Alexandru Pereș

## Domnule președinte, Onorat Senat,

În urmă cu o săptămână, vă aduceam la cunoștință evenimentele legate de cea de-a XXXI-a ediție a Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, desfășurat în județul Alba, sub egida UNESCO. Acesta este un festival de care atât județul, cât și întreaga țară are nevoie. A-l cinsti cum se cuvine pe unul dintre cei mai mari oameni de cultură ai României este o obligație morală cu care îi suntem datori lui Lucian Blaga.

Blaga nu a fost doar poet și filozof, așa cum îl cunoaștem majoritatea dintre noi, nu a fost doar o figură marcantă a culturii românești interbelice, cel care a scris „Poemele luminii” și care ne-a lăsat o foarte mare moștenire culturală. Lucian Blaga a fost și un diplomat român care, nu o dată, s-a implicat în crearea unei imagini pozitive a României în afara țării.

În calitatea sa de consilier de presă, de secretar de legație în diferite capitale ale Europei – Varșovia, Praga, Berna și Viena – sau de ambasador în Portugalia, a luat contact cu marile personalități ale timpului și, așa cum afirma Constantin I. Turcu, „servind diplomația românească, Lucian Blaga și-a înțeles rolul de adevărat purtător de cuvânt al vocației de pace și cooperare a poporului român, de apărător al dreptului său inalienabil la independență, suveranitate, integritate și unitate națională”.

În acest sens, în semn de recunoștință pentru activitatea sa diplomatică, și nu numai, în Lancrăm, satul care poartă în nume „sunetele lacrimei”, așa cum spunea Lucian Blaga, și unde se află mormântul acestuia, a fost adus un măslin din Peninsula Iberică. Cel care a avut această inițiativă, istoricul albaiulian Gheorghe Vințan, a pus în Spania bazele Asociației Culturale „Juan Ramon Jimenez și Lucian Blaga”, iar prin plantarea acestui măslin s-a dorit evidențierea legăturii dintre Jimenez și Blaga, care, în anul 1956, a pierdut Premiul Nobel în favoarea spaniolului.

Un alt eveniment care a marcat comemorarea poetului a fost reprezentat de „Zilele Lucian Blaga – 50 de ani de posteritate” (ediție româno-maghiară), care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute la Cluj-Napoca și a continuat la Satu Mare, la Centrul multicultural „Poesis”.

Cu această ocazie, a fost omagiată nu numai memoria lui Lucian Blaga, ci a fost încurajat dialogul social între cele două naționalități, prin traducerea în limba maghiară a unor versuri scrise de Lucian Blaga și de alți poeți români contemporani, dar și a unor poezii ale scriitorilor maghiari în limba română.

Mă bucur că au fost depășite barierele lingvistice și că s-a găsit o cale atât de bună de a-l cinsti pe Lucian Blaga, adaptată la contextul local existent în Satu Mare.

Consider că astfel de evenimente, prin care se păstrează vie memoria marilor personalități ale culturii românești, trebuie încurajate și sprijinite atât de autoritățile locale, cât și de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național. Vă mulțumesc.