Boris Volosatîi

Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii privind modificarea și completarea Legii nr. 73/1993 pentru înființarea , organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ (PL-x 36/2023/2024; rămasă pentru votul final)

340 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Domnule președinte, Stimați colegi,

Acum 2 ani, la 24 februarie 2022, Rusia putinistă a declanșat un război de agresiune împotriva Ucrainei, după ce în 2014 ocupase ilegal peninsula Crimeea. Războiul a făcut sute de mii de victime omenești de ambele părți, inclusiv în rândul populației civile. Milioane de persoane, în special femei și copii, s-au refugiat în țările vecine. România nu este o excepție.

Țara noastră a manifestat o solidaritate exemplară cu refugiații din Ucraina și le-a acordat autorităților de la Kiev un sprijin substanțial. Au existat și probleme. De multe ori, autoritățile române au acționat împotriva interesului național1 2 3 și au susținut exporturile ucrainene de grâne, în detrimentul producătorilor români1

În contextul ședinței

2

, împinși spre faliment*

, în loc să se fi limitat la facilitarea exporturilor de grâne către alte state.

În același timp, observăm că autoritățile din România nu au urmat exemplul Poloniei, Greciei, Israelului și Slovaciei* și nu au organizat o misiune umanitară de evacuare din zona de conflict militar a membrilor minorității sale naționale înrudite, arătând o indiferență vinovată în această chestiune*.

Observăm, de asemenea, că, în pofida războiului, autoritățile de la Kiev nu au renunțat la politica și practicile lor asimilaționiste*. În 2022 și 2023, Consiliul Europei, Comisia de la Veneția au adus critici drastice legislației ucrainene în domeniul educației și al drepturilor minorităților naționale. Singurul progres înregistrat de autoritățile de la Kiev a fost renunțarea declarativă la conceptul ruso-ucrainean privind așa-zisa „limbă moldovenească”.

Războiul actual din Ucraina a fost anticipat în istoria recentă de războaiele purtate de Rusia împotriva Georgiei în 2008 și împotriva Republicii Moldova în 1992.

La 2 martie se vor împlini 32 de ani de la declanșarea războiului de pe Nistru, când, alături de Armata a 14-a rusă, au luptat împotriva noastră și două batalioane ucrainene.

Cu toate acestea, fără a avea vreun resentiment, suntem alături de Ucraina agresată și împotriva Rusiei agresoare.

Sperăm că anul 2024 este ultimul an de război și că Ucraina va ieși victorioasă. Vrem lângă noi o Ucraină pașnică, stabilă, previzibilă, autentic democratică*, în care drepturile omului sunt garantate și respectate.

Voce

voce proprie

Marker

Cadru

Discursul îmbină apelul la interesul de grup (producătorii români) cu retorica interesului național (binele comun).

„autoritățile române au acționat împotriva interesului național și au susținut exporturile ucrainene de grâne, în detrimentul producătorilor români”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referință critică la politicile statului ucrainean, dar fără a deroga sau dehumaniza grupul etnic în sine.

„autoritățile de la Kiev nu au renunțat la politica și practicile lor asimilaționiste”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul își susține propria agendă prin comparație, fără a angaja direct cererile opoziției parlamentare.

„observăm că autoritățile din România nu au urmat exemplul Poloniei, Greciei, Israelului și Slovaciei”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul ignoră argumentele pro-Ucraina din dezbaterea curentă, concentrându-se exclusiv pe criticile sale.

„observăm că, în pofida războiului, autoritățile de la Kiev nu au renunțat la politica și practicile lor asimilaționiste”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul exprimă o poziție politică și o viziune, fără a propune un mecanism legislativ sau o mediere.

„Vrem lângă noi o Ucraină pașnică, stabilă, previzibilă, autentic democratică”

În context ↑