Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·21 februarie 2018
Dezbatere proiect de lege · respins
Victorel Lupu
Discurs
Domnule președinte, Stimați colegi,
Bună dimineața!
Titlul declarației politice de astăzi: „Centenar, momentul faptelor concrete”.
Așa cum bine este cunoscut, în perioada următoare vom marca împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. 100 de ani de când Sfatul Țării din Moldova a luat această curajoasă decizie. 100 de ani de când la Chișinău a fost intonat pentru prima dată „Deșteaptă-te, române!”, ca imn național al Republicii Democratice Moldovenești.
Ne aflăm așadar în anul centenar, anul care marchează cei 100 de ani petrecuți de la înfăptuirea României Mari. Dincolo de momentele festive, de simpozioane, expoziții, concerte și de cuvântări, care toate sunt foarte importante, avem datoria de a celebra Marea Unire și prin alt tip de acțiuni, în domeniul investițional, economic și social. Vorbind despre unirea Basarabiei, mă voi referi strict la actualele relații dintre România și Republica Moldova.
În ultimii ani, statul român, precum și autoritățile locale din județul Iași, și nu numai, au făcut lucruri concrete pentru toți cei de dincolo de Prut. Unul dintre cele mai importante repere este gazoductul Iași–Ungheni, ce va fi continuat ulterior până la Chișinău. Cele cinci universități de stat din Iași au sute de locuri la licență, master și doctorat dedicate tinerilor din Republica Moldova. Permanent au loc intense schimburi culturale între localități din Iași și localități din Basarabia. Nu trebuie să uităm nici de intervențiile salvatorilor de la SMURD Iași în Republica Moldova în cazul pacienților aflați în situații critice. Investitori din zona Moldovei, precum și din alte regiuni ale României au deschis afaceri peste Prut, după cum și reciproca este la fel de valabilă.
Acum câteva zile, primarul Chișinăului a fost în vizită la Primăria Generală a Bucureștiului. Cu acest prilej, primarul general al capitalei noastre a anunțat că va sprijini modernizarea unei maternități și a unui liceu din Chișinău. Totodată Bucureștiul va dona Chișinăului două autobuze pentru înființarea unui traseu cultural, olimpicii moldoveni vor veni în tabără în România, în timp ce medicii vor fi invitați la cursuri de perfecționare. Iată deci elemente concrete de colaborare. Astfel de acțiuni ar trebui să continue nu doar pe parcursul acestui an centenar, ci mereu de acum încolo.
Aș vrea să reamintesc doar trei dintre proiectele de maximă importanță la care atât noi, Parlamentul, cât și Guvernul ar trebui să lucrăm întru înfăptuirea lor:
1. Edificarea unui pod rutier peste Prut, la Ungheni, alături de cel feroviar deja existent, ar scurta distanța dintre Iași și Chișinău cu aproximativ 20 km.
2. În plus, de câțiva ani, compania de apă a Iașiului face demersuri pentru subtraversarea Prutului. Scopul este de a furniza apă potabilă în localități din Republica Moldova la o calitate superioară și la prețuri chiar mai mici.