Alexandru Pereș

## Domnule președinte,

## Stimate colege și stimați colegi,

Perspectiva umanității în secolul al XXI-lea este una destul de sumbră: astăzi, pe Terra abundă violențele duse până la extrem, actele de terorism internațional, confruntările militare neconvenționale, catastrofele umanitare și ecologice etc. Toate acestea impun cercetarea și găsirea unor soluții eficace de aplanare, stabilizare și înlăturare a conflictelor, începând de la cele interetnice și religioase, politice și militare și terminând cu conflictele sociale și individuale.

Gestionarea eficientă a situațiilor conflictuale necesită, în prealabil, identificarea cauzelor acestora pentru a se putea acționa în scopul folosirii corespunzătoare a efectelor pozitive și al reducerii consecințelor negative. Dacă un conflict nu este gestionat corect, acesta poate conduce la disfuncționalități și calamități.

În ultimele luni, mai multe țări din Africa de Nord și Orientul Mijlociu s-au transformat în adevărate focare de conflict, cel mai recent fiind cel din Libia, unde, în ciuda numărului mare de morți și răniți, protestele se intensifică, provocând un adevărat haos.

Liderul libian Muammar Gaddafi a ordonat aviației militare bombardarea manifestanților, precum și dinamitarea conductelor de petrol din estul țării, zonă care nu se mai află sub comanda sa.

Marile puteri ale lumii s-au aliat pentru a-i transmite liderului Muammar Gaddafi că este momentul să pună capăt masacrului. Unele surse spun că până în prezent sunt peste 1.000 de morți, dar și mult mai mulți răniți.

În întreaga lume, diplomații libieni au demisionat, acuzându-l de genocid împotriva propriului popor pe liderul libian, din cauza numărului foarte mare de victime, iar Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a votat în unanimitate pentru impunerea unui embargo în ceea ce privește comerțul cu arme și muniție cu Libia, precum și înghețarea conturilor liderului Gaddafi și ale celor apropiați acestuia.

Toate acestea au dus în scurt timp la creșterea prețului petrolului, ajungându-se la cel mai înalt nivel din ultimii ani, și anume 119,8 dolari pe baril. Analiștii estimează că prețul țițeiului Brent ar putea atinge cota de 158 de dolari pe baril, în timp ce cotația la New York ar putea urca la 159 de dolari pe baril.

Potrivit calculelor „Reuters”, producția de petrol a Libiei, în medie de 1,6 milioane de barili pe zi, s-a redus în urma revoltelor cu 400.000 de barili pe zi, Libia fiind al doisprezecelea mare exportator de țiței la nivel mondial, dar și statul nord-african cu cele mai mari rezerve de petrol.

În cazul în care prețul petrolului continuă să se aprecieze, acesta ar putea provoca o nouă recesiune la nivel global sau, mai mult decât atât, stagflație.

În același timp, mii de străini au fost evacuați din Libia pe cale aviatică sau maritimă, dar, în continuare, zeci de mii de oameni așteaptă să se întoarcă în țările de origine, goniți de haosul declanșat de liderul libian.