Adrian Nicolae Diaconu

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Curtea Constituțională reține că, infracțiunea analizată ca natură juridică fiind una de corupție, rezultă din această calificare că devine aplicabilă în coordonatele prezentei cauze Convenția penală privind corupția, adoptată de Consiliul Europei la 27 ianuarie 1999 la Strasbourg, ratificată de România prin Legea nr. 27/2002.

În art. 3 convenția penală prevede că: „Fiecare parte adoptă măsurile legislative și alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracțiune, conform dreptului său intern, atunci când s-a săvârșit cu intenție, fapta unuia dintre agenții săi publici de a solicita sau a primi, direct ori indirect, orice folos necuvenit pentru el sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau promisiunea cu scopul de a îndeplini ori de a se abține să îndeplinească un act în exercitarea funcțiilor sale.”

Față de considerentele de mai sus, membrii prezenți ai Comisiei juridice și ai Comisiei pentru constituționalitate au dezbătut legea trimisă la promulgare și decizia Curții Constituționale în ședința din 18 martie 2019 și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să pună de acord prevederile neconstituționale cu decizia Curții și să adopte un raport comun de admitere asupra legii trimise la promulgare, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.