Ovidiu Cristian Dan Marciu

## Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Județul Giurgiu – ferit de tragedii în ipoteza unui cutremur major!”.

Comisia Europeană a realizat un amplu studiu privind expunerea populației din întreaga lume la dezastre naturale, a cărui concluzie publicată în 2017, alarmantă, este că în ultimii 40 de ani, la nivel mondial, riscul ca oamenii să fie grav afectați de dezastre naturale s-a dublat. Și cel mai mare este riscul de cutremure.

Dincolo de riscul dat de activitatea seismică, mai există și problema calității construcțiilor. Calitatea construcțiilor este o componentă importantă a riscului seismic.

În România nu au existat coduri solide de proiectare antiseismică mai devreme de anul 1963. Acestea s-au înăsprit, prima oară, după cutremurul din 1977 și, a doua oară, după cele trei cutremure mari din vara anului 1990. O construcție este încadrată într-o clasă de risc seismic printr-un raport de expertiză tehnică întocmit de un expert tehnic atestat MLPAT, în condițiile Regulamentului de verificare și expertizare de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 925/1995.

Deși prezicerile că România va fi lovită de un mare cutremur, din fericire, nu s-au împlinit, au fost însă nenumărate seisme mici care au speriat populația.

Potrivit măsurătorilor Institutului Național de Fizică a Pământului, Giurgiu este încadrat într-o zonă de risc crescut. În județul Giurgiu nu există un expert tehnic atestat MLPAT în construcții. Cei care doresc să facă acest lucru trebuie să apeleze, în majoritatea cazurilor, la o firmă din București, o procedură anevoioasă și scumpă.

În municipiul Giurgiu, în acest moment, numărul total al blocurilor se apropie de 400. Până în 1977, la Giurgiu au fost construite 116 blocuri: 9 dintre acestea în perioada 1948–1966, 107 în perioada 1967–1977. În municipiul Giurgiu nu avem clădiri de locuințe multietajate expertizate și încadrate în clasa I de risc seismic, cu risc ridicat de prăbușire.

Conform studiilor și analizelor asupra datelor acumulate după producerea cutremurului major din 1977, imobilele cu risc de prăbușire major sunt cele construite în perioada interbelică, însă nu există o situație cu privire la expertizarea tehnică a acestora și încadrarea lor la un anume grad seismic.

În ultimii ani, executarea lucrărilor de investiție privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe a impus expertizarea mai multor blocuri din Giurgiu:

– în 2014 au fost expertizate 9 blocuri executate în perioada 1967–1977;

– în anul 2016 au fost expertizate 31 de blocuri executate în perioada 1967–1977.

Concluzia tuturor rapoartelor de expertiză tehnică a fost că acestea sunt încadrate în clasa de risc seismic III, care cuprinde construcțiile care sub efectul cutremurului pot prezenta degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranța structurală, dar la care degradările nestructurale pot fi importante. Specialiștii în construcții afirmă că blocurile giurgiuvene sunt bine proiectate și construite și vor face față unui seism de 7,5 grade pe scara Richter. Dovadă că la cutremurul din 1977, spre exemplu, niciun bloc din Giurgiu nu s-a prăbușit.