Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 21 februarie 2018.

Ședința este condusă de subsemnatul, senator Nicu Fălcoi, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari Marian Pavel și Gheorghe Baciu.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute.

Dau cuvântul doamnei senator Doina Elena Federovici, pentru a-și prezenta declarația politică.

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarație politică cu titlul „Polemici în jurul creșterilor salariale”.

Stimați colegi,

Vedem în ultima perioadă un adevărat asalt asupra Guvernului și a programului de guvernare, pe motiv că măsurile întreprinse de guvernarea PSD–ALDE ar fi afectat nenumărați români, ale căror venituri au scăzut în urma așa-numitei „revoluții fiscale”.

Da, stimați colegi, sunt unele cazuri punctuale în care există cu adevărat astfel de probleme. Nu mă refer aici la cei 3% dintre bugetari ale căror salarii erau mult prea mari și ale căror venituri au trebuit diminuate pentru a se respecta principiul fundamental „la muncă egală, salarii egale”. Admit că sunt și unele cazuri, repet, punctuale unde sunt scăderi de venituri inechitabile, dar care sunt în atenția Guvernului, care va opera în scurt timp ajustări în reglementare, astfel încât acele categorii să nu aibă de pierdut.

Este aproape imposibil ca astfel de situații punctuale să nu apară în urma introducerii unei reforme fiscale atât de complexe cum a fost cea adoptată anul trecut. Eu cred însă că e important că Guvernul a reacționat imediat. A adus deja unele modificări legislative și lucrează în prezent pentru a face corecțiile necesare în cazul salariilor celor aflați în concediu medical, astfel încât nimeni dintre cei îndreptățiți să nu aibă de pierdut. Deci admit toate cele de mai sus, dar în același timp vă rog să priviți la toată imaginea în ansamblul ei. Pentru că, dincolo de cazurile punctuale la care m-am

referit, sunt milioane de români care au venituri substanțial mai mari după primul an de guvernare PSD–ALDE.

Eu m-am uitat în județul meu, în județul Botoșani, și am constatat că cel puțin 60% dintre angajații botoșăneni, din privat și de la stat, au beneficiat de majorări de salarii în anul precedent și au avut deja sau urmează să aibă alte majorări în anul 2018. Au fost creșteri la aproape toți bugetarii deja din ianuarie 2018, iar în martie vor mai fi la medici și profesori. Apoi, avem creșteri la angajații din sectorul privat în urma majorării salariului minim pe economie. În plus față de aceștia, toți pensionarii botoșăneni au avut creșteri ale pensiei, atât în urma creșterii punctului de pensie la 1.100 de lei, cât și ca urmare a reducerii de scutiri de taxe, cum a fost scutirea de CASS pentru toți pensionarii și eliminarea impozitului pe venit pentru toate pensiile mai mici de 2.000 de lei.

Vorbim așadar de sute de mii de persoane la nivelul unui județ și de milioane de cetățeni la nivel național care au avut mai mulți bani în buzunare în anul 2017, ca efect direct al măsurilor întreprinse de guvernarea PSD–ALDE.

Da, știu ce spune propaganda: că am crescut pe datorie sau că tot ce am dat în plus la pensii și salarii s-a topit în inflație. Este pur și simplu o minciună.

Vă prezint datele oficiale de la Eurostat. România a avut în 2017 o inflație medie de 1,1%, a patra cea mai mică din Uniunea Europeană. O astfel de minciună a fost că... o altă minciună a fost că ne-am îndatorat peste măsură să plătim pensiile și salariile majorate. Este la fel de fals. România are a cincea cea mai mică datorie guvernamentală dintre statele membre ale Uniunii Europene, adică 35,4% din produsul intern brut, cu mult sub pragul de 60%, considerat un criteriu de stabilitate conform Tratatului de la Maastricht.

Deci dacă luăm la o parte... dacă dăm la o parte propaganda și ne uităm la cifrele oficiale, vedem că în 2017 a avut loc cea mai mare creștere a salariilor din ultimele două decenii, respectiv plus 16,4% în medie. Iar dacă scădem de aici inflația, puterea reală de cumpărare a salariaților de la stat și din privat a crescut cu 12,7%. Așadar, dacă facem o analiză, ar fi bine să ieșim din paradigmele politice și propagandistice pe care le-am văzut până acum.

Da, sunt unele cazuri punctuale care au fost sau sunt în curs de rezolvare de către Guvern. Dar cea mai mare parte a populației, toți pensionarii și peste 60% din angajați, a avut majorări de venituri. Iar, pe lângă aceștia, sunt mulți angajați din sectorul privat care au avut creșteri de salarii ca urmare a efectelor concurențiale antrenate în urma majorărilor de la stat. Aceasta este realitatea pe care am dorit să v-o prezint astăzi.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina Elena Federovici.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Romulus Bulacu. Se pregătește domnul senator Viorel Salan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației de astăzi: „Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, miracol sau pericol economic?”.

Programul de guvernare 2017–2020 propus de PSD prevede înființarea unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții, după modelul celor din Norvegia, Franța, Italia sau Polonia. Teoria este bună, dar în România există o vorbă: „practica ne omoară”. De aceea nu putem evita dezbaterea unor probleme care vor apărea, inevitabil, în implementarea acestui proiect.

Potrivit programului de guvernare, fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale companiilor de stat aflate pe profit, precum și de veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante – case de odihnă, hoteluri aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul. Scopul ar fi acela ca sumele colectate să fie investite în spitale, infrastructură, parcuri industriale etc. Pe scurt, lapte și miere, un proiect mesianic și grandios. Dar să detaliem.

Prima problemă ar fi că soluția Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții nu va rezolva situația companiilor de stat căpușate în prezent, companii care acum gravitează în jurul politicienilor ca surse de putere disparate. Aducerea sub aceeași umbrelă a companiilor de stat, vorba vine, profitabile va crea un monopol și mai mare, în care resursele se vor contopi și vor genera rente politice și mai mari și, la pachet, găuri bugetare mai greu vizibile, dar mult mai grave. În plus, nu se știe sub ce formă vor fi înglobate companiile în acest fond.

Mai mult, România se confruntă cu lipsa resurselor financiare care să alimenteze constant cu sume substanțiale un astfel de fond. Țările care au implementat și dezvoltat acest tip de proiect dețin surse importante, dar mai ales constante de finanțare. Lipsa resurselor se vede clar în jocul la cacealma al autorităților cu privire la capitalizarea acestui fond: bugetul de stat, posesor al unei datorii publice care crește exponențial, cu deficite structurale majore, este în incapacitatea de a furniza sumele necesare derulării Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.

Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Viorel Salan, pentru citirea declarației.

Se pregătește domnul senator Ion Hadârcă.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Justiția socială – parte integrantă a doctrinei social-democrate”.

În fiecare an, la 20 februarie marcăm Ziua mondială a justiției sociale. A fost o inițiativă a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 26 noiembrie 2007 și a început să fie aniversată din 2009.

Ziua mondială a justiției sociale este un bun prilej să promovăm valori precum solidaritatea, echitatea și tratamentul egal oferit cetățenilor, indiferent de sex, rasă, religie, cultură sau stare a sănătății. Este, de asemenea, o ocazie să reflectăm la efectele negative pe care inegalitățile, inclusiv cele de venit, le au asupra progresului social.

Conceptul de justiție socială este definit de ideea potrivit căreia toată lumea trebuie să aibă aceleași drepturi și oportunități economice, politice și sociale. Pentru cei care cred în justiția socială și necesitatea aplicării ei în societatea de azi, rolul cel mai important în asigurarea bunăstării și respectării drepturilor cetățenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceștia, îi revine în principal statului.

În plan politic, doctrina care înglobează și conceptul de justiție socială este social-democrația. Social-democrația își propune organizarea și conducerea democratică a societății, având la bază principiile egalității și dreptății sociale, ale promovării intereselor producătorilor de valori materiale și spirituale, ale protecției sociale a categoriilor de cetățeni defavorizați. Sau, altfel spus, pentru social-democrație justiția socială este o coordonată obligatorie a guvernării.

Are nevoie România de justiție socială? Ultimele evaluări cuprinse în Indexul de justiție socială pentru cele 28 de state membre ale Uniunii Europene reprezintă un semnal de alarmă pentru țara noastră. Acest studiu anual compară situația din țările Uniunii Europene din perspectiva a șase criterii: prevenirea sărăciei, accesul egal la educație, accesul egal pe piața muncii, coeziunea socială și nediscriminarea, starea de sănătate și echitatea între generații. Și, din păcate, România se află printre ultimele țări, având rezultate mult mai modeste în ceea ce privește prevenirea sărăciei, starea de sănătate precară a populației și valori mai apropiate de medie la educație, acces pe piața muncii, coeziune socială și nediscriminare și echitatea intergenerații. Conform studiului menționat, în anul 2016, 38,8% dintre români erau în risc de sărăcie sau excluziune socială – și copiii sunt cei mai expuși –, concluzia fiind că în România este nevoie de și mai multe politici pentru reducerea sărăciei.

Mulțumim, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ion Hadârcă, Grupul parlamentar al ALDE, pentru a-și citi declarația politică. Se pregătește domnul senator Ovidiu Cristian Dan Marciu.

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte al ședinței. Stimate domnule președinte, Stimate doamne și stimați domni senatori,

Declarația mea de astăzi se numește „Și România profundă are nevoie de educație echitabilă”.

Exprimată în termeni mitopoetici, bine-cunoscuta sintagmă „România profundă” întrunește în fond conotații admirative, istorice și arhetipale ale țării noastre.

Aș vrea să mă refer astăzi la conotațiile moderne ale României profunde. Preocuparea mea este România profundă în înțelegerea-i spațial-kilometrică, în profunzimea măsurată cu pașii copiilor care străbat verste de râpi și noroi pentru a ajunge la școală sau a se întoarce de la școală la casele lor. Este România profundă a zonelor noastre încă defavorizate, a satelor, a cătunelor și a caselor depărtate de centre urbane și de căile de comunicare. Este România profundă din Zgura, Arsura, Fundul Văii, Oprișița ori Siliștea din ștefanianul ținut al Vasluiului. Este România profundă a copiilor care se nasc acolo și cărora România de suprafață trebuie să le asigure aceleași condiții de viață, de sănătate și de educație ca și celor din orașe. Este o obligație definită de Constituție și de criteriile asumate prin actul de aderare la Uniunea Europeană.

Cât de mare este această Românie depărtată și ruptă de sistemele de civilizație modernă? Am găsit-o descrisă parțial, dar foarte punctual ca problemă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2017 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat, publicată în Monitorul Oficial la 8 decembrie 2017 și intrată recent pe agenda comisiilor din Senat.

În ordonanță, Guvernul are în vedere situația identificată la nivelul sistemului educațional preuniversitar de creștere rapidă și alarmantă a numărului de elevi aflați în situație de eșec școlar și a numărului elevilor care abandonează școala, situații direct corelate cu condițiile defavorabile din care provin. În România se constată că există numeroși preșcolari și elevi care de la domiciliu până la școală au de străbătut distanțe foarte mari și nu pot participa, neavând masa de prânz asigurată în școală, la activitățile educaționale curriculare sau extracurriculare, date care reies și din comunicările Eurostat privind rata de părăsire timpurie a școlii, aceasta având pentru România o valoare de 18,5 procente în anul 2016.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Mihai Goțiu, Grupul parlamentar al USR, pentru a-și prezenta declarația politică.

Bună dimineața, domnule președinte! Stimate colege și stimați colegi,

În urmă cu două săptămâni am interpelat Ministerul Educației Naționale în legătură cu incidentul de la Liceul Tehnologic „Nicolae Teclu” din Copșa Mică, unde un cadru didactic a fost filmat, scuzați expresia, masturbându-se în fața elevilor.

Prin intermediul interpelării am solicitat ministrului Valentin Popa să ceară conducerii liceului să anuleze sancțiunile dispuse împotriva elevelor care au filmat și au făcut public incidentul.

Am arătat că acestea sunt victimele unei agresiuni psihice care au nevoie de consiliere psihologică și solidaritate pentru a putea trece peste trauma suferită, nu de sancțiuni, al căror efect este agravarea traumei.

Cu neplăcută surprindere am citit în răspunsul primit în această săptămână din partea domnului ministru că liceul nu doar că nu a suspendat pedepsele aplicate celor trei eleve, cum se anunțase printr-un comunicat de presă, ci că a menținut decizia prin care acestea au fost exmatriculate cu drept de reînscriere în aceeași unitate de învățământ în anul școlar viitor. În același timp, am fost informat că nu există nicio sancțiune pentru diriginta și conducerea liceului, în condițiile în care responsabilitatea principală pentru cele întâmplate le aparține, pentru că nu au sesizat din timp problemele de sănătate, fizică sau mentală, ale colegului lor.

## Stimate colege și stimați colegi,

Măsurile luate de conducerea liceului din Copșa Mică, pe care ministerul arată că le susține, transmit un mesaj cu efecte extrem de nocive la nivelul societății. Asta e ceea ce trebuie să învețe elevii din școlile României? Să-și țină gura atunci când sunt victimele unui abuz? Că dacă fac public abuzul vor fi sancționați? Asta e societatea înspre care ne îndreptăm? O societate a obedienței, a tăcerii supuse în fața abuzurilor celor care se află, într-un fel sau altul, într-o poziție de autoritate ori de putere? Asta așteptăm de la generațiile viitoare? Nu ne-au fost de ajuns, cu vârf și îndesat, tăcerile, compromisurile și coloanele vertebrale frânte din perioada comunistă? Sau poate unii dintre dumneavoastră chiar visați și vă doriți o reîntoarcere la „epoca de aur” a spaimelor și a terorii de propriile cuvinte și gânduri.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ovidiu Cristian Dan Marciu. Se pregătește domnul senator Gheorghe Baciu.

## Domnule președinte, Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice: „Aurel Enache, primar harnic și entuziast din comuna Comana, ales de trei ori”.

La Comana, în județul Giurgiu, doar la 30 de kilometri de București, principala ocupație a locuitorilor o reprezintă agricultura și legumicultura, practicate pe cele circa 9.558 de hectare de teren agricol.

Aici este primar, la al treilea mandat, Aurel Enache, după ce a fost și viceprimar opt ani. Iată de ce vorbim așadar de un primar care acumulează aproape 18 ani de experiență profesională în administrația locală. Atent la oportunitățile oferite de programul de guvernare al Partidului Social Democrat, prin implementarea PNDL 1 s-au realizat:

– în satul Vlad Țepeș, de la drumuri sparte și pline de noroi, 11,170 km de drumuri, cu o valoare de 13,76 milioane de lei;

– dispensarul uman Comana, cu o valoare de 1,42 milioane de lei;

– alimentarea cu apă în satele Grădiștea și Falaștoaca, în valoare de 4,56 milioane de lei.

Implementarea etapei a doua a Programului național de dezvoltare locală, prin care primesc finanțare toate proiectele eligibile ale administrațiilor publice locale, PNDL 2, îi permite materializarea următoarelor idei de dezvoltare:

1. consolidarea, modernizarea, extinderea și dotarea Școlii Gimnaziale nr. 1 Vlad Țepeș, 3,5 milioane de lei;

2. același lucru pentru Școala Gimnazială nr. 3 din Comana, cu o valoare de 4,32 milioane de lei;

3. același lucru pentru Școala Gimnazială nr. 2 Grădiștea, cu o valoare de 5,42 milioane de lei;

4. același lucru pentru școala primară și grădinița din Vlad Țepeș, cu 2,1 milioane de lei;

5. dotarea cu mobilier didactic și laborator la Liceul Tehnologic nr. 1 Comana și Școala Gimnazială nr. 3 Comana, cu o valoare de 0,45 milioane de lei;

6. construcția și dotarea dispensarului uman din Vlad Țepeș – 1,76 milioane de lei;

7. covorul asfaltic în satele Comana și Budeni, 11,5 km, cu o valoare de 4,98 milioane de lei;

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

## Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Baciu, Grupul parlamentar al PMP, pentru prezentarea declarației politice.

Se pregătește domnul senator Doru Adrian Pănescu, Grupul parlamentar al PSD.

## **Domnul Gheorghe Baciu:**

Bună dimineața, domnule președinte!

Declarația mea politică de astăzi: „Bună știință sau rea-credință?”.

## Dragi colegi,

Recent, în plină iarnă, furnizorul de energie termică către o mare parte a locuitorilor din orașul Întorsura Buzăului a dublat prețul gigacaloriei. Nu însă costul combustibilului suportat de populația din această zonă, cunoscută cu cele mai scăzute temperaturi din țară, este tema declarației mele politice de astăzi, pe care mi-am propus să o fac în fața dumneavoastră.

## Stimați colegi,

Deși acest aspect ar trebui analizat și rezolvat o dată pentru totdeauna de administrația locală, cu sprijinul determinant al Guvernului, în favoarea populației dintr-o zonă neracordată la rețeaua de gaze naturale a țării, deși este situată în mijlocul României, iar prețul lemnului de foc s-a dublat, aproape s-a triplat chiar față de cel din iarna trecută, deși, vorba localnicilor, pădurea pică pe noi, ceea ce revoltă cetățenii localnici din Întorsura Buzăului este inclusiv faptul că prin această măsură au fost puși în fața faptului împlinit, fiind luată această măsură înainte de negocierea prețului cu populația care locuiește la blocuri, ceea ce mi-a atras atenția spre multitudinea de acte administrative abuzive sau nelegale emise de autoritățile locale din țară, numai în județul Covasna numărul acestora crescând în mod constant în ultimii cinci-șase ani, dublându-se față de anul precedent. Dacă în 2013 în județul Covasna, unul dintre cele mai mici județe din țară, au fost înregistrate 80 de hotărâri și dispoziții nelegale ale consiliilor locale, respectiv ale primarilor, reprezentând 0,4% din totalul celor emise, numărul acestora a crescut, ajungând în 2017 la 184 de acte administrative nelegale, adică 1% din total.

Majoritatea cazurilor de încălcare a prevederilor legale în vigoare sunt din sfera nerespectării Statutului aleșilor locali, neparcurgerea procedurilor privind transparența decizională, nesocotirea cvorumului de două treimi din numărul total al consilierilor în funcție pentru adoptarea hotărârilor privind patrimoniul, aplicarea greșită a Legii privind Codul fiscal cu ocazia aprobării impozitelor și taxelor locale, depășirea de competență, existența unor prevederi neclare și echivoce de natură să împiedice punerea în executare a hotărârilor consiliului local, încălcarea principiului neretroactivității legii, stabilirea salariilor de bază prin încălcarea prevederilor legilor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și neîncadrarea în bugetul de venituri și cheltuieli.

Conform legii, cade în sarcina instituției prefectului din fiecare județ al țării să semnaleze, să atenționeze și să impună respectarea legalității. Ca urmare a atenționării prealabile a aspectelor de nelegalitate, autoritățile locale au revocat o parte din actele administrative emise, iar în cazul celor nerevocate Prefectura Județului Covasna a sesizat instanța de contencios administrativ în vederea anulării lor. Numărul mare al acestora trebuie să ne pună pe gânduri. Dacă acest lucru se întâmplă într-un județ mic, desigur, la nivelul țării situația este deosebit de gravă.

Trebuie să ne întrebăm: pentru ce sunt angajați secretarii primăriilor, consilierii juridici, care este rolul compartimentelor juridice din structura administrației publice locale? Angajaților din aceste posturi li s-au mărit salariile anul trecut, ceea ce implică și creșterea gradului de profesionalism și responsabilitate, inclusiv prin sporirea ariei de selecție a acestora.

Într-un asemenea context se încadrează și măsura administrativă de la care au plecat considerentele acestei declarații, care este mai mult socială decât politică, fiindcă nu aș vrea să cred că se încalcă cu bună știință legile țării, forțându-se până la limita lor, în speranța neobservării sau trecerii neobservate, și capătă acoperire juridică aceste acte administrative emise sub acoperirea sloganului, ajuns deja la modă, „pentru că putem”. Cu atât mai mult cu cât asemenea abdicări de la legalitate nu au culoare politică, ci, cel mult, se fac deseori sub umbrela interesului personal și local.

Gheorghe Baciu, senator PMP de Covasna.

Mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Adrian Pănescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Se pregătește domnul senator Victorel Lupu.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul declarației mele de astăzi: „Măsuri ale statului român pentru sprijinirea comunității românești din Ucraina”. Stimați colegi,

Aduc în atenția dumneavoastră problema sensibilă a învățământului în limba maternă cu care se confruntă etnicii

români din Bucovina de Nord, azi parte integrantă a Ucrainei. Datele Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina arată că în prezent în această țară locuiesc peste 400.000 de români.

După cum bine știți, în septembrie 2017 autoritățile ucrainene au adoptat controversata Lege a educației, despre care, într-o rezoluție din 12 octombrie 2017, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a susținut că este „un impediment major pentru predarea în limba minorităților în Ucraina”. Legea a stârnit îngrijorări majore în rândul minorităților naționale din țara vecină, implicit în rândul etnicilor români. Controversa vine din faptul că, prin art. 7 din actuala Lege a educației, nu li se mai permite minorităților naționale să studieze în limba maternă până la sfârșitul liceului, așa cum era prevăzut în legea anterioară.

Noua lege elimină această posibilitate și prevede, în schimb, asigurarea învățământului în limba minorităților doar la nivelul ciclului primar, urmând ca din clasa a V-a, în mod progresiv, numărul obiectelor predate în limba maternă să scadă în favoarea învățământului în limba ucraineană. Motivul invocat de autoritățile de la Kiev este faptul că absolvenții de liceu nu știu într-o măsură suficientă limba ucraineană, că sunt încurajați de unele partide proruse să învețe limba rusă, fapt care conferă control sporit Rusiei asupra tuturor minorităților naționale din spațiul postsovietic.

Însă aceste modificări aduc grave prejudicii comunității românești din Ucraina. Reprezentanții asociațiilor, ai societăților și ai mass-mediei de limbă română din Bucovina de Nord susțin că nu vor mai fi familii de români care să-și trimită copilul la o școală românească doar până în clasa a IV-a, pentru ca apoi acesta să fie nevoit să învețe limba ucraineană. În mod pragmatic, se va opta pentru învățământ în limba ucraineană încă de la intrarea la școală a copilului. Drept urmare ideea apartenenței la etnia română se va dilua treptat.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Victorel Lupu, Grupul parlamentar al PSD, pentru a-și prezenta declarația politică.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Bună dimineața!

Titlul declarației politice de astăzi: „Centenar, momentul faptelor concrete”.

Așa cum bine este cunoscut, în perioada următoare vom marca împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. 100 de ani de când Sfatul Țării din Moldova a luat această curajoasă decizie. 100 de ani de când la Chișinău a fost intonat pentru prima dată „Deșteaptă-te, române!”, ca imn național al Republicii Democratice Moldovenești.

Ne aflăm așadar în anul centenar, anul care marchează cei 100 de ani petrecuți de la înfăptuirea României Mari. Dincolo de momentele festive, de simpozioane, expoziții, concerte și de cuvântări, care toate sunt foarte importante, avem datoria de a celebra Marea Unire și prin alt tip de acțiuni, în domeniul investițional, economic și social. Vorbind despre unirea Basarabiei, mă voi referi strict la actualele relații dintre România și Republica Moldova.

În ultimii ani, statul român, precum și autoritățile locale din județul Iași, și nu numai, au făcut lucruri concrete pentru toți cei de dincolo de Prut. Unul dintre cele mai importante repere este gazoductul Iași–Ungheni, ce va fi continuat ulterior până la Chișinău. Cele cinci universități de stat din Iași au sute de locuri la licență, master și doctorat dedicate tinerilor din Republica Moldova. Permanent au loc intense schimburi culturale între localități din Iași și localități din Basarabia. Nu trebuie să uităm nici de intervențiile salvatorilor de la SMURD Iași în Republica Moldova în cazul pacienților aflați în situații critice. Investitori din zona Moldovei, precum și din alte regiuni ale României au deschis afaceri peste Prut, după cum și reciproca este la fel de valabilă.

Acum câteva zile, primarul Chișinăului a fost în vizită la Primăria Generală a Bucureștiului. Cu acest prilej, primarul general al capitalei noastre a anunțat că va sprijini modernizarea unei maternități și a unui liceu din Chișinău. Totodată Bucureștiul va dona Chișinăului două autobuze pentru înființarea unui traseu cultural, olimpicii moldoveni vor veni în tabără în România, în timp ce medicii vor fi invitați la cursuri de perfecționare. Iată deci elemente concrete de colaborare. Astfel de acțiuni ar trebui să continue nu doar pe parcursul acestui an centenar, ci mereu de acum încolo.

Mulțumesc, domnule senator.

În continuare dau cuvântul domnului senator George Cătălin Stângă, Grupul parlamentar al PNL, pentru a-și prezenta declarația politică.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi are titlul „Curtea Constituțională a confirmat: majoritatea PSD–ALDE a călcat în picioare Legea fundamentală a statului român”.

Distinși colegi,

Săptămâna trecută, Curtea Constituțională a României a confirmat că două acțiuni ale coaliției de guvernare PSD–ALDE încălcau prevederile Legii fundamentale a țării. Faptul că actuala majoritate are tendința de a trece peste lege este un lucru cunoscut, iar acum este confirmat și de o instanță supremă, precum CCR. Oare ce dovadă mai vor cei din PSD–ALDE și susținătorii acestor partide că Guvernul pe care îl susțin, că liderii lor politici nu dau doi bani pe lege, pe statul de drept, pe Constituția țării? Toată acțiunea politică a celor două partide s-a concentrat pe acapararea puterii în stat și pe plasarea acoliților în companiile statului. Însă asaltul cel mare dat de coaliția de guvernare a fost împotriva justiției, în încercarea lor de a subordona puterea judecătorească factorului politic, astfel încât cei din sfera de influență a celor două partide să scape basma curată de problemele cu legea.

Spuneam de două acte normative care au fost respinse de CCR. În primul rând, vorbim despre modificările aduse la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, prin care cei de la guvernare doreau politizarea unor companii ale statului. Astfel, legea care modifică ordonanța a fost declarată neconstituțională, scoțându-se în evidență tocmai acest aspect al politizării. Pe scurt, se dorea ca oamenii PSD-ului să pună mâna pe tot ce înseamnă resurse ale statului, companii de stat, adică o nouă formă de „băieți deștepți” marca PSD.

La finalul sesiunii parlamentare trecute, majoritatea PSD–ALDE a modificat prevederile din actul normativ privind aplicarea principiilor de guvernanță corporativă care reglementau procedura de desemnare a conducerii companiilor de stat, pentru a da posibilitatea partidelor conduse de domnii Dragnea și Tăriceanu să numească pe cine doresc la conducerea acestor companii, în scopul transformării lor în feude personale și într-o vacă de muls pentru clientela partidelor aflate la guvernare. Totul a început încă din momentul în care s-a discutat naționalizarea profiturilor companiilor de stat și a rezervelor speciale pe care le au acestea și s-a continuat cu modificarea cadrului legislativ aferent, în vederea eliminării managerilor neafiliați politic de la conducerea acestora.

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

Mulțumesc, domnule senator.

Voi da citire și eu unei declarații politice.

_se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)_ „O comisie inutilă pentru neliniștile domnului Dragnea” Stimați colegi,

Am asistat ieri în plenul reunit la dezbaterile premergătoare adoptării Hotărârii de constituire a Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea activității directorului Serviciului de Protecție și Pază, domnul Lucian Silvan Pahonțu, și a modului în care este posibil ca acesta să fi implicat instituția în activități care excedează cadrului legal de funcționare.

Vă supun atenției acest subiect fiindcă, într-o analiză retrospectivă, aș vrea să le prezint colegilor noștri din coaliția majoritară PSD–ALDE motivele pentru care apreciez, atât în nume personal, cât și în calitate de secretar al Comisiei de apărare a Senatului, că înființarea acestei comisii este o inutilitate, comisă într-un dispreț profund față de ceea ce ar trebui să reprezinte prioritățile momentului.

Pornesc de la constatarea amară a faptului că însuși titlul acestei hotărâri este o rușine, el trădând intențiile reale pentru care PSD și ALDE s-au încăpățânat, împotriva oricăror argumente logice formulate, să înființeze în mare viteză această comisie de anchetă parlamentară. Nici nu s-au stins bine ecourile raportului Comisiei „Sufrageria”, de la care am izbutit cu greu să înțelegem că s-a concluzionat că nu se poate concluziona mai nimic, că vom avea acum o nouă comisie, al cărei rol va fi exact același: să producă un zgomot de fond pe cât de inutil, pe atât de asurzitor și niște noi perdele de fum, în spatele cărora PSD–ALDE vor căuta să-și urmărească interesele și să-și atingă scopurile reale: dezechilibrarea și preluarea controlului cât mai multor instituții ale statului.

Chiar din titlul hotărârii adoptate ieri de majoritatea politică rezultă ceea ce știm deja: că nu există indicii și probe care să se fi constituit în vreo sesizare de nereguli prezentate Comisiilor de apărare. Nu s-a produs nicio analiză urmată de o eventuală pronunțare asupra oportunității, necesității constituirii unei comisii de anchetă parlamentară. Nu, niciuna dintre aceste etape nu a fost parcursă, domnilor colegi. Mai mult de atât, nici decizia membrilor Comisiei de apărare din Senat de a urma un parcurs procedural normal și de a-i angrena în acesta și pe colegii noștri din Comisia de apărare a Camerei Deputaților nu a fost luată în seamă, ci a fost gâtuită din start. Domnul Dragnea s-a informat temeinic din spusele domnului vicepremier Stănescu, căruia i-ar fi susurat cineva la ureche. De aici a rezultat imperativul constituirii acestei comisii, care să ancheteze – atenție la formulare, stimați colegi – „modul în care este posibil ca directorul SPP să fi implicat instituția în activități care excedează cadrului legal de funcționare”. Ne aflăm deci în fața unei noi inovații marca PSD: „comisia PSD de anchetat posibilități”.

Dau cuvântul domnului senator Cristian Ghica, Grupul parlamentar al USR, pentru a prezenta declarația politică.

## Bună dimineața! Stimate colege, Stimați colegi,

La data de 20 februarie 1856, în Țara Românească, domnitorul Barbu Dimitrie Știrbei a promulgat Legiuirea pentru emanciparea tuturor romilor din Principatul Țării Românești. Dezrobirea romilor a încheiat o etapă rușinoasă ce ne-a marcat timp de aproape 500 de ani istoria.

La 162 de ani de la acel moment, comunitățile de romi sunt în continuare printre cele mai marginalizate și discriminate grupuri de persoane din România și din Uniunea Europeană.

În 2018, într-o țară membră UE există autorități locale care au încercat să izoleze complet, în spatele zidurilor, comunități de romi. Declarațiile oficiale vădit discriminatoare duc rareori la sancțiuni pe măsură. Constant, persoanele de etnie romă sunt excluse de la servicii de educație, sănătate, locuință, muncă, drepturi la care au acces toți ceilalți cetățeni, cel puțin teoretic și legal.

În 2018, într-o țară membră UE există încă zeci de mii de persoane fără identitate. Printre acestea, mulți copii, care nu merg la grădiniță sau la școală, nu primesc alocația de stat.

Conform unui studiu realizat în comunitățile rome, problemele de sănătate constituie a doua grijă după sărăcie în grupurile respective, afectând 70% dintre cetățenii de etnie romă. Vă amintesc că România are una dintre cele mai mari rate de prevalență a hepatitelor virale din Europa, de circa 4% la nivel național. Rata de infecție, de cel puțin două-trei ori mai mare în populația romă, merge spre 15% în comunitățile marginale. Mai mult, ratele de vaccinare la copiii romi sunt extrem de mici, ceea ce constituie un risc considerabil pentru întreaga populație.

Aș putea continua enumerarea statisticilor negative, însă cu siguranță că le cunoașteți îndeaproape din circumscripțiile dumneavoastră.

## Stimate colege,

## Stimați colegi,

Nu putem nega progresele evidente înregistrate mai ales după aderarea României la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, persistă discrepanțele dintre minoritatea romă și ceilalți, discrepanțe pe care avem datoria să le rezolvăm la nivel central și local. O posibilă soluție sunt fondurile europene din Programul Operațional Capital Uman, obiectivul specific 4.9, prin care se pot dezvolta programe de screening pentru boli adresate special și implementate în comunitățile de romi. Este la fel de important să ne asigurăm că minoritatea romă primește respect și tratament egal din partea statului român, are acces la serviciile publice și la un trai decent, ca orice alt cetățean european.

## Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Emilia Arcan, Grupul parlamentar al PSD, pentru a-și prezenta declarația politică. Se pregătește domnul senator Florian Dorel Bodog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „Alianța PSD–ALDE guvernează pas cu pas și cu încredere”.

Doamnelor și domnilor senatori,

Fac prezenta declarație ca o consecință, ca un răspuns de analiză la așa-zisa „Carte neagră a guvernării”, pe care colegii din PNL au prezentat-o chiar aici, în clădirea Parlamentului, și nu numai, au fluturat-o peste tot, dar fără succes. De la început vreau să precizez că sunt în dezacord profund cu neadevărurile și răstălmăcirile acestei opere liberale.

Dacă suntem obiectivi și recunoaștem adevărul, atunci trebuie să admitem că anul 2017, dacă îl comparăm prin prisma rezultatelor economico-sociale, a fost un an bun, cu o creștere economică de peste 6%, a fost cel mai bun an agricol, cu recorduri istorice, a fost un an în care românii și-au văzut veniturile crescute, fiind feriți de crize, și, în contextul național, este anul în care oamenii pot trăi mai puțin îngrijorați și cu speranțe în viitor. Consumul în gospodăriile populațiilor a crescut cu peste 8%, procent edificator pentru aprecierea creșterii nivelului de trai.

Pe plan economic, ne-am străduit să reducem taxele, să scădem impozitele și contribuțiile sociale, să așezăm cum se cuvine plata acestora. Pe plan social, anul trecut s-au mărit pensiile, salariile, indemnizațiile sociale, așa cum era prevăzut și în programul de guvernare, precum și creșterea cu 16% a veniturilor însoțitorilor persoanelor cu handicap și preluarea în totalitate a plății acestora de către bugetul de stat. În sistemul de sănătate s-au făcut eforturi în procesul de achiziționare a 21 de aparate de rezonanță magnetică nucleară, astfel încât fiecare spital județean să aibă un asemenea echipament, și multe, multe alte realizări.

„Cartea neagră” a opoziției, de care aminteam mai sus, care conține neadevărurile și răstălmăcirile acestei opere liberale, trece sub tăcere aceste realizări și se lansează într-o poveste privind toboganul prin care economia și societatea s-ar rostogoli în anarhie și criză. Exagerând fără limite, opoziția vrea să acrediteze ideea că peste tot este numai dezastru.

Mulțumesc, doamna senator.

Dau cuvântul domnului senator Florian Dorel Bodog, Grupul parlamentar al PSD, pentru a-și prezenta declarația politică.

Se pregătește domnul senator Radu Mihai Mihail.

Bună dimineața! Doamnelor și domnilor colegi, Domnule președinte de ședință,

În declarația de astăzi aș dori să supun atenției dumneavoastră o problemă cu impactul cel mai serios pe termen lung asupra dezvoltării societății românești. Mă refer la scăderea populației României. Și, din păcate, când spun scădere, aceasta nu este una oarecare, ci o scădere de o amploare semnificativă.

Țara noastră a pierdut în ultimii 15 ani, potrivit statisticilor oficiale, peste 1,5 milioane de locuitori. În principal, sunt identificate două cauze majore ale acestei probleme: pe de o parte, scăderea natalității, pe de altă parte, plecarea din țară a românilor.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, populația rezidentă în România a scăzut în 2016 cu peste 122.000 de persoane, într-un ritm accelerat față de cel din anul precedent. Spre deosebire de anul 2015, când declinul demografic a fost cea mai importantă cauză a scăderii populației, în 2016 emigrația a fost factorul principal. Totodată fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ecartul dintre populația vârstnică, de 65 de ani și peste 65 de ani, și populația tânără, de până la 14 ani, crescând la 440.000 de persoane. Potrivit datelor raportate în rapoartele lunare ale Institutului Național de Statistică, declinul demografic a continuat și în 2017. În prima jumătate a anului trecut, populația României a scăzut cu peste 48.000 de locuitori, principala cauză fiind declinul demografic. Experții din domeniu se așteaptă la o adâncire a declinului demografic al României în deceniile următoare, analizele Organizației Națiunilor Unite estimând că populația României va scădea sub 15 milioane de locuitori până în 2050.

Coroborat cu o îmbătrânire a populației, declinul demografic are importante și numeroase efecte economice negative. Mă refer aici la încetinirea creșterii economice și scăderea produsului intern brut, la creșterea presiunii pe termen lung asupra bugetului de asigurări sociale, precum și la menținerea dependenței României față de capitalurile străine. Dincolo de aceste efecte în plan economic, nu trebuie să neglijăm nici problemele sociale care pot să apară, probleme cu care societățile occidentale au ajuns deja să se confrunte.

Mulțumesc, domnule senator.

Îi dau cuvântul domnului senator Radu Mihai Mihail, Grupul parlamentar al USR, pentru a-și prezenta declarația politică.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Despre modelul polonez”.

În ultimele luni, de câte ori am semnalat derapajele domnilor Dragnea și Tăriceanu către iliberalism și riscul ca România să coboare pe scara democrației la nivelul Ungariei sau al Poloniei, mi s-a răspuns răspicat, prin portavocele PSD–ALDE, că Polonia este o țară respectabilă, chiar demnă de admirație.

Dacă vreți să înțelegeți ce admiră domnul Tăriceanu și ai săi la Polonia, este bine să urmăriți acțiunile omologului său polonez, Stanislaw Karczewski, demnitar cu care are afinități, dovadă fiind întâlnirile multiple dintre cei doi în ultimul an. Șeful Senatului polonez și-a îndemnat compatrioții din întreaga lume să informeze diplomații polonezi despre acte de defăimare la adresa Poloniei: „Vă rog să documentați și să reacționați la toate ostilitățile, expresiile și opiniile antipoloneze care ne prejudiciază.” Această luare de poziție vine pe fundalul promulgării recente a unei legi care prevede

incriminarea oricărei persoane care acuză Polonia de complicitate la crimele din cel de-al Doilea Război Mondial. În același timp, în Polonia sistemul judiciar este forțat către o subordonare clară față de clasa politică.

Naționalismul veros, folosit ca perdea de fum pentru acapararea și menținerea controlului asupra statului de către o clică, aceasta este rețeta poloneză pe care domnii Tăriceanu și Dragnea o admiră. Delațiunea și limitarea dreptului la expresie, transformarea fiecărui cetățean într-un informator fără opinii proprii, acestea sunt abordările care li se potrivesc.

Modelul polonez, pe care îl admiră în mod real domnii Tăriceanu și Dragnea, ne-ar arunca într-o vreme pe care o credeam de mult apusă. Din păcate pentru dânșii și din fericire pentru România, sentimentul proeuropean și respectul pentru valorile europene sunt la noi mult prea puternice pentru a fi înecate în zgomotul unor pseudopatrioți nostalgici ai trecutului autoritarist, indiferent cât de sus s-au cățărat aceștia în structurile statului.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Titus Corlățean, pentru a-și prezenta declarația politică, Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș dori să prezint astăzi o declarație politică pe tema aniversării a 140 de ani de la semnarea Tratatului de pace de la San Stefano, din 19 februarie/3 martie 1878.

În urmă cu doar două zile, la 19 februarie, în România am marcat, din păcate într-o tăcere aproape absolută, 140 de ani de la un moment extrem, extrem de important. Vorbim de momentul semnării Tratatului de pace de la San Stefano, în urma războiului ruso-româno-turc, care a marcat recunoașterea independenței, suveranității României. Data de 19 februarie – 3 martie în stilul nou, deci pe calendarul nou – este o dată care trebuie marcată, onorată și aniversată.

Așa cum spuneam, la sfârșitul Războiului Ruso-RomânoTurc, 1877–1878, încheiat cu înfrângerea Imperiului Otoman, în urma Tratatului de pace de la San Stefano, s-a marcat între altele, s-a recunoscut, în speță de către Imperiul Otoman, independența României. Este o dată istorică, este o dată foarte importantă pentru statul român, care, spuneam, trebuie onorată și marcată în mod public în țara noastră.

Din art. 5, de altfel, citez: „Sublima Poartă recunoaște independența României. Aceasta va valorifica drepturile sale la o despăgubire ce va urma să fie dezbătută între ambele părți. Până la încheierea unui tratat direct între Turcia și România, supușii români se vor bucura în Turcia de toate drepturile asigurate supușilor celorlalte puteri europene.”

Acest tratat include însă foarte multe lucruri, drepturi extrem de importante câștigate de Rusia după războiul din 1877–1878 și include, din păcate, un lucru care reprezintă o mare nedreptate istorică îndreptată împotriva României, respectiv o tranzacție politică realizată cu cinism de către Rusia, învingătoare în război, cu acordul Imperiului Otoman și cu acordul marilor puteri europene, respectiv preluarea, inițial, a Dobrogei de către Rusia și cedarea ei imediată la schimb – de fapt, cu impunerea îndreptată împotriva României –, la schimb cu cele trei județe din sudul Basarabiei.

Astfel, citez din art. 19 al Tratatului de la San Stefano: „Poarta se obligă să plătească Rusiei o despăgubire de război de 1.410.000.000 de ruble, dar, luând în considerare greutățile financiare ale Turciei și în acord cu dorința Sultanului, Împăratul Rusiei consimte să înlocuiască plata a o mare parte din sumele enumerate în paragraf prin cesiunea următoarelor teritorii: Sangeacul Tulcea, adică districtele Chilia, Sulina, Mahmudia, Isaccea, Tulcea, Măcin, Babadag, Hârșova, Kustendge – adică Constanța – și Medgidia, împreună cu insulele din Deltă și Insula Șerpilor. Nedorind însă să-și anexeze acest teritoriu și nici insulele din Deltă, Rusia își rezervă facultatea de a le schimba cu partea Basarabiei detașată în 1856 și mărginită la sud de talvegul brațului Chilia și gura Stari-Stambul.”

## **Domnul Nicu Fălcoi:**

## Mulțumim, domnule senator.

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris: Nicolae Avram, Tit Liviu Brăiloiu, Roxana Natalia Pațurcă, Florin Cârciumaru, Lucian Trufin, Liliana Sbîrnea, Ioan Vulpescu, Nicolae Bădălău, Nicolae Moga, Adrian Țuțuianu, Liviu Marian Pop, Miron Alexandru Smarandache, Alexandru Pereș, Eleonora Carmen Hărău, Mircea Vasile Cazan, Costel Șoptică, Marius Petre Nicoară, Iancu Caracota, Eugen Pîrvulescu, Cornel Popa, Adrian Wiener, George Edward Dircă, Silvia Monica Dinică, Vlad Tudor Alexandrescu, Dorin Valeriu Bădulescu și Ioan Iustin Talpoș.

Cu aceasta, stimați colegi, declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice.

Mulțumesc.

Bună dimineața, stimați colegi!

Rog liderii de grup să invite colegii în sală, pentru a începe ședința plenului.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 21 februarie 2018, și vă anunț că, din totalul de 135 de senatori, până în prezent și-au înregistrat prezența un număr de 95 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul,

asistat de domnii secretari Pavel Marian și Gheorghe Baciu. Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită. Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi? Domnul senator Cseke Attila.

Vă rog, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Aș face o propunere de completare a ordinii de zi de astăzi: ca, după punctul 5, să devină punctul 6 L119/2018. Este vorba despre Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, este vorba despre propunerea ca Vinerea Mare să devină zi de sărbătoare în România.

Vă mulțumesc și vă rog să susțineți introducerea acestui proiect pe ordinea de zi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții? Nu.

Atunci,

Programul de lucru pentru astăzi: între ora 9.00 și ora 10.30, declarații politice; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci,

La punctul 1, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 26 februarie – 3 martie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul program de lucru, astfel cum a fost aprobat de Comitetul liderilor:

– luni, 26 februarie, ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent; 13.00, ședința Biroului permanent; între ora 14.00 și ora 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00–18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

– marți, 27 februarie, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 28 februarie, declarații politice de la 9.00 la 10.30; 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

– joi, 1 martie, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru?

Nu.

Atunci,

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem desemnarea unui membru titular și a unui membru supleant în Consiliul de coordonare al Institutului Național de Administrație.

## Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 23/2016 privind înființarea Institutului Național de Administrație, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 44/2017, Senatul desemnează un membru titular și un membru supleant în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul privind desemnarea unui membru titular și a unui membru supleant în Consiliul de coordonare al Institutului Național de Administrație, domnul senator Diaconu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Plenul Senatului, în ședința din 14 februarie 2018, a hotărât resesizarea Comisiei juridice, în vederea desemnării unui membru titular și a unui membru supleant în Consiliul de coordonare al Institutului Național de Administrație.

Astfel, în ședința din 20 februarie 2018, Comisia juridică a hotărât să întocmească un raport suplimentar pentru numirea unui membru titular și a unui membru supleant în Consiliul de conducere... de coordonare.

Nominalizările pe care le-au avut în vedere au fost următoarele:

– Grupul parlamentar al PSD îi nominalizează pe domnul senator Eugen Dogariu, ca titular, și pe domnul senator Bogdan Matei, ca supleant;

– Grupul parlamentar al USR o nominalizează pe doamna Naomi Reniuț ca titular și pe domnul Florin Bondar ca supleant;

– iar Grupul parlamentar al PNL îl nominalizează pe domnul Dragoș Dincă pentru funcția de membru titular. În urma analizării acestor candidaturi și a documentelor depuse, membrii prezenți ai comisiei au luat în dezbatere propunerile grupurilor PSD, USR și PNL și au hotărât să supună plenului Senatului desemnarea în Consiliul de coordonare a domnului senator Eugen Dogariu, ca membru titular, și a domnului senator Bogdan Matei, ca membru supleant.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții după prezentarea raportului? Vă rog, domnule senator Alexandrescu. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Discutăm astăzi despre Consiliul de administrație al Institutului Național al Administrației, o entitate care are în aria sa de preocupări înalta administrație din România.

Grupul USR constată că Grupurile PSD și-au nominalizat senatori, așadar reprezentanți politici ai partidului, și considerăm că acest lucru este un semn foarte clar că PSD dorește politizarea înaltei administrații din România.

Noi am venit cu niște nominalizări de profesioniști, de oameni care nu fac altceva decât să-și facă meseria, și milităm și vom milita în continuare pentru profesionalizarea și depolitizarea administrației românești.

Mulțumesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 33/2.III.2018

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții? Nu.

## Stimați colegi,

Întrucât prin Ordonanța Guvernului nr. 23/2016 privind înființarea Institutului Național de Administrație nu este prevăzută modalitatea de vot pentru numire, conform prevederilor art. 137 din Regulamentul Senatului, procedura de vot se va hotărî de Senat, la propunerea președintelui sau oricărui senator.

Vă propun ca procedură de vot votul secret electronic, pentru fiecare candidatură.

Supun la vot această procedură de vot.

Supun la vot desemnarea domnului Eugen Dogariu în funcția de membru titular în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație, la propunerea Grupului parlamentar al PSD.

Supun la vot desemnarea doamnei Naomi Reniuț în funcția de membru titular în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație, la propunerea Grupului parlamentar al USR.

Supun la vot desemnarea domnului Constantin Bogdan Matei în funcția de membru supleant în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație, la propunerea Grupului parlamentar al PSD.

Supun la vot desemnarea domnului Florin Bondar în funcția de membru supleant în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație, la propunerea Grupului parlamentar al USR.

Senatul a hotărât desemnarea domnului Dogariu Eugen în funcția de membru titular, cu 69 de voturi pentru, prin comparație cu ceilalți doi contracandidați, 23, respectiv 15, și a domnului Matei Constantin Bogdan, cu 66 de voturi pentru, față de 22 de voturi pentru, în funcția de membru supleant în cadrul Consiliului de coordonare al Institutului Național de Administrație.

Continuăm ordinea de zi cu secțiunea II – inițiative legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 1 ianuarie 1962 – 25 decembrie 1989 (L453/13.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent? Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului și-l invit la microfon pe domnul senator Attila Korodi... Attila György. Vă rog, microfonul 10, de la Ministerul Finanțelor.

## **Domnul György Attila** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Mulțumesc frumos.

Prin inițiativa legislativă se propune includerea în rândul beneficiarilor de drepturi acordate de la bugetul de stat și a fostelor cadre militare active care au intrat în armată sau în comandamentele și unitățile de grăniceri după 30 decembrie 1947 și care au fost îndepărtate abuziv în perioada 1 ianuarie 1962 – 25 decembrie 1989.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, întrucât are impact bugetar.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru apărare, domnul senator Marcel Vela, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

## Domnule președinte de ședință, Stimat Senat,

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificările și completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură obișnuită, de către Biroul permanent al Senatului, prin adresa L 453/2017, în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Propunerii legislative privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 1 ianuarie 1962 – 25 decembrie 1989.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare acordarea unor reparații morale și materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată sau din comandamentele și unitățile de grăniceri în perioada 1 ianuarie 1962 – 25 decembrie 1989, din considerente politice, religioase, etnice sau sociale.

În ședința din data de 13 februarie 2018, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au analizat propunerea legislativă și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte prezentul raport de respingere, fără amendamente.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare și urmează a fi adoptată în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Așadar, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională supune spre dezbaterea și adoptarea plenului Senatului prezentul raport de respingere, precum și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local (L481/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Vă rog, domnule senator Lupu, microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Inițiativa legislativă a vizat modificarea art. 6 din Ordonanța nr. 70/2002 privind înființarea și funcționarea unităților de asistență medico-socială.

Dată fiind importanța acestei modificări, Guvernul a intervenit foarte operativ și a reglementat situația prin Ordonanța nr. 87/2017. Felicitări Guvernului pentru operativitate și, în aceste condiții, inițiativa legislativă nu mai are obiect.

Va veni ordonanța de urgență la aprobat pe... în perioadele, probabil, următoare. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnul Tiberius Brădățan, de la Ministerul Sănătății. Da?

Vă rog, microfonul 9.

## **Domnul Tiberius Marius Brădățan** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății_ **:**

Așa este. Bună ziua!

## Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

Prin prezenta inițiativă legislativă se propune completarea

art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local, în sensul trecerii unor unități de asistență medicosocială din localitățile cu peste 5.000 de locuitori din responsabilitatea administrativă și financiară a consiliilor locale în cea a consiliilor județene.

Așa cum s-a spus, vă aducem la cunoștință că, în acest sens, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 87/2017 pentru completarea articolului din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002, astfel încât actul normativ este deja în dezbaterea comisiilor de specialitate ale Senatului.

Față de cele menționate, apreciem că inițiativa legislativă a rămas fără obiect, astfel încât Ministerul Sănătății nu susține propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc pentru prezentarea dumneavoastră. Am înțeles toți.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru administrație, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule președinte, vă mulțumesc. Stimați colegi.

În ședința din data de 6 februarie 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu unanimitatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru administrație publică supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 2 din Legea privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice nr. 75/1994 (L485/20.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Dintre inițiatori? Nu.

Voi da cuvântul, atunci, reprezentantului Guvernului. Și-l invit la microfon pe domnul Gheorghe Popa, secretar de stat la Ministerul Culturii și Identității Naționale, microfonul... 8. Da?

Vă rog.

## **Domnul Gheorghe Popa** _– secretar de stat_

_în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin cererea de reexaminare formulată de Președintele României, Proiectul de lege pentru modificarea...

A!

Vă rog să mă iertați! Eram cu un pas mai înainte.

Nu-i problemă, înțelegeam.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Semnalăm că intenția de reglementare fiind aceea de completare a ipotezelor în care se arborează temporar drapelul național, intervenția legislativă nu ar trebui să vizeze art. 2, care se referă la arborarea permanentă a drapelului, ci art. 3 din Legea nr. 75/1994, care se referă la arborarea temporară a drapelului.

Apreciem că trebuie să fie utilizată o singură expresie pentru precizarea locurilor în care este obligatorie arborarea temporară a drapelului național: cu ocazia zilei naționale și a zilelor care o precedă. Cele două expresii menționate sunt o relație de tip parte-întreg, astfel încât orice arteră de circulație este loc public, dar nu orice loc public este arteră de circulație.

Referitor la art. 2 din Propunerea legislativă cu privire la emiterea de către Guvern a Normelor metodologice de punere în aplicare, menționăm că nu este evident de ce propunerea de completare a Legii nr. 75/1994 impune adoptarea unei astfel de metodologii. În prezent este în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 1.157/2001 pentru aprobarea Normelor privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliului cu stema României, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât, în situația în care sunt necesare reglementări la nivelul normelor metodologice, hotărârea Guvernului menționată poate fi modificată sau completată.

Având în vedere considerentele menționate, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, președintele Comisiei pentru administrație, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc domnule președinte, Stimați colegi,

Pe parcursul mai multor ședințe, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români (L504/27.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Nu este.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Bogdan Samoilă, secretar de stat, de la Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Bogdan Samoilă** _– subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Afacerilor Interne nu susține adoptarea propunerii legislative în discuție, întrucât dreptul de stabilire a domiciliului pentru cetățenii români constituie un drept fundamental, a cărui restricționare trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim dintre cele enumerate la art. 53 alin. (1) din Constituția României, să fie nediscriminatorie, să nu aducă atingere înseși existenței dreptului și să apară necesară într-o societate democratică, inclusiv să fie proporțională cu cauza.

Așadar, proiectul de act normativ nu corespunde unei nevoi sociale imperioase, deoarece există alte metode, precum cea judiciară, prin care efectele negative ale abuzului de drept să fie înlăturate și sancționate.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Cârciumaru, președintele Comisiei de administrație, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În ședința din 6 februarie 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de respingere.

Comisia pentru administrație supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere, împreună cu propunerea legislativă.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Domnul senator Mihail... Mihai Mihail, microfonul 2. Vă rog, aveți cuvântul.

## Stimați colegi,

Singura observație pe care o am nu este legată de textul ca atare, care poate fi discutat cât de util este. A fost interesantă motivația comisiei în raport pentru a cere respingerea. Sunt două elemente specificate acolo: un element este legat de faptul că la noi în sate nu avem cadastru și al doilea este legat de faptul că nu suntem capabili să modificăm un sistem informatic.

Deci, din păcate, e ciudat ca, în modul în care noi legiferăm, să trebuiască să ținem cont de constrângeri impuse de guvernările care s-au succedat și care nu au produs rezultate, majoritatea dintre ele fiind guvernări PSD. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc și eu.

Am înțeles exact ce doreați să spuneți. Dacă sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice (L52/5.02.2018); procedură de urgență.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Domnule senator Savin, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5. Vă rog, microfonul 5. Se cunoaște că faceți sport.

## Mulțumesc, domnule președinte, Stimați colegi,

Legea nr. 51 a mai fost modificată în 2016, dar n-au fost cuprinse toate derogările de la Legea nr. 46, respectiv Codul silvic.

Este o lege de interes național, știm cu toții că avem foarte multe proiecte blocate la nivel național, pe POS-ul de Mediu, pe PNDL I, urmează PNLD II și urmează și POIM-ul.

De aceea, vă solicit astăzi un vot tuturor partidelor care aveți primari în teritoriu, primari la nivel național, și cu rugămintea că vom debloca toate lucrările care sunt în zone cu regim forestier.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Sirma Caraman, de la Ministerul Dezvoltării. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține această inițiativă și vă rugăm a o adopta în forma propusă, prin raportul comisiei de specialitate. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru administrație publică, domnul senator Cârciumaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

## Doamnelor și domnilor senatori,

În ședința din 21 februarie 2018, membrii Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului au dezbătut și au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prezentate în anexa care face parte integrantă din raport.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, împreună cu propunerea legislativă.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Vă rog, domnule senator Coliban, aveți cuvântul. Microfonul central.

Urmează domnul senator Chirteș.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Considerăm că dezbaterea este esența parlamentarismului și a actului legislativ, dezbaterea, evident, urmată de votul suveran al plenului. Și prima întrebare pe care o am de pus este: care este graba, domnilor? De ce atâta grabă? Vorbim despre o dezbatere făcută pe repede înainte, pe _fast forward_ , și nu vorbim de aceeași grabă în situații cu adevărat grave, cum e cea de la Măldărești, cum e dezastrul ecologic de la Pata-Rât, unde reprezentanții Guvernului nu opresc acea scurgere de otravă în Someș. Dar să revenim la problema de fond.

Această inițiativă a ajuns la Biroul permanent săptămâna trecută, luni. A fost repartizată cu termen de raport 6 martie. Comisia pentru mediu a solicitat să fie comisie raportoare, s-a aprobat lunea aceasta să fim la aviz – și vorbim despre o inițiativă care are impact major asupra ariilor protejate, asupra pădurilor virgine, nu ne referim doar la fondul forestier.

Prin urmare, această dezbatere am fost constrânși să o facem ieri pe repede înainte, în condițiile în care nu există un punct de vedere al Guvernului, nu există un punct de vedere al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate. A fost doar un punct de vedere exprimat de un secretar de stat, de la Ministerul Mediului, prezent la dezbatere.

Prin urmare, considerăm că riscul este ca anumite aspecte importante care țin de regimul ariilor protejate și de pădurile virgine să nu fi fost tratate corespunzător. Se vorbește în această lege despre derogări de la Legea nr. 46, de la Codul silvic, dar nu se vorbește despre impactul asupra Ordonanței nr. 57/2007, care este o transpunere de directivă europeană care se referă la regimul ariilor naturale protejate. Este un capitol la care, dacă nu-l gestionăm judicios, putem intra în infringement.

Prin urmare, dacă ne uităm pe textul acestei propunerii, vedem că, pe de o parte, se fac niște derogări în situații care atacă arii protejate și păduri virgine, fără respectarea directivei și fără respectarea procedurii de derogare specială pentru aceste situații. Mai mult, se vorbește despre un caracter temporar al acestor lucrări, dar, dacă ne uităm atent la cum este definit acest caracter temporar, ca fiind pe toată durata de viață, deci pe toată durata de existență a acestor lucrări de infrastructură, vorbim, de fapt, de zeci sau sute de ani. Deci unde mai este permanența, dacă temporar înseamnă zeci sau sute de ani?

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

O singură intervenție din partea fiecărui grup.

E în regulă. Am înțeles. O să

Bun. Am înțeles. Eu nu pot să... Eu supun procedural retrimiterea la comisie, termen – două săptămâni, după care... Solicitarea dumneavoastră formulată în plen ca Comisia de mediu să devină comisie avizatoare sau raportoare nu pot să o fac, se face în Biroul permanent.

Deci supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, termen – două săptămâni.

Vă rog să votați.

- 14 voturi pentru, 75 de voturi împotrivă și o abținere. Propunerea a fost respinsă.

Îl invit la microfon pe domnul senator Chirteș. Vă rog, aveți cuvântul.

Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Partidul Național Liberal susține orice inițiativă care duce până la urmă la deblocarea unor situații conflictuale între instituții ale statului și administrații locale.

Da, în expunerea de motive s-a spus că foarte multe din proiectele de investiții din proiectele comunităților locale sunt blocate de lipsa unor avize, lipsa unor avize tot ale instituțiilor statului, care lucrează după legi făcute tot în Parlamentul

României sau – de ce nu? – după directive europene. Trebuie să știți, stimați colegi, că ceva asemănător, o lege asemănătoare, însă se referea la Ordonanța nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, fiindcă aici este problema, a fost respinsă de către dumneavoastră din simplul fapt că era o inițiativă a opoziției. Dar, iată, noi, ca Partid Național Liberal, venim și votăm acest proiect legislativ. De ce? Fiindcă servește până la urmă comunităților și ideii de dezvoltare, până la urmă, a zonelor locuite de oameni, în sfârșit, din România.

Cred că nu este perfect acest proiect de lege și, din păcate, poziția constantă pe care Ministerul Mediului o are asupra acestor inițiative legislative în care o pădure cvasivirgină – să o numim așa, cvasivirgină, nu știu câte mai sunt în România – este prioritară în fața dezvoltării unei comunități locale... Deci, din nou, această poziție a ministerului nu cred că este benefică pentru tot ce înseamnă până la urmă dezvoltarea României.

Însă, stimați colegi, va trebui imediat – și am spus-o și ieri în comisie – să intervenim și asupra Ordonanței nr. 57/2007 și din nou să reluăm acea dezbatere pe care am avut-o anul trecut în Comisia de mediu, în Comisia de agricultură, fiindcă eu văd – și o să vedem cu toții în continuare – o oponență a celor care lucrează în Ministerul Mediului, care nu văd decât o directivă europeană în fața ochilor și nu se apleacă până la urmă la tot ceea ce înseamnă proiectele românești, dezvoltarea comunităților românești.

Deci este o inițiativă... să-i spunem bună, nu perfectă, perfectibilă, dar nu suficientă.

Partidul Național Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect de act normativ. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc și eu.

## Stimați colegi,

Doresc să vă informez că, la invitația domnului senator și chestor Marin Nicolae, un grup de vizitatori din comuna Drăgănești, județul Galați, se află aici, în plenul Senatului, și le spunem: „Bine ați venit!”

Felicitări, domnule chestor, pentru tot ce faceți în Senatul României!

Îl invit la microfon pe domnul senator Șerban Nicolae, liderul Grupului PSD.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Antevorbitorul a arătat o parte din argumentele pentru care această propunerea legislativă trebuie votată. E vorba de servicii publice comunitare.

Eu, în general, nu cred foarte tare în ecologiștii de asfalt, în cei care merg cu mașini cu combustibil fosil, dar se duc în weekend la munte și merg cu bicicleta, pentru că ei iubesc natura. Ipocrizia asta face ca, în realitate, să fie traversate ariile naturale protejate de infrastructură majoră, de conducte de gaze, de magistrale de gaze, de linii de înaltă tensiune și de alte asemenea, ceea ce arată că acolo unde este nevoie se găsește înțelegere, dacă există un interes. Dar, repet – și a spus-o și antevorbitorul –, e vorba de servicii publice comunitare, de un interes comunitar evident.

Eu înțeleg și directivele europene legate de ceea ce nu se mai găsește în Europa, dar se găsește în România. 80% din pădurile virgine ale Europei sunt în România. Și ne dau sfaturi cei care și-au distrus ecosistemul la ei în țară. Dar, dincolo de chestiunea asta, să ținem comunitățile românești în Evul Mediu, cu fose septice, cu puțuri seci, cu formule improvizate, cu vidanje și așa mai departe, de dragul unor presupuse protecții de arii naturale, este inacceptabil în secolul XXI.

Și am să vă mai spun ceva. Dacă tot protejăm ariile naturale, nu vreți să protejăm și populația de pe aceste arii naturale? Locuitorii acestor zone nu trebuie protejați la rândul lor? Nu trebuie să fie sprijiniți să ajungă prin proiecte de dezvoltare comunitară în secolul XXI?

Nu cu astea se distrug pădurile virgine și cvasivirgine! Nu cu astea se afectează mediul și nu cu lucrările de infrastructură publică comunitară punem în pericol ecosistemul sau ariile naturale protejate, pentru că acestea sunt servicii publice. Cu exploatări private punem în pericol ecosistemul, cu jaful din păduri punem în pericol ecosistemul, cu tot ceea ce se face pe lângă lege. Nu cu legea am distrus ecosistemul și nu cu legea punem în pericol dezvoltarea sau menținerea unor arii protejate.

De aceea, eu vă rog să fiți de acord că n-am făcut nimic pe repede înainte, am făcut prea târziu. Avem încă zone importante din această țară rămase la nivel de infrastructură de Ev Mediu, de secol XVIII și în ceea ce privește infrastructura rutieră, și în ceea ce privește serviciile publice comunitare. Și, dacă este să urmăm directive europene, sunt proiecte europene, cu bani europeni, de dezvoltare a acestor zone. Or, ar fi total anormal ca, pe de-o parte, să ni se spună că vă sprijinim cu fonduri europene proiectele de dezvoltare comunitară, iar, pe de altă parte, să nu aveți voie să faceți asemenea lucrări.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

Numai puțin. Din partea USR am avut o intervenție la dezbateri generale. Imediat...

Avem acum o intervenție din partea domnului Goțiu și înțeleg că și dumneavoastră, domnule Coliban. Hotărâți-vă: unul dintre dumneavoastră, că nu pot să...

La dezbateri generale fiecare se adresează plenului Senatului.

## **Domnul Allen Coliban**

**:**

A făcut referire domnul senator...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Dacă aveți ceva să-i spuneți domnului Șerban Nicolae, puteți să o faceți și acum, la nivel personal, sau în pauză. Domnule senator Goțiu, aveți cuvântul. Microfonul central. Am înțeles că e intervenție pe procedură.

Vă rog! Vă rog!

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Stimați colegi, vreau să vă supun atenției unul dintre articolele acestei legi, ca să știți exact ce votați.

Este vorba de posibilitatea de a intra în ariile naturale protejate, inclusiv în zonele de protecție strictă, în zonele de protecție integrală și în zonele de conservare durabilă a ariilor naturale protejate, precum și pentru suprafețele incluse în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine.

În momentul în care permitem acest lucru, caracterul acestor arii naturale protejate se pierde, pentru că acestea sunt zonele care dau valoare acestor arii naturale protejate și motivul pentru care au fost clasificate altfel. Vorbiți despre interesul comunităților locale. Comunitățile locale au interesul să se dezvolte pe baza valorificării resurselor lor, iar acest lucru..., distrugând valoarea acestor arii naturale protejate, veți distruge în primul rând posibilitatea de a se dezvolta pe bază de turism.

Dar trec mai departe, pentru că în vară am fost și am văzut cum se fac intervenții în parcurile naționale, în Caraș-Severin mai exact, în parcurile naționale Semenic, Cheile Carașului și Cheile Nerei–Beușnița.

Am văzut acolo ce înseamnă niște intenții minimale, temporare, de tratament și așa mai departe, unde pentru un copac avizat se taie 10, unde drumurile care teoretic ar fi temporare și ar trebui refăcute după intervenții nu au fost refăcute și au distrus mai departe zonele protejate și au generat noi tăieri.

De altfel, un raport făcut de către Corpul de control al Ministerului Apelor și Pădurilor, după toate cele constatate și după ce o zonă a luat foc subit după vizita mea acolo, tocmai am fost anunțat săptămâna trecută că a fost trimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Așadar, aveți grijă cum vă ajutați primarii, că s-ar putea să-i ajutați să ajungă să dea declarații în fața procurorilor.

Vreau să vă spun că poate înțelegeți...

Domnule senator! Domnule senator Goțiu!

Vă rog să vă pregătiți să încheiați, pentru că deja este o intervenție de dezbateri generale.

Da. Foarte scurt.

Să înțelegeți că într-o turbărie s-a construit o cabană ilegală și s-a făcut apoi un nou canal de drenaj pentru acea cabană și s-a trimis... s-a distrus zona. În Cheile Nerei– Beușnița, exact prin zonele de protecție urmează să treacă o linie de înaltă siguranță... de curent... linie de înaltă siguranță. Va distruge întreg acel parc și întreaga valoare a acelei zone.

Așadar, vă rog, gândiți-vă bine ce înseamnă acest lucru și votați împotriva acestui proiect, care nu a fost destul gândit, nu a fost destul dezbătut, va genera distrugeri iremediabile și valorificarea ulterioară a acestor zone... Și, cum spuneam, s-ar putea să existe riscul să vă trimită primarii la Parchete. Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Gabi Ionașcu. Domnule senator Șerban Nicolae, vă adresez rugămintea să nu mai dialogați cu colegii în sală.

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule senator Ionașcu, microfonul 2.

Aș începe cu o afirmație care demonstrează ceea ce vreau să spun în continuare. Nu sunt de vină comunitățile locale care sunt amplasate în zone de protecție sau în zone forestiere. Evident că avem obligația de a le acorda accesul la infrastructura de transport, la infrastructura de energie electrică, la infrastructura de gaz metan și, evident, astfel de amenajamente, care fac parte din zone protejate, vor trebui afectate, dar în condițiile legii.

Vreau să amintesc un lucru care mi se pare relevant, cel puțin în contextul discuției și în momentul de față. La Senatul României se află în dezbatere un proiect de lege extrem de important: Legea muntelui. Acolo sunt comunități care sunt vizate de acest proiect de lege și, evident, vor trebui să beneficieze de toate infrastructurile de servicii publice și rețele de acces.

Așadar, opinia mea este de a adopta acest proiect de lege și, împreună cu colegii mei, vom vota pentru.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

## Mulțumesc și eu.

Din partea Grupului UDMR, domnul senator Cseke Attila, microfonul 2.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul UDMR va susține acest raport de admitere, cu amendamente. Proiectul legislativ vine în sprijinul comunităților locale și, până la urmă, vine în sprijinul oamenilor, pentru că aceste utilități publice trebuie undeva făcute, reabilitate, modernizate.

Este foarte greu de explicat cetățeanului din toate comunitățile locale de ce autoritatea locală sau autoritatea statală nu reușește să reabiliteze o rețea de utilități publice, de ce în alte localități se poate și în localitatea lui nu se poate.

Din acest punct de vedere, sigur, anumite articole poate mai trebuie finisate în dezbaterea de la Camera Deputaților, dar ideea principală și principiul introdus aici sunt corecte.

Vreau doar să reamintesc că și astăzi aceste lucrări de reabilitare/modernizare sunt posibile, doar că există o condiție, și anume scoaterea definitivă din fondul forestier național prin compensare de terenuri. Spuneți-mi mie o comunitate locală care își permite să compenseze terenuri, are resurse financiare să compenseze terenuri cu fondul forestier național.

Deci, dacă știm că asta e realitatea, știm că trebuie să avansăm în aceste lucrări, atunci haideți să facem un pas înainte.

Grupul nostru va susține acest raport. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Cred că au fost exprimate puncte de vedere din partea tuturor grupurilor parlamentare.

Vă rog, doamna senator Craioveanu, intervenție pe procedură, da?

Microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, noi toți am votat, la solicitarea inițiatorului, pentru această propunere legislativă procedură de urgență. Am ascultat aici foarte multe argumente, în marea lor majoritate pro această inițiativă legislativă. Nu o să-l amintesc decât pe acela de deblocare a unor proiecte de investiții și cu toții suntem de acord că este nevoie de continuarea acestor investiții pentru comunitățile locale din țara noastră.

Din acest motiv, vă propun ca astăzi să dăm un vot pe această lege, deși ea este organică. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Înainte de toate, declar încheiate dezbaterile generale și voi supune votului dumneavoastră propunerea formulată de Grupul PSD.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

A fost solicitată listă. Rog să...

Imediat, domnule Coliban!

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Vă rog, domnule Coliban, nu vă mai grăbiți?

## **Domnul Remus Mihai Goțiu**

**:**

Listă.

A fost... Liderul de grup dacă e de acord? Așa...

Domnule lider de grup de la USR, sunteți de acord să cereți listă?

E în regulă. Rog listă. Să puneți la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Vă rog, domnule Coliban, microfonul central.

## **Domnul Allen Coliban:**

Mulțumesc.

Revin în fața dumneavoastră pentru explicația votului Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România.

Există o tehnică în discuții și în dezbateri numită _red herring_ , heringul cel roșu, de abatere a atenției. Noi nu am vorbit aici atât despre derogarea de la Codul silvic, despre nr. 46/2008, ci vorbim, de fapt, despre acele situații în care ne atingem de arii protejate și de păduri virgine.

Comunitățile locale pot, într-adevăr, să se confrunte cu blocaje și cu probleme legate de utilități care să necesite scoaterea din fond forestier și aceste derogări de la partea de Cod silvic. Însă noi solicităm atenție suplimentară și dezbateri suplimentare și o altă abordare asupra problemei și a cazului în care aceste derogări trebuie făcute pentru arii protejate și păduri virgine, care sunt deja, procedural, prinse în directivă. Deci avem aceste derogări, e destul de simplu, trebuie doar să aplici, să mergi la Agenția Națională a Ariilor Protejate, se face un dosar, se constată regimul de protecție și impactul asupra speciilor protejate și se dă sau nu se dă acest aviz, această derogare. Din ce am înțeles, anul acesta și anul trecut au fost toate avizate pozitiv.

Nu considerăm normală eticheta „ecologiști de asfalt” nici aplicată nouă, nici altora. Și din această sintagmă preferăm să ținem partea primului termen, ecologiști, decât partea doar a asfaltului, invariabil...

, mai ales în condițiile în care planeta noastră se confruntă cu schimbări climatice și cu problemele legate de impactul asupra mediului.

Vorbiți despre nevoile comunităților locale. Aceste nevoi ne preocupă și pe noi, doar soluțiile le vedem diferit. Și vă întreb: Cine a guvernat țara 27 de ani?

Cine a pus industria pe butuci?

Și cine condamnă comunitățile locale la înapoiere?

Cu siguranță, nici ecologiștii, nici USR-ul!

Domnule... Domnule senator!

Și considerăm edificatoare...

Domnule senator!

...și cu acest lucru termin... situația celui mai sărac județ, Teleorman.

Domnule senator! Vă rog să... Domnule senator!

Poate ne răspunde domnul Dragnea...

Vă rog să-i opriți microfonul.

Domnule senator Coliban, am o rugăminte la dumneavoastră. Explicarea votului înseamnă explicarea votului. Sesiunea de întrebări, interpelări este luni seara.

Declarații...

Declarații politice sunt marți dimineața... miercuri dimineața.

Dacă după un an de zile de activitate în Parlament nu ați reușit să înțelegeți lucrul ăsta, nu știu ce aș mai putea să fac eu. Continuăm. Explicarea votului din partea Grupului PSD? Vă rog, domnule senator Savin. Explicarea votului, din partea Grupului PSD.

Microfonul central.

## **Domnul Emanoil Savin:**

Stimați colegi, vreau să vă mulțumesc pentru vot.

Sigur, mi s-a luat o piatră de pe inimă, pentru că acest proiect de lege l-am început în 2016, atunci când conduceam Asociația Orașelor.

La USR nu mă așteptam să voteze, pentru că, cu siguranță... De fapt, știu sigur că nu au primari, nu au sedii de partid, nu au număr la poartă...

Nu-i găsește nimeni, doar a dormit o singură dată...

într-un sac de dormit Nicușor Dan pe trotuar și s-au trezit în Parlament.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Intervenția pe procedură este când se încalcă o procedură.

Punctul 6 pe ordine de zi...

## **Domnul Radu Mihai Mihail**

**:**

Procedură!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Procedură......

Punctul 6 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii (L119/12.02.2018).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent.

Vă rog, domnule senator Cseke Attila, microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori, este vorba despre o propunere legislativă a mai tuturor grupurilor parlamentare, cu semnatari din mai multe grupuri parlamentare, pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Codul muncii, și anume este vorba despre introducerea ca zi de sărbătoare legală a zilei de Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui, fiind o zi cu semnificație religioasă deosebită. Doar aș menționa că în 16 țări din Uniunea Europeană, din 28, astăzi, Vinerea Mare este zi de sărbătoare legală. Pentru instituțiile Uniunii Europene de la Bruxelles, Strasbourg, Vinerea Mare este zi de sărbătoare legală, astfel încât inițiatorii cred că această propunere legislativă este bine-venită pentru a fi adoptată și a fi introdusă astfel în Codul muncii.

Mulțumim Comisiei de muncă pentru activitate și pentru raportul depus, care, printr-un amendament, îmbunătățește proiectul legislativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Înainte de a da cuvântul reprezentantului Guvernului, dați-mi voie să-i spun domnului Savin ca, pe viitor, când are ocazia să explice votul, să se refere doar la punctul de vedere al partidului pe care îl reprezintă, nu și la celelalte grupuri parlamentare. Aceasta a fost la solicitarea Grupului USR.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. Microfonul 10, domnule secretar de stat Rîndunică. Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Adrian Marius Rîndunică** _– secretar de stat_

_în Ministerul Muncii și Justiției Sociale_ **:**

Domnule președinte... Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum am spus și în cadrul Comisiei pentru muncă, Guvernul încă nu a formulat un punct de vedere pe această inițiativă legislativă, tocmai de aceea considerăm să se exprime Senatul.

Vă mulțumesc frumos.

Doamna senator Crețu, doriți să interveniți? Vă rog, înainte de a da cuvântul...

Mulțumesc, domnule președinte. Sunt aici, prezentă la toată ședința, și am votat.

Rog secretarul general și stafful, până la sfârșitul ședinței, să ne prezinte un raport.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, domnul senator Rotaru, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială a luat în dezbatere această inițiativă legislativă care vizează modificarea alin. (1) al art. 139 din Codul muncii pe 2003, și, în urma dezbaterilor, a adoptat un raport de admitere, cu un amendament admis.

Pe cale de consecință, vă supunem dezbaterii și aprobării această inițiativă legislativă.

Legea este organică, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Vă rog, domnule senator Cseke Attila, o intervenție. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință,

Ca procedură, în calitate de lider de grup, având în vedere discuțiile pe care le-am avut cu celelalte grupuri parlamentare – și înțeleg susținerea acestora pentru acest proiect legislativ –, v-aș propune să votăm astăzi această lege, fiind lege organică.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe (L161/12.06.2017).

Reexaminare la solicitarea Președintelui României. Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Gheorghe Popa, secretar de stat la Ministerul Culturii. Microfonul 8, da?

Vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prin cererea de reexaminare formulată de Președintele României, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, prin care se transpune în legislația română Directiva 2014/26 a Uniunii Europene, s-a întors pe traseul parlamentar.

Având în vedere și luând în considerare faptul că cele două comisii au hotărât respingerea obiecțiilor formulate de Președintele României în cererea de reexaminare și, în consecință, menținerea legii în forma trimisă la promulgare, vă rugăm să fiți de acord cu raportul așa cum a fost prezentat de cele două comisii.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia pentru cultură și media și Comisia juridică au elaborat raport comun.

Îl invit pe domnul senator Preda, microfonul 6, pentru a prezenta raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru cultură și media, respectiv Comisia juridică au fost sesizate în fond cu Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, ca urmare a cererii de reexaminare formulate de președinte.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea, modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 în scopul transpunerii Directivei 2014/26/UE a Parlamentului European și a Consiliului din data de 24 februarie 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe și acordarea de licențe multiteritoriale pentru drepturile asupra operelor muzicale pentru utilizarea online pe piața internă.

Am primit aviz favorabil, cu un amendament, de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și aviz negativ de la Comisia pentru afaceri europene.

Ministrul delegat pentru afaceri europene a adresat Senatului o scrisoare prin care atrage atenția asupra faptului că termenul pentru transpunerea directivei s-a împlinit în data de 10.04.2016.

Se solicită Parlamentului derularea cu celeritate a procedurilor legislative, astfel încât legea de transpunere a directivei să fie adoptată și publicată în Monitorul Oficial al României cât mai curând posibil, în măsura în care se poate, cel mai târziu până în luna martie 2018, concluzia generală fiind că prevederile din legea adoptată de Parlament sunt conforme textului directivei.

În ședință comună, în data de 20 februarie, Comisia pentru cultură și Comisia juridică au procedat la reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/’96 privind drepturile de autor și drepturile conexe.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, respingerea obiecțiilor formulate de Președintele României în cererea de reexaminare și, în consecință, menținerea legii în forma trimisă la promulgare.

Comisia pentru cultură și Comisia juridică supun plenului Senatului, spre dezbatere, raportul comun de admitere a legii, cu un amendament respins, și Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule secretar Baciu, vă rog să mă ajutați.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Anul trecut am făcut numeroase întâlniri la Comisia de cultură și media (cu organisme de gestiune colectivă a drepturilor de autor, cu autori, cu artiști și așa mai departe), ca să adunăm modificări, amendamente la Legea nr. 8. S-au adunat foarte, foarte multe, un document extrem de gros, de stufos, și, la un moment dat, ni s-a spus: „Nu-l putem lua în considerare pentru că, de fapt, ceea ce trebuie să facem noi acum este transpunerea Directivei nr. 2014/26.”, și atunci

lăsăm totul deoparte și ne referim doar la transpunerea acestei directive, urmând să revenim cu discuțiile asupra celorlalte lucruri.

Ei bine, surpriza este că președintele, Președinția, face o serie de obiecții, iar unele dintre ele se referă strict la transpunerea acestei directive, adică ni se spune exact că nu pot avea scop lucrativ aceste organisme de gestiune colectivă, așa cum e prevăzut în legea românească, și vedem că aceste obiecții ale Președinției sunt respinse, în condițiile în care se referă strict la transpunerea directivei. Și aici nu mai înțeleg, am senzația că, de fapt, folosim ca pe o umbrelă această transpunere a directivei, să trecem numai ceea ce ne interesează și să lăsăm deoparte alte lucruri, în condițiile în care obiecțiile sunt extrem de pertinente și se referă la această directivă.

Iar promisiunea că „Lăsați, că vom reveni asupra tuturor amendamentelor și sugestiilor strânse de-a lungul timpului.” am senzația că nu-i decât o manevră de a duce modificarea de fond a legii undeva la calendele grecești sau, în traducere românească, la Paștele cailor.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt și alte intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Crețu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 4.

Pentru a nu lăsa o impresie greșită după intervenția colegului meu, fac precizarea, din punctul de vedere al Comisiei de afaceri europene, că obiecția Președinției era nefondată în privința transpunerii directivei despre care este vorba.

Directiva..., față de directiva pe care o modifică, introduce două puncte, pe care consilierul de la Președinție probabil nu le-a citit în ansamblu. Unul în care permite în continuare organisme de management colectiv nonprofit, dar și posibilitatea, la punctul 2, de înființare a unor organisme independente lucrative cu profit. Deci ambele variante sunt în textul directivei, acolo nu este nicio problemă.

Singura problemă, din perspectiva Comisiei de afaceri europene, gravă este că suntem într-o întârziere mare cu transpunerea directivei și, într-adevăr, ar trebui să votăm legea cât mai repede.

Pe de altă parte, sunt de acord că Legea drepturilor de autor merită o reformulare și o clarificare în viitorul apropiat. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc pentru intervenție, doamna senator. Înțeleg că și problema tehnică este rezolvată, în sensul că, din câte am înțeles de la staff, cartela dumneavoastră funcționează și a funcționat și înainte, numai că nu ați observat dumneavoastră.

Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza de reexaminare a legii la solicitarea Președintelui României. Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu un amendament respins, în sensul respingerii obiecțiunilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României. Legea face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă se susține amendamentul respins? Nu.

Atunci, voi supune votului dumneavoastră raportul și legea.

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 89/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014–2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării (L532/11.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Îl invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat de la Ministerul Agriculturii. Microfonul 9.

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin promovarea actului normativ s-a modificat și completat cadrul legislativ național în vederea adoptării unor măsuri adecvate, care să optimizeze Mecanismul financiarcontabil pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020, precum reglementarea Mecanismului de derulare a instrumentului financiar de creditare cu partajare a riscului, finanțat prin PNDR 2014–2020, potrivit acordului de finanțare negociat cu Fondul European de Investiții, posibilitatea pentru beneficiarii PNDR 2014–2020 să restituie prin plată voluntară către AFIR sumele aferente avansurilor acordate și nejustificate, includerea unor prevederi suplimentare privind acordarea avansurilor și justificarea lor ținând seama de particularitățile contractelor, ale PNDR și Programului operațional pescuit și afaceri maritime, stabilirea unui plafon minimal al debitelor de la care se încep demersurile administrative și judiciare de recuperare a debitelor de la beneficiari și alte asemenea măsuri.

Prin urmare, vă rog să susțineți această ordonanță prin aprobarea raportului comisiei. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru buget, domnul senator Arcaș, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și Comisia pentru afaceri europene au transmis avize favorabile.

Membrii Comisiei de buget au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 9 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene (L533/11.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Attila György, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul, microfonul 9.

## Mulțumesc.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 s-au stabilit o serie de măsuri fiscal-bugetare în vederea fundamentării bugetului de stat pe anul curent, astfel încât deficitul să rămână sub pragul de 3%.

Susținem forma Guvernului, iar în ceea ce privește amendamentele susținem doar acele amendamente care vizează amânarea exigibilității TVA.

Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Arcaș, președintele Comisiei pentru buget, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Comisia economică, industrii și servicii și Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport au transmis avize favorabile, cu amendamente.

Comisia pentru buget, membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, prevăzute în anexa nr. 1, și amendamente respinse, care sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții la dezbaterile generale? Vă rog, doamna senator Dinu. Aveți cuvântul. Microfonul central.

Și la amendament! Susțin, dar mai avem până atunci. Mulțumesc, domnule președinte. Trebuie să citesc de...

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Ordonanța nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscalbugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene este o declarație fără echivoc de recunoaștere a limitelor capacității majorității PSD–ALDE de a guverna în mod responsabil.

Pe parcursul anului 2017 s-au promovat sistematic măsuri de politică economică risipitoare. S-a acționat ca și cum România dispunea de o abundență fără margini.

A sosit și momentul unei noi proiecții bugetare și s-a constatat că vistieria statului era goală. Astfel că, în luna decembrie, Guvernul a emis Ordonanța de urgență nr. 90, cu o abordare complet diferită. O ordonanță care marchează un viraj brusc în politica economică generală, cu toate riscurile pe care le atrage o astfel de mișcare bruscă, de a genera răsturnări de situație. Se promovează brusc politici de austeritate, dar nu de o manieră uniformă, dar nu echitabil, dar nu pe o logică economică anume.

Astfel, în 2018 se suprimă drepturi care s-au conferit prin Legea nr. 153/2017. Se suspendă angajările în sectorul public, instituindu-se regula „o angajare la două locuri vacante, în limita bugetului”. Se interzic achiziționarea, preluarea în leasing, închirierea de autoturisme, achiziționarea de bunuri. Se subfinanțează nevoile unor categorii sociale vulnerabile, care au fost lovite de mai multe ori în anul 2017, precum persoanele cu handicap grav și asistenții lor personali. Lista exemplelor poate continua.

USR nu și-a dat girul prin vot atunci când au fost promovate măsuri risipitoare, USR nu-și va da girul nici când se promovează măsuri de austeritate în pripă și fără discernământ.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Dacă sunt alte intervenții?

## **Domnul Florin Vasile Cîțu**

**:**

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator Cîțu, aveți cuvântul. Microfonul...

## **Domnul Florin Vasile Cîțu**

**:**

Microfonul central. Citesc...

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Microfonul central.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă rog să nu dialogați cu sala.

## Suntem prieteni. Mulțumesc.

Cred că cel mai bine ar fi să citesc din expunerea de motive făcută de Ministerul Finanțelor, pentru că este cel mai ușor să înțelegem ce face această ordonanță de urgență.

În expunerea de motive ni se spune foarte clar că în 2017 s-au reglementat măsuri în domeniul salarizării personalului sectorului bugetar, legislația în domeniul drepturilor cu caracter social, legislația în domeniul pensiilor, cu impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal, a celor cu asistență socială, și care vor avea efect și în anul 2018, precum și alte măsuri fiscal-bugetare din programul de guvernare, cu impact major asupra bugetului în 2018, 2019, 2021.

Și acum vine partea interesantă, pe care nu ne-o spune nimeni public: în acest context, și în anul 2018 soldul structural va depăși limita permisă de tratatul fiscal semnat de România – de fapt, să spunem că încălcăm Constituția aici, republicată... –, prin Legea nr. 69 din 2010, republicată, respectiv de 1% din PIB.

Deci Ministerul Finanțelor ne spune așa: că în 2017 și 2018 trebuia să aibă un deficit structural de 1% din PIB; îl avem mai mare de 3%, deci depășit. Sunt cuvintele Ministerului de Finanțe.

Mai departe Ministerul Finanțelor ne spune așa: „Totodată, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. c) din acest tratat, părțile contractante pot să devieze temporar de la obiectivul lor pe termen mediu sau de la strategia de ajustare pentru atingerea acestui scop doar în circumstanțe excepționale, astfel cum sunt definite în lit. b) din alin. (3)”, și aici foarte mare atenție, pentru că Ministerul Finanțelor ne spune: „context bugetar care poate fi apreciat a nu se încadra în aceste circumstanțe.” Deci Ministerul Finanțelor ne spune foarte clar că nu avem circumstanțele pentru a depăși acest deficit structural. Ar trebui să avem un deficit structural de 1% și totuși trecem această ordonanță și îl depășim.

Și acum să vă arăt ce face această ordonanță, două lucruri foarte importante: în primul rând, neprelungirea și în anul 2018 a măsurilor privind neacordarea pentru personalul din sectorul bugetar de tichete-cadou, premii, ore suplimentare, ajutoare, indemnizații, ajutoare la ieșirea la pensie, precum și a celor privind menținerea, ca și în anii anteriori, a anumitor categorii de indemnizații reprezintă o eliminare a 5,8 miliarde de lei din buget și, partea și mai dureroasă, nici în 2018 nu se dau cei 6% din PIB pentru învățământ, care erau cuantificați la 39,5 miliarde de lei.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Alte intervenții? Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2. Domnule senator Bădulescu, doriți să interveniți? Numai puțin, domnule chestor.

Domnule senator Bădulescu, doriți să interveniți sau nu?

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu**

**:**

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

După domnul Tánczos Barna. E în regulă, că nu mai știam. OK!

Nu, nu, nu. Vă rog.

Domnul senator Tánczos Barna. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Avem în față un proiect de act normativ care aprobă o ordonanță și, ca de obicei, în cazul aprobării ordonanțelor, vorbim _post factum_ .

Este o ordonanță care vine în urma unor decizii luate pentru fundamentarea bugetului pe 2018. Este un lanț întreg de decizii și vor veni și altele, pentru că zilele trecute s-au aprobat alte ordonanțe de urgență, care sunt consecințele deciziilor de la începutul lunii decembrie.

Prima decizie de acest gen a fost reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%. A fost o decizie, spun eu, corectă, dar fără un studiu de caz și un studiu de impact serios și fundamentat. Drept urmare, imediat după aprobarea bugetului, a trebuit să vină Ordonanța nr. 90.

La fel s-a întâmplat și cu transferul contribuțiilor. A fost o decizie care poate este discutabilă, unii spun că este bună, alții spun că este mai puțin bună, dar e o decizie nefundamentată, o decizie care n-a fost precedată de un studiu de impact foarte în detaliu, foarte bine gândit, bine elaborat. Drept urmare, în luna ianuarie vine o cascadă de ordonanțe de urgență prin care se corectează problemele generate sau se rezolvă problemele generate de acea ordonanță.

Nu pot să spun decât ce am spus și în luna decembrie când am vorbit despre buget și ce am susținut și în ședința Comisiilor pentru buget reunite, cu ocazia bugetului pe 2018: deciziile, dacă sunt luate fără o profundă analiză, sunt urmate de ordonanțe de urgență de câte două rânduri, de câte trei rânduri, de câte patru rânduri, care mai peticesc, mai rezolvă câte o problemă generată de acea decizie politică.

Ce să spunem în aceste situații? Probabil că este problema celor care au luat prima decizie și au obligația de a rezolva problemele generate, de a susține o ordonanță, un proiect de lege și a duce până la capăt soluția.

Ne putem abține – și probabil ne vom abține la vot –, însă atrag încă o dată atenția asupra importanței acelor studii care fundamentează câte o decizie de genul reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%, decizii cu privire la limitările de buget, cele care sunt în bugetul pe 2018 și care afectează fiecare autoritate publică locală care a strâns niște bănuți pentru investiții viitoare și a avut excedent în anii

Mulțumesc și eu. Domnul senator Bădulescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Stimați colegi,

N-ar fi prima oară când aș critica deciziile luate în mod rapid, care nu sunt fundamentate și care, ulterior, nasc nevoia de a se lua alte decizii.

Iată cum am intrat..., nestudiind foarte bine la momentul potrivit care sunt consecințele pe care le pot avea niște măsuri legislative, am intrat într-o sarabandă de modificări și modificări la modificări. Și ceea ce vreau să subliniez aici este că această Ordonanță nr. 90 nu garantează în continuare că România va fi sub 3% din PIB ca deficit la finalul anului 2018. Iată cum ne vedem târâți într-un joc al cifrelor și, cum spunea și colegul meu mai devreme, importanța studiului premergător: înainte de a se lua decizii cu impact major asupra bugetului de stat, asupra salariilor sau asupra unor elemente care pot destabiliza sau pot stabiliza economia, trebuie să fie foarte bine argumentate.

Din această perspectivă, Grupul PMP consideră că nu poate da un gir acestei ordonanțe, cu atât mai mult cu cât nu a dat girul nici celorlalte măsuri care au fost emise înainte de această ordonanță. Deci, dacă n-am dat girul la ceea ce inițial s-a votat, nu putem da girul nici la modificare.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și vom trece la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

- Dacă dintre amendamentele respinse se susțin? Doamna senator Andronescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am venit în fața dumneavoastră să susțin amendamentul respins de comisie. Este vorba de amendamentul Comisiei de învățământ prin care solicităm exceptarea de la blocarea posturilor, întrucât aici, când cineva pleacă din... de la clasă, altcineva trebuie să intre și postul trebuie să poată să fie ocupat. Și, de aceea, vă cer îngăduința să fiți de acord cu acest amendament respins, care se găsește la poziția 3 din amendamente respinse. Subliniez încă o dată, este amendamentul pe care Comisia de învățământ l-a votat în unanimitate. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu.

Alte intervenții? Domnule senator Cîțu, vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Primul amendament se referă la derogările, pe care le tot vedem, de la Legea nr. 69/2010, Legea responsabilității fiscale, pentru că astăzi avem..., PSD are un ministru al finanțelor publice căruia nu-i e frică să-și asume nici strategia fiscal-bugetară, nici bugetul pe care l-a făcut, deci nu văd sensul acestor derogări. Deci amendamentul de la punctul 4 de la amendamente respinse: art. 19 din ordonanță ar trebui să se abroge, ca să nu citesc tot articolul.

Mulțumesc.

Am înțeles. Păi amendamentul este exact așa: „Art. 19 se abrogă.”

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Da?

Doriți să continuați? Vă rog. Da. Microfonul 2.

Art. 25. Sunt două termene prevăzute pentru art. 361 din Legea educației, este vorba de cei 6% din PIB pentru educație. Cred că este momentul, atunci când ai creștere economică de 7%, să dai cei 6% din PIB pentru educație. De aceea, amendamentul este: „Art. 25 se abrogă.” Dacă nu acum, atunci când? Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Mai sunt și alte amendamente care se susțin? Nu.

Voi supune votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise, cele admise de la comisie, plus cel votat în plen.

Proiectul de lege face parte din cate...

O secundă! Proiectul face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

## Listă!

## Sunteți vicelider?

Bun, a fost solicitată listă din partea Grupului UDMR..., USR. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Continuăm. Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Dezvoltare a României – SA (L507/27.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent..., sau dintre inițiatori...

Nu doresc să ia cuvântul.

Voi da cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul secretar de stat Attila György, de la Ministerul Finanțelor Publice.

Microfonul 9.

Vă rog.

## Mulțumesc.

Prin proiectul de lege se propune înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare, ca entitate nouă.

Ministerul Finanțelor Publice încurajează înființarea unei astfel de bănci, însă, conform recomandării Comisiei Europene din iulie 2015, este nevoie de o evaluare independentă _ex-ante_ a disfuncționalităților pieței financiare. Acest studiu se estimează a fi realizat la mijlocul acestui an.

Pe baza acestui studiu, Guvernul va elabora și punctul de vedere formal.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Domnule senator Nazare, vă rog să nu dialogați cu sala. Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, domnul președinte Arcaș, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei de buget au analizat propunerea legislativă și avizele și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și propunerea legislativă. Mulțumesc.

Domnule președinte, vă rog să mă scuzați, înțeleg că este raport de admitere, cu amendamente respinse.

Nu avem amendamente la această propunere.

E în regulă. Mulțumesc pentru precizare. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Vă rog, doamna senator Dinu. Aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Doamna Nicoleta Ramona Dinu:**

Legea privind înființarea, organizarea și funcționarea Băncii de Dezvoltare a României – SA este un demers dintr-o serie mai lungă de inițiative pentru întărirea rolului statului în finanțarea proiectelor de investiții. Astfel, în dezbaterea Senatului a existat și Legea nr. 280/2017, cu același obiect de reglementare: înființarea Băncii de Dezvoltare a României pe soclul EximBank, de asemenea, Legea nr. 506/2017 pentru înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții. Toate sunt demersuri neocomuniste, neinspirate și fără temei, în contextul economiei de piață.

România deține un sistem monetar structurat pe două paliere: la primul nivel se situează Banca Națională a României, entitate de drept public care are rolul de a reglementa funcționarea pieței monetare; pe al doilea nivel se situează băncile comerciale, entități în majoritate cu capital privat, care acționează după regulile stabilite de Banca Națională a României.

Potrivit acestui sistem monetar, imixtiunea actuală a statului în sistemul monetar este suficientă, firească și consonantă cu filozofia economiei de piață. Nu este nevoie de un alt tip de demers. Nu credem în legitimitatea altor demersuri. Credem că se dorește ca, prin toate aceste inițiative, să se creeze pușculițe cu bani publici care să fie supuse voinței politice.

USR va vota împotriva acestei inițiative legislative.

Mulțumim pentru intervenție, mulțumim pentru aplauze. Domnul senator Cîțu. Vă rog. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am o întrebare pentru inițiatori, dacă dintre ei sunt aici. Ce rost mai are o bancă de stat, atunci când deja trecem legi care plafonează dobânzile? O bancă de stat are rolul, așa am înțeles din motivarea acestui proiect de lege, de a finanța dobânzi sub piață. Dacă deja trecem legi și plafonăm toate dobânzile din piață, ce rost mai are să mai facem o bancă nouă? Dacă poate să-mi răspundă unul dintre inițiatori. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă dintre inițiatori este cineva care poate să răspundă, îl invităm la microfon.

Dacă sunt alte intervenții la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Șerban Nicolae. Aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt și unul dintre inițiatori. E adevărat că nu am studiat doctrina economică neocomunistă, nu am avut asemenea curiozități și, ca să vă spun cinstit, nici nu am știut că există definită ca o lucrare de cercetare, ca o teză de doctrină economică, doctrina economică neocomunistă. Așa cum am mai spus-o și cu altă ocazie, dând exemplu de la Nastratin Hogea, cei care știu era bine să spună celor care nu știu. Dacă aveți asemenea teorii, era bine să ni le împărtășiți. Probabil că le-ați studiat cu mare atenție și le-ați aprofundat.

Această propunere însă nu are niciun fel de conotație politică, mă refer la conotație politică doctrinară; are însă o bază solidă în ceea ce privește voința politică.

Am vorbit puțin mai devreme, la un alt proiect legislativ, de ipocrizie. Și în materie de intervenție a statului și de prezență a statului în economie unora le place ipocrizia. Admiră forța statului german în economia germană, admiră forța statului francez în economia franceză, admiră forța statului britanic în economia britanică și, în general, când vorbesc de economia germană, economia franceză și economia britanică, mă refer la influența pe care aceste forțe economice o au în economia mondială.

Ceea ce propunem noi este o formulă de echilibru, practicată în statele Uniunii Europene, care nu ridică în niciun caz spectrul unui infringement în ceea ce privește normele europene, dar care poate sprijini inițiativa privată în România, ca o formă de sprijin prin care statul – care deține la ora actuală și Casa de Economii și Consemnațiuni, înființată în secolul XIX, CEC Bank – SA – să poată să susțină economia românească și să intervină atunci când este cazul. Nu o face ca practică neconcurențială, nu o face ca practică de monopol, nu o face ca practică de forță. Există asemenea mecanisme în toate economiile dezvoltate și poate că aceasta este explicația acestui dezechilibru între economia românească și economiile către care tindem sau la care ne uităm cu atâta admirație.

În ceea ce privește plafonarea dobânzilor, acolo este o chestiune mult mai nuanțată. Și, da, noi considerăm că poporul român are și el dreptul să utilizeze aceleași mijloace economice, concurențiale, capitaliste, bazate pe competitivitate, pe performanță și pe valoare economică, aidoma țărilor membre din Uniunea Europeană.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Dacă sunt și alte intervenții?

Din partea Grupului USR a fost deja o intervenție. Din partea Grupului PMP, domnul senator Gabi Ionașcu. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

În cuprinsul art. 4 alin. (1), banca poate acorda împrumuturi, face investiții și acordă împrumuturi oricărei persoane. Este o întrebare pentru inițiatori: dacă în cadrul definirii termenilor „oricărei persoane”, „orice persoană” sunt cuprinse și autoritățile publice locale?

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Mulțumesc.

Dacă dintre inițiatori se poate..., există vreunul dintre aceștia care poate să răspundă, îl rog să o facă la microfon, dacă nu, să o facă în scris.

Alte intervenții la dezbateri generale din partea celorlalte grupuri parlamentare?

Nu mai sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra propunerii legislative.

Imediat, stimată colegă, vă rog să nu vă grăbiți. Nu vă pripiți!

## Mulțumesc.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente respinse. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă dintre amendamentele respinse se susțin?

Vă rog, doamna senator Dinu.

Aveți cuvântul. Microfonul central.

Este o modificare asupra art. 18 alin. (3), acest alineat fiind cel care enunță condițiile de incompatibilitate pentru calitatea de președinte sau director în cadrul acestei Bănci Române de Dezvoltare.

Propunem completarea listei de incompatibilități cu următoarea condiție: „calitatea de membru al vreunui partid politic”, alături de celelalte incompatibilități care sunt enunțate, respectiv calitatea de membru al Parlamentului, calitatea de funcționar public, director sau funcționar în cadrul altei instituții de creditare sau dacă persoana a fost declarată ca fiind în stare de faliment în temeiul legislației oricărei țări.

Prin urmare, amendamentul propune această completare: să se considere ca fiind o incompatibilitate dacă se deține calitatea de membru al vreunui partid politic. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doriți să continuați susținerea sau pot să supun la vot?

Am înțeles, am înțeles și argumentația, și susținerea.

Voi supune votului dumneavoastră amendamentul pe care doamna senator Nicoleta Ramona Dinu... Dintre amendamentele respinse, nr. crt. 2.

## **Din sală:**

Bravo!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Voi supune votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise în plen..., cu amendamentul admis în plen.

##

Vă rog, explicarea votului.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Cîțu. Vă rog. Microfonul 2.

Nu am vrut să sar peste pașii procedurali, dar s-a menționat că raportul nu are amendamente respinse și din acest motiv...

Ne-am lămurit, stimată colegă, există amendamente respinse. Pe care dintre ele doriți să le susțineți?

Sunt, într-adevăr, trei amendamente respinse. Voi susține unul dintre ele, în continuarea ideilor pe care le-am expus anterior, mă refer la amendamentul care are marginal 2, nr. crt. 2.

## Mulțumesc.

Am votat împotriva acestui proiect de lege pentru că deja există în România două bănci din astea, nu doar una, care dau investiții..., care dau împrumuturi persoanelor fizice sau tuturor, și companiilor, și fac și investiții, și mai au și asigurări; ăsta este un motiv.

Al doilea motiv, pentru că e foarte greu să găsești în Uniunea Europeană, nu mai zic de România, o bancă care are un acord sau un memorandum cu Guvernul și poate să spună că nu are tratament preferențial față de celelalte bănci și că respectă condițiile de piață.

Pentru aceste două motive am votat împotrivă.

## Mulțumesc.

Continuăm. Punctul 11 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2017 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolarii și elevii din 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat (L535/11.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul Guvernului, reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere, domnul secretar de stat Petru Andea, de la Ministerul Educației Naționale, microfonul 8. Aveți cuvântul.

## **Domnul Petru Andea** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Educației Naționale_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul-pilot... continuă, de fapt, pilotarea de anul trecut, când pentru 50 de unități școlare a fost acordat un suport alimentar denumit generic „Masa caldă”. Pentru acest an școlar se consideră, de asemenea, că este util pentru a se combate abandonul școlar și reprezintă, desigur, și un program social. Ca urmare, pentru elevii înmatriculați în 50 de unități școlare se acordă acest suport alimentar în valoare de 7 lei pe zi.

Guvernul susține, desigur, ordonanța de urgență, legea de aprobare, cu amendamentele formulate în comisie. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru învățământ, domnul senator Pop, microfonul 5, pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și aprobare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Sbîrnea.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Având în vedere că la nivelul Uniunii Europene România ocupă un fruntaș loc trei în ceea ce privește abandonul școlar, această inițiativă legislativă va ajuta la diminuarea abandonului, așa că susținem această inițiativă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul senator Bădulescu. Microfonul 2.

## Bună ziua!

În ceea ce privește acest proiect legislativ, nu pot să nu remarc că este o continuare așteptată a unui proiect început în anii anteriori, dar, după părerea mea, a venit destul de târziu, pentru că foarte mulți așteptau ca această continuare să fi venit de la începutul..., să se fi desfășurat și pe anul 2017. În fine, mai bine mai târziu decât niciodată sau decât deloc.

Ceea ce vreau să remarc și ceea ce aș vrea să scot în evidență este faptul că aș vrea cu tot dinadinsul ca acest proiect să fie pus în practică cât mai rapid, pentru că mai devreme, aprobând Ordonanța nr. 90, tocmai am suspendat acel program de miere pentru elevi, am prorogat un termen. Sper să nu fie cazul și pentru acest program, să apară vreo ordonanță ulterioară de prorogare de termen și așa mai departe..., de amânare a programului.

Vă mulțumesc.

Grupul PMP va vota pentru proiectul de lege.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc.

Dacă sunt și alte intervenții din partea altor grupuri?

Doamna secretar, vă rog să nu mă încurcați. Nu mai sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă rog, intervenție, doamna senator Andronescu. Explicarea votului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă adresez mulțumiri pentru acest vot și, în același timp, să vă spun că ați votat un lucru extraordinar. Amendamentele Comisiei de învățământ încurajează și autoritățile publice locale să deschidă acest proiect, care este favorabil nu numai prin masa în sine, ci prin faptul că mai rămân într-o formă de educație încă una, două sau mai multe ore în școala respectivă și este un câștig uriaș pentru calitatea învățământului.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc și eu pentru intervenție.

Continuăm. Punctul 12 pe ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 108/2017 privind prorogarea unui termen (L15/5.02.2018). Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Lucian Puiu Georgescu, secretar de stat de la Ministerul Cercetării. Microfonul 10.

Vă rog.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre prorogarea termenului de aplicare a Ordonanței nr. 57/2002, care a mai fost modificată în 2015, prin Ordonanța nr. 41.

Este vorba de finanțarea institutelor naționale de cercetare-dezvoltare pentru activități de cercetare-dezvoltare, inovare. La momentul adoptării ordonanței, era imperios necesar ca această... aceste activități să fie finanțate în continuare. Proiectul de lege se adresează institutelor naționale de cercetare-dezvoltare pentru acele activități specifice de care am vorbit.

Ordonanța a trecut prin Guvern și a obținut unanimitate la comisia Parlamentului.

Vă rog să fiți de acord cu aprobarea proiectului de lege. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru învățământ, domnul senator Pop, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Domnul senator Goțiu. Vă rog. Microfonul 2.

Stimate colege și stimați colegi,

Când reprezentantul ministerului a luat cuvântul, m-aș fi așteptat ca în primul rând să transmită scuze. Să transmită scuze că, de această dată, Guvernul nu a putut... nu a putut să-și facă treaba la timp, deși ceea ce ar fi avut de făcut ar fi fost să nu bulverseze toată cercetarea anul trecut.

Inclusiv de aici, de la microfoanele Parlamentului, am atras atenția de mai multe ori că împărțirea ministerului în Ministerul Educației și în Ministerul Cercetării este un act ratat, care va avea consecințe negative. S-a dovedit un act politic folosit pentru a schimba componența consiliilor consultative din minister, pentru ca, la finalul anului și acum, să vină să ni se spună: „Avem o criză de evaluatori, nu am fost în stare să certificăm sau să recertificăm la timp institutele naționale de cercetare-dezvoltare.”

M-aș fi așteptat la aceste scuze.

Grupul USR se va abține, pentru că nu poate să legitimeze incompetența de care a dat dovadă Ministerul Cercetării în acest domeniu anul trecut.

Mulțumesc pentru intervenție. Mai sunt și alte intervenții? Doamna senator Andronescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum vă este cunoscut din Legea cercetării, institutele naționale de cercetare beneficiază de o susținere prin forma aceasta: programe-nucleu, care reprezintă finanțarea de bază. Articolul de lege nu face decât să prelungească această posibilitate, pe care, în mod normal, ministerul o acordă institutelor de cercetare și care le dă siguranța susținerii financiare până ce proiectele câștigate în competiție devin efective.

Deci eu i-aș adresa rugămintea și domnului senator ca și grupul Domniei Sale să voteze, pentru că este o cale de a susține institutele naționale de cercetare și cred că Senatul poate să dea acest semnal extrem de favorabil pentru ele. Vă mulțumesc foarte mult.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.

Declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 13 pe ordinea de zi, Proiectul de lege...

-

Vă rog?

Vă rog, domnule senator Goțiu. Microfonul 2. Explicarea votului.

Probabil că am fi susținut și noi și am fi votat, pentru că, evident, nu avem..., nu vrem să împiedicăm funcționarea acestor institute naționale de cercetare, dar noi ce am votat acum nu a fost această finanțare, ci am prorogat un termen legat de faptul că ministerul nu a fost în stare să ducă certificarea la timp.

Probabil, dacă ar fi avut măcar acel bun-simț de a-și cere scuze astăzi pentru că nu a reușit să termine acest lucru, am fi votat pentru.

Mulțumesc.

Domnul senator Pop, explicarea votului. Microfonul central.

Vă rog, aveți cuvântul, din partea Grupului PSD.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi – și în special cei care nu ați votat acest proiect de lege,

Acest termen a fost pus în 2002. În 2002 a fost pus un termen de 15 ani de rezolvare a problemei. Nu s-a rezolvat în cei 15 ani și cred că noi, Senatul, am dat un semnal către instituțiile de cercetare din România că mai au câteva luni, adică 10 luni exact, ca, alături de banii europeni pe care trebuie să-i primească, să fie capabile să-și rezolve problema.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții pentru explicarea votului? Nu.

Punctul 13, Proiectul de lege privind desființarea Universității „Mihai Eminescu” din municipiul Timișoara, județul Timiș (L527/11.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Îl invit la microfon, din partea Guvernului, pe domnul secretar de stat Petru Andrea..., Andea, pardon!, de la Ministerul Educației Naționale. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să spun că, în fapt, universitatea particulară „Mihai Eminescu” din Timișoara și-a încetat de mai mulți ani activitatea, nu a mai școlarizat în ultimii ani, și ministerul și-a îndeplinit datoria de a face monitorizarea specială, fără ca universitatea să poată să aducă un program de măsuri pentru redresarea deficiențelor semnalate inclusiv prin controalele ARACIS.

Ca urmare, Guvernul consideră absolut îndreptățită inițiativa legislativă de desființare a acestei universități.

Dacă îmi permiteți, domnule președinte, sunt încă două universități care sunt propuse pentru desființare și aceleași argumente sunt valabile și pentru aceste două universități, „George Barițiu” din Brașov și Universitatea Bancară din București.

Vă mulțumesc.

## Domnule secretar de stat,

O să vă rog să vă referiți în intervențiile dumneavoastră la proiectul de lege care se află pe ordinea de zi. Celelalte subiecte care urmează...

Deci Guvernul a inițiat și, desigur, susține.

## Domnule secretar de stat,

Vă rog să mă ascultați, că noi vă ascultăm pe dumneavoastră! Deci v-am dat cuvântul să vă referiți, să spuneți punctul de vedere al Guvernului la punctul 13 de pe ordinea de zi. Aveți comentarii despre alte subiecte, atunci când vine momentul, o să vă dau cuvântul.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru învățământ, domnul senator Pop, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale?

Vă rog, domnule senator Pănescu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate colege și stimați colegi,

Atunci când vorbim despre o lege care determină desființarea unei instituții de învățământ, ne-am putea gândi la o conotație negativă. Dimpotrivă, eu vreau să spun că acest proiect de lege are un efect corect și vreau să vă dau un singur exemplu: pentru universitatea despre care discutăm în prezentul act normativ, într-o verificare făcută de ARACIS (Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior), s-a constatat un număr extrem de mic de cadre didactice și s-a constatat faptul că un cadru didactic susținea activități la șapte discipline diferite. Este clar că o asemenea universitate nu poate însemna calitate în învățământ.

Grupul parlamentar al PSD va vota în favoarea acestei legi.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 13, Proiectul de lege privind desființarea Universității „George Barițiu” din Brașov (L528/11.12.2017). Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Petru Andea. Microfonul 8.

Acum puteți să vă referiți. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul a inițiat acest proiectul de lege având în vedere că Universitatea „George Barițiu” din Brașov nu mai îndeplinește de ani buni standardele minimale pentru a putea funcționa ca universitate.

Ministerul și-a făcut datoria legală de monitorizare specială, universitatea nu a putut prezenta un plan de redresare și, în consecință, considerăm îndreptățită inițiativa Guvernului de a cere desființarea prin lege a Universității particulare „George Barițiu” din Brașov.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar Pop, microfonul 5..., domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 15 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind desființarea Universității Financiar-Bancare din municipiul București (L529/11.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Petru Andea, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Domnule președinte,

Guvernul a inițiat acest proiect de lege având în vedere că Universitatea Financiar-Bancară din București nu mai îndeplinea de ani buni condițiile minimale pentru a putea funcționa ca universitate.

Ministerul și-a făcut datoria legală de a monitoriza special și, desigur, universitatea nu a putut prezenta un raport de redresare, de reînscriere în condițiile de funcționare.

Ca urmare, sigur că Guvernul a inițiat și desigur că susține proiectul de lege de desființare a acestei universități. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul domnului senator Pop, domnul președinte al Comisiei pentru învățământ, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Doamna senator Andronescu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că astăzi Senatul face un pas important în ceea ce privește asigurarea calității învățământului superior, prin aprobarea acestor legi de desființare a unor universități. Aceste trei universități nu mai desfășurau activitate. ARACIS-ul a luat decizia care trebuie și a propus ministerului desființarea lor. Ele se adaugă altor 37 de așa-zise universități private care au fost desființate prin acte normative în perioada 2001–2004.

Cred că trebuie să ne uităm cu ochii larg deschiși spre universitățile care dau calitate învățământului superior. Ele ne aduc nouă beneficii în societate.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 16 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 84 alin. (1) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011 (L536/11.12.2017).

Declar deschise dezbaterile generale.

Dacă dintre inițiatori este cineva care susține? Nu.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul secretar de stat Petru Andea, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Art. 84, la alin. (1), prevede reduceri la transport pentru elevi de 50%. Art. 4 prevede reduceri la accesul în instituțiile de cultură (teatre, muzee și așa mai departe) în cuantum de 75%.

Întrucât sumele acestea se suportă din bugetul administrațiilor locale, a apărut, firesc, întrebarea dacă o administrație locală ar dori să acorde reduceri la transportul elevilor, de exemplu, de 60% sau de 70%. Legea prevede un cuantum fix, de 50%.

Propunerea-inițiativă rezolvă această problemă, spune minimum 50%, minimum 75%. Mă refer la transport, respectiv la accesul în instituțiile de cultură.

Ca urmare, Guvernul susține această inițiativă legislativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte al Comisiei pentru învățământ, domnul senator Pop, microfonul 5, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu un amendament admis, și propunerea legislativă.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții la dezbateri generale? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic, votul final va fi luni.

Până să încheiem ședința, dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Legea pentru realizarea „Capabilității de sprijin de foc indirect” aferente programului de înzestrare „Sistem lansator multiplu de rachete cu bătaie mare” – procedură de urgență;

– Legea pentru ratificarea rezoluției Adunării Statelor Părți (ASP) la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), adoptată de cea de-a XIV-a sesiune a ASP la Statutul de la Roma al CPI (14/Res.2), la 26 noiembrie 2015, privind articolul 124 din Statutul Curții Penale Internaționale, adoptat la Roma la 17 iulie 1998.

Vă mulțumesc tuturor pentru implicare și participare. Încheiem ședința plenului Senatului de astăzi, 21 februarie 2018.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084747]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 33/2.III.2018 conține 36 de pagini.**

Prețul: 90,00 lei