră nu s-a întâmplat așa. Senatul a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului, a venit la noi, la Camera decizională, și noi am introdus un noian de amendamente care n-au nicio legătură cu ordonanța de bază. Sunt referiri de la cu totul alte acte normative. Deci motiv de neconstituționalitate există și vom face uz de acest drept pe care legea ni-l permite.

În al doilea rând, așa cum v-am spus în prima intervenție, crezând că cineva va încerca să devină înțelept și n-am găsit, din păcate, o asemenea atitudine, acest proiect de lege nu poate fi adoptat înaintea proiectului de lege privind aprobarea indicatorilor macroeconomici ai României. Al doilea motiv care ne face să credem că proiectul de care astăzi discutăm este supus dezbaterii și adoptării în mod nelegal.

Și al treilea lucru pe care vreau să-l spun: vorbim despre probleme de etică. Sigur că unora le este străină etica, le este străin faptul că atunci când promiți ceva trebuie să te ții și de cuvânt și am să vă dau câteva exemple din proiectul de lege.

La art. 4 la alin. (1) se spune: „Valoarea de referință se menține și în anul 2012 la 600 de lei”, iar la alin. (2): „În anul 2012 nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de realizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”.

Vă mulțumesc.

Tot dumneavoastră ați făcut propunerea, am și supus la vot, asta e.

Domnule Dobre, este procedură. Pe procedură? Vă rog.

## Doamnă președinte,

Dacă eram într-o procedură obișnuită, un asemenea act normativ nu ar fi putut să ajungă în dezbaterea plenului Camerei decât dacă, cel puțin, prealabil, trecea pe la Comisia pentru muncă și protecție socială pentru aviz de fond. De ce?

Din toată acea Lege nr. 263 pe care sunt convins că n-o s-o uitați niciodată, toată bătălia, dezbaterea, plecarea noastră, votul dumneavoastră ilegal s-au datorat problemei calculului pensiilor. Modalitatea de indexare a pensiilor este cheia întregii legi. Acest mod de calcul, această prevedere se prorogă pe sub ușă de o manieră incalificabilă, fără să fie discutată – e Legea pensiilor, în comisia de fond –, ceea ce încă o dată vă întreb, până când o să ne batem joc de Camera Deputaților, de instituțiile democratice, de regulament. Și chiar vă rog să veniți la microfon să-mi dați un răspuns, doamnă președinte.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Pe procedură, vă rog.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Este o chestiune chiar de procedură. O procedură care vizează respectarea Constituției. Ceea ce faceți dumneavoastră, încălcați cu nonșalanță Constituția acum. Pentru că Parlamentul României a fost sesizat pentru modificarea art. 11 din Ordonanța nr. 37/2008.

Și dumneavoastră ați adăugat o nouă lege acestei sesizări, noi stăm în afara cadrului de sesizare. E neconstituțional, vă rog să mă credeți. Deci noi vom ataca la Curtea Constituțională această lege și în mod cert nu vă va folosi la elaborarea proiectului de buget pentru 2012, așa cum ați motivat dumneavoastră urgența, deși nu înțeleg, că avem o scrisoare de la prim-ministrul României care ne promitea că proiectul de buget ajunge în Parlament pe 20 octombrie. A dat în scris această chestiune, acum văd că ne spune verbal că e pe 26 noiembrie, s-ar putea, în sfârșit, până la 1 decembrie sper să veniți.

Și chiar nu înțeleg de ce ați ales varianta să încălcați Constituția, și toate regulamentele, și bunul-simț în ultimă instanță, în condițiile în care Parlamentul României a fost sesizat din luna iunie cu proiectul de lege de aprobare a indicatorilor macroeconomici și a plafoanelor de cheltuieli pentru 2012, care în partea a doua din acest proiect, care a parcurs toate etapele procedurale, constituționale și este în regulă din punctul acesta de vedere, are exact conținutul acestor amendamente pe care vreți să le introduceți dumneavoastră pe ușa din dos. Chiar nu înțeleg de ce. Domnule Gherghina, nu vă folosește acest artificiu, nu-i mai împingeți să încalce Constituția și legile că toate au o limită. Noi vom ataca la Curtea Constituțională pe acest argument și cu siguranță Curtea Constituțională va admite contestația noastră, iar dumneavoastră n-o să aveți temei legal pentru proiecția bugetară la care lucrați, văd, de atâta timp și nu reușiți s-o mai terminați.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Nu mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare. Intrăm în dezbaterea amendamentelor admise.

La titlul legii: Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Observații?

Nu sunt. Adoptat. La punctul 2, observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6. Observații? Nu sunt. Adoptat. Proiectul rămâne la votul final.

19. Trecem la următorul proiect de lege, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996 și Propunerea legislativă pentru modificarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996.

Este procedură de urgență. Punctul de vedere... dacă inițiatorul dorește. Pe procedură, pe Legea arhivelor? Vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte. Doamnă președinte,

Acest proiect de lege, în conformitate cu regulamentul, nu în afara lui, preia, unește două PL-x-uri, 459 din 14.09.2010 cu PL-x 27/2010, în condițiile în care acest lucru s-ar putea face cu admiterea lui 27 și respingerea lui 459, pentru că regulamentul spune că se preia ca titlu de lege primul amendament respins, iar 27 este înaintea lui 459. Aceasta e prima problemă.

A doua problemă, doamnă președinte.

Proiectul de lege nr. 459, proiect al Guvernului, a trecut pe la Comisia pentru muncă pentru avizare. Parlamentarii din

Comisia pentru muncă și protecție socială au dat vot în unanimitate acestui proiect de lege, pentru că ceea ce susținea PL-x 459 era just față de cetățeni, față de cei care aveau nevoie la un moment dat de diverse adeverințe sau date de la o arhivă a unei societăți sau a altei instituții care dăduse faliment.

Pl-x 27, stimați colegi, este un proiect de lege care a mers, nu a trecut pe la Comisia pentru muncă și protecție socială, în condițiile în care noi suntem puși în fața unui raport la o lege care nu a primit avizul parlamentarilor din grupul meu pentru a putea să fie cumulate.

Față de acest lucru, pentru a corecta și să fie adoptat Pl-x 27, nu 459, dacă se va adopta, solicităm ca Pl-x 27 să treacă și pe la Comisia pentru muncă și protecție socială pentru a putea să ne spunem punctul de vedere, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, deci la comisia de fond, și solicit ca 27 să treacă pentru avizare și la comisiile pe unde a trecut 459, pentru că așa cum a ajuns acest raport, nu are nicio legătură cu proiectul de lege care a trecut pe la comisiile de avizare.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Bun.

Dragi colegi, o să vă rog să luați loc.

Trebuie să supun la vot propunerea făcută de doamna Aura Vasile de retrimitere la comisie a acestui raport. Votul este deschis.

Dacă nu, doamna președinte Raluca Turcan, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Bună ziua!

Vă mulțumesc foarte mult.

Prezint acum raportul suplimentar asupra Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, PL-x 459, și asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16 din 1996, Pl-x 27.

În urma votului din Camera Deputaților, cele două propuneri legislative au fost retrimise la comisie, în baza regulamentului se face un raport comun și, practic, a rezultat un singur raport pentru Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16 din 1996.

Și raportul are următoarea formă: se respinge Pl-x 27/2010 și se adoptă Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16 din 1996, PL-x 459, cu amendamente.

Aș mai menționa că proiectul care se aprobă are aviz favorabil de la Guvern.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule Mircea Dușa.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Este vorba despre două proiecte de lege, de fapt despre un proiect de lege și despre o inițiativă legislativă. Dacă proiectul de lege trimis de Guvern l-am apreciat, pentru că vine să reglementeze tehnic câteva prevederi din Legea Arhivelor, în sensul ca acolo unde s-au desființat, s-au lichidat societăți comerciale de stat să se creeze niște operatori de arhivă care să preia arhiva și să poată să elibereze cetățenilor care au fost salariați la acele instituții documente de vechime și alte documente care sunt solicitate și care trebuie păstrate în arhivă cu termen permanent...

Însă din nou mă faceți... și să mă puneți în situația de a folosi această expresie, că în mod șmecheresc, pe o lege care cred că-și are rostul și acea parte a legii trebuie votată, să introduceți niște prevederi dintr-o inițiativă legislativă care vizează trecerea documentelor existente în arhivele naționale sau în filialele acestora din teritoriu, care vizează activitatea cultelor religioase, și mai ales a cultelor religioase din Ardeal. Eu nu cred că este corect acest lucru și dacă la proiectul de lege inițial mă refeream la faptul că dumneavoastră nu mai aveți demnitate și tăiați drepturile la viață ale românilor, de data aceasta o să vă spun că vindeți și istoria Ardealului. Și vindeți istoria Ardealului prin acele documente care atestă proprietăți în Ardeal, care atestă hotare, care atestă localități, care atestă existența românilor pe aceste meleaguri, or, dumneavoastră vreți, așa, pe sub ușă, ca aceste documente să dispară. Oricum există o dezbatere destul de serioasă în opinia publică și în societatea civilă din Ardeal de felul în care dumneavoastră cedați la orice presiune și treceți cu vederea orice dispută referitoare la Ardeal, referitoare la Tratatul de la Trianon și acum, tot așa, șmecherește, tot folosesc această expresie, dar nu este nici una supărătoare, și nici una care să jignească, ca să nu folosesc alta, atrăgându-vă atenția că din nou cedați la presiuni care sunt făcute din anumite interese.

De aceea, și pe aceste argumente, Grupul PSD, deși apreciam prima parte a legii și proiectul de lege al Guvernului este bun, și rezolvă o problemă tehnică, dar legând proiectul de lege al Guvernului de această inițiativă legislativă ați descalificat calitatea pe care o avea actul normativ trimis de Guvern, Grupul PSD va vota împotrivă.

Alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog, doamnă deputat.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

Atragem și noi atenția asupra faptului că prin acest proiect de lege, de fapt, se propune ca documentele care fac parte din Fondul arhivistic național al României, deci care fac parte din administrarea statului, să fie trecute într-o administrare privată. În acest moment nu avem o reglementare în legătură cu ce se întâmplă cu aceste documente care ajung într-o administrare privată. Se prevede să rămână la stat un microfilm, nu cred că este o soluție și, mai mult decât atât, creează o nemulțumire în Ardeal. Eu sunt din Oradea, unde noi avem o conviețuire foarte bună cu colegii noștri de la minoritatea maghiară și nu dorim ca, printr-o modificare de lege, printr-un câștig politic de partea unui partid politic, să trecem la stricarea acestor relații.

Prin urmare, eu și grupul nostru parlamentar vă solicităm să retrimitem această lege la comisie și să analizăm ce se întâmplă cu documentele care ajung în administrarea privată, documente care sunt din Arhiva Națională a României.

Deci vă rugăm să supuneți la vot retrimiterea la comisie în vederea completării și rediscutării acestui articol 19, altfel, noi vom vota împotriva legii.

Mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc.

Dragi colegi, încă o dată, luați loc.

Supun la vot retrimiterea la comisie propusă de Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal.

A! A fost votat. Scuze! Da, și a fost respins. A mai fost încă o dată...

Bun, dacă nu mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale, doamna președinte Turcan dorește să facă câteva precizări referitoare la intervențiile făcute.

## Da. Câteva precizări.

Aș dori să vă spun că „șmecherii” poate se fac, dar nu la Comisia pentru cultură.

Acolo se respectă regulamentul și se urmărește textul legii. Cele două proiecte au fost retrimise din plenul Camerei Deputaților. Unul dintre ele, cel care este votat, era în procedură de urgență. Deci, în mod normal, baza raportului comun pleacă de la cel în procedură de urgență, la care se pot aduce amendamente.

În al doilea rând, n-aș vrea să folosim niște clișee politicianiste, care probabil că dau bine politic în anumite zone, însă nu reflectă fondul textului de lege. În textul legii este vorba despre arhivele preluate abuziv prin două decrete, nr. 153 și 472. În același timp, aceste arhive se predau doar dacă există condiții pentru prezervare și punere în valoare. În același timp, nu se predau decât în momentul în care la Arhivele Naționale rămân niște microfilme ca martor pentru ceea ce pleacă de la Arhivele Naționale.

Un al treilea argument, care sper să fie folositor, orice om politic în special cunoaște faptul că, în momentul în care există decizie în instanță, se creează precedent. Dacă există decizie în instanță pentru retrocedarea la anumite culte înseamnă că în curând se va ajunge și la celelalte culte, da? Și, practic, toate cultele care au avut arhive preluate în mod abuziv vor ajunge să-și recâștige acest drept în instanță. Și vă întreb eu, în calitate de președinte al Comisiei pentru cultură, cum doriți să se facă această retrocedare, așa cum hotărăște instanța, fără niște termeni și criterii foarte clare, sau așa cum am inclus noi în textul legii, în care să existe condiții de prezervare, de punere în valoare, cu obligativitatea păstrării la Arhivele Naționale a unor microfilme, document martor pentru tot ceea ce se restituie?

## Vă mulțumesc mult.

Domnul Duvăz, o intervenție pe procedură. Pentru că asta este pe procedură de urgență și au fost intervențiile grupurilor.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Intervenția mea pe procedură vizează, de fapt, această situație sensibilă care a fost introdusă, ca să spun așa, oarecum escamotând realitatea.

Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Chestiunea are o implicație foarte serioasă și eu cred că, dacă trebuie să discutăm subiectul acesta, el trebuie să facă parte dintr-o discuție separată și dintr-o lege separată.

A introduce aici, într-un mod absolut neclar și nelimpezit, retrocedarea unor arhive, gândiți-vă că se pun în discuție o serie de acte și de fapte administrative care s-au petrecut începând cu 1918, cu ceea ce s-a întâmplat înainte și după, cu transferarea unor proprietăți care între timp au devenit proprietăți ale statului român în alte condiții. Poate că este justificată cererea. Nu vreau să discut că procedural nu se poate accepta să lași microfilmele la Arhivele Naționale și să iei actele în original, dar...și invers în cel mai bun caz. Dar dacă există această justificare, cu toată seriozitatea și responsabilitatea, în spiritul în care am făcut restituiri cu toții de proprietăți în țara românească, în care toți am vrut să întindem mâna inclusiv în domeniul confesional pentru a opri ceea ce în comunism s-a întâmplat ca abuzuri și ca forțare a acestei categorii de activități, ar trebui să facem o discuție separată.

Deci, procedural, doamnă, v-aș ruga ca acest articol ori să fiți de acord să-l scoatem prin voința noastră, a tuturor, din dezbatere, și să facem o lege separată, sau să reîntoarcem la comisie pentru a pune în dezbaterea comisiei acest subiect cu mult mai mare detaliu și mult mai serios abordat. Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Numai o secundă.

Vă referiți la art. 18, domnule Duvăz?

18, da? Păi, atunci când ajungem la dezbaterea pe articole supun la vot, ca să... Am reținut.

Intrăm în amendamentele admise.

Titlul legii: Lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996.

Observații?

Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 2, observații?

Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 3, dragi colegi, vă solicit atenția dumneavoastră.

La art. 3, domnule Duvăz, e corect? La punctul 3 din raport?

Acesta sau punctul 4?

E punctul 3 sau punctul 4, asta e întrebarea.

## **Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz**

**:**

Punctul 3.

Domnul Márton Árpád.

Bun. E corect.

Supun la vot punctul 3 asupra căruia dumneavoastră ați ridicat aceste observații și ați solicitat respingerea lui din acest proiect de lege.

Votul...

Deci supun la vot punctul 3 din amendamentele admise. Dânșii solicită ca amendamentul formulat de comisie să fie respins, Grupul parlamentar al PSD+PC.

Vreți să faceți niște precizări, domnule Márton Árpád? Nu.

Punctul 5?

Vă rog eu, clarificați-vă, ca să nu...

Vă rog, domnule Márton Árpád, pe procedură.

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,

admise sau doresc să își susțină niște amendamente respinse au acest drept. Dar ordinea de supunere la vot și modul de supunere la vot este în felul următor: se supune prima dată la vot, pozitiv, amendamentul comisiei. Dacă nu trece amendamentul comisiei, urmează celelalte propuneri.

Corect.

Înțeleg că nu există observații la punctul 3. Adoptat.

Punctul 4. Nu sunt observații. Adoptat.

Punctul 5.

Vă rog, domnule Duvăz, ca să și formulați solicitarea.

Acesta este articolul pe care vă solicit, doamnă președinte, să supuneți votului Camerei, ori respingerea acestui articol, ori întoarcerea la discuții în comisie pentru clarificări.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Bun.

Întâi am să supun punctul 5 așa cum el a fost adoptat de comisie.

Dragi colegi, supun la vot punctul 5 așa cum el a fost adoptat de comisie.

Votul este deschis.

Adoptat.

Punctul 7. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 8. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 9. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 10. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 11. Nu sunt observații. Adoptat. Punctul 12. Nu sunt observații. Adoptat. Punctele 13 și 14. Nu sunt observații. Adoptate.

Proiectul rămâne pentru sesiunea de vot final. Cu aceasta, am încheiat dezbaterea.

Cinci minute pauză pentru a începe sesiunea de vot final. Cinci minute pauză.

Rog liderii de grup să-i cheme pe colegii care se află afară din sală, astfel încât să începem sesiunea de vot final.

Conform procedurii regulamentare, în mod evident, colegii noștri dacă au o problemă cu oricare dintre amendamentele

PAUZĂ DUPĂ PAUZĂ

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Domnul Mircovici. Lista de vot final. Vă rog, luați loc. Mă uit dacă a intrat toată lumea în sală. Vă propun să începem sesiunea de vot final. Luați loc. Primul vot, vot-test. Înregistrați-vă prezența și „da”. Votul este deschis.

Punctul 2. Proiectul de hotărâre privind contul de execuție a bugetului Camerei Deputaților pe anul 2010.

De asemenea, se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți.

Votul este deschis.

Punctul 3. Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 571 privind Codul fiscal.

Lege ordinară.

Punctul de vedere al Guvernului este că nu susține.

Propunerea Comisiei pentru buget, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi și, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară.

În urma dezbaterilor se supune la vot final adoptarea inițiativei.

Votul este deschis.

4. Proiectul de lege privind accesul parlamentarilor la documentele privatizării.

Punctul de vedere al Guvernului: nu susține.

Propunerea Comisiei juridice, de respingere a inițiativei legislative, nu a întrunit numărul necesar de voturi și, ca urmare, s-a hotărât dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară.

În urma dezbaterilor de luni, se supune votului final adoptarea propunerii legislative.

Votul este deschis.

Domnule deputat Adrian Năstase,

Vă rog să dați interviuri pe holurile Parlamentului, și nu în

## sală.

Da. Subiectul nici măcar nu e legat de Cameră, da... Deci proiectul de lege a fost respins.

5. Propunerea legislativă pentru declararea municipiului Craiova, județul Dolj, oraș-martir al Revoluției din Decembrie 1989.

Comisia propune adoptarea. Guvernul susține. Votul este deschis.

6. Proiectul de lege privind declararea municipiului Constanța oraș-martir al Revoluției din Decembrie 1989.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune adoptarea. Guvernul susține. Votul este deschis.

7. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune adoptarea proiectului de lege.

Pe procedură, vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc mult, doamnă președinte.

În calitatea mea de membru în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, am constatat că în raportul comisiei, la poziția 6 art. 17 alin. (2) apare, ca urmare a probabil unei erori materiale, sintagma „și confesional, particular acreditat”.

Aș dori să luați act de această constatare, și raportul este valabil fără această sintagmă: „și confesional, particular acreditat”.

Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Vă rog, doamna deputat.

Mulțumesc, doamna președinte.

Cu tot respectul pentru colegul meu, domnul deputat Erdei, nu se pot face aceste corecturi în perioada procesului de vot final. Aceste lucruri trebuiau sesizate în timpul dezbaterilor generale, ceea ce Grupul parlamentar al PSD a susținut, prin liderul lui, Mircea Dușa, că este un raport ilegal, făcut pe genunchi, încălcând toate reglementările și tot ceea ce ține de Regulamentul Camerei Deputaților.

Deci, dacă doriți, puteți numai să retrimiteți, doamna președinte, la comisie – pe fond – acest articol, cu un alt termen de dezbatere și toate celelalte.

Nu se poate face acest lucru în procedura de vot final. Puteți dumneavoastră să trimiteți acest articol la comisie, să fie corectat, se reîntoarce, și vă dăm votul final altădată.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

S-a specificat faptul că este o eroare materială. De aceea, a fost și anunțat pentru stenogramă. Pentru stenogramă a fost anunțat, tocmai pentru ca să nu existe niciun fel de problemă.

Supun la vot acest proiect.

Votul este deschis.

Sigur, când este vorba de vânzarea statului român, nu acceptăm nici măcar să respectăm regulamentul!

Vă anunț că tocmai ați votat împotriva unității statului român și a distrugerii documentelor care atestă Marea Unire de la 1918.

De aceea, vom contesta la Curtea Constituțională acest proiect de lege.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Numai o secundă! Cred că era discursul pentru următoarea lege, care...

Acesta cu arhivele naționale acum vine.

8. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996.

Legea are caracter ordinar.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune adoptarea.

Inițiator este Guvernul. Votul este deschis.

## Doamna președinte,

Degeaba zâmbesc colegii dumneavoastră, că și la precedentul proiect de lege ați votat tot împotriva românilor. Era vorba despre tăierea salariilor și a drepturilor românilor pe 2012.

Și vom contesta la Curtea Constituțională și acel proiect de lege.

Iar legat de Proiectul de lege privind Arhivele, pe argumentele pe care le prezentam anticipat – dumneavoastră nu prea aveți elementele plenului, de asta râdeți – v-am atenționat înainte de lege să nu votați, mai ales ardelenii, această lege, că votați împotriva poporului român. Dar, nu v-ați prins, râdeți!, că asta știți să faceți, și votați doar împotriva statului român și a poporului român.

V-am atenționat, înainte de a vota: ardeleni, nu votați, că votați împotriva dumneavoastră. Și ați râs!

Dacă așa tratați dumneavoastră unitatea poporului și a statului român, asta este ceea ce puteți dumneavoastră!

Mulțumesc. Domnul Oajdea.

Urmează apoi domnul Bode, că este mai aproape de microfon.

Haideți să-l ascultăm pe domnul deputat.

## Vreau să ridic o problemă de procedură.

Am solicitat de mai multe ori de la această tribună ca ordinea de zi la care avem noi acces și după care votăm să corespundă realității.

Dacă aveți curiozitatea să vă uitați pe ceea ce au parlamentarii în sală, mai puțin poate liderii de grup, dacă ne uităm pe ceea ce este pe internet la vot final, la punctul 8, este cu totul alt punct; și nu numai la punctul 8.

Mi se pare o lipsă de respect față de procesul legislativ a avea o ordine de zi care să nu corespundă realității.

De aceea, solicit conducerii Camerei Deputaților ca pe viitor să se hotărască, și în afară de cazurile care efectiv necesită introducerea urgentă pe ordinea de zi să nu se mai introducă tot felul de proiecte. Eu vreau să știu ce votez, vreau ca toți colegii mei să știe ce votează, și să nu votăm în orb, aici, în Parlament.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Bode. Vă rog să vă încadrați în timp.

Vă mulțumesc, doamna președintă. Stimați colegi,

Mă adresez dumneavoastră în calitate de inițiator a mai multor amendamente depuse la Legea nr. 16/1996 – Legea Arhivelor Naționale – și susținută de dumneavoastră.

Vreau să vă mulțumesc, stimați colegi, pentru faptul că, prin votul dumneavoastră, ați dat posibilitatea sutelor de mii de români, foști angajați ai unor societăți falimentare începând cu anul 1990, să li se stabilească drepturile de pensie, drepturi cuvenite, drepturi garantate de stat, prin autorizarea unor societăți care vor putea gestiona fonduri arhivistice. Spre exemplu, numai la nivelul județului Sălaj, sunt 8.963 de societăți de acest tip, iar foștilor salariați nu li se poate stabili dreptul de pensie.

De asemenea, astăzi am eliminat o incompatibilitate în care se aflau casele teritoriale de pensii deținătoare de fond arhivistic. Acestea sunt în imposibilitatea eliberării documentelor necesare în vederea stabilirii drepturilor de pensie, rolul acestor instituții fiind acela de a stabili drepturi de pensie, și nu acela de a produce documentele necesare în vederea stabilirii drepturilor de pensie.

Totodată, am stabilit azi care sunt documentele care stau la baza stabilirii drepturilor de pensie. Foarte bine, vă mulțumesc pentru aplauze, și vă mulțumesc în numele celor peste 700-800.000 de români, beneficiari ai acestei legi. Vă mulțumesc.

## Și noi vă mulțumim mult.

Intrăm în legi ordinare cu propunere de respingere. Pe procedură, doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte. Doamna președinte,

Așa cum am spus în prima intervenție, atunci când am solicitat procedură, acest proiect de lege adună două proiecte de lege: 459, despre care s-a făcut vorbire, și 27.

Și Grupul parlamentar al PSD, în cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială a votat acest lucru. De aceea am solicitat retrimiterea la comisie, pentru a putea să susținem ceea ce colegul a prezentat aici. În momentul în care, în această lege care, într-adevăr, își găsea utilitatea, sunt introduse amendamente care nu au nicio legătură cu proiectul de lege, ci numai o îndreptare sau o dorință a unora, iar ca justificare cât de ilegală este am să vă prezint punctul 7, care nu a mai fost dezbătut la momentul respectiv, care spune așa: „Retrocedarea în natură a fondurilor arhivistice preluate în mod abuziv de la cultele religioase se realizează numai după executarea unui microfilm pentru fiecare document ce urmează a fi predat, care va rămâne în administrarea Arhivelor Naționale.”

Stimați colegi, toată lumea știe că un microfilm nu poate să fie o dovadă sau...

Doamnă Vasile, cred că ați avut șansa să aveți aceste intervenții. Este o intervenție pe procedură. Explicarea votului o puteți face la sfârșitul sesiunii. Cred că este un plen întreg care așteaptă să-și dea votul.

Vă rog, frumos, haideți, din respect pentru colegi, vă rog!

Deci 10 secunde.

Spuneam că nu am votat proiectul de lege, cu toate că prima parte a proiectului am susținut-o, pentru că niciodată un microfilm sau un înlocuitor, la o instituție ca Arhivele Naționale, nu poate să fie o dovadă juridică sau un lucru care să poată să reîntregească. Nu înțeleg de ce nu se dau microfilmele Cultelor, și să rămână arhiva acolo unde-i este locul.

Vă mulțumesc mult.

Intrăm în legi ordinare cu propuneri de respingere.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 22 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor și pentru reorganizarea unor unități din subordinea Ministerului Administrației și Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările ulterioare.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională propun respingerea. Guvernul nu susține.

Vă rog, domnule Săniuță, intervenție pe procedură.

Vă mulțumesc. Voi fi foarte scurt.

Stimați colegi,

Dați-mi voie, pentru că timpul scurs între momentul susținerii și momentul votului este foarte mare, să vă aduc aminte că această propunere legislativă poate fi intitulată și S.O.S. Ministerul Administrației și Internelor, sau S.O.S. ordinea publică din România, iar ultimele evenimente de la Ploiești susțin acest lucru.

Mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc.

Votul este deschis.

Încă o dată, supun la vot raportul cu propunere de respingere.

Votul este deschis.

Propunerea legislativă a fost respinsă, iar raportul a fost adoptat.

10. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Legea are caracter ordinar.

Comisia pentru muncă și protecție socială propune respingerea propunerii. Guvernul nu susține. Votul este deschis. Supun la vot raportul.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea și funcționarea Monitorului Oficial al României, cu modificări și completări, republicată.

Prin raport, Comisia juridică, de disciplină și imunități propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susține. Votul este deschis.

12. Proiectul de lege privind modificarea art. 9 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului.

Comisia juridică, de disciplină și imunități propune respingerea proiectului de lege. Votul este deschis.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

13. Propunerea legislativă privind măsurile de simplificare și de accelerare a înscrierii proprietarilor în cartea funciară. Comisia juridică, de disciplină și imunități propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susține. Votul este deschis.

14. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.

Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților propune respingerea propunerii legislative. Votul este deschis.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole și silvice.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice propune respingerea. Guvernul nu susține.

Votul este deschis.

16. Proiectul de lege privind sistemele de agricultură practicate în România. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice propune respingerea proiectului de lege.

Votul este deschis.

17. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Hotărârii nr. 932/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–IV din învățământul de stat.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune respingerea. Guvernul nu susține. Votul este deschis.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I–VIII din învățământul de stat și privat, precum și pentru copiii preșcolari din grădinițele de stat și private cu program normal de 4 ore.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune respingerea propunerii legislative.

Guvernul nu susține. Votul este deschis.

19. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 339 din 17 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Legii voluntariatului nr. 195/2001, republicată. Comisia juridică, de disciplină și imunități propune respingerea.

Guvernul nu susține. Votul este deschis.

20. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 218/2002.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională propune respingerea.

Vă rog să vă pronunțați asupra raportului. Votul este deschis.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobată de Legea nr. 290/2005, cu modificările ulterioare.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune respingerea. Votul este deschis.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea. Votul este deschis.

Comisia pentru industrii și servicii propune respingerea. Guvernul nu susține. Votul este deschis.

Comisia pentru muncă și protecție socială propune respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susține. Supun la vot raportul comisiei. Votul este deschis.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propun respingerea propunerii legislative. Guvernul nu susține. Votul este deschis.

27. Propunerea legislativă „Lege pentru modificarea Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996.”

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea.

Votul este deschis.

Cu aceasta, am terminat sesiunea de vot final. Conform programului stabilit, la ora 14.00 ar fi trebuit să reluăm lucrările.

Vă propun să facem acest lucru, dacă liderii de grup sunt de acord, la ora 15.00 să reluăm lucrările în plen. Vă mulțumesc.

La ora 15.00 ne revedem.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să luați loc, pentru a relua lucrările noastre.

20. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății. Este procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

sănătate ale populației, cu grad ridicat de complexitate, în asistența medicală prespitalicească, în scopul eficientizării utilizării fondurilor alocate.

În conformitate cu prevederile art. 61 și 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, membrii Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au examinat proiectul de lege, iar raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

De asemenea, proiectul a fost examinat de către membrii Comisiei pentru sănătate și familie, iar raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății, în forma adoptată de Senat.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Mulțumesc, doamna președinte. Stimate doamne și domni deputați,

Guvernul susține raportul de admitere al Comisiei pentru sănătate și familie în forma adoptată.

Vă mulțumim.

Vă mulțumesc și eu. Raportul comisiei.

Doamna președinte, vă rog, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale, din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu sunt, nefiind nici amendamente, urmează votul final.

21. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 și 115 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru sănătate și familie au fost sesizate cu dezbaterea pe fond – în procedură de urgență – a Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2011 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României, republicată, și ale art. 92 alin. (9) punctul 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 din Constituția României, republicată.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, precum și punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea unor acte normative din domeniul sănătății, respectiv a Legii nr. 95/2006, cu modificările și completările ulterioare, și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuții și competențe exercitate de Ministerul Sănătății către administrațiile publice locale, cu modificările și completările ulterioare. Se asigură, astfel, rezolvarea problemelor de

## **Domnul Ion Ghizdeanu** _– președintele Comisiei Naționale de Prognoză_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Având în vedere că soluțiile legislative propuse prin acest proiect de lege au fost avute în vedere ca amendamente la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009, Guvernul – prin Ministerul Finanțelor Publice – susține propunerea din raportul comun, elaborat de Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe și bănci, respectiv respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Vă mulțumesc și eu.

Raportul comisiei, vă rog, domnule Petru Călian.

## Vă mulțumesc.

În ședința din 14 septembrie 2011 s-a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie, prin adresa PL-x 297 din 16 septembrie 2011. În conformitate cu prevederile Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a reexaminat proiectul de lege în ședință separată.

La lucrările Comisiei pentru buget, finanțe și bănci s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea soluției inițiale, de adoptare a proiectului de lege, cu amendamente, în sensul respingerii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2010.

La lucrările Comisiei juridice, de disciplină și imunități, s-a hotărât, de asemenea, menținerea soluției inițiale. În urma finalizării dezbaterilor, s-a depus prezentul raport comun suplimentar cu menținerea de soluționare inițială, respectiv adoptarea proiectului de lege cu amendamente, în sensul respingerii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2010.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Intrăm în dezbaterea pe amendamente.

La punctul 1, Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71 din 2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Dacă sunt observații? Nu sunt. La punctul 2 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Rămâne la votul final.

22. Proiectul de lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45 din 2010 pentru modificarea art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71 din 2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

Punctul de vedere al Guvernului? Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține propunerea din raportul comun elaborat de cele trei comisii de specialitate, respectiv adoptarea Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2010.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Raportul comisiei? Vă rog.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea taxelor prevăzute la alin. (1) lit. a)–lit. c) și la alin. (9[1] ) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii, având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, cu modificările și completările ulterioare, în sensul prelungirii termenelor de executare.

Este, de asemenea, un raport comun, semnat de Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Raportul prevede menținerea soluției inițiale, respectiv adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog, domnul deputat Neacșu.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

În primul rând, dincolo de opiniile personale, pe care le avem referitoare la această temă, îmi exprim în primul rând o nedumerire. Reprezentantul Guvernului a venit și a spus că susține un punct de vedere care se referă la respingerea acestei ordonanțe, iar raportul comisiei se referă la o propunere de adoptare.

Faptul că există o divergență certă, de data asta, manifestă între punctul de vedere al Guvernului și punctul de vedere al comisiei este un lucru evident.

Noi, ca grup parlamentar, împărtășim, de data asta, punctul de vedere al Guvernului. Bineînțeles că vom fi împotriva adoptării acestei ordonanțe de urgență care modifică, așa cum s-a amintit aici, partea introductivă a Ordonanței nr. 71, cea referitoare la prorogarea unor termene privind punerea în executare a unor hotărâri judecătorești care se referă la recuperarea unor creanțe salariale.

De la această tribună, și eu, și colegii mei, atunci când am avut posibilitatea să mai discutăm Ordonanța nr. 71, ne-am exprimat punctul de vedere. Este o practică și neconstituțională, și, în mod evident, este discriminatorie. Sunt proceduri care, într-un fel sau altul, nu fac decât să înlăture prezumția separației puterilor în stat.

Avem o dispoziție definitivă și irevocabilă a unui organ jurisdicțional, care nu este pusă în practică de către Executiv și pe ce temei? Pentru aceea că o practică CEDO nu face decât să stabilească un termen în care o atare abordare poate să se susțină.

Ea nu face decât să aibă efecte nebenefice și în ceea ce privește dezvoltarea de ansamblu a economiei. Pentru că sume suplimentare înseamnă un consum suplimentar, iar cuantificarea, din punct de vedere al efectelor economice, este una extrem de discutabilă și nu cred că, într-un fel sau altul, a fost avută în vedere de către guvernanți.

Toate aceste lucruri mă fac și ne fac să afirmăm că Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu va sprijini acest demers și vom vota împotriva adoptării raportului favorabil al comisiei.

Vă mulțumesc. Precizări, domnul Petru Călian. Vă rog.

## Vă mulțumesc.

Pentru că în permanență avem o bună colaborare cu Grupul parlamentar PSD, vreau să-i reamintesc distinsului meu coleg faptul că, de la Senat, raportul este de respingere, iar prin păstrarea raportului de adoptare a formei adoptate de Senat mergem, într-adevăr, pe respingere, și nu pe adoptare. Vă mulțumesc mult.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

23. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107 din 2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătății și Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107 din 2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95 din 2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimate doamne și domni deputați,

Guvernul susține adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2010 în forma promovată și, în consecință, susține respingerea Propunerii legislative privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107 – PL-x nr. 444/2011. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Raportul comisiei. Doamna președinte Nassar.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

În temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107 din 6 decembrie 2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății au fost retrimise Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei pentru sănătate și familie, în vederea reexaminării și întocmirii unui raport suplimentar.

În urma rediscutării în ședința comună din 18 octombrie 2011, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, menținerea soluțiilor inițiale exprimate în raportul depus cu nr. 28/209, respectiv 27/418 din 26 septembrie 2011, astfel: adoptarea proiectului de lege, cu amendamente, în sensul respingerii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2010, precum și respingerea propunerii legislative.

Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României și ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaților, iar aceste două inițiative legislative fac parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 din Constituția României, republicată.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog. Domnul Călian.

Doamnă președinte, Stimați colegi,

Grupul parlamentar al PDL solicită retrimiterea la comisie a acestui act normativ, pe chestiuni de procedură, pentru că

în comisie se stipulează faptul că au fost prezenți 15 deputați, fiind date 9 voturi.

Asta am înțeles eu din materialul pe care-l dețin. Dacă greșesc, îmi cer scuze.

Oricum, pentru clarificare, solicităm să supuneți la vot retrimiterea la comisie.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

## **Domnul Horia Cristian:**

Doamna președinte, Stimați colegi,

Ca să nu fie niciun mister, vă spun eu. Această ordonanță prevede instituirea contribuției pe pensie, contribuție la fondul de sănătate pe pensii, cei 5,5% pentru fiecare pensie care depășește 740 de lei.

Ordonanța a fost de două ori respinsă. Este a doua oară când această ordonanță este respinsă și invocarea unor măsuri sau a unor cauze procedurale este ca și aceea cu pachetul care vine de la Comisia Europeană, pe care a invocat-o domnul Toader săptămâna trecută.

Cred că este cazul să ne abținem să mai facem asemenea retrimiteri repetate la comisie, când comisia a stabilit deja de două ori că acest proiect de lege este neavenit și că el trebuie respins.

Nu vreau să vorbesc doar despre aspectul social al problemei, respectiv despre faptul că o categorie prizonieră, care sunt pensionarii, sunt taxați și impozitați la liberul plac al Guvernului, ci vorbim despre faptul că acest proiect de lege vrea să modifice Legea nr. 95 și să rupă legătura existentă între impozitul care se aplică pensiilor, respectiv care era mai mare de o mie de lei, și contribuția care se aplică pe pensii.

Deci acest proiect de lege vrea să facă o inechitate, în sensul în care sunt impozitate numai pensiile peste o mie de lei, dar contribuțiile se pun de la pensiile de peste 740 de lei.

Și vreau să mai subliniez încă un fapt. Dacă ați fi vrut să faceți, într-adevăr, o ordonanță care să fie corectă, ar fi trebuit să stabiliți contribuție și pentru veniturile făcute din alte activități decât cele salariale sau din pensii, cum sunt, de exemplu, din activitățile financiare, din câștigurile făcute la bursă, din câștigurile făcute în bănci, din câștigurile făcute pe închiriere. Or, acest lucru nu l-ați făcut.

De aceea, consider că această ordonanță trebuie respinsă și

Și eu vă mulțumesc. Doamna Aura Vasile. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Am să vorbesc în numele Comisiei pentru muncă și protecție socială, cel puțin din partea Grupului parlamentar al PSD și al Grupului parlamentar al PNL.

Domnule deputat Călian, nu ați fost la acea ședință, nu puteți să știți că am fost 9 sau câți ați spus dumneavoastră, pot să spun, nu știu, eu pot să spun ce a fost și cum a fost, în condițiile în care de două ori au fost discutate separat în fiecare comisie, după care s-a solicitat ședință comună, a avut raport de respingere ordonanța, s-a retrimis la comisie, din nou au avut raport de respingere, în condițiile în care au fost la acea comisie și reprezentanți ai ministerului și alți demnitari, directori din cadrul ministerului.

Dumneavoastră ați solicitat acest lucru, ce au vorbit antivorbitorii mei este corect. Încercați să treceți această ordonanță care își face efectele, în condițiile în care doriți transformarea ei în lege, pe spinarea acestor oameni care, așa cum știm, de-abia își duc zilele, în condițiile în care, cu toate impozitele care se iau pentru acest capitol, din zi în zi, sănătatea intră în vrie, din zi în zi se închid spitale, vedem medici, vedem tot felul de oameni din sistemul sanitar care declară că închid unitățile spitalicești, se închid secții în spitale din cauza lipsurilor care sunt pe acest capitol.

S-a vorbit despre reformă, dar reformă care să ducă la decesul cetățenilor, în condițiile în care personalul medical părăsește țara, în condițiile în care partidul PDL a spus acestor oameni, prin gura premierului și a Președintelui țării, că trebuie să plece din țară, dacă sunt nemulțumiți.

În condițiile date, așa cum spun statisticile, în curând nu o să mai avem personal medical la niciun nivel. Iar față de marile personalități ale lumii medicale din România, care au programe de cercetare în derulare sau intervenții deosebite, cred eu că nu este corect, în condițiile în care ar fi putut să meargă oriunde în lume, dar naționalismul i-a făcut să rămână în acest loc.

Deci vom vota împotriva retrimiterii la comisie.

Domnul Márton Árpád. Vă rog.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor,

În primul rând, când avem un raport de la o comisie, acest raport conține niște elemente legate de modul de adoptare a raportului.

Există situații când raportul conține un enunț scurt că s-a adoptat cu unanimitatea celor prezenți.

Evident, dacă atât s-a scris, avem o prezență, se consideră că este vorba despre așa ceva. În alte ipostaze, este menționat numărul de voturi date în momentul adoptării.

În aceste situații, elementele scrise acolo ne duc către analiza dacă există cvorum sau nu în momentul luării hotărârii în comisie, privind adoptarea raportului, care este obligatoriu să fie realizat în cvorum.

Deci analiza textului ne poate duce la ideea că a existat sau nu acest cvorum.

Referitor la două enunțuri ale ante, și nu antivorbitorilor mei, chiar dacă eu o să fiu antivorbitor

, trebuie să accentuez două lucruri: pe de o parte, poate nu cunoașteți legislația existentă, evident, adoptată de alte guvernări, dar, din punctul meu de vedere, din păcate, și pentru închirieri se plătește această taxă, domnule deputat, și pentru închirieri este obligatorie această taxă. Verificați!

Pe de altă parte, atunci când este vorba despre o ordonanță care mărește, deci are tendința de a mări fondurile din care să se plătească salariile pentru cercetători, pentru medici și alții asemenea, și doriți să respingeți această ordonanță, a vorbi despre necesitatea măririi acestor salarii mi se pare deplasat. Adică sunteți la o altă lege, stimată colegă, pentru că această lege vorbește despre modul în care, eventual, fondul pentru asigurările de sănătate ar avea niște surse suplimentare față de cele care, până în momentul adoptării ordonanței respective, au existat.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Drept la replică doamna Aura Vasile.

Dezbaterile generale nu obligă întotdeauna să faci referire strict la ceea ce este, iar expunerea pe care am făcut-o am făcut-o ca o introducere pe tot ce înseamnă sistemul sanitar.

Am luat raportul unde, la pagina 2/2, spune așa: „În urma rediscutării în ședința comună din 18 octombrie, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi (17 voturi împotrivă)”; deci din arcul guvernamental PDL, UDMR, UNPR, minorități au fost în număr de 17 și au fost împotrivă, de la cele două comisii. Spune mai departe: raportul menține soluțiile inițiale exprimate în raportul depus. Deci 17 voturi împotrivă, nu sunt puse cele care au fost majoritare, așa că ați fost prezenți și știți foarte bine cum a decurs votul în acel moment.

A se încerca denigrarea celor două comisii că și-ar fi desfășurat activitatea în lipsă de cvorum, în momentul în care au fost prezenți colegii, cei 17, deci 17 din arcul guvernamental care au votat împotriva menținerii soluțiilor inițiale de respingere a acestei ordonanțe...

Deci am rugămintea, atunci când se vorbește, să se spună adevărul și să nu se încerce a se arunca cu acuze asupra membrilor comisiei, mai ales a celor care au desfășurat activitatea și au condus acea comisie, președinții celor două, cel de la sănătate și cel de la muncă.

Domnul Márton Árpád, drept la replică.

Vă mulțumesc pentru precizare.

Dacă precizarea spusă de dumneavoastră este corectă, știm doar câți au fost împotrivă, nu și câți au fost pentru. Ați citit-o dumneavoastră.

Vă mulțumesc. Vă rog.

Pentru domnul deputat, îi spun eu: au fost 18 pentru, 17 împotrivă.

Tot pentru domnul deputat, ca să-i fac așa, un _crash course_ în finanțarea sistemelor de sănătate, vreau să vă spun că România este singura țară din lume în care se constituie excepții la contribuții la fondul de sănătate.

Peste tot în lume contribuțiile se fac indiferent de natura venitului, numai în România cei care sunt aleși sunt mai aleși decât cei care nu sunt aleși. Și mă refer aici la toți cei care fac venituri altele decât din muncă, pensii, șomaj, venit agricol, care reprezintă jumătate din PIB-ul României.

OK! Și mai vreau să subliniez faptul că această taxare a pensiilor nu aduce o creștere semnificativă a bugetului fondului de asigurări sociale de sănătate. Deficitul la ora actuală este 1,3 miliarde de euro, deficit pe care Guvernul are datoria morală și legală să-l acopere, așa cum se întâmplă în toate țările din lume, domnule deputat.

Contribuția medie din bugetul de stat la asigurările de sănătate este în medie, în lume, subliniez, medie în lume, de 10% din buget. Or, în România, este de 0,8% din buget pentru a acoperi deficitul în sănătate.

Bun.

Am avut o discuție cu liderii de grup și au fost de acord să sistăm discuțiile pe acest proiect acum și să le reluăm mâinedimineață la ora 10.00.

Până atunci, există și o consultare între lideri cu privire la ceea ce avem de făcut cu acest proiect de lege.

24. Trecem la următorul proiect, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 273 din 2004 privind regimul juridic al adopției.

Este procedură de urgență.

Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog.

## **Domnul Bogdan Adrian Panait** _– președintele Oficiului_

_Român pentru Adopții_ **:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Voiam doar să vă prezint câteva detalii.

Proiectul dorește, practic, să coordoneze mai bine prevederile naționale cu Convenția de la Strasbourg în materie de adopții, Convenția de la Haga. Convenția de la Strasbourg a fost adoptată de curând de Parlamentul României.

De asemenea, își propune să coordoneze mai bine prevederile din noul Cod civil, cu modificările pe care le facem.

Am avut în vedere, practic, îmbunătățirea procedurilor de adopție. Ținta noastră a fost să mărim numărul de adopții naționale, să creăm posibilitatea unor categorii de copii cu vârste mai mici să poată să fie declarați adoptabili, să reducem timpul de ședere în sistemul de protecție – și aici este un articol care clarifică acest lucru, un copil care este neglijat de părinți și stă în sistemul de protecție mai mult de un an poate să fie declarat adoptabil.

De asemenea, am introdus testul ADN, tocmai ca să micșorăm suspiciunile asupra unor adopții care se fac la limita legii.

Nu în ultimul rând, Oficiul Român pentru Adopții și-a asumat responsabilitatea, cu același număr de personal, să preia o parte din potrivirea teoretică, în așa fel încât să avem o evidență mai clară asupra numărului de copii adoptabili și asupra familiilor care au atestat în vederea adopției.

Sunt doar câteva prevederi pe care le-am introdus în această lege și eu cred că ele, cu celelalte care s-au adus... cu îmbunătățirile celelalte pot să mărească nu numai numărul de adopții naționale, cât și șansa unor copii de a avea o familie.

Și eu vă mulțumesc. Raportul comisiei.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind regimul juridic al adopției.

Potrivit prevederilor Constituției României și ale Regulamentului Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Senatul a adoptat inițiativa legislativă.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de reprezentantul Guvernului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa legislativă.

De asemenea, a primit aviz favorabil și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, cât și de la Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru politică externă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților raportul de adoptare a proiectului de lege, cu amendamentele admise prezentate în anexa nr. 1 la raport și cu amendamentele respinse prezentate în anexa nr. 2 la raport.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, inițiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Fiind procedură de urgență, vă propun 5 minute dezbateri generale și câte două minute pe articole. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Doamna Alina Gorghiu.

## Stimați colegi, Doamna președinte,

Voiam să vă spunem că este o lege pe care Grupul parlamentar al PNL o va vota în forma în care a ieșit de la Comisia juridică, de disciplină și imunități. Este o lege care ajută la flexibilizarea procedurii de adopție și sperăm noi și credem că statistica ne-o va dovedi în viitorul apropiat că numărul adopțiilor naționale va crește în urma flexibilizării acestor condiții.

Vă mulțumim.

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Máté András Levente.

## Doamna președinte,

## Stimați colegi,

În Comisia juridică, de disciplină și imunități am avut mai multe amendamente, dar, până la urmă, este vorba despre interpretare.

Amendamentul meu se referă la noțiunea de domiciliu, pe care am dorit să-l utilizăm în tot cuprinsul legii. Dar, până la urmă, prin reședința obișnuită, în orice stat parte la acea Convenție, se înțelege locul unde persoana fizică are locuința în mod obișnuit, în mod normal, și nu ocazional, potrivit declarației oficiale.

Eu am înțeles că până la urmă asta este și dorința legiuitorului, adică a Parlamentului, fapt pentru care nu mai susțin aceste amendamente și Grupul parlamentar al UDMR va vota proiectul.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Atunci, intrăm în dezbaterea amendamentelor.

Titlul legii – Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat. La punctul 2, observații? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 3 la punctul 10, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la punctul 11 la punctul 30, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la punctul 31 la punctul 49, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la punctul 50 la punctul 75, sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. De la punctul 76 la punctul 96, dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptate. Rămâne la votul final.

25. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue și al zonei economice exclusive ale României.

Procedură de urgență. Domnul secretar de stat. Vă rog.

## **Domnul Cristian Apostol** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului și Pădurilor_ **:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, avea obligația de a transpune Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 2009/123 de modificare a Directivei nr. 2005/35.

În prezent, prevederile care sunt modificate prin directiva menționată sunt cuprinse în Legea nr. 17/1990.

A fost necesară transpunerea prin ordonanță, în regim de urgență, a articolelor de la 2 la 5, 8 și 16 din Directiva Parlamentului European și a Consiliului nr. 2005/35.

Având în vedere că transpunerea urgentă a Directivei poate conduce la reducerea poluării Mării Negre, datorită introducerii unor prevederi mai stricte în ceea ce privește restricționarea faptelor de poluare de la nave, făcute cu intenție sau din neglijență, cât și faptul că transpunerea acestei Directive europene vizează interesul public, vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea prezentei ordonanțe.

Și eu vă mulțumesc. Raportul comisiei?

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2011.

Conform Constituției și Regulamentului Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru industrii și servicii au avizat favorabil inițiativa legislativă.

În urma dezbaterilor din cadrul comisiei s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Fiind, de asemenea, procedură de urgență, vă propun două minute pentru dezbateri generale și câte un minut pentru dezbaterea pe articole.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 și 15 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali

Dacă, din partea inițiatorului, dorește să ia cineva cuvântul?

Vă rog.

Domnul Nicușor Păduraru.

## Stimați colegi,

Este vorba despre o inițiativă legislativă care corectează forma actuală menționată la încetarea mandatului aleșilor locali – și fac referire la condițiile de încetare.

Printre condițiile de încetare a unui mandat al unui ales local, indiferent că vorbim despre un primar, consilier local, consilier județean sau președinte de consiliu județean, deci printre acele condiții se face referire la situația în care persoana respectivă este condamnată penal, a trecut prin justiție, s-a obținut hotărâre definitivă și irevocabilă. În textul de lege un asemenea caz era tratat până acum doar prin prisma privațiunilor de libertate.

Se ajunge în situația în care există aleși locali care, deși sunt condamnați penal și justiția și-a încheiat tot parcursul, ei rămân în funcție pentru că nu au privare de libertate, ci doar un regim suspensiv și, din acest punct de vedere, mi se pare total incorect și intră în contradicție de fapt și cu Statutul funcționarilor publici sau, mai bine zis, cu statutul unei demnități publice, pentru că un ales local nu este funcționar public. A avea demnitate publică înseamnă a ține cont de asemenea principii morale, iar textul și inițiativa legislativă încearcă să corecteze acest lucru foarte simplu, printr-o chestiune de formă, și anume dacă există o hotărâre definitivă și irevocabilă de condamnare, indiferent de forma ei – că este suspensivă sau că este cu aplicare –, respectivul ales local își pierde mandatul.

Cred că este firesc, este și un simbol, în același timp, al activității noastre. Ne exprimăm deseori asupra corupției. Un corupt dovedit nu mai are ce căuta în funcție.

Am văzut că această inițiativă legislativă, din păcate, deși are avizul Consiliului Legislativ, a fost respinsă în comisiile juridice. Cred că a fost o chestiune de neînțelegere a simplității. Este adevărat, era un aspect de tehnică legislativă, și anume de corectare a unui articol. Cei de la Consiliul Legislativ prevăzuseră acest lucru. Speranța mea este că, indiferent de cum va trece de noi, ea va deveni lege, pentru că este evident că este corectă și este necesară. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul Márton Árpád, ca inițiator. Pe procedură. Vă rog.

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor,

Constat că s-ar putea să dezbatem degeaba acest proiect de lege, din punct de vedere procedural. Adică facem noi astăzi o dezbatere, dacă mâine nu avem o sesiune de vot final în care cel puțin teoretic să avem posibilitatea de a vota organic pentru respingerea acestei legi, această lege va fi considerată poimâine adoptată tacit.

Deci putem să dezbatem foarte ușor. Există diferite sisteme de a adopta tacit anumite legi, ori fără dezbatere în comisie, ori prin retragere și pe urmă nedezbatere în comisie, ori prin această dezbatere în care dezbatem aici, în plen, dar nu mai ajungem la vot final.

Ca atare, doamna președinte, va aparține Biroului permanent, eventual, această decizie de a încerca să se dea un vot final asupra acestei legi. Altfel, nu are sens dezbaterea.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat Andronache.

Așa este, termenul constituțional este 9 noiembrie. O să am o discuție cu liderii de grup, dacă vor, în mod excepțional, mâine dimineață să facem un vot final pentru această lege. Până una alta, vă rog să prezentați raportul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Cele două comisii, respectiv Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 9 și 15 din Legea nr. 393/2004.

Camera Deputaților, așa cum s-a afirmat mai înainte, este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, inițiativa legislativă.

Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de către inițiator.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, urmează votul final.

27. Propunerea legislativă pentru completarea Legii

nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali.

- Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Atunci, raportul comisiei. Vă rog.

Și în cazul acestei inițiative legislative avem de-a face cu sesizarea a două comisii.

Astfel, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 393/2004.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat negativ inițiativa legislativă. Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 393/2004, în sensul că se dorește ca jumătate din numărul consilierilor locali și din cel al consilierilor județeni să fie din rândul celor înscriși pe lista partidului politic, a alianței politice sau a alianței electorale susținătoare a primarului sau președintelui consiliului județean, după caz, bineînțeles, în urma desfășurării alegerilor.

Având în vedere discuțiile purtate în cadrul celor două comisii, membrii comisiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

În cadrul raportului sunt redate pe larg dezbaterile din cadrul celor două comisii.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Urmează votul final.

28. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Raportul. Domnul Andronache. Vă rog.

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001.

Camera Deputaților este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat negativ această inițiativă legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 215/2001.

Astfel, potrivit Expunerii de motive, se dorește ca numărul de consilieri locali și județeni să fie reprezentat în proporție de 50% din reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice sau electorale susținătoare ale primarilor sau președinților de consilii județene. Practic, are același obiect de reglementare ca și inițiativa anterioară.

În urma dezbaterilor, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților respingerea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, urmează votul final.

29. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2010 pentru modificarea art. III alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Comisia? Raportul comisiei? Punctul de vedere al Guvernului, vă rog, întâi.

## **Domnul Nicolae Ivășchescu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 și-a produs efectele până la intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010, respectiv 3 iulie 2010.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 a fost abrogată de art. 15 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Astfel, prezentul act normativ a rămas fără obiect.

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Raportul comisiei?

Raport înlocuitor asupra Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2010, reexaminată la cererea Președintelui României.

Cu adresa C.A.775 din data de 12 iulie 2010, Președintele României a înaintat Senatului cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2010. Motivul cererii se referă la faptul că ordonanța a fost abrogată în mod expres de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, astfel încât prezentul act normativ a rămas fără obiect.

În urma dezbaterii Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2010, reexaminată la cererea Președintelui României, în ședința din data de 3 mai 2011, comisia, cu unanimitate de voturi, admite cererea Președintelui României și înaintează spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților un raport de respingere a legii.

Până la termenul de depunere a amendamentelor nu au fost depuse amendamente la propunerea formulată de comisie, astfel încât Comisia pentru buget, finanțe și bănci, cu unanimitate de voturi, exprimate de către deputații prezenți la dezbateri, a hotărât înaintarea spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților a unui raport înlocuitor de respingere a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 5/2010 pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 3/2007 privind unele măsuri financiar-fiscale din domeniul protecției sociale, reexaminată la cererea Președintelui României.

Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

30. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar. Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Punctul de vedere al Guvernului? Pe procedură, domnul Călian.

## Doamna președinte, Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar al PDL, solicit retrimiterea la comisie a acestui act normativ, pentru a fi întocmit un raport înlocuitor de respingere, deoarece prezenta ordonanță a rămas fără obiect.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Vă mulțumesc.

Vă rog să introduceți cartelele și să vă exprimați prin vot asupra propunerii de reîntoarcere la comisie, cu termen două săptămâni, domnule Călian, da?

Votul este deschis.

A fost aprobată solicitarea, termen două săptămâni.

31. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea alin. (2) al art. 29 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul. Dacă, din partea inițiatorului, dorește să ia cuvântul cineva? Nu.

Domnul președinte Gherasim, raportul.

Actul normativ trimis spre promulgare prevede modificarea art. 29 alin. (2) din Legea nr. 350/2011 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, sens în care certificatul de urbanism trebuie emis pentru adjudecarea prin licitație a lucrărilor de proiectare și de execuție a lucrărilor publice, precum și pentru întocmirea documentațiilor, atunci când operațiunile respective au ca obiect împărțeli ori comasări de parcele – la cel puțin trei parcele – solicitate în scopul realizării de lucrări de construcții, precum și pentru constituirea unei servituți de trecere cu privire la un imobil.

Se consideră oportun ca emiterea certificatului de urbanism să fie obligatorie și pentru realizarea lucrărilor de infrastructură. În urma reexaminării, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a admis cererea de reexaminare formulată de Președintele României și, în consecință, a adoptat proiectul de lege sus-menționat, în ședința din 18 mai 2011.

În temeiul art. 135 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au analizat cererea de reexaminare și, în urma dezbaterilor, a fost întocmit Raportul nr. 26/248, depus pe data de 1 iunie 2011, care este înlocuit de prezentul raport.

Legea face parte din categoria legilor ordinare.

Cameră decizională este Camera Deputaților.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, admiterea cererii de reexaminare trimisă de Președintele României și propun plenului adoptarea Legii pentru modificarea alin. (2) al art. 29.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

32. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiei? Vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 135 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată spre reexaminare cu Legea pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50 privind autorizarea lucrărilor de construcții, trimisă cu adresa din 2 iunie 2010.

Această lege adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Președintelui României la data de 13 noiembrie 2009.

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, Președintele României a formulat o cerere de reexaminare pentru mai multe motive.

În urma reexaminării, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare formulată de Președintele României și, în consecință, a admis proiectul de lege sus-menționat, în ședința din 25 mai 2010.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaților, însă, este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic au hotărât, cu unanimitate de voturi, admiterea cererii de reexaminare trimisă de Președintele României și propun plenului Camerei Deputaților respingerea Legii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și a amendamentelor depuse, din următoarele considerente: autorizarea tacită ar putea duce, așa cum este semnalat în avizul negativ al Consiliului Legislativ, la situația în care, deși nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru emiterea autorizației de construire, aceasta nu a fost respinsă, să se considere, totuși, acordată ca urmare a depășirii termenului de 30 de zile.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Da.

Vă rog, domnul deputat.

Doamna președinte, Stimați colegi,

Este recunoscut faptul că, în ciuda termenelor care sunt stabilite, toate documentațiile care se depun pentru obținerea autorizațiilor de construcții primesc un răspuns cu foarte mare întârziere. Și, din acest motiv, s-a făcut această propunere ca, în eventualitatea în care instituțiile de la care se solicită nu răspund în termen de 30 de zile, să se considere că a fost prezentată o documentație completă, să se considere că aceasta îndeplinește condițiile legii și să fie aprobată.

Din acest motiv, grupul nostru va vota pentru această propunere legislativă.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Bun! Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor. La punctul 1, dacă sunt observații? Nu.

Dacă susține cineva amendamentele respinse? Nu.

Atunci rămâne la votul final.

33. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 248/2000 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/1998 privind acordarea unor facilități la plata prețului acțiunilor și la plata unor obligații bugetare, în scopul privatizării Societății Comerciale „Petromidia” – SA Constanța.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Punctul de vedere al Guvernului, domnul Ghizdeanu, vă rog frumos.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Având în vedere faptul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 248/2000 și-a produs deja efectele juridice, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține concluzia din raportul comisiei de respingere a cererii și roagă și susține aprobarea cererii de reexaminare, formulată de Președintele României.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Pe procedură, domnul Călian? Vă rog.

## Doamnă președinte,

## Stimați colegi,

Solicit retrimiterea la comisie a acestui act normativ pentru a fi redactat un nou raport înlocuitor în conformitate cu cele exprimate de reprezentantul Guvernului și așa cum este normal, de fapt.

Mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă rog să pregătiți cartelele pentru votul asupra propunerii.

Votul este deschis.

34. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiției.

Dacă inițiatorul... Inițiatorul, vă rog.

Punctul de vedere al Guvernului pe subiectul ăsta.

## **Doamna Lidia Barac** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Cererea de reexaminare a Președintelui României a rămas fără obiect, dat fiind că s-a aprobat Ordonanța de urgență nr. 71/2009, care a preluat calendarul din ordonanța care se dorea a fi modificată prin această Ordonanță nr. 225. Mulțumesc.

Mulțumesc. Raportul comisiei.

Raport comun al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități asupra cererii de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008.

Această lege adoptată de Camera Deputaților și de Senat cu respectarea prevederilor art. 75 și art. 76 din Constituția României, republicată, a fost trimisă spre promulgare Președintelui României la data de 20 mai 2009.

În conformitate cu dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituție, Președintele României a solicitat Parlamentului să reexamineze legea trimisă spre promulgare.

Potrivit prevederilor art. 61 și art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități au dezbătut Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008 în ședințe separate în data de 21 septembrie 2011.

În urma dezbaterilor și a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiilor și de către reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice, s-a hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea cererii de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008 cu amendamente, care sunt redate în anexa la prezentul raport, în sensul respingerii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale, este titlul.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

La punctul 2 dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate.

Urmează votul final.

35. Următorul punct: Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești”.

Inițiator, Guvernul. Vă rog.

**Domnul Octavian Liviu Bumbu** _– secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul nu mai susține proiectul de lege, deoarece acest proiect nu mai are obiect, luând în considerare că Legea nr. 290/2002 a fost abrogată prin art. 56 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea ASAS – Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare în domeniul agriculturii și industriei alimentare.

## Mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat, președinte.

## Deputatul Avram, secretarul comisiei.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere și avizare în fond cu cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 privind modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești”, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 232/2005, cu modificările ulterioare, în sensul că unitățile de cercetare-dezvoltare sunt scutite de la plata sumelor reprezentând creditele și dobânzile aferente preluate de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și de la Banca Agricolă – SA.

În funcție de obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, comisiile au propus cu unanimitatea voturilor celor prezenți adoptarea cererilor de examinare și respingere a legii pe considerentul că acordarea de scutiri de la plata obligațiilor fiscale restante implică elemente de ajutor de stat, măsuri care trebuiau supuse autorizării și modificării Comisiei Europene.

Aceste facilități fiscale sunt în contradicție cu angajamentele asumate de România prin Tratatul de aderare. Concret, sunt în contradicție cu art. 87-89 din Titlul IV, Norme comune privind concurența, impozitarea și armonizarea legislativă a Tratatului de instituire a Comisiei Europene.

Stimați colegi, vă propun respingerea acestui proiect de lege.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale, vă

rog.

Și după aceea dumneavoastră, domnule Tinel.

Și acest proiect de lege, care este cu o vechime destul de mare, scoate în evidență cât de puțină importanță am acordat cercetării agricole din România. Și dacă în primii ani aceasta a fost neglijată, în ultimii ani a fost serios agresată, pentru ca, prin această întârziere, nenumărate cereri, uneori nejustificate, să conducă la diminuarea suprafețelor exploatate de unitățile de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești”.

Sunt nenumărate exemple de solicitări de terenuri atât pentru reconstituirea dreptului de proprietate, cât și pentru unele lucrări de interes general de infrastructură, beneficiind de existența acestor suprafețe comasate în rândul acestor unități.

Sigur că și unitățile de cercetare trebuiau să se modernizeze, să răspundă cerințelor economiei rurale actuale, dar nu putem accepta ca, în continuare, acestea să fie agresate prin solicitări nejustificate.

Din acest punct de vedere, grupul nostru nu va vota acest proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Aș vrea să fac o precizare: Guvernul nu a susținut de la început acest proiect de act normativ. Domnul secretar de stat trebuia să prezinte acest lucru încă de la început. Nu că și-ar fi schimbat punctul de vedere, de la început n-a susținut acest proiect de lege.

Însă ce vreau eu să vă spun este că discuțiile le-am avut inițial în comisie pe art. 1 alin. (1).

Proiectul a fost modificat în comisie prin amendament și abia acolo, în comisia de specialitate, a fost introdus acel amendament prin care creanțele, datoriile unităților de cercetare-dezvoltare să fie șterse.

Discutam însă de 2009. De la 1 ianuarie 2010, știm cu toții că toate formele de sprijin sunt considerate ajutor de stat dacă nu sunt notificate și acceptate de comun acord cu Uniunea Europeană. Deci, din acest punct de vedere, cererea de reexaminare a Președintelui României este corectă.

Subiectul în discuție este art. 1 alin. (1), adică tocmai această datorie pe care unitățile de cercetare au acumulat-o și pe care, din păcate, după 1 ianuarie 2010, nu mai putem s-o luăm în calcul.

Deci din acest punct de vedere și-a exprimat aici colegul meu, secretarul Comisiei de agricultură, Marian Avram, punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, că nu putem să susținem așa cum a fost ea aprobată și propusă ordonanța de urgență și susținem Legea de respingere a ordonanței de urgență.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt alte intervenții? Nu sunt.

Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor admise.

Titlul legii: Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 96/2008 privind modificarea art. III alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 29/2005 pentru modificarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești”.

Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 2 sunt observații?

Nu sunt.

Adoptat. Punctele 3, 4 și 5. Dacă sunt observații?

Nu sunt.

Adoptate. Punctul 6. Nu sunt observații.

Adoptat.

36. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Mulțumesc, doamnă președinte.

În Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost adoptată cererea de reexaminare formulată de Președintele României, eliminându-se un aspect de discriminare pentru această categorie de personal în raport cu cea a magistraților cât privește incompatibilitățile.

Suntem de acord cu raportul comisiei așa cum a fost întocmit în legătură cu această cerere. Mulțumesc.

Raportul comisiei, vă rog.

Raport înlocuitor asupra cererii de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2010.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată cu reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2010 privind statutul personalului din serviciile de probațiune.

Această lege adoptată de Camera Deputaților și de Senat a fost trimisă spre promulgare Președintelui României la data de 31 mai 2011. Președintele României, în urma analizării legii, a formulat cerere de reexaminare. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a reexaminat Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2010.

La data de 21 septembrie 2011, Comisia juridică, de disciplină și imunități a întocmit raportul inițial prin care a admis cererea de reexaminare formulată de Președintele României. Raportul a fost retrimis la comisie.

În urma reexaminării, în cadrul comisiei, s-a luat hotărârea de a prezenta plenului, prin unanimitate de voturi, propunerea de menținere a raportului inițial, prin care s-a admis cererea de reexaminare formulată de Președintele României.

Prin urmare, se supune plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul și conținutul său, legea face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

## Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Intrăm în dezbaterea amendamentelor admise.

La punctul 1 – Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probațiune.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat. La punctul 2, sunt observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctele 4 și 5. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. Urmează votul final.

37. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961.

Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu.

Raportul comisiei? Domnul președinte Canacheu, vă rog.

## Mulțumesc, doamnă președinte. Bună ziua!

La cererea de reexaminare asupra Legii privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 – 31 decembrie 1961, comisia a hotărât cu majoritate de voturi, 11 la 10, în data de 18 octombrie, să respingă propunerea de reexaminare, deși textul prezidențial face referire la prevederile constituționale și ale Legii finanțelor publice, care condiționează adoptarea unei legi care are influențe financiare în buget.

În raportul înlocuitor, conform prevederilor regulamentare, întocmit după scurgerea celor șapte zile în care se puteau propune amendamente, cu aceeași majoritate, comisia a hotărât respingerea cererii de reexaminare.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Vă rog, domnul Călian.

Doamnă președinte, Stimați colegi, Proiectul de lege este unul bun, însă, din păcate, resursele financiare sunt, așa cum știm cu toții, destul de reduse.

Tocmai de aceea, pentru a nu respinge acest act normativ, solicit retrimiterea la comisie, astfel încât să vedem dacă suntem în măsură să găsim soluțiile financiare necesare punerii în practică a acestui act normativ.

Termen: două săptămâni.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Da.

Domnul Mircovici și după aceea punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Niculae Mircovici**

**:**

Doamnă președinte, Domnilor colegi,

Fac parte din majoritatea de 11 la 10 care a determinat adoptarea acestui raport privind menținerea formei legii adoptate inițial de Parlamentul României.

Vă reamintesc ceea ce spuneam la ședința când s-a adoptat această lege că, în momentul în care s-a depus, erau aproximativ 300 de oameni cărora li se adresa această lege – în momentul depunerii inițiativei. În momentul în care noi am votat legea în Parlament mai erau 80.

Nu știm câți sunt în momentul de față, dar vă rog să vă imaginați ceea ce ați văzut împreună cu mine pe 25 octombrie, cu ocazia aniversării a 90 de ani de viață ai Majestății Sale Regele Mihai I al României. V-aș reaminti că toți acești ofițeri despre care este vorba sunt ofițeri care au făcut parte din Armata Regală. Deci ar trebui să fi avut cel puțin 21, 22 de ani vârsta la momentul de atunci, în 1944. În această situație, cred că ar trebui să găsim modalitatea prin care astăzi să fim de acord cu trimiterea acestei legi la vot final și cu promulgarea ei, nu pentru altceva decât să nu fim puși în situația ca, în momentul în care totuși ne vom decide să votăm această lege, ea să nu mai aibă obiect, nemaiavând cui să se adreseze.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Punctul de vedere al Guvernului.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Punctul de vedere al Guvernului, și pe parcursul dezbaterii, și în această etapă este un punct de vedere negativ la această inițiativă legislativă.

Cu regret, și regretul personal, este vorba de Legea finanțelor publice, chiar dacă impactul financiar este mai mare sau mai mic, faptul că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. Am citit și din cererea de reexaminare. În consecință, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține raportul de examinare, susține și propune aprobarea cererii de reexaminare, dar total de acord cu propunerea făcută anterior de a se rediscuta în comisie, în termen de două săptămâni. Poate se identifică o soluție, poate se revine la raport.

În consecință, susținem propunerea de retrimitere în comisie.

Mulțumesc.

Vă rog, doamna Aura Vasile și după aceea domnul Scutaru.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

Aud constant din partea partidelor de la guvernare, mai ales de la Partidul Democrat Liberal – scuze, domnule general, nu făceam referire la dumneavoastră, ci la ceilalți colegi – că atunci când trebuie onorați sau când trebuie făcute unele îndreptări, unele corecții față de cum ne-am purtat la un moment dat din cauza regimului și din cauza timpului cu niște oameni, de fiecare dată ni se spune „nu sunt bani”, „nu se poate”.

Probabil că dacă ne-am uita în zilele de astăzi câți bani se cheltuiesc cu cazarea consilierilor, cu plățile care se fac cu indemnizații și toate celelalte ar depăși cu mult, foarte mult anumite corecții care s-ar face și se spune acum că, vezi Doamne! nu ajunge bugetul.

Cred că ne-a obișnuit Guvernul acesta, Guvernul Boc, cu noțiunea de unu la șapte. Au spus că au făcut planificări pentru pensionari unu la șapte. Posturile în sistemul de sănătate se ocupă unu din șapte. Deci trebuie să dispară șapte ca să angajăm o altă persoană. Dacă facem proporția copiilor care au luat bacalaureatul, o să vedeți că se respectă proporția de unu la șapte.

În acest moment, așa cum spuneau colegii din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională mai sunt 80 de supraviețuitori a căror vârstă e undeva în jurul a 80 de ani.

Așa cum propune reprezentantul Guvernului și liderul de grup al Partidului Democrat Liberal, reîntoarcerea la comisie pentru a nu fi trântită – și undeva, cândva să luăm în calcul acest lucru – probabil că și pentru acești veterani se merge tot pe proporția de unu la șapte.

Stau și mă crucesc, vă rog să mă credeți, în momentul în care pentru 19 sportivi au existat atâtea dezbateri, pentru 80 de bătrâni care pot să mai trăiască – să le dea Dumnezeu sănătate, să trăiască foarte mult! –, că există atâta pasiune.

În momentul în care toate grupurile parlamentare în comisia de fond au fost de acord, cred, mai ales că se apropie bugetul, să aprobăm acest proiect de lege, proiectul fiind aprobat atunci, probabil că bugetul va trebui să țină cont de acest lucru.

În acest moment, a se spune „nu acceptă bugetul”, „nu încape în buget” și toate celelalte, domnule secretar de stat, dar bugetul acesta va acoperi ceva pe tot ceea ce ține de cetățeni, de anumite onoruri care trebuie făcute ori acest Guvern nu guvernează pentru cetățeni? Guvernează pentru cine?

Vă rog, domnul Scutaru, și după aceea domnul Călian.

## Mulțumesc, doamnă președinte.

În primul rând fac un apel de suflet către colegul meu Călian pentru a-și retrage această propunere, fiindcă discutăm pe bandă rulantă diverse solicitări de retragere.

Aș vrea să vă întreb, domnule secretar de stat – vă înțeleg cinismul de care dați dovadă –, poate ne puteți spune în fața plenului, în două săptămâni cât estimați că din cei 88–90 de beneficiari mai rămân în viață și dacă ne puteți spune care este influența financiară asupra bugetului.

## Stimați colegi,

La 25 octombrie, de Ziua Armatei – îmi pare rău că nu am declarațiile –, au fost făcute declarații de către domnul primministru, de către domnul președinte, în care vorbim de acel moment în care sărbătorim Ziua Armatei, eliberarea Careiului.

Țin minte că acum vreo doi-trei ani, când cel mai mare cimitir militar românesc din Basarabia, de la Țiganca, unde vreo 5.000 de ofițeri și soldați ai Armatei Regale au murit la forțarea Prutului, a fost reprezentantul Președinției cu coroană de flori depusă din partea Președintelui României.

Stimați colegi,

La forțarea Prutului, la recucerirea Careiului au luptat soldați conduși de acești oameni. Îmi pare rău că n-am știut să-i anunț, să vedeți ce vârstă au. Au în jur de 85 de ani, între 85 și 92–93 de ani.

Cât mai retrimitem noi această lege la comisie vor muri, cum au murit și acum 2-3 ani de zile, și din 300 și ceva, au rămas 80 și ceva de inși. Dacă mai stăm cu retrimiterile, în curând această lege dispare de la sine fiindcă nu mai avem cui să ne adresăm, domnule Călian.

Deci, vă rog, retrageți-vă propunerea. Din ’44 până în ’55, oamenii aceștia au fost o dată loviți de regimul comunist. Acum, pur și simplu, le mai dăm lovitura finală, ca după 20 de ani de la Revoluție, când spunem că am scăpat de comunism, că am condamnat comunismul, practic, noi devenim, într-un fel, într-o altă formă, călăii definitivi ai lor, în care le dăm lovitura de grație și nu le recunoaștem meritele.

Când suntem într-adevăr recunoscători pentru ceea ce au făcut, pe 25 octombrie, când sărbătorim Ziua Armatei? Când vorbim de victimele comunismului, în toate aceste discursuri pe care le facem, mai ales dumneavoastră, că sunteți partid de dreapta, stimați colegi, sau la astfel de situații, când un domn secretar de stat vine și ne vorbește de buget și de reduceri, cu nonșalanța cu care își numără foile de hârtie din față?

Domnul deputat Petru Călian, vă rog.

## **Domnul Petru Călian:**

## Doamna președinte, Stimați colegi,

Prima dată când am venit la microfon pe acest subiect am spus clar: este o inițiativă legislativă bună. Însă vreau să-i întreb pe inițiatori, ce doresc? Doresc doar discursuri populiste, doresc să promovăm această lege, care să nu fie pusă în practică niciodată? Dacă doriți asta, o putem face în varianta în care vă lăudați dumneavoastră.

Însă Legea finanțelor publice spune clar, foarte clar, faptul că trebuie să găsim și banii necesari, mulți, puțini, câți sunt, și atunci aș vrea să vă fac o propunere elegantă care să rezolve problema, într-adevăr, și acei oameni – 80-90 câți or fi! – să primească banii.

Vă propun să retrimitem la comisie doar pentru o săptămână această propunere legislativă, iar în această săptămână să veniți cu amendamente și să specificați faptul că plățile vor fi făcute în anul bugetar 2012, iar noi – prin Legea bugetului, pe care urmează s-o adoptăm pentru 2012 – să includem acele sume. Este soluția elegantă, dar legală.

Dacă doriți să mergem pe această variantă, cu siguranță că acei oameni vor beneficia și se vor bucura de acei bani.

Dacă doriți, în continuare, să discutăm populist, sigur că votăm această lege, dar ea nu va putea să fie pusă în practică în forma pe care dumneavoastră ați inițiat-o. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian George Scutaru**

**:**

Doresc o scurtă intervenție pe procedură.

## Mulțumesc și eu.

Nu cred că v-a pronunțat numele, domnule deputat. Am să supun la vot această propunere de întoarcere la comisie, pentru termenul de o săptămână.

Vă rog să pregătiți cartelele.

Haideți, vorbiți, dar cred că lucrurile sunt destul de clare în momentul ăsta. Sunt două puncte de vedere pe care le tranșăm prin vot.

## Doamna președinte,

Vreau să vă spun că atunci când au fost discuții la comisie, și nu o dată, pe acest subiect – colegul nostru nu este membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și nu cunoaște cum au evoluat dezbaterile –, la acel moment Ministerul Apărării a precizat foarte clar că legea poate fi aplicată cu fondurile și cu bugetul pe care le are Ministerul Apărării în acest moment.

Deci putem să beneficiem și să facem diverse artificii, să retrimitem la comisie, dar Ministerul Apărării Naționale, pe fondurile puține pe care le are, poate să aplice legea aceasta în acest moment.

Vă rog, domnul deputat Neacșu.

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Evident că despre procedură am să discut, așa cum fac de fiecare dată.

Dar, de data asta, este vorba despre procedura pe care, cu tot respectul, colegul meu – domnul deputat Călian – o aplică. Nu este întâmplător absolut deloc modul Domniei Sale de lucru. Înarmat cu niște dispoziții și cu un aparat de colegi conștiincioși, întoarce la comisie toate proiectele de hotărâre care au raport favorabil.

Vă rog să verificați aceste lucruri și veți vedea că toate propunerile de întoarcere la comisie sunt cele care au avut raport de adoptare.

Lucrurile legate de interes, de soluții sau de altceva sunt totuși discutabile.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

## Bun.

Înțeleg că propunerea este ca săptămâna viitoare să avem înapoi, la plen, raportul – marți –, ținând cont de faptul că sunt comisii și mâine, și luni, toată ziua, conform programului.

Supun la vot propunerea de reîntoarcere, cu obligația ca marți să fie pe plen.

- Votul este deschis.

Cu rugămintea, domnule președinte, să luați în discuție acest lucru. Evident, discutați cu Ministerul Finanțelor și cel al Apărării.

38. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere, în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora din urmă.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Punct de vedere al Guvernului, vă rog. După aceea, raportul comisiei.

**Domnul Eusebiu Manea Pistru-Popa** _– secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Prezentul act normativ de modificare și completare a Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 a fost elaborat cu scopul de a stabili măsurile necesare pentru aplicarea Regulamentului Comisiei Europene nr. 595/2009.

Acest regulament stabilește condițiile de omologare a vehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile poluante provenite de la vehiculele grele, accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor cu privire la elementele care influențează emisiile poluante. Regulamentul este obligatoriu, în toate elementele sale, și se aplică direct în toate statele membre, începând cu data de 31 decembrie 2012. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Raportul comisiei. Domnule Trășculescu, vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată în fond cu Proiectul de lege pentru modificarea și completarea art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere, în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România.

Proiectul de lege a fost respins de Senat, în ședința din 9 martie 2011.

A fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, cu observații și propuneri care au fost preluate de inițiator. Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, la fel și de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 78/2000, în sensul instituirii a trei noi convenții.

Proiectul are în vedere dispozițiile art. 11 din Regulamentul European nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, din 18 iunie 2009, privind omologarea de tip a autovehiculelor și a motoarelor cu privire la emisiile provenite de la vehiculele grele (Euro VI), și accesul la informații privind repararea și întreținerea vehiculelor, și de modificare a Regulamentului European nr. 715/2007 și a Directivei Europene 46/2007.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate și certificarea autenticității vehiculelor rutiere, în vederea comercializării, înmatriculării sau înregistrării acestora în România, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Mulțumesc mult.

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

39. Proiectul de lege pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituțional în domeniul managementului substanțelor chimice.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cineva cuvântul?

Nu.

Din partea Guvernului, punctul de vedere?

Mulțumesc, doamna președinte.

Prezentul proiect de lege propune modificarea art. 4 din Legea nr. 349/2007 pentru reorganizarea cadrului instituțional în domeniul managementului substanțelor chimice.

Potrivit art. 121 din Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.907/2006, România avea obligația de a armoniza legislația și trebuia corelată cu cea europeană, în sensul desemnării autorităților competente pentru aplicarea Regulamentului EACH. Aceste autorități sunt: Ministerul Mediului și Pădurilor, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Având în vedere cele enunțate anterior, vă rugăm să aprobați prezentul act normativ.

Vă mulțumesc. Raportul comisiei, vă rog.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată prin adresa din 26 aprilie 2011 cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituțional în domeniul managementului substanțelor chimice.

Camera Deputaților este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 20 aprilie 2011.

Obiectul de reglementare a fost detaliat de minister. La lucrările comisiei au fost prezenți 28 de deputați, din totalul de 30 de membri ai comisiei.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituțional în domeniul managementului substanțelor chimice, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci urmează votul final și pentru acest proiect de lege.

40. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2011 pentru modificarea și completarea legislației cu privire la eliberarea, gestionarea și monitorizarea documentelor de călătorie acordate pensionarilor, veteranilor de război și văduvelor de război. Dacă inițiatorul dorește să intervină? Nu.

Pe procedură, domnule deputat Călian, vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Sigur, de fiecare dată când iau cuvântul, încerc să aduc și argumente care să stea la baza solicitării mele.

Legat de acest act normativ, solicit retrimiterea la comisie în vederea prorogării termenului de punere în aplicare, ca urmare a faptului că această lege a apărut destul de târziu și nu mai este timpul fizic, astfel încât acele documente la care face referire legea să poată să fie, efectiv, redactate și tipărite.

Deci, prorogarea până la începutului anului 2012. Termen: două săptămâni. Mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Mulțumesc și eu. Supun la vot această propunere. Votul este deschis.

41. Proiectul de lege pentru aprobarea modificării sursei de finanțare a taxelor și impozitelor în cadrul Proiectului privind reconstrucția drumurilor forestiere afectate de inundații și corectarea torentelor din zonele forestiere, prin Acordul-cadru de împrumut FP 1.556/2006 dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 23 august 2007 și Paris la 30 august 2007. Punctul de vedere al Guvernului?

Mulțumesc, doamna președinte.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea sursei de finanțare a taxelor și impozitelor din cadrul acestui proiect de reconstrucție a drumurilor forestiere, în vederea suportării acestuia de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului și Pădurilor. Ca urmare, Guvernul – prin Ministerul Finanțelor Publice – susține adoptarea și este total de acord cu concluziile prezentate în raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Raportul comisiei, vă rog.

Vă mulțumesc.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea sursei de finanțare a taxelor și impozitelor din cadrul proiectului, în vederea suportării acestora de la bugetul de stat, prin Ministerul Mediului și Pădurilor.

Proiectul a fost respins de Senat, în ședința din 7 septembrie 2011, fiind de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii Proiectului de lege pentru aprobarea sursei de finanțare a taxelor și impozitelor în cadrul Proiectului privind reconstrucția drumurilor forestiere afectate de inundații și corectarea torentelor din zonele forestiere, prin Acordul-cadru de împrumut 1.556 dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în ședința din data de 4 octombrie 2011, a fost formulat un raport de adoptare, în varianta prezentată de Guvern.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții? Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Mulțumesc, doamna președinte.

Aș vrea să profit de faptul că aici se află în sală, la prezidiu, și domnul secretar de stat din Ministerul Mediului și Pădurilor – responsabil cu Departamentul de păduri – și aș fi vrut să ne spună dacă, într-adevăr, acest proiect de lege avantajează Regia Națională a Pădurilor – pentru că statul preia obligația pentru cele aproape 60 de milioane (valoarea proiectului este undeva la 60 milioane de euro), iar suma din TVA este undeva la 55 milioane de lei.

Este, domnule secretar de stat?

Deci este un ajutor pe care Regia Națională a Pădurilor îl primește.

Deci iată că Guvernul acesta mai face și lucruri bune. Noi – cei din partea dreaptă – mai facem și părți bune.

Deci Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va susține proiectul de lege în forma susținută și prezentată de Guvern.

Mulțumesc.

Vă rog.

Această inițiativă este pornită de anul trecut, când am descoperit cu stupoare că Regia Națională a Pădurilor realiza aceste obiective de interes public – drumurile forestiere – cu banii ei, suportând TVA-ul.

Mai mult decât atât, la un moment dat a trebuit chiar să dea TVA-ul aferent acestor lucrări înapoi, din fondurile proprii.

Deci inițiativa este bine-venită pentru Romsilva și ajută la dezvoltarea de drumuri forestiere.

Mulțumesc.

Nefiind amendamente, urmează votul final.

42. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor deputați,

Noi susținem raportul, cu amendamente, al Comisiei pentru sănătate și familie.

Vă mulțumim dacă aprobați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. Raportul comisiei, vă rog.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaților, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a fost retrimis Comisiei pentru sănătate și familie în vederea reexaminării și depunerii unui nou raport.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, intervențiile legislative vizând redefinirea noțiunii de coplată, stabilirea categoriilor de asigurați care sunt scutite de coplată, precum și stabilirea cadrului legal pentru aprobarea – prin contractul-cadru și normele de aplicare ale acestuia, a listei serviciilor medicale pentru care se încadrează coplata și nivelul coplății pe asigurat și pe an calendaristic.

La întocmirea raportului de înlocuire, Comisia pentru sănătate și familie a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul Comisiei pentru muncă și protecție socială, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, punctul de vedere al Ministerului Sănătății.

În raport cu obiectul și conținutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Având în vedere cele prezentate mai sus, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, domnule deputat Horia Cristian, aveți cuvântul.

Doamna președinte, Stimați colegi,

Puțini, câți suntem, dar buni.

Legea se referă la introducerea sistemului de coplată în sănătatea din România.

În principiu, sistemul de coplată este prezent în toate țările din lume. Nu este nicio noutate.

Comisia a hotărât ca acest mecanism de coplată să fie la îndemâna Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și să fie aplicat ca un procent din valoarea serviciilor, așa cum le stabilește Casa Națională, în urma negocierii cu furnizorii de servicii de sănătate.

Grupul parlamentar al PNL va susține și va vota acest proiect de lege.

Mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog, doamna deputat, aveți cuvântul.

Eu, ca reprezentant al Comisiei pentru sănătate și familie, și ca membru PSD, vreau să vă spun, stimați colegi, că, deși acest sistem de coplată este introdus în toată Uniunea Europeană și că o să existe un moment în care și România ar trebui să se alinieze, acel moment nu este acum.

Această ordonanță mai aduce încă o taxă către populația României, și așa sărăcită, și așa fără drept de acces la sănătate, acest nou sistem de a mai lua un ban fiecărui cetățean presupune ca fiecare pensionar, de exemplu, din venitul lui pe cele 12 luni, cel puțin o lună să fie contravaloarea pentru coplată.

Eu cred că fiecare dintre dumneavoastră o să gândiți că această povară nu este pentru momentul actual, cu atât mai mult cu cât acești bani, pe care asiguratul trebuie să-i dea către orice serviciu medical, sunt bani care nu intră în Fondul unic de asigurări de sănătate. Cel puțin așa cum este ordonanța, sunt venituri care o să fie venituri proprii ale cabinetelor medicale sau ale spitalelor.

Vreau să spun că, din aceste motive, grupul nostru nu va vota această ordonanță. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul Petru Călian, vă rog, aveți cuvântul.

## Vă mulțumesc.

Dacă tot suntem de serviciu – puțini, dar buni, așa cum foarte bine spune distinsul coleg deputat de la PNL – de această dată nu voi cere, sub nicio formă, retrimiterea la comisie a acestui act normativ, însă am venit la microfon pentru a mulțumi Grupului parlamentar al PNL pentru că sprijină această măsură necesară. Chiar dacă este puțin dureroasă, fac precizarea că sumele care urmează să fie adunate în urma acestui act normativ sunt sume care, indirect, se reîntorc tot în sistemul de sănătate, iar ele vor avea menirea să ducă la un act medical de calitate mult mai bună și, de asemenea, să echilibreze, oarecum, și situația din sistemul medical atunci când vorbim despre medici, pentru că, de multe ori, ne plângem că ne pleacă medicii, însă stăm pasivi și nu luăm nicio măsură.

Această lege, cu siguranță, va rezolva un pic din tot ceea ce înseamnă problema medicilor din România. Și, mai mult decât atât, ne va alinia și din acest punct de vedere la legislația Europei cinstite și civilizate.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenții în cadrul dezbaterilor generale, discutăm amendamentele admise.

Titlul legii – „Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății”.

Observații?

Nu sunt.

Adoptat. Punctul 2. Observații? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 3 la punctul 7, observații? Nu sunt.

Adoptate. Punctul 8. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9. Observații? Nu sunt.

Adoptat.

De la punctul 10 la punctul 14 dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat.

43. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23 din 2009 privind activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a conformității.

Guvernul?

Punctul de vedere, vă rog.

## **Domnul Constantin Claudiu Stafie** _– secretar de stat_

_în Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri_ **:**

## Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal pentru organizarea activității de acreditare și măsurile necesare în vederea aplicării dispozițiilor ce privesc acreditarea prevăzute în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a cerințelor de acreditare și de supraveghere a pieței în ceea ce privește comercializarea produselor.

Activitatea de acreditare, ca activitate de autoritate publică, se încredințează organismului național de acreditare, recunoscut prin hotărâri de guvern, la propunerea Ministerului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem plenului adoptarea acestui act normativ. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Vă rog, raportul comisiei.

Vă mulțumesc, doamnă președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu proiectul de lege menționat.

Vreau să subliniez că Senatul a adoptat proiectul de lege. Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au avizat favorabil proiectul de lege, proiect care are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal pentru organizarea activității de acreditare și măsurile necesare în vederea aplicării dispozițiilor ce privesc acreditarea prevăzută în Regulamentul Parlamentului European.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea amendamentelor.

Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2009 privind activitatea de acreditare a organismelor de evaluare a conformității Observații? Nu sunt. Adoptat. La punctul 2, observații? Nu sunt. Adoptat. Punctele 4, 5, 6 și 7. Dacă sunt observații? Nemodificate de comisie. Nu sunt. Adoptate. Punctul 8. Observații? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9. Nu sunt observații. Adoptat. De la punctul 10 la punctul 20, dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptate. Trecem la Proiectul de lege privind... Vă rog. Domnul Iancu. A fost o scăpare? Vă rog.

Am vrea să revenim asupra art. 11 la lit. d). Există un amendament care presupunea abrogarea lit. d), dar, în urma discuțiilor cu ministerul, se impune menținerea lit. d), cu eliminarea ultimei părți, respectiv eliminăm „... și are drept de veto în luarea deciziilor” etc.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Bun. Înțeleg că este o modificare. Supunem la vot.

O să vă rog să vă pronunțați prin vot asupra acestei modificări.

Votul este deschis.

S-a aprobat propunerea făcută de domnul președinte Iancu.

44. Proiectul de lege privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Nu.

Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog.

## **Domnul Eugen Curteanu** _– secretar de stat_

## _la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Proiectul de lege supus atenției dumneavoastră reglementează cadrul general privind regulile de amplasare și de autorizare a mijloacelor de publicitate, pornind de la faptul că actele normative în vigoare ce reglementează domeniul activității de publicitate nu oferă un cadru reglementat coerent și corelat care să acopere și aspectele de calitate, coerență arhitecturală, siguranța mediului construit și natural, protecția peisajelor, monumentelor istorice și zonelor protejate. Observăm cu toții în cadrul municipiilor și orașelor sau comunelor aflate în vecinătatea

marilor orașe ocuparea excesivă și haotică a spațiului public cu mijloace publicitare care prin natura, conținutul sau modalitatea de amplasare și expresie au un efect negativ asupra calității mediului de viață al locuitorilor.

Pentru aceste motive, prezenta lege urmărește să acopere lipsa normelor unitare referitoare la aspectele anterior menționate, venind în sprijinul atât al autorităților locale, care, în baza cadrului general stabilit prin acest proiect, să poată realiza un regulament specific dedicat domeniului publicității, cu detalierea, în funcție de contextul local, cât și să asigure un just echilibru între interesul general și cel al cetățenilor și al operatorilor de publicitate.

Pentru aceste considerente, vă rugăm să fiți de acord cu actul normativ supus atenției dumneavoastră și cu raportul de adoptare propus de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, cu mențiunea că, într-adevăr, Departamentul legislativ face observația că data de 1 noiembrie 2011, prevăzută în art. 56 alin. (1), nu mai este o dată realistă. Prin urmare, vă propunem data de 1 ianuarie 2012.

Vă mulțumesc și eu. Raportul comisiei? Vă rog.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată prin adresa din 11 aprilie 2011 cu dezbaterea pe fond, în procedură obișnuită, a Proiectului de lege privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și avizul favorabil, cu un amendament admis și amendamente respinse, al Comisiei pentru industrii și servicii.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului general privind regulile de amplasare și de autorizare a mijloacelor de publicitate.

Comisia propune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise și amendamentele respinse, astfel cum sunt redate în anexă.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform art. 76 din Constituția României. În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaților, comisia a examinat proiectul de lege în ședințele din 28 iunie și 26 iulie 2011.

La lucrările comisiei au fost prezenți 30 de deputați din totalul de 30 de membri.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Senatul a respins proiectul de lege în ședința din 6 aprilie, dar Camera Deputaților este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituția României.

Pentru stenogramă, subliniem câteva corecturi care trebuie aduse textului proiectului de lege supus adoptării, și anume: la art. 41, partea introductivă, trimiterea se va face la art. 6, în loc de art. 7.

De asemenea, pentru uniformitate în redactare, va fi folosită în tot cuprinsul legii sintagma „regulament local privind amplasarea mijloacelor de publicitate”, deoarece în mai multe articole ale proiectului de lege sunt diferite sintagme. Iar la art. 56 alin. (1), a menționat și domnul secretar de stat, termenul de 1 noiembrie este deja depășit și propunem termenul de 1 ianuarie 2012.

Vă rog. Pe procedură, doamna Aura Vasile.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Felul în care a fost prezentat raportul comisiei de fond ne-a arătat clar că sunt amendamente care nu au trecut prin comisie, iar așa cum noi am primit proiectul de lege, ceea ce dânsul susține – înlocuiri și toate celelalte –, conform regulamentului, doamnă președinte, nu se pot face în timpul dezbaterilor, în condițiile în care acum am putea să așteptăm până se întrunește Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și toți să fie de acord.

De aceea, cred eu că regulamentul vă permite și dumneavoastră să întoarceți acest proiect de lege la comisie, pentru a se face toate adnotările și toate amendamentele pe care domnul deputat le-a prezentat, urmând să fie prezentat în ședința de mâine.

Domnul Petru Călian. Vă rog.

## Doamnă președinte, Stimați colegi,

După cum constatați și dumneavoastră, roata se învârte. Văd că este de serviciu PSD și cere la orice proiect bun retrimiterea la comisie. Însă, de această dată, doamna vicelider are perfectă dreptate. Fiind prorogată o dată, acest lucru se poate face în mod legal doar în comisie. Acceptăm retrimiterea la comisie, însă, pe un termen scurt, de o săptămână, astfel încât să ne încadrăm cu această lege, care să producă efecte de la 1 ianuarie 2012.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Vă mulțumesc. Supun la vot această propunere. Votul este deschis.

45. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 129 din 2000 privind formarea profesională a adulților.

Dacă din partea inițiatorului dorește să ia cineva cuvântul?

Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Având în vedere că observațiile și propunerile Guvernului au fost preluate în raportul Comisiei pentru muncă și protecție socială, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale susține prezenta propunere legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Raportul comisiei? Vă rog. Doamna Aura Vasile.

## Domnule președinte,

Cred că trebuie să retrimitem la comisie acest proiect de lege și îmi argumentez de ce. Toate amendamentele din 696/2010, deci PL-x 696, sunt preluate în PL-x 75/2011, care modifică Ordonanța Guvernului nr. 129/2000, proiect de lege care este în dezbaterea Comisiei pentru muncă și protecție socială și a Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Săptămâna trecută, în ultima zi în care au fost ședințe de comisie, s-au pus de acord Ministerul Învățământului cu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, iar tot ce este în acest proiect este preluat în PL-x 75/2011. O să spun că ceea ce colegii noștri din Grupul UDMR au solicitat, ca pregătirea profesională a persoanelor adulte să poată fi făcută și în limba maghiară, pot spune că PL-x 75, în condițiile în care se armonizează și se fac modificările, permițându-se ca această pregătire să fie făcută de instructorul sau de oamenii din Consiliul Europei sau din toate țările membre, am spus că dacă se poate face în limba engleză, bineînțeles, se poate face și în limba maghiară. În momentul în care se prezintă 696, așa cum este el prezentat, atunci sunt obligată să întreb ministerul, așa cum este și regulamentul și așa cum se prevede când trebuie cheltuite fonduri pentru aceste lucruri, de unde luați banii pentru a putea să faceți acest lucru? Pentru că, în condițiile acestea, nu se respectă nici... parcă art. 15, nu mai știu, din Constituție și, bineînțeles, așa cum apare la dezbaterea parlamentară.

Deci cred eu că ar trebui să retrimitem la comisie, pentru a aștepta să vină PL-x 75 care cred că săptămâna asta va fi finalizat, pentru că cele două ministere s-au reglementat, și pe urmă o să discutăm cu colegii de la UDMR ce și cum... mai departe, în condițiile în care amendamentele din 696 au fost... nu, filozofia acestui proiect de lege a trecut, ca amendamente, în proiectul pe care vi l-am spus.

Domnul Călian.

## **Domnul Petru Călian:**

Sigur, din două rele trebuie să alegem varianta optimă. Acceptăm retrimiterea la comisie, însă, la fel, pentru o perioadă scurtă de timp...

Am înțeles. Atunci, rog inițiatorul propunerii de retrimitere la comisie să dea un termen.

## Doamnă președinte,

Probabil că nu mâine, poate poimâine, o să aveți ședința de Birou permanent și puteți să stabiliți acest lucru, ședința comună între Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport. Vă spun sigur – și colegii mei pot să certifice – că toate amendamentele din proiectul acesta sunt preluate în 75, unde ele sunt puse regulamentar. În acest proiect, trebuie să-l întreb pe domnul deputat de unde banii, că toți suntem săraci și la fiecare chestie ați spus „nu avem bani”.

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Bun. Probabil că în două săptămâni. Haideți să îi dăm un termen de două săptămâni. Votul este deschis.

Propunere legislativă privind declararea zilei de 16 noiembrie Ziua Patrimoniului Mondial din România. Dacă inițiatorul dorește să intervină? Raportul comisiei? Vă rog. Domnul Victor Socaciu. Raportul comisiei.

Propunerea legislativă privind declararea zilei de 16 noiembrie Ziua Patrimoniului Mondial din România a fost transmisă comisiei cu adresa Pl-x 225 din data de 2 mai 2011.

Potrivit art. 73 din Constituția României, republicată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Inițiativa are ca obiect de reglementare instituirea datei de 16 noiembrie ca Ziua Patrimoniului Mondial în România, având ca punct de pornire hotărârea luată în acest sens la a XXXIV-a Sesiune a Comisiei pentru Patrimoniul Mondial în cadrul UNESCO.

Propunerea, de altfel, vizează promovarea valorilor de patrimoniu din România care se află înscrise în lista patrimoniului mondial, pentru o mai bună cunoaștere a acestora, precum și a locului pe care-l ocupă cultura română în cadrul general al valorilor culturale internaționale.

La lucrările comisiei au fost prezenți 16 deputați, din totalul de 20 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votului. Vă mulțumesc.

și în România, UNESCO și Consiliul Europei promovează anual, la diverse date, zile dedicate diverselor categorii de patrimoniu.

Astfel, începând cu anul 1983, pe data de 18 aprilie, la inițiativa ICOMOS, Comitetul Internațional al Monumentelor și Siturilor Istorice, se celebrează și în România Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor ce marchează în fiecare an o anumită categorie de patrimoniu.

Începând cu anul 1989, din inițiativa comună a Consiliului Europei și a Uniunii Europene, și în România se organizează Zilele europene ale patrimoniului. Evenimentele au loc în cursul lunii septembrie, în fiecare an.

Din anul 2005, la inițiativa Ministerului Culturii și Comunicării din Franța, Europa a adoptat Programul Noaptea muzeelor, România a organizat și ea, pentru al șaselea an consecutiv, această manifestare.

Așadar, ținând seama de multitudinea și diversitatea manifestărilor menționate anterior, considerăm că instituirea unei noi manifestări dedicate patrimoniului ar duce, pe de o parte, la diminuarea numărului de participanți și de interesați, iar, în același timp, ar presupune cheltuieli suplimentare.

Și eu vă mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului? Vă rog.

**Domnul Vasile Timiș** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Patrimoniului Național_ **:**

Vă mulțumesc. Doamnă președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, din mai multe considerente. Am să enumer câteva. Pe plan mondial

## **Doamna Roberta Alma Anastase:**

Și eu vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Nefiind nici amendamente, urmează votul final.

Vă propun să încheiem astăzi.

Ne vedem mâine, începând cu ora 10.00.

Vă mulțumesc și vă doresc o seară bună!

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591271]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 131/18.XI.2011 conține 84 de pagini.**

Prețul: 25,20 lei