Stenogramă plen

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 18 martie 2019, și vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 85 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Ganea și domnul senator Ion Marcel Vela, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Cseke Attila. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

V-aș propune ca la secțiunea I, note, rapoarte, informări, proiecte de hotărâre și alte acte prevăzute de lege, după punctul 2 să mai trecem alte două puncte, care vor deveni punctele 3 și 4, L74/2019 – este vorba de un proiect care este pe punctul 12 pe ordinea de zi, dar să-l aducem aici și să supuneți la vot retrimiterea la comisie și aprobarea prelungirii la 60 de zile a termenului de dezbatere – și, la fel, L26/2019, care astăzi, sau în momentul actual, e la punctul 21. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Domnule senator Cîțu, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. La punctul 2 de la I, după prelungirea termenului la 60 de zile, cerem retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

În regulă, deci nu este o modificare a ordinii de zi. Vă rog, din partea Grupului PSD, domnul senator Bodog. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La secțiunea II vă propun introducerea pe ordinea de zi, la punctele 5 și 6, la punctul 5 a Propunerii legislative pentru utilizarea autovehiculelor școlare destinate transportului public local al elevilor din ciclul învățământului primar/gimnazial, precum și pentru completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, respectiv la punctul 6 a Propunerii legislative privind activitățile de transport alternativ cu un vehicul cu șofer „VTS”.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

În ideea în care vor fi aprobate și modificările, rog, domnule senator Bodog, să aveți o discuție cu stafful, să pregătim și documentele.

Mai sunt alte intervenții?

Nu.

Înainte de a supune votului ordinea de zi, întreb colegii care nu au cartelă, în afară de domnul senator Oprea Radu... și domnul senator Iordache Virginel. Doi.

OK. Sunt doi colegi.

Programul de lucru pentru astăzi: între ora 16.00 și ora 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci,

Înainte de a dezbate secțiunea I, dați-mi voie să vă prezint nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru completarea art. 70 din Legea educației naționale nr. 1/2011;

2. Legea pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011;

3. Legea pentru modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011;

## Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru constituționalitate avem raport comun.

Domnul senator Diaconu, da?

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Curtea Constituțională reține că, infracțiunea analizată ca natură juridică fiind una de corupție, rezultă din această calificare că devine aplicabilă în coordonatele prezentei cauze Convenția penală privind corupția, adoptată de Consiliul Europei la 27 ianuarie 1999 la Strasbourg, ratificată de România prin Legea nr. 27/2002.

În art. 3 convenția penală prevede că: „Fiecare parte adoptă măsurile legislative și alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracțiune, conform dreptului său intern, atunci când s-a săvârșit cu intenție, fapta unuia dintre agenții săi publici de a solicita sau a primi, direct ori indirect, orice folos necuvenit pentru el sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau promisiunea cu scopul de a îndeplini ori de a se abține să îndeplinească un act în exercitarea funcțiilor sale.”

Față de considerentele de mai sus, membrii prezenți ai Comisiei juridice și ai Comisiei pentru constituționalitate au dezbătut legea trimisă la promulgare și decizia Curții Constituționale în ședința din 18 martie 2019 și au hotărât, cu majoritatea de voturi ale celor prezenți, să pună de acord prevederile neconstituționale cu decizia Curții și să adopte un raport comun de admitere asupra legii trimise la promulgare, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul raport.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, la ora 17.00. Punctul 2, Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L390/2018).

Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului. O invit la microfon pe doamna Sofia Mariana Moț. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și această lege se află în procedura de reexaminare, deoarece, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 790 din 5 decembrie 2018, a fost declarată neconstituțională sintagma „cu excepția organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, membre ale Consiliului Minorităților Naționale,” sintagmă ce se regăsește în cuprinsul art. 4 alin. (2) lit. c) și art. 5 alin. (1) lit. i) din Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, dispoziții care în cadrul controlului de constituționalitate intrinsecă au fost declarate neconstituționale, în sensul că acestea contravin dispozițiilor art. 16 din Constituție.

Prin urmare, textele propuse adoptării Senatului în ședința de astăzi au menirea să pună în acord dispozițiile declarate neconstituționale cu decizia Curții, așa cum a fost ea motivată în conținutul și în dispozitivul acesteia.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice și Comisiei pentru constituționalitate și Comisiei pentru apărare, raport comun. Domnule președinte Brăiloiu, vă rog, microfonul 6, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Ca urmare a trimiterii spre examinare în ședințele comisiilor raportoare, membrii Comisiei juridice, cei ai Comisiei pentru constituționalitate și cei ai Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au luat în dezbatere legea și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte un raport suplimentar comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, cuprinse în cele două anexe care fac parte integrantă a prezentului raport.

Prin conținutul său, legea face parte din categoria legilor organice și urmează să fie supusă votului plenului Senatului. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale. Votul, la ora 17.00.

Mă scuzați!

Domnule senator Corlățean, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Voi fi concis, pentru că e bine ca senatorii să aibă o fotografie completă.

Este o lege îndelung așteptată cea privind combaterea spălării banilor murdari și combaterea terorismului. Ea corespunde, așa cum se știe – și voi spune ceea ce se știe mai puțin –, corespunde necesității de transpunere a Directivei a IV-a din 2015 în materia respectivă, dar, în egală măsură, răspunde unor exigențe care decurg pentru România dintr-o altă procedură internațională. Există un comitet european de experți care funcționează în cadrul Consiliului Europei, se numește Moneyval, și care evaluează, monitorizează statele membre ale Consiliului Europei în materie.

Textul legii, așa cum a fost adoptat acum câteva luni, deja..., a fost considerat deja, chiar dacă nu sută la sută, oficial, dar pe baza comunicării delegației române la Moneyval, ca fiind conform recomandărilor adresate României. Pentru simplul fapt că am întârziat cu adoptarea acestei legi, care a fost contestată, a fost trimisă la Curtea Constituțională, România a fost inclusă într-o procedură de monitorizare specială, prima fază – și ăsta este un semnal destul de prost –, pentru că, de fapt, rezultatele de la Moneyval influențează direct ratingul de țară, între altele. Vorbim de costul creditelor pe care statele le obțin și, mai mult decât atât, ca să mă întorc la sectorul Uniunea Europeană, din iulie 2018, dacă nu mă înșel, suntem în procedură de infringement și, dintr-o estimare a autorităților românești, deja suma forfetară și penalitățile pe zile de întârziere se ridicau acum o săptămână și ceva la vreo 3.700.000 de euro.

Deci și apelul pe care și eu îl fac este de a vota astăzi în Senat textul de lege, așa cum rezultă din raportul comisiilor reunite.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul, la ora 17.00.

Sunt amendamente respinse pe care le susțineți? Vă rog.

Microfonul 2, domnul senator Császár Károly.

Mulțumesc, domnule președinte.

Marginal 1. Amendamentul propus la art. 4 alin. (1): „Lit. c) se elimină din textul legii.”

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Număr insuficient pentru a fi adoptat.

Vă rog, domnule senator, vă rog să continuați. Microfonul 2.

La marginal 2, la art. 5 alin. (1), lit. i) se elimină din textul legii.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

A fost solicitată listă, rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptat. Declar încheiate dezbaterile generale. Votul final, la ora 17.00.

Punctul 3 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști (L113/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Mihai Chirică – secretar de stat de la Ministerul Apărării Naționale. Microfonul 8.

Aveți cuvântul.

## **Domnul Mihai Dan Chirică** _– secretar de stat_

_în Ministerul Apărării Naționale_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Demersul legislativ are în vedere îmbunătățirea cadrului normativ care reglementează activitatea soldaților și gradaților profesioniști, fiind clarificate, totodată, situații și aspecte ce vizează drepturile, obligațiile și responsabilitățile acestei categorii de militari.

Ministerul Apărării Naționale susține această propunere legislativă, cu speranța că și dumneavoastră o veți vota. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul președinte Brăiloiu.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 7, pentru a prezenta raportul comisiei.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au dezbătut propunerea legislativă pe parcursul mai multor ședințe, iar în ședința din data de 12 martie 2019 au hotărât, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, adoptarea unui raport de admitere, cu amendamente admise, care se regăsesc în anexa la prezentul raport și care fac parte integrantă din aceasta.

Comisia pentru apărare supune plenului Senatului prezentul raport de admitere, cu amendamente admise (cuprinse în anexă), precum și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale...

Cred că se întâmplă ceva cu noi...

Vă rog, domnule senator Șerban Nicolae. Microfonul central.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

E vorba de un amendament de natură tehnică; cei care au fost la Comisia pentru apărare știu acest lucru. În actuala formă a legii, legea privește doar Ministerul Apărării Naționale. S-a făcut un amendament de natură tehnică, o corectură în sensul în care dispozițiile legii privind soldații și gradații profesioniști să se aplice tuturor instituțiilor din sistemul public de apărare, ordine publică și siguranță națională, în tot cuprinsul legii. Este un amendament de natură tehnică, nu ridică probleme deosebite. E normal ca regimul aplicabil soldaților și gradaților profesioniști să se aplice și celorlalte structuri militarizate din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, fără să existe diferențe.

Din păcate, acest amendament nu a fost prins în raportul de admitere, cu amendamente. Probabil că s-a considerat la vremea respectivă că, fiind strict tehnic, el va fi de la sine înțeles. E bine să facem această corectură.

Vă rog să fiți de acord cu acest amendament de natură tehnică în plen.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog, amendamentul tehnic la ce articol sau...?

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mai fac o dată precizarea: fiind vorba de un amendament de natură tehnică, în tot cuprinsul legii se înlocuiește sintagma „Ministerul Apărării Naționale” cu formula „instituțiile publice...”, „instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională”. E destul de simplu.

Și nu se face un amendament tehnic la un articol anume sau la un alineat anume, ci în tot cuprinsul legii se înlocuiește sintagma „Ministerul Apărării Naționale” cu sintagma „instituțiile de ordine publică... apărare, ordine publică și siguranță națională”.

Nu. E vorba de categoria care este vizată de această lege; e vorba de soldații și gradații profesioniști. Soldați și gradați profesioniști nu există doar la MApN, există și la Jandarmerie, nu știu dacă există și la IGSU, la structurile militarizate din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Nu e vorba de instituție. Nu e o lege pentru o instituție, ci pentru o categorie profesională: soldații și gradații profesioniști.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Domnule senator, mulțumesc, am înțeles.

Domnule senator Dircă, dacă doriți să interveniți, vă rog, la microfon; altfel, o să rog chestorii să mă ajute.

Cu 67 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivă și 3 abțineri, amendamentul a fost adoptat.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra inițiativei legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm.

Vă rog, domnule senator Dircă, aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România a votat împotrivă. Și am votat împotrivă pentru că, brusc, în fața plenului, această lege s-a schimbat întru totul. Nu se mai aplică unei categorii, ci se aplică unei plaje mari de instituții.

Pe de altă parte, nu știm ce impact bugetar avem și dacă toate cheltuielile generate de aceste modificări au fost sau nu prevăzute în proiecția bugetară. Este inadmisibil să se întâmple așa ceva în Parlament și ar fi bine ca toate chestiunile acestea să se discute în cadrul comisiilor: și în comisiile de aviz, și în comisia de raport. Înțeleg că în comisia de raport s-a discutat, însă în comisiile avizatoare nu s-a discutat și schimbăm fundamental această lege.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Cu o singură precizare: nu este „inadmisibil”! Permite regulamentul, a fost votul colegilor, trebuia să fie minimum 69..., s-au exprimat și asupra amendamentului propus. Adică haideți să fim un pic mai atenți la termeni, la termenii pe care îi folosim.

Alte intervenții? Domnul general... Vă rog, domnule senator... Microfonul 3. Aveți cuvântul. Domnul senator Salan.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În susținerea celor menționate de către liderul nostru de grup, doresc să menționez că exista un act normativ în vigoare care făcea trimitere la toate componentele sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Noi acum vorbim de un proiect al colegului nostru, domnul Fifor, în care nu era prevăzut acest lucru. Or, până în 2006 serviciul militar a fost obligatoriu pentru toate structurile de apărare, ordine publică și siguranță națională; vorbim de militari în termen, care nu au fost numai în Ministerul Apărării, și de aceea în acest act normativ, care este în vigoare, la toate componentele, ca să aibă valabilitate, trebuia menționat acest lucru și în acest proiect.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator Salan.

Totuși Grupul PSD cum a votat? Poate ne spuneți și cum a votat și de ce, că asta înseamnă explicarea votului.

Grupul PSD a votat pentru.

## Mulțumesc.

Intervenție pe procedură, domnul senator Goțiu. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Domnule președinte,

Aveți și dumneavoastră dreptul să vorbiți la explicarea votului, dacă doriți să argumentați; aveți și un microfon central. Acum, tocmai a discutat de două ori PSD-ul pe același proiect de lege la explicarea votului.

Vă mulțumesc.

Nu e nicio problemă să explicați votul și la microfonul central, dacă aveți comentarii legate de fondul acestei legi. Mulțumesc.

## Mulțumesc pentru intervenție.

Se vede că sunteți nevorbit. Eu nu am explicat votul, am explicat doar situația potrivit căreia nu poate să fie inadmisibil un lucru permis de regulament. Conducând totuși ședința, am vrut să explic de ce conduc ședința așa.

Continuăm.

Explicarea votului, vă rog, domnule senator Vela. Aveți cuvântul. Microfonul central.

## **Domnul Ion Marcel Vela:**

Aș dori să clarificăm un pic ceea ce s-a întâmplat în ultimele 10 minute: inițiatorii, constatând că au avut o scăpare electorală, au venit aici cu un amendament tehnic, care nu știu cât este de tehnic, de juridic și de procedural.

Dar vreau să vă spun, stimați colegi...

, vreau să vă spun, stimați colegi, că am votat împotrivă pentru că acest amendament tehnic vă contrazice chiar pe dumneavoastră, pentru că, dacă se aplică și Serviciului de Informații Externe, și Serviciului Român de Informații...

, în această situație, dumneavoastră, care ați tăiat bugetele celor două instituții importante, nu veți aplica această lege.

Asta înseamnă că amendamentul tehnic mai trebuie amendat în continuare, astfel încât legea să fie aplicabilă și să poată fi în beneficiul tuturor – tuturor!: soldaților, personalului angajat, ofițerilor și subofițerilor din instituțiile de apărare, ordine și siguranță națională.

Vă mulțumesc. Domnul senator Bădulescu.

Vă rog, explicarea votului din partea Grupului ALDE.

## **Domnul Dorin Valeriu Bădulescu:**

Acum, cred că ar fi trebuit toți să ne informăm mai bine și să observăm mai bine textul legii. Discutăm de soldați și gradați profesioniști. Știm că anumite sisteme din sistemul de apărare națională au soldați și gradați profesioniști, altele nu au, dar nu ai cum să definești altfel conceptul și deci amendamentul care a fost depus în plen este cât se poate de corect, pentru că legea putea avea anumite scăpări, inclusiv de interpretare.

Nu este nimic greșit și nu știu de unde sunt atâtea suspiciuni. Nu putem discuta de gradați profesioniști/soldați profesioniști la poliție, nu putem discuta de gradați și soldați profesioniști în serviciile de informații, da? Și, atunci, evident că avem alte structuri în afară de sistemul Ministerului Apărării Naționale, care mai au și ele, la rândul lor, astfel de gradați.

Atunci, iată că se justifică amendamentul. Nu că îl susțin, ci este corect din punct de vedere logic și tehnic.

## Mulțumesc.

Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog să dialogați de la microfon, dacă doriți să aveți vreo intervenție.

Nemaifiind intervenții, trecem la punctul 4, Propunerea legislativă pentru înființarea postului de specialist în domeniul politicilor administrative pentru agricultură și dezvoltare rurală în cadrul administrației publice locale, în scopul asigurării furnizării de servicii de consiliere agricolă (L58/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Din partea inițiatorilor?

Vă rog, domnul senator... Aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sectorul agricol din România a fost finanțat în anul 2018 cu peste 20 de miliarde de lei de la bugetul de stat și a absorbit din fonduri europene peste 3,5 miliarde de euro. Acești bani reprezintă și foarte multe programe cu finanțare europeană și națională pentru dezvoltarea agriculturii românești, în speță programe adresate celor peste 900.000 de fermieri români. Bineînțeles că toate aceste lucruri reclamă consultanță, consiliere, informare și informație.

Inițiativa legislativă cu care vin astăzi în fața dumneavoastră răspunde acestei nevoi de consiliere și consultanță. Fermierii au nevoie de consultanță agricolă, iar primarii, prin intermediul Asociației Comunelor din România, susțin înființarea postului de specialist în consiliere agricolă la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

Mai mult de atât, această inițiativă legislativă acoperă și o cerință a Comisiei Uniunii Europene, care prevede ca statele membre, în viitorul program de politici agricole comune 2020–2027, să asigure un sistem de consiliere agricolă bine pus la punct.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului... Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnului secretar de stat Sorin Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii. Microfonul 10.

Vă rog, aveți cuvântul.

**Domnul Claudiu Sorin Roșu-Mareș** _– secretar de stat_

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Mulțumesc mult, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul încă nu a emis un punct de vedere unitar, dar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susține această inițiativă legislativă și a făcut și propuneri, care se regăsesc în raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru agricultură și Comisiei pentru muncă, avem raport comun.

Doamna președinte Silistru, vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială au fost sesizate de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și a elaborării raportului comun asupra acestei propuneri legislative.

În urma dezbaterilor care au avut loc în două ședințe consecutive, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, pe care vi-l supunem spre dezbatere și adoptare, împreună cu propunerea legislativă.

Lege ordinară. Senatul, prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Înainte de a întreba dacă sunt intervenții, doresc să informez plenul Senatului că la balcon se află un grup de vizitatori din municipiul Tecuci, la invitația domnului senator Stângă George.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României!

Mai avem un coleg căruia îi spunem: bine ați venit în Senatul României, domnul senator Dunca.

Bine ați venit în Senatul României! Vă rog, domnul senator Marciu. Microfonul 3. Aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Din discuțiile purtate cu primarii și cu cetățenii județului Giurgiu în legătură cu această propunere de..., inițiativă legislativă, dânșii apreciază pozitiv această inițiativă și va fi de mare folos pentru consiliere și consultanță în județul Giurgiu. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Mai sunt alte intervenții? Vă rog, domnul senator Marussi. Microfonul 2. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Da, este o mare necesitate de a distribui mai bine informația în teritoriu; acest post de consilier este necesar, dar, în forma actuală a legii, credem că nu este precizat... În condițiile în care vorbim despre specialiști în acest domeniu, forma legii nu prevede niciun fel de condiție astfel încât cei angajați să poată fi numiți „specialiști”. Deci este o libertate totală în a angaja persoane pe aceste funcții, chiar dacă ele au pregătire în domeniu. De asemenea, nu există o corelare între necesarul în teritoriu (cât de mare este administrația locală) și numărul de specialiști necesar pentru a asigura această necesitate.

Considerând necesitatea implementării postului, dar și posibilitatea îmbunătățirii formei, Grupul USR se va abține. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului UDMR, vă rog, domnul senator Tánczos Barna. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Inițiativa vine într-un moment în care fermierii din România au într-adevăr nevoie de consultanță, de sprijin, de informații utile și colegul nostru, domnul senator, a sesizat foarte bine că această variantă poate fi una utilă pentru fermieri.

Noi, UDMR, credem sincer că soluția ideală pentru a oferi acest sprijin informațional și legătura dintre instituții din agricultură și fermieri este instituția camerei agricole. Este o instituție care și-a dovedit de nenumărate ori utilitatea, eficiența și în alte state membre ale Uniunii Europene. Și a încercat și România să facă acest lucru, însă partidele politice, partidele mari politice, au blocat acest lucru și, din păcate, în momentul de față nu există voință politică pentru înființarea camerelor agricole reale, cele care funcționează independent de instituțiile de stat, cele care sunt coordonate..., sunt conduse, practic, de fermieri, cele care trebuie să raporteze fermierilor și care să își dovedească utilitatea și eficiența față de fermieri.

Soluția propusă astăzi este mult mai mult decât nimic, de aceea UDMR va susține, prin vot, inițiativa legislativă, însă credem în continuare că aceste soluții, prin care cel care este angajat să ofere consultanță fermierului este subordonat primarului și răspunde, pe cale profesională, unei alte instituții, nu sunt cele perfecte. În ciuda acestui lucru, cred că este un pas înainte.

Îl felicităm pe colegul nostru pentru inițiativă și vom vota pentru.

Mulțumesc.

Domnul senator Baciu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am avut mai multe discuții referitor la crearea acestui post de lucru operativ în cadrul primăriilor, un post care să fie subordonat primarului din fiecare localitate, primarului din rural.

Am avut doar o singură observație către inițiator, pe care am discutat-o acolo, în comisie, și anume: ca și orașele mici și mijlocii să aibă prevăzut să beneficieze de această prevedere legală și acești specialiști să poată fi puși și la ei.

În mod sigur, ca fost primar, pot să vă afirm că este necesar; este bine că s-a gândit inițiatorul la așa ceva. Consider că noi, în Comisia pentru agricultură, am luat o hotărâre înțeleaptă și că acest post va duce la o muncă mai bună în domeniul agricol, iar legătura cu fermierii se va realiza prin intermediul acestui funcționar care va fi încadrat aici. Sigur, este denumit în lege ca fiind „specialist”. Acum, cred că nu este un mare, mare necaz dacă nu este neapărat cu studii superioare în agricultură, dacă este un tehnician bun sau un alt funcționar care să știe despre ce este vorba și care să poată realiza operativ toată această muncă.

Voi vota pentru înființare și în favoarea acestei legi. Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Bădulescu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul...

Proiectul de lege, pe lângă faptul că are o anumită propunere pozitivă, naște, din punctul nostru de vedere, și anumite întrebări. Să știți că am încercat foarte multe – și știți foarte bine că am încercat foarte multe – scheme de ajutorare în agricultură, plecând de la camerele agricole și acum ajungând la această situație, zic eu intermediară, de înființare a acestor posturi în cadrul primăriilor.

În primul rând, soluția poate fi discutată, pentru că, dacă discutăm de specialiști care se află în subordinea administrativă a unui primar, indiferent de culoarea politică, pot avea anumite..., pot exista anumite probleme în legătură cu ajutorarea, mai mult sau mai puțin, a unora dintre fermieri, în funcție de anumite culori politice locale. Și asta este una din probleme.

Trecând peste acest aspect – pe care vi-l sesizez acum și sper să nu fie cazul să ajungem la această situație –, sigur, ăsta este un prim pas, pentru că ar trebui, din punctul nostru de vedere, ca acești specialiști agricoli să aibă o dublă coordonare, o dublă coordonare a unui organism central, care să răspundă tuturor exigențelor de natură, dacă vreți, statistică, de natură cantitativă și așa mai departe.

Mai mult decât atât, iarăși ca o sugestie, ar mai fi nevoie ca actul pe care îl îndeplinesc – și asta nu scuză pe nimeni, aici e responsabilitatea primarilor și tare mi-e teamă că lucrurile ar putea-o lua într-o anumită direcție –, actul pe care îl produc acolo, să fie un act de înaltă calitate, pentru că pentru o consiliere în domeniul agricol, mai ales în momentul în care discutăm inclusiv de fonduri europene și de alte aspecte, ar trebui să se găsească niște oameni pregătiți. Or, legându-mă și de ce s-a discutat mai devreme și ce au discutat colegii mai devreme apropo de studii superioare sau mai puțin superioare, să spunem studii medii, eu cred că ar trebui să cerem unui astfel de specialist o calificare mai înaltă.

Este doar o opinie, dar, repet, sper ca un astfel de proiect, care se vrea nobil, e bine să nu ajungă în situația în care să fie ratat din cauza unor inadvertențe cu care plecăm acum și cu care punem bazele acestui sistem.

Eu vă mulțumesc; am vrut doar să sesizez.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD a fost intervenția domnului senator Marciu.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, doamna senator, în numele inițiatorilor, aveți cuvântul. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Aș vrea să dau un răspuns domnului senator Marussi. În amendamentele pe care noi le-am aprobat la comisie, în urma dezbaterilor, am stabilit exact că acest consultant trebuie să aibă studii de specialitate, studii superioare, pentru că nu poți să fii consultat, să dai sfaturi cuiva, dacă nu ai niște studii. Și scrie clar aici: „un absolvent cu studii superioare în domeniul agriculturii și conexe”. Deci nu trebuia să înșirăm toate specialitățile pe care trebuie să le îndeplinească un specialist în consultanță în agricultură.

Și, în ceea ce privește observațiile domnului Bădulescu, eu cred că actul normativ pe care îl avem o să acopere toate problemele care sunt ridicate la nivelul UAT-urilor. Și, în colaborare cu direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală, care au consultanță agricolă, vor pune în aplicare politica agricolă a fiecărui guvern care există la un moment dat la guvernare.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Înțeleg că mai este o completare din partea domnului senator Trufin.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 5. 6, mă scuzați!

Înainte de a mulțumi tuturor colegilor care susțin această inițiativă, aș vrea doar să vă spun că în România funcționează acest model prin asistenții comunitari, care funcționează în cadrul administrațiilor publice locale, dar sunt în subordinea Ministerului Sănătății, prin direcțiile de sănătate publică județene.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Bun. Nu mai sunt alte intervenții, da?

Din partea Grupului USR a fost o intervenție, domnule senator.

Nu v-a citat numele, nu v-a jignit. Conform regulamentului, nu are cum să fie drept la replică.

Vă rog, domnul senator Marussi. Microfonul 2. Nu vă sfiiți!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să vin cu aceeași precizare pe care am făcut-o și în comisie: dacă este un absolvent de studii superioare, nu considerăm că este automat și expert în domeniu. Recomandarea noastră a fost ca această funcție să fie ocupată... de un candidat având o experiență minimă în acest domeniu. În rest, așa cum am spus și prima dată, inițiativa este foarte bine-venită, este necesar acest post, dar trebuie să avem grijă ca cel care-l ocupă să fie capabil să-și îndeplinească atribuțiile.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Nemaifiind alte intervenții, declar încheiate dezbaterile generale și

-

Fiind ora 17.00, trecem la votul asupra inițiativelor cu caracter organic.

Vă rog, doamna senator Craioveanu, aveți cuvântul, microfonul central, până la vot.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Având în vedere faptul că am dezbătut îndelung propunerile legislative la fiecare punct, aș vrea să fiți de acord cu mine că ar trebui să dezbatem astăzi, la începutul ordinii de zi de astăzi, și cele două propuneri aflate pe ordinea de zi la punctul 19, respectiv 20, și anume Propunerea legislativă privind parteneriatul civil – L35/5.02.2019 și Propunerea legislativă privind parteneriatul civil – L39/5.02.2019, motivul fiind acela că au termen de adoptare tacită 21.03.2019. Prin urmare, vă propun ca, după ce dăm votul final pe legile organice, la punctele 7 și 8 să fie dezbătute aceste două propuneri legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Trecem la votul asupra inițiativelor legislative dezbătute astăzi.

Și avem Legea pentru modificarea și completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție (L126/2018).

Raportul comun al comisiilor este de admitere a legii în forma transmisă la promulgare, cu amendamente admise. De asemenea, în anexa nr. 2 la raport sunt amendamentele respinse. Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2 de pe ordinea de zi de astăzi, Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (L390/2018).

Trecem la votul asupra legii.

Vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării acesteia ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise, a legii transmise la promulgare. Amendamentele respinse se regăsesc în anexa nr. 2 la raport. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm cu inițiativele legislative dezbătute săptămâna trecută.

Proiectul de lege privind cerințele minime de creștere a mobilității salariaților între statele membre prin îmbunătățirea dobândirii și păstrării drepturilor la pensie suplimentară (L96/2019).

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra proiectului de lege au fost finalizate în plenul ședinței din data de 13.03.2019.

Trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 2, și ultimul, Propunerea legislativă privind protecția persoanelor cu boală celiacă din România (L48/2019).

Dezbaterile au fost finalizate pe data de 13.03.2019.

Raportul comisiei este de respingere. Face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Continuăm dezbaterea și votul asupra inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi de astăzi.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru utilizarea autovehiculelor școlare destinate transportului public local al elevilor din ciclul învățământului primar/gimnazial, precum și pentru completarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (L64/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna secretar de stat Sirma Caraman, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării.

Vă rog, microfonul 8, aveți cuvântul.

## **Doamna Sirma Caraman** _– secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă în forma prezentată, unitățile administrativ-teritoriale având regulamente privind modul de utilizare a microbuzelor, ținând cont de prevederile Legii educației naționale, de Ordonanța de urgență nr. 27 privind transporturile rutiere și de Ordonanța nr. 195 privind circulația pe drumurile publice. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru transporturi, domnul președinte Butunoi.

Microfonul 7, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința de astăzi, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere.

Ca atare, comisia supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor organice. Mulțumesc.

Organice?! Ordinare.

Ordinare, scuze!

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Mă scuzați, n-am fost eu atent. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 6, Propunerea legislativă privind activitățile de transport alternativ cu un vehicul cu șofer „VTS” (L60/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul Ovidiu Sîrbu, secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

Microfonul 10? Sau care?

Vă rog, aveți cuvântul.

## **Domnul Ovidiu Marcel Sîrbu** _– secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Guvernul susține această propunere legislativă.

Toate observațiile din punctul de vedere al Guvernului au fost preluate în raportul Comisiei pentru transporturi. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru transporturi, domnul președinte Butunoi.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

La această inițiativă legislativă toate comisiile sesizate pentru aviz au emis avize favorabile.

În ședința din 12 martie, membrii Comisiei pentru transporturi și infrastructură au hotărât, cu unanimitatea de voturi a senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Drept consecință, Comisia pentru transporturi și infrastructură supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse, și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Suntem deja în procedură de vot.

Cu 64 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, 22 de abțineri, raportul a fost adoptat.

- propunerea legislativă a fost...

Imediat.

Propunerea legislativă a fost adoptată, da? Vă rog, domnule senator Cîțu. Microfonul central, explicarea votului.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Un proiect de lege care este așteptat. Bineînțeles, toți știm de ride-sharing și unii, foarte mulți, dintre noi le folosim. Din păcate, proiectul de lege are două probleme mari, din punctul nostru de vedere.

Primul – și sunt sigur că Ministerul Finanțelor Publice nu a fost de acord cu acest lucru: la art. 9 din proiectul de lege, care spune că, în situația în care avem o companie care are sediul în altă țară, trebuie să facă și în România, să fie înregistrată fiscal și în România. Știm foarte bine că suntem în Uniunea Europeană și nu se mai face acest lucru. Tocmai de aceea am intrat în Uniunea Europeană.

În al doilea rând, capitolul IV, care vorbește foarte mult, care spune despre licențiere – este un sistem de licențiere care este folosit astăzi în România. Ar fi trebuit să folosim această oportunitate să relaxăm sistemul de licențiere, nu să impunem același sistem de licențiere și pentru sistemele de ride-sharing.

Pentru aceste motive nu am votat pentru. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Butunoi, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să fac precizarea că tocmai aceasta era una dintre ideile principale ale construirii legii, că orice agent economic sau orice persoană care obține venituri pe teritoriul României trebuie să plătească taxe și impozite pentru statul român. Aici a fost diferența de opinie dintre Grupul PNL și celelalte grupuri. Și mi se pare corect să se întâmple așa.

Și, în al doilea rând, cred că partea de licențiere și de autorizare a platformei, a operatorului, inclusiv a șoferilor, este o chestiune corectă, pentru că statul român trebuie să reglementeze acest tip de activitate, care în momentul de față se estimează a fi în jur de un milion de utilizatori care evită să-și aducă contribuția și despre care nimeni nu știe în ce condiții activează sau lucrează.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Înainte de a trece la punctul următor, doresc să vă informez că am avut o discuție cu doamna senator Dinică. Domnia Sa avea amendamente respinse. Din neatenția Domniei Sale, a mea și a domnului senator Vela, n-am reușit să

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu a avut timpul obiectiv necesar pentru a adopta un punct de vedere. Însă în punctul de vedere exprimat de Ministerul Justiției și înaintat Guvernului, în vederea adoptării, Ministerul Justiției a reținut mai multe observații cu privire la propunerea privind parteneriatul civil.

Din punctul nostru de vedere, apreciem că eventuala includere a unei noi instituții în dreptul românesc ar trebui însoțită de o evaluare a întregului sistem legislativ în ansamblul său. Prin urmare, propunerea, în forma prezentată, pe de o parte, nu vizează corelările absolut necesare cu toate dispozițiile legale în vigoare ce pot produce efecte juridice în această materie, iar, pe de altă parte, apreciem noi că prezintă deficiențe de ordinul tehnicii legislative.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Cazanciuc.

Vă rog, microfonul 6, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Argumentele ministerului au fost avute în vedere și în cadrul dezbaterilor din Comisia juridică. Nu că nu ar fi nevoie de o asemenea reglementare, dar textul propus credem că nu corespunde, să spunem, exigențelor în momentul de față. Era nevoie de o dezbatere puțin mai largă pe acest proiect de act normativ.

De aceea, vă propunem un raport de respingere, cu amendamente respinse.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Avem o singură intervenție, domnul senator Alexandrescu. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Avem astăzi pe masa plenului Senatului Legea parteneriatului civil. Vă rog puțină atenție, fiindcă este o lege importantă.

Este o lege care permite o protecție juridică celor 800.000 de persoane care trăiesc în România într-o formă de uniune care nu este căsătoria. Mulți dintre ei au și copii, care s-au născut deci în afara căsătoriei, dar care au părinți. Este o lege care vine să împlinească un drept consfințit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului: este vorba de dreptul fundamental la viață de familie și la viață privată. Este o lege care răspunde jurisprudenței Curții Constituționale a României, care într-o decizie recentă a arătat că toate persoanele din România au dreptul fundamental la viață de familie și la viață privată. Este o lege care vine să ofere o protecție juridică în situații-limită, în situații de sănătate, de punere în pericol a vieții, de spitalizare de urgență. Este o lege care permite transferul de proprietate de la un partener la celălalt. Și este o lege care nu poate fi acoperită, care nu poate fi suplinită de prevederile legale aflate în uz în momentul de față, contrar celor care au fost afirmate în Comisia juridică. Nu putem cere unor persoane care trăiesc într-o uniune consensuală de ani de zile și de zeci de ani de zile să-și prevadă niciun accident, nici moartea și nici eventuale transferuri de proprietate în cadrul acestei uniuni, dacă nu există o lege care să le garanteze aceste posibilități, aceste drepturi fundamentale.

De asemenea, cred că ar trebui menționat aici, la tribuna Senatului, și faptul că poporul român s-a exprimat împotriva marginalizării persoanelor care nu trăiesc într-o formă de căsătorie, prin referendumul care a avut loc de curând în România. Așa cum Parlamentul a votat în favoarea ținerii acestui referendum și a votat să asculte voința poporului român, eu sper că astăzi Senatul va vota pentru această Lege a parteneriatului civil, care scoate în mod definitiv din marginalizare 800.000 de persoane care trăiesc într-o formă de uniune consensuală în România.

Uniunea Salvați România va vota pentru această lege.

## Vă mulțumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul senator Corlățean. Vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate colege,

## Stimați colegi,

Voi fi concis, pentru că am avut în perioade anterioare posibilitatea să dezbatem, chiar cu multă profunzime, aș spune, aceste subiecte. În mandatul anterior, colegii senatori care sunt mai vechi au participat la această dezbatere. Cred că am mai avut cel puțin două inițiative legislative, respinse de Senat cu o largă majoritate, și am avut, într-adevăr, și dezbaterea pe marginea referendumului desfășurat acum câteva luni.

Vreau doar să fac câteva precizări în acest context și citind ambele expuneri de motive ale celor două proiecte de lege, care sunt înscrise succesiv pe ordinea de zi de astăzi: unele elemente se regăsesc în ambele inițiative, altele în mod distinct.

În primul rând, trebuie să mai subliniez un lucru, care trebuie reținut. Reglementarea, legiferarea în domeniul familiei, instituției căsătoriei sau altor formule este o competență de drept național, nu este o competență comunitară. Deci din start trebuie reținut faptul că în funcție de opțiunile existente într-o societate europeană sau alta la un anumit moment se legiferează. Și asta este o chestiune de suveranitate pe acest domeniu, nu pe alte domenii, în care statul român are aceeași libertate de a legifera, așa cum alte state europene au același drept.

În al doilea rând, din punct de vedere juridic și citind inițiativele legislative și expunerile de motive, vreau să subliniez un lucru care este important. Și juriștii îl cunosc. Un act civil nu se califică după titlu, ci după conținut. Or, conținutul acestui act civil care se propune este un conținut similar cu substanța instituției căsătoriei. Nu intru în toate detaliile. Inclusiv formula de parafare, de confirmare a ceea ce se propune, fie la notariat, fie la un ofițer al stării civile _lato sensu_ , este exact, în esență corespunde instituției căsătoriei.

Sunt foarte multe aspecte care sunt ridicate, dar, ca să simplific dezbaterea, pentru chestiunile de natură patrimonială, legate de bunuri, legate de alte lucruri, există instituțiile actelor civile între vii, avem Codul civil, avem actul donației, avem tot felul de instituții, care deja funcționează potrivit Codului civil, care pot fi folosite pentru a regla astfel de aspecte de natură patrimonială. Aspectele nepatrimoniale, libertatea de circulație – știm foarte bine că, în ciuda jocului care s-a făcut cu inițierea unei proceduri judiciare interne, apoi la Curtea Constituțională, după aceea sesizarea Curții de Justiție de la Luxemburg, încă din 2005 există o ordonanță de urgență a Guvernului care a reglementat, înainte de aderarea României la Uniunea Europeană, libertatea de circulație și de stabilire a domiciliului pentru astfel de cupluri care sunt recunoscute potrivit legislației altor state membre ale Uniunii Europene. Problema a fost artificială de la bun început. Ea era reglată de la bun început, de foarte mulți ani.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

- Continuăm cu următorul punct pe ordinea de zi... A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Stimați colegi, vă rog, ceva liniște în sală, să înțelegem ce votăm, să nu greșim.

- Propunerea legislativă privind parteneriatul civil

- (L39/2019).

- Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii

- legislative.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna Sofia Mariana Moț, secretar de stat la Ministerul Justiției.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

Și această propunere legislativă veți observa că se numește la fel – Lege privind parteneriatul civil.

Pentru considerentele pe care le-am expus la propunerea legislativă anterioară, apreciem că nici în această formă, care are puncte comune cu proiectul anterior, această propunere legislativă nu poate fi adoptată astfel cum a fost formulată.

Cu privire la oportunitatea adoptării unei astfel de instituții juridice Parlamentul este cel care va decide.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, dau cuvântul domnului președinte Cazanciuc, pentru prezentarea raportului. Microfonul 6, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

I-am recomandat inițiatorului acestui proiect de act normativ, în cadrul dezbaterilor, să ia legătura cu primii inițiatori, ai celuilalt proiect, și să facă un singur proiect, pentru că altfel n-o să mai înțeleagă nimeni nimic. Proiectul, în forma în care a fost prezentat în cadrul Comisiei juridice, nu poate fi trecut.

De aceea, vă propunem un raport de respingere, cu amendamente respinse.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Zamfir, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Daniel Cătălin Zamfir:**

Domnule președinte de ședință,

Ținând cont de punctul de vedere al Ministerului Justiției, aș propune retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, pentru armonizarea cu opinia Ministerului Justiției.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Cu precizarea că poate trece tacit.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea domnului senator de a retrimite la comisie.

Termen, domnule senator? Ziceți cât trebuie, că oricum nu trece. O săptămână? O zi? Termen – o săptămână.

Domnule senator Bădulescu, vă rog.

Tehnic vorbind, solicitarea trebuie să fie de o zi, pentru că termenul de adoptare tacită este 21.03. De aceea, revin cu propunerea de a vota pentru termen de o zi la comisie, pentru a fi votată miercuri.

Mulțumesc.

pentru cultură, respectiv a municipiului București au obligația să înscrie în cartea funciară calitatea de monument istoric a imobilului respectiv.

Nefiind descrisă și procedura aferentă înscrierii în cartea funciară, se pot genera confuzii atât în ceea ce privește interpretarea, dar mai ales în ceea ce privește implementarea acesteia.

De asemenea, considerăm necesară corelarea textului propus cu procedurile prevăzute în Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Domnule secretar de stat, ne spuneți și nouă punctul de vedere al Guvernului totuși?

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia:**

## Mulțumesc.

Încercăm și două zile?

Nu.

În regulă, continuăm dezbaterile. Sunt intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

A fost solicitată listă.

Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot, cu precizarea că domnul senator Iordache Virginel, domnul senator Dunca și domnul senator...

, domnul senator Oprea, domnul ministru, au votat pentru neavând cartelă.

Continuăm cu punctul devenit 9 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art. 16 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare (L745/2018).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Ion Ardeal Ieremia, secretar de stat la Ministerul Culturii.

Microfonul 10, aveți cuvântul.

## **Domnul Ion Ardeal Ieremia** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Culturii și Identității Naționale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit dispozițiilor cuprinse în prezenta propunere legislativă, în termen de 30 de zile de la data publicării ordinului de clasare în Monitorul Oficial, Ministerul Culturii și Identității Naționale sau, după caz, direcțiile județene

Nu susține propunerea legislativă.

Și ne-ați ținut atâta să ne explicați, să nu înțelegem nimic, ca în final să ne spuneți că nu susține.

Vă mulțumesc.

Data viitoare poate începeți cu concluzia.

Din partea Comisiei juridice și din partea Comisiei pentru cultură avem raport comun.

Domnule președinte Cazanciuc, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 6.

Stimați colegi, Vă propunem un raport comun de respingere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Punctual și la obiect. Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Alexandrescu, vă rog. Microfonul 2.

Stimați colegi,

Este o inițiativă bună pe fond, care merge în sensul debirocratizării și care prevede ca statul, prin direcțiile județene de cultură, să înscrie gratuit, fără proceduri suplimentare, obligația de folosință a unui monument de patrimoniu în cartea funciară a imobilului respectiv.

Din păcate însă, felul în care a fost concepută legea nu permite, în anumite situații, ca statul să se substituie proprietarului, pentru că nu are totdeauna toate actele: acte de proprietate, acte de moștenire, cadastru și așa mai departe.

La comisie s-a cerut o propunere Ministerului Culturii în sensul de a veni cu propuneri de a reformula legea, astfel încât doar în cazul în care clădirile au carte funciară statul să aibă această obligație de înscriere a obligației de folosință. Din păcate însă, neprimind niciun fel de feedback din partea ministerului, a trebuit să fim de acord cu un raport de respingere.

Încă o dată însă, obiectul legii este bun, în sensul unei debirocratizări și unei responsabilizări a direcțiilor județene de cultură.

Mulțumesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 42/4.IV.2019

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 10 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

Punctul 10 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 (L57/2019). Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna secretar de stat Sofia Mariana Moț, de la Ministerul Justiției.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Analizând Propunerea legislativă privind modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, apreciem că situația _de facto_ pe care dorește să o reglementeze această propunere legislativă se circumscrie dispozițiilor în vigoare, respectiv celor ale art. 10 din Legea cetățeniei române.

Prin urmare, apreciem că adoptarea unei astfel de propuneri legislative ar fi de natură să dubleze dispozițiile art. 10, așa cum am arătat, ceea ce este interzis de Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.

Prin urmare, nu susținem propunerea legislativă în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Cazanciuc.

Vă rog, microfonul 6, aveți cuvântul.

Mulțumesc.

Vă propunem un raport de respingere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

A, scuzați!

Doamna senator Gorghiu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dați-mi voie să vă spun că este un proiect care prevede o măsură reparatorie în favoarea celor care au fost obligați să ia calea exilului. Din punctul nostru de vedere, al Grupului

Partidului Național Liberal, nu există suprapunere legislativă cu nimic până în acest moment. Prevedem doar o procedură simplificată pentru a putea recupera și a beneficia de cetățenia română cei care, ca urmare a abuzurilor și a presiunilor regimului comunist, au trebuit să renunțe la aceasta, mai exact să excludă condiția depunerii jurământului de credință pentru a putea fi recuperată cetățenia română, însă, văzând raportul de respingere, în numele grupului, v-aș face o propunere pe care sper să o agreeze și ceilalți colegi senatori, și anume să întoarcem la comisie o săptămână acest proiect legislativ.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Doamna senator, să înțeleg, propunerea este de reîntoarcere la comisie, termen – o săptămână.

Da, e o scăpare, n-am văzut că se adoptă tacit și n-aș fi făcut această propunere în aceste condiții, însă v-aș propune să prelungim termenul de dezbatere al acestei legi, pentru că nu cred că a fost prelungit; cred că este prima solicitare de această natură. O să rog stafful să vă spună dacă este sau nu în regulă propunerea și cred că astfel prelungirea termenului va fi suficientă pentru a putea dezbate serios proiectul.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## E în regulă.

Punctul 11 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 24 alin. (3) din Legea nr. 231/2018 privind modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (L76/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și o invit la microfon pe doamna Sirma Caraman, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține această inițiativă legislativă, sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei juridice, domnul președinte Cazanciuc.

Vă rog, aveți microfonul pentru a prezenta raportul. Microfonul 6.

Mulțumesc.

Într-un final am primit un punct de vedere de la Guvern. Au fost mai multe dezbateri pe acest proiect de act normativ. Au fost făcute câteva modificări. De aceea, vă propunem un raport de admitere, cu amendamente admise.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Fenechiu, vă rog. Microfonul 2, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Practic, prin modificarea proiectului, forma în care este redactat raportul nu răspunde la expunerea de motive și la ce și-au dorit inițiatorii.

Ca să fiu extrem de clar, inițiatorii, practic, au urmărit ipoteza ca instituțiile cooperatiste, care sunt proprietare asupra construcțiilor, să poată să devină proprietare și asupra terenurilor aflate sub construcții, care, în momentul de față, se găsesc în proprietatea unităților administrativteritoriale, făcând parte din domeniul public.

Practic, suntem într-o situație în care, prin evoluții ulterioare anului 1990, a fost modificat sensul Legii nr. 18, care stipula că prin proprietatea statului se înțeleg terenurile aflate în proprietatea statului la data de 1 ianuarie 1990 și, practic, nu facem altceva decât să perpetuăm situația în care cooperația va rămâne proprietară pe construcție, iar terenul va fi al UAT-ului.

Propunerea mea este să mărim termenul de adoptare la 60 de zile, să le trimitem la comisie, ca să rezolvăm această problemă. Altminteri, legea nu rezolvă nimic. Va fi o lege adoptată care nu are nicio consecință practică.

Deci 60 de zile și retrimitere la comisie – o săptămână. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

## Vă mulțumesc.

Am o rugăminte către toți colegii. În măsura în care mai sunt astfel de propuneri de prelungire a termenului și de retrimitere la comisie, haideți să o facem înainte de a le dezbate sau de a începe dezbaterile...

Atunci, îmi cer scuze că am fost eu mai rapid decât dumneavoastră.

S-a întâmplat ceva, doamna senator? V-ați înecat?

Cu 33 de voturi pentru, 55 de voturi împotrivă, o abținere, prelungirea la 60 de zile nu a fost aprobată, motiv pentru care nu mai

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptată, motiv pentru care propunerea legislativă se consideră respinsă.

Continuăm cu punctul 12 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, votul electronic, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (L18/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Zsombor Vajda, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente. Da?

Vă rog, microfonul 9, aveți cuvântul.

## Bună ziua!

Domnule președinte, vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor senatori,

Autoritatea Electorală Permanentă nu susține adoptarea propunerii legislative în forma prezentată de inițiatori.

Recomandăm inițiatorilor ca votul prin internet să fie testat în cadrul unor proiecte-pilot înainte de a fi utilizat în cadrul alegerilor la scară națională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Comisia pentru comunitățile de români din afara țării și Comisia juridică au redactat raport comun.

Domnule președinte Cazanciuc, vă rog. Microfonul 6. Aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Vă propunem un raport comun de respingere. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Dacă sunt intervenții?

Vă rog, doamna senator Gorghiu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

După cum știți, inițiativa aparține Partidului Național Liberal și vizează angajamente pe care le-am făcut în campania electorală și înainte de campania electorală, și anume îmbunătățirea legislației electorale pe câteva capitole: votul prin corespondență, votul electronic, sistematizarea legislației electorale într-un Cod electoral, lucruri despre care și Autoritatea Electorală Permanentă, și Guvernul, indiferent de culoarea lui, au povestit public, dar concret nu s-a întâmplat mare lucru.

Eu sunt de acord că Autoritatea Electorală Permanentă ne poate da sfaturi astăzi să generăm proiecte-pilot. Cred că este în egală măsură și treaba Domniilor Lor să vină cu idei, dar să vină cu unele mai fericite, pentru că un proiect-pilot, stimați colegi, pe vot prin corespondență sau vot electronic ar fi un proiect care ar pica în prima secundă la Curtea Constituțională, din motive de discriminare. Nu poți să aplici un proiect-pilot îngrădind sau favorizând anumite categorii pentru votul prin corespondență și pe altele nu. Sau votul electronic.

Pe de altă parte, ar trebui să ținem cont, ca senatori, ca aleși ai poporului, că sunt vreo 5 milioane de români în diasporă.

În momentul în care vom menține strict modalitatea clasică, tradițională, de vot, și anume de a merge la urna de vot cu buletinul, trebuie să avem în vedere următorul lucru: că în curând alegerile parlamentare, alegerile prezidențiale vor fi, probabil, cu o prezență care ne va deranja și pe noi, cei care mai rămânem în România. Deci, dacă vrem legitimitate, dacă vrem acces la vot, dacă vrem să avem reprezentativitate și să înlesnim, să facilităm tuturor exercitarea acestui drept garantat de Constituție, poate nu neapărat în forma aceasta, poate într-o formă îmbunătățită, chiar va trebui să luăm în serios votul electronic și votul prin corespondență.

Sunt lucruri pe care nu le inventăm noi, în România, acum. Deja avem vot prin corespondență implementat. Ar trebui lărgit la toate tipurile de scrutin electoral. Votul electronic este o provocare nu doar pentru România, ci și pentru alte țări. Deși există în câteva țări, nu este o formulă generalizată, însă cred că ar trebui să ne așezăm serios, inclusiv cu Autoritatea Electorală Permanentă și cu reprezentanți ai tuturor ONG-urilor în domeniu, astfel încât să îmbunătățim această legislație.

## Vă mulțumesc.

Dacă sunt alte intervenții?

Vă rog, domnule senator Mihai Mihail. Aveți cuvântul. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

Sunt o mulțime de oameni activi, atât din țară, cât și din diasporă, care întâmpină dificultăți în a-și exercita dreptul la vot.

Orice pas pe care îl putem face noi, ca legiuitori, îi ajută să se implice în procesul electoral, să poată vota, mai ales cele care au fost propuse: extinderea votului prin corespondență, votul electronic la distanță. Sunt lucruri pe care USR le va susține, pentru că sunt coerente cu ceea ce USR a propus deja, cu propunerile pe care le avem deja în circuitul legislativ, așa că vom susține această inițiativă. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Număr insuficient de voturi pentru a fi adoptată, motiv pentru care inițiativa legislativă a fost respinsă.

A fost solicitată listă. Rog stafful să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Continuăm cu punctul...

Domnule senator Mihail, vă rog. Microfonul 2. Explicarea votului.

## Vă mulțumesc.

Toate obiecțiile care s-au ridicat la această inițiativă legislativă pe partea de vot electronic au fost rezolvate în propunerea pe care USR a prezentat-o deja Parlamentului, inclusiv solicitarea Guvernului de a avea o serie de voturi pregătitoare, de proiecte-pilot, așa că sper că veți aproba atât în comisii, cât și în plen varianta de vot electronic pe care USR o propune.

Mulțumesc.

Și bineînțeles că am votat pentru această inițiativă, pentru că orice merge în acest sens este util pentru democrație în România.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Continuăm cu punctul 13 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, republicată (L70/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Mihai Bobescu, secretar de stat, de la Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 9.

Aveți cuvântul. ## **Domnul Mihai Valentin Bobescu** – _subsecretar de stat_

_în Ministerul Afacerilor Interne_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu a formulat un punct de vedere. Ministerul Afacerilor Interne nu este de acord cu raportul elaborat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Ministerul Afacerilor Interne susține adoptarea propunerii legislative, sub rezerva preluării unor propuneri și observații, care însă nu se regăsesc în raportul comisiei.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul președinte Brăiloiu. Microfonul 6.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Legea privește regimul materiilor explozive, republicată, în scopul îmbunătățirii cadrului sancționator în acest domeniu.

De aceea, în ședința din 5 martie 2019, în prezența reprezentanților Ministerului Afacerilor Interne și ai Ministerului Dezvoltării Regionale, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte prezentul raport de admitere.

Comisia supune spre dezbatere și admitere..., fără amendamente, precum și propunerea legislativă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Punctul 14 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 din Legea nr. 60 din 23 septembrie 1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (L27/2019).

Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Mihai Bobescu, de la Ministerul Afacerilor Interne. Microfonul 9.

Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative supuse analizei. Guvernul este de acord cu raportul de respingere elaborat de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul președinte Brăiloiu.

Vă rog, microfonul 6, aveți...

Domnule președinte,

În ședința din 5.03.2019, Comisia pentru apărare a adoptat un raport de respingere, fără amendamente. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Goțiu, aveți cuvântul, după care domnul senator Salan.

Microfonul 2. Vă rog, domnule senator Goțiu.

## **Domnul Remus Mihai Goțiu:**

Stimate colege și stimați colegi,

Legea nr. 60/1991 o cunosc destul de bine, pentru că am avut ocazia să fiu amendat de multe ori pentru că mi-am exprimat punctul de vedere în spații publice.

Nu vă bucurați prea mult, pentru că am contestat amenzile în justiție și am câștigat de fiecare dată când am fost amendat abuziv pe această lege.

Este o lege veche, o lege care este departe de a reflecta ceea ce s-a schimbat între timp în viața socială din România, în tehnologia folosită de către cei care ar trebui să asigure ordinea. Și am constatat, de-a lungul timpului, la fel cum am constatat și din modul în care a fost tratată această propunere legislativă, că există mulți, foarte mulți colegi de aici, din Senat, din Parlament, dar și dintre cei care aplică legea pe teren care pur și simplu nu înțeleg această lege și nu citesc articolul 1 al acestei legi, care spune destul de clar că scopul ei este de a asigura libertatea de exprimare. O simplă statistică arată că din amenzile date la proteste șapte sunt date celor care își exprimă punctul de vedere în diferite situații în spațiile publice, în timp ce doar o amendă este dată – acesta este raportul: 1 la 7 –, doar o amendă este dată celor care încearcă să împiedice desfășurarea acestor manifestări publice.

Am auzit de foarte mult timp în dezbaterea legată de această lege că protestele trebuie autorizate. Vă rog să recitiți și să citiți cu atenție această lege. Nu există nicăieri vreo obligație legală de a autoriza libertatea de exprimare. Singurul lucru care trebuie făcut este de a notifica autoritățile publice cu faptul că se dorește organizarea unei manifestări publice, pentru ca acele autorități publice să se asigure că acest lucru se poate îndeplini în deplină siguranță. Ceea ce propune acest proiect de lege este doar una dintre micile..., unul dintre lucrurile care trebuie schimbate în această lege, cel de a recunoaște faptul că, așa cum se pot manifesta în spațiul public pe diferite teme culturale, artistice, religioase și așa mai departe, se pot exprima și cei care au de spus ceva în domeniul politic.

Domnule senator! Domnule senator...

Nu este o gaură...

...numai puțin. Am o singură rugăminte. Încercați să sintetizați, pentru că ne apropiem de ora 18.00. Se încheie programul.

Vă rog. Microfonul 2.

Mă pregăteam să închei spunând că este doar una dintre modificările care trebuie aduse acestei legi pentru ca libertatea de exprimare să poată să fie într-adevăr exercitată și să fie reală în România.

USR va vota „pentru” și va vota pentru alte propuneri legislative care să asigure libertatea de exprimare în România.

Vă mulțumesc. Alte intervenții.

Domnule senator Zamfir, vă rog. Microfonul central. Domnule senator Bădulescu, vă rog.

Bună ziua!

Solicit, domnule președinte, să puneți în discuție prelungirea programului până la dezbaterea inclusiv a acestui proiect de lege și inclusiv a Proiectului de lege privind..., a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Are termen de adoptare tacită 21.03 și e lege organică.

Vă mulțumesc.

Este vorba de două inițiative legislative în afară de aceasta.

Da.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

O să fiu foarte scurt. O să-i mulțumesc colegului de la opoziție pentru pledoaria făcută în vederea susținerii acestei legi, ca, de altfel, și colegilor de la opoziție, pentru buna intenție – eu așa o cataloghez –, în sensul în care această lege este din 1991. Da, se impune a fi îmbunătățită, dar nu de o asemenea factură, pentru că în lege sunt și alte obligații care revin organizatorilor. Totodată, de ce să nu facem vorbire nu numai de participanții la aceste manifestații, ci și de cei care nu participă? În egală măsură este și dreptul lor.

Ca atare, Grupul senatorial PSD va vota împotriva acestui proiect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule senator Cîțu, vă rog. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

E mai bine să aud că și colegii de la PSD sunt de acord cu modificarea acestei legi. Din păcate, nu văd niciun amendament care să fi fost depus la dezbaterile asupra acestei legi. Deci nu-mi dau seama de ce e așa mare distanță între retorică și acțiune.

În ceea ce ne privește, în 1990 am câștigat cu siguranță dreptul la liberă exprimare și cred că acest proiect de lege făcea un pas important în această direcție. Este clar că, așa cum arată lucrurile astăzi, libera exprimare este îngrădită, dacă trebuie de fiecare dată să ceri voie să te exprimi, mai ales împotriva sau când este vorba despre declarații politice.

De aceea, Partidul Național Liberal susține acest proiect de lege și va vota împotriva raportului de respingere. Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Vă rog, domnule senator Goțiu. Microfonul 2. Explicarea votului.

O să vă rog să ne puneți la dispoziție și lista de vot. Și, evident, USR a votat împotriva raportului de respingere. Îmi pare rău să constat că și în această scurtă dezbatere de aici, din Senat, s-au exprimat opinii că această lege ar trebui modificată în sensul înăspririi măsurilor legate de cei care doresc să se exprime în spațiul public. Nu este pentru prima dată când se încearcă o asemenea modificare, în sensul înăspririi acestor condiții.

USR va continua să lupte pentru libertatea de exprimare a tuturor cetățenilor români, inclusiv pe teme politice.

- Evident, am votat împotriva raportului de respingere. Și vă rog să puneți la dispoziție și lista de vot.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc.

Vă rog să reformulați. Nu pot să pun eu la dispoziție, că n-am. Deci voi cere staffului să pună la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot. Da?

E în regulă. Rog stafful să țină cont.

Continuăm cu următorul punct de pe ordinea de zi, punctul 15, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor și pentru modificarea unor acte normative (L34/2019).

Vă rog, domnule senator Ghica.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Traian Petcu, vicepreședintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

## **Domnul Traian Constantin Petcu** – _vicepreședinte_

_al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerile din cadrul acestui proiect au fost analizate de Guvern și au fost găsite ca nefiind aplicabile.

Drept urmare, Guvernul nu susține această propunere legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc și eu.

Dacă sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

Ultimul punct pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (L32/2019).

Declar deschise dezbaterile generale.

Inițiatorul nu este prezent.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul Sorin Roșu-Mareș, secretar de stat la Ministerul Agriculturii.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Vă rog, domnule inițiator.

Aveți cuvântul. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor,

Prin prezenta inițiativă legislativă vă propunem modificarea Legii fondului funciar astfel încât cei care doresc să înființeze sere, solarii să nu mai fie obligați ca la obținerea autorizației de construcție să li se ceară scoaterea din circuitul agricol a terenului.

Pentru a verifica această speță, am trimis solicitări la diverse direcții agricole. Ni s-a confirmat punctul acesta de vedere. Am făcut propunerea legislativă, pe care vă rugăm să o aprobați, modificarea art. 92, astfel încât la înființarea serelor și solariilor să nu fie necesară scoaterea din circuitul agricol.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Comisiei pentru agricultură, doamna președinte Silistru.

Vă rog, microfonul 7, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc și eu.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Sorin Roșu-Mareș.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra acestei propuneri legislative.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisie, majoritatea membrilor comisiei au adoptat un raport de respingere, cu amendamente respinse, pe care-l supunem spre aprobare și dezbatere plenului Senatului, împreună cu propunerea legislativă.

Lege ordinară; Senatul, prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

## Mulțumesc mult.

Guvernul încă nu a elaborat un punct de vedere pe această inițiativă. Ministerul susține această inițiativă. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru agricultură, doamna președinte Silistru, vă rog.

Microfonul 7. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Comisia pentru agricultură a fost sesizată în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra acestei propuneri legislative.

În urma dezbaterilor care au avut loc în comisii, având în vedere și punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, pe care-l supunem spre dezbatere și adoptare plenului Senatului, împreună cu propunerea legislativă. Lege organică; primă Cameră sesizată, Senatul.

Aș vrea să precizez, ca să nu mai iau cuvântul, că au fost aduse îmbunătățiri atât de către comisie, cât și de către Ministerul Agriculturii, pentru a face, într-adevăr, ca această propunere legislativă să nu mai poată fi interpretată în mod eronat, cum s-a făcut până acum.

Mulțumesc.

## **Domnul Iulian Claudiu Manda:**

Vă mulțumesc. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și

A fost solicitată listă. Rog să puneți la dispoziția grupurilor parlamentare lista de vot.

Stimați colegi, am epuizat punctele propuse pe ordinea de zi.

Declar încheiate lucrările ședinței de astăzi.

Urmează, la ora 18.15, ședința de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Mulțumesc.

## PAUZĂ

## DUPĂ PAUZĂ

## Bună seara, stimați colegi!

În conformitate cu programul aprobat de Biroul permanent și de plen, vom începe această sesiune de întrebări, interpelări și răspunsuri.

Conducerea acestei ședințe este asigurată de mine, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistată de domnii senatori Ion Ganea și Marcel Vela, în calitate de secretari ai Senatului.

Am să vă rog să-mi permiteți să o invit la microfon pe doamna Iulia Scântei, din partea Grupului Partidului Național Liberal, pentru susținerea interpelării Domniei Sale. Vă rog, doamna senator.

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Am o întrebare adresată ministrului justiției, Tudorel Toader.

Obiectul întrebării privește „Comisia de selecție a procurorului european, conform Ordonanței de urgență nr. 8/2019”.

Domnule ministru, vă rog să-mi transmiteți răspunsul la următoarea întrebare:

Întrucât vineri, 22 martie 2019, la sediul Ministerului Justiției va avea loc interviul privind selecția candidaților desemnați în numele României pentru funcția de procuror european, în conformitate cu procedura stabilită prin Ordonanța de urgență nr. 8/2019 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului UE 2017/1.939 al Consiliului din data de 12.10.2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European,

Vă rog să îmi comunicați care sunt numele celor doi specialiști în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală pe care i-ați desemnat în calitate de ministru al justiției, în conformitate cu procedura reglementată de art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență nr. 8/2019, precum și actul administrativ prin care s-a dispus desemnarea acestora.

Vă rog să îmi transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

Cu deosebită considerație, senator Iulia Scântei, Circumscripția electorală nr. 24 Iași. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna senator. O invit, din partea Grupului PSD, pe doamna Sbîrnea Liliana.

Se pregătește domnul senator Bulacu Romulus, din partea Grupului PNL.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Am o interpelare adresată domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării: „Restricțiile impuse și transmise prin Ordinul nr. 14/2014 și Ordinul nr. 111/2008, precum și prin direcția sanitar-veterinară din județul Buzău nu sunt în avantajul societăților comerciale care produc, cresc și vând pui de găină și păsări adulte”.

Stimate domnule ministru,

Este de notorietate faptul că atât în România, cât și în spațiul european creșterea păsărilor este o activitate zootehnică bine legiferată, dar și bine structurată tehnologic, în trei categorii: creștere și exploatare în sistem extensiv, creștere și exploatare în sistem semiintensiv, creștere și exploatare în sistem intensiv și superintensiv. Este, de asemenea, de notorietate faptul că sunteți preocupat ca activitatea din domeniul dumneavoastră să funcționeze la parametri maximi.

Sunt însă și probleme pe care producătorii de păsări care lucrează în flux continuu, din februarie până în august, prin stațiile de incubație, încep să le resimtă, din cauza unor restricții impuse prin Ordinul nr. 14 din 30 ianuarie 2014, ordin prin care mijlocitorii de afaceri cu animale vii sunt obligați să vândă puii de o zi în 72 de ore de la cumpărarea lor, nemaifiindu-le permis să achiziționeze alții în caz contrar.

Se știe că marile ferme care produc, cresc și vând pui de găină, boboci de rață au, prin obiectul lor de activitate, dreptul să recurgă și la acești mijlocitori de afaceri cu animale vii, nu doar dreptul la vânzarea directă. Or, conform ordinului menționat, nu este foarte clar dacă prevederile aplicabile mijlocitorilor se extind și la marii producători, care produc și patru serii de pui pe săptămână.

Având în vedere faptul că Ordinul nr. 14/2014 interzice vânzarea puilor zburați sau a păsărilor adulte în punctele de lucru și ținând cont de faptul că piețele și târgurile au fost închise ca urmare a apariției focarelor de pestă porcină, vă solicităm, stimate domnule ministru, introducerea de derogări de la acest ordin, în așa fel încât să nu fie afectată și activitatea fermelor de păsări, și vă solicităm, cu tot respectul, să fie invitați la dezbateri și cei direct afectați de situație, nu numai specialiștii din instituțiile în domeniu.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bulacu Romulus. Se pregătește, din partea Grupului USR, domnul senator Mihai Goțiu.

Am o interpelare către Ministerul Culturii și Identității Naționale, domnului ministru Valer Daniel Breaz.

Obiectul interpelării: „Acordarea titlului «Tezaure Umane Vii» domnului Alexandru Ilinca”.

Domnule ministru,

Învățarea unui meșteșug reprezenta în trecut un mod de a trăi în satul românesc. Printre acestea, opincăritul era o artă care se practica cu succes în comunitățile rurale, în prezent fiind un meșteșug pe cale de dispariție. Dacă în trecut era încălțăminte uzuală, astăzi opincile sunt obiecte de muzeu sau suveniruri pentru turiști.

Într-un modest atelier din Râmnicu Vâlcea, la cei 65 de ani, Alexandru Ilinca, ultimul opincar din Oltenia, se încăpățânează să ducă meșteșugul mai departe – un meșteșug făcut cu credință și respect. Originar din satul Orlești, Vâlcea, domnul Ilinca a deprins meșteșugul de la tatăl său, Gheorghe, încă de la vârsta de 6 ani. Domnia Sa păstrează vie această tradiție, folosind întru totul tehnici arhaice și materiale autentice de confecționare. Târgurile rurale, județene, naționale și internaționale la care domnul Ilinca a fost invitat să participe au reprezentat pentru Domnia Sa oportunități de promovare a meșteșugului prin exemplul viu. Un om rar, al unei lumi pierdute în negura timpului – așa este percepută prezența meșteșugului... meșterului vâlcean la toate aceste evenimente. În fiecare an, domnul Ilinca organizează sau participă la ateliere demonstrative, menite să promoveze în rândul tinerilor dorința de păstrare a tradiției. Nu în ultimul rând, a transmis tainele meșteșugului copiilor și nepoților, așa cum a învățat de la tatăl și bunicul său.

Recomandările și distincțiile primite de la instituțiile județene și naționale de cultură, Direcția pentru Cultură Vâlcea, Muzeul „Aurel Sacerdoțeanu”, Centrul pentru Conservarea și Promovarea Patrimoniului Vâlcea, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, și, nu în ultimul rând, încurajările comunității locale l-au determinat pe domnul Ilinca să-și depună dosarul pentru obținerea titlului de „Tezaure Umane Vii”, în cadrul Programului UNESCO organizat de Ministerul Culturii în primăvara anului trecut.

Comisia de evaluare a respins candidatura meșterului nostru vâlcean pentru că nu se poate face dovada că domnul Ilinca ar fi un continuator al opincăritului. Mai mult, în argumentele respingerii dosarului este comunicat că pregătirea de croitor a influențat deprinderile de învățare a meșteșugului, deși vă reamintesc că dumnealui practică aceste tehnici de la 6 ani. Nu în ultimul rând, i se recomandă redepunerea dosarului în sesiunea 2019, care, deși nu există anunțuri publice ale desfășurării, se pare că s-a derulat în luna februarie, având, la rândul ei, titlurile deja stabilite și oferite.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Mihai Goțiu este invitat la microfon pentru a susține interpelarea și întrebarea.

Urmează la cuvânt domnul senator, din partea Grupului PSD, Manoliu Dan.

## Bună seara!

Interpelarea este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, și Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva”, domnului director general Gheorghe Mihăilescu, și are ca obiect: „Studiul care demonstrează distrugerea Parcului Național Semenic–Cheile Carașului, precum și beneficiile pentru comunitățile locale”.

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule director,

Vă interpelez în legătură cu comunicatul pe care Romsilva l-a făcut public după lansarea petiției Declic „Salvăm Parcul Național Semenic–Cheile Carașului”, care a adunat deja aproape 10.000 de semnături.

În comunicat, referindu-se la zonarea parcului, Romsilva afirmă că ar fi nerealist ca parcul să beneficieze de o protecție ridicată pentru minimum 75% din suprafața sa. În acest sens este menționat un studiu al unor specialiști de la Universitatea „Transilvania” din Brașov, în care s-ar arăta: „mărirea la 75% a zonelor de protecție integrală prin includerea forțată a unor suprafețe afectate de activități antropice din trecut ar încălca tocmai cerința IUCN, pentru că ponderea suprafețelor antropizate care ar intra în componența zonelor de protecție integrală ar fi mult peste 25%” și că „o astfel de acțiune nu are nicio bază științifică, deoarece valoarea zonei din perspectiva biodiversității – ca să justifice includerea în zone de protecție integrală – nu se face peste noapte, doar prin impunerea restricțiilor totale. Mai mult decât atât, oprirea activităților tradiționale în etajul pădurilor duce, în general, la scăderea biodiversității prin succesiune rapidă spre ecosisteme închise”.

Ținând cont de aceste afirmații, vă solicit să îmi puneți la dispoziție următoarele informații:

1. Să îmi transmiteți o copie a studiilor/opiniilor specialiștilor Universității „Transilvania” din Brașov la care faceți referire.

Vă rog să menționați cine sunt autorii studiului, perioada în care acesta a fost elaborat, metodologia aplicată și sursa finanțării studiului.

2. Ce alte studii științifice s-au realizat în ultimii 15 ani, de când Romsilva administrează Parcul Național Semenic–Cheile Carașului, și care au fost concluziile acestora?

Domnule senator, vă rog.

O primă întrebare este adresată Ministerului Economiei, domnului ministru Niculae Bădălău, și are ca obiect: „Consultarea făcută pe proiectul Legii minelor”, mai exact modul în care aceasta s-a desfășurat.

Iar cea de a doua întrebare este adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Grațiela Leocadia Gavrilescu, precum și Agenției Naționale pentru Ariile Naturale Protejate, doamnei președinte Adi Croitoru, și are ca obiect: „Planurile de management ale parcurilor naționale”, mai exact este o revenire după un răspuns incomplet pe care l-am primit.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj, vă dorește o seară plăcută în continuare!

Vă mulțumim, domnule senator.

Îl invit pe domnul senator Manoliu Dan la microfon.

Se pregătește, din partea Grupului USR, domnul senator Lungu Dan.

## Mulțumesc, doamna președintă.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru al apărării, Gabriel Leș.

Obiectul întrebării: „Eliminarea din conținutul Legii pensiilor militare nr. 223/2015 a modificărilor aduse prin trei OUG-uri”.

## Stimate domnule ministru,

În urma solicitării venite din partea cadrelor militare în rezervă și retragere privind modificarea unor prevederi legislative ce vizează salarizarea și pensionarea personalului militar, vă supun atenției un număr de cinci probleme care vizează eliminarea modificărilor aduse la Legea pensiilor militare nr. 223/2015, și anume:

1. Anularea art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57 din 9.12.2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, care modifică esențial legea menționată, prin diminuarea bazei de calcul de la 80%, cum e prevăzut în toate legile ce reglementează asemenea categorii de pensii, la 65%.

2. Anularea prevederii din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, care elimină, practic, alin. (1) din art. 60 din legea sus-menționată, privind pensiile militare de stat: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul de grad profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108, în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie”, și a celei cu „50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat”, prevăzută la art. 59 alin. (1).

3. Anularea din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a prevederilor Legii pensiilor militare nr. 223/2015, care întăresc încă o dată discriminările la care a fost supus personalul militar prin prevederile celorlalte două ordonanțe de urgență ale Guvernului – 57 și 59 –, prin faptul că pensiile militare nu beneficiază de majorări odată cu creșterile salariale ale personalului militar activ, și au eliminat definitiv și cea de a doua variantă de indexare, prevăzută de Legea nr. 263/2010: adăugarea la rata inflației – „50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat”.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul senator Dan Lungu la microfon.

Se pregătește domnul senator Pănescu Doru pentru a-și susține întrebarea.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință. Bună seara tuturor!

În această seară am o interpelare adresată ministrului culturii și identității naționale, Valer Daniel Breaz, anume: „Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2018 și evaluarea proiectelor culturale”.

## Domnule ministru,

Cred că nu trebuie să menționez faptul că Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) este, momentan, singurul sistem public de finanțare, transparent și național, care oferă finanțări publice bazate pe competiție pentru o serie de arii vitale dezvoltării sectorului cultural din România.

O scrisoare deschisă, semnată de 228 de personalități din domeniul culturii, care a circulat în cursul săptămânii anterioare în presă, a atras atenția asupra modificărilor aduse atât evaluării proiectelor și programelor, cât și proiectelor cinematografice susținute național de AFCN și de Centrul Național al Cinematografiei (CNC) anul trecut, prin OUG nr. 76/2018. Cea mai controversată și contestată dintre modificări a fost numirea unor evaluatori din oficiu în comisiile de evaluare a proiectelor și programelor anterior menționate.

Domnule ministru, domeniul cultural românesc este deja unul extrem de fragil, iar compromiterea acestui proces de evaluare nu ar face decât să participe la șubrezirea sa în continuare. Pentru evitarea acestui lucru, cei 228 de semnatari au precizat, vizavi de modificările aduse de OUG nr. 76/2018, faptul că: „necesitatea și, cu atât mai puțin, urgența prevederilor art. 16 și 17 din OUG nu sunt în niciun fel justificate în actul normativ”, că „modificările legislative precizate aduc atingere neutralității, profesionalismului și calității procesului de evaluare a proiectelor culturale și cinematografice finanțate de AFCN și CNC”, precum și faptul că „legislația privind AFCN și CNC trebuie cu siguranță îmbunătățită, însă pe baza unui real demers de evaluare și consultare”.

Astfel, dat fiind faptul că modificările aduse de OUG nr. 76/2018 nu sunt unele fundamentate, iar rezultatul adoptării lor nu ar fi decât un deserviciu adus culturii, vă rog să ne lămuriți în scris motivul și necesitatea introducerii acestora în..., a art. 16 și art. 18.

## Vă mulțumesc.

Aștept răspuns în scris.

Senator USR de Iași, Dan Lungu.

Doamnă președintă, cu permisiunea dumneavoastră, aș mai avea o întrebare foarte scurtă.

Vă rog tare mult, domnule senator.

O întrebare adresată, din nou, domnului Daniel Valer Breaz, ministrul culturii și identității naționale.

Obiectul întrebării: „Finanțarea proiectelor culturale dedicate aniversării Centenarului României”.

## Domnule ministru,

În 2018, cu prilejul aniversării Centenarului României, Comitetul interministerial a aprobat, până la jumătatea lunii noiembrie, conform informațiilor din presă, 676 de proiecte. Dintre acestea, „167 au fost propuse de instituțiile centrale, 362 au fost propuse de UAT-uri și 147 au fost propuse de ONG-uri”. Acestui total i s-a adăugat, cu trei zile înaintea aniversării Centenarului, pe 28 noiembrie, o listă de 34 de proiecte realizate majoritar de ONG-uri, finanțate pe ultima sută de metri.

Dat fiind numărul mare al proiectelor finanțate cu prilejul acestei aniversări și dată fiind importanța transparenței cheltuirii acestor bani investiți, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări:

1. Care este numărul total de proiecte finanțate de către Ministerul Culturii și Identității Naționale cu prilejul aniversării Centenarului României și finanțările câtor proiecte au fost până în prezent decontate?

2. Dacă există proiecte ale căror finanțări nu au fost decontate încă, vă rog să îmi spuneți sau să îmi puneți la dispoziție o listă cu numele acestora, beneficiarii finanțărilor și suma fiecărei finanțări în parte.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris.

Senator USR de Iași, Dan Lungu.

O seară bună tuturor!

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul senator, din partea Grupului PSD, Pănescu Doru.

Se pregătește domnul senator Lupu Victorel, din partea Grupului PSD.

Mulțumesc.

Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Grațiela Gavrilescu, Ministerul Mediului.

Obiectul întrebării: „Situația poluării din orașul Iași și soluții posibile”.

Stimată doamnă ministru,

Un raport publicat la începutul lunii martie, realizat de compania elvețiană AirVisual, arată că Iașiul a devenit cel mai poluat oraș din țară, devansând capitala. De asemenea, în clasamentul celor 930 de orașe europene în care s-au făcut măsurători, Iașiul se situează pe locul 27 între cele mai poluate orașe. La nivel global, Iașiul ocupă locul 454 dintr-un total de 3.095 de orașe incluse în raport, la egalitate cu un oraș din China.

Topul a fost realizat în baza înregistrărilor din 2018 ale celui mai periculos indice de poluare pentru orașe – PM 2,5, așa-numitele „particule fine”, ce provin mai ales din arderea combustibililor. Aceste particule sunt, potrivit medicilor, cele mai grave pentru sănătate dintre toate cele care poluează atmosfera.

Din punctul de vedere al gradului de poluare, Iașiul recidivează după ce, potrivit unui raport al Agenției pentru Protecția Mediului Iași din 2015, a depășit limitele normale ale poluării în fiecare an din intervalul 2007–2014.

Printre sursele de poluare menționate de ambele rapoarte se numără: traficul auto, șantierele de construcții, starea infrastructurii pe anumite sectoare rutiere, corelată cu derularea cu întârziere a acțiunilor de curățenie de primăvară, surse naturale și arderea necontrolată a deșeurilor. De asemenea, au fost invocate de administrația locală: condițiile geografice dificile ale regiunii (zona colinară), desele inversiuni termice, gestionarea problematică a traficului greu (care încă trece prin mijlocului orașului din cauza faptului că șoseaua de centură nu este finalizată), existența unui trafic important de mașini vechi, poluante, noxele produse de centralele de apartament.

Iașiul riscă, în acest context, procedura de infringement pe mediu din partea Comisiei Europene, dacă nu vine cu măsuri viabile pentru diminuarea indicelui de poluare.

În aceste condiții, vă rog, doamna ministru, să lămuriți câteva aspecte:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl rog pe domnul senator Lupu Victorel să vină la microfon.

Mulțumesc, doamna președinte.

Doresc să adresez o întrebare domnului Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Obiectul întrebării: „Cu privire la programele de susținere a producțiilor de tomate și usturoi”.

Stimate domnule ministru,

Într-o ședință de guvern de la sfârșitul lunii februarie au fost aprobate două hotărâri: „Ajutor _de minimis_ pentru aplicarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate” și, în premieră, „Ajutor _de minimis_ pentru aplicarea Programului de susținere a producției de usturoi”.

În cazul ambelor programe, domnule ministru, vă rog să precizați parametrii tehnici pentru acest an: categorii de beneficiari, criterii de eligibilitate, perioadele de înscriere, modul de acordare, de verificare și control, dar și bugetul aferent fiecăruia.

În același timp, pentru că programul de sprijin pentru tomate s-a derulat și pe parcursul anului trecut, dacă puteți prezenta un scurt bilanț al acestuia, aferent anului 2018.

Solicit un răspuns în scris.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Și, dacă-mi permiteți, doamna președinte, am și o interpelare...

Vă rog frumos, domnule senator.

...pe care doresc s-o adresez doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației naționale.

Obiectul interpelării: „Modernizarea sistemului de învățământ cu ajutorul noilor tehnologii”.

Stimată doamnă ministru,

Pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului de învățământ din România, una dintre direcțiile asumate, inclusiv în programul de guvernare, a fost cea a accelerării procesului de introducere în școli a noilor tehnologii. Implementarea proiectului „Biblioteca școlară virtuală”, utilizarea la nivel național a catalogului electronic, îmbunătățirea accesului la internet pentru unitățile școlare de la toate nivelurile, dar și dotarea acestora cu echipamente IT sunt doar câteva dintre măsurile enunțate anterior.

În aceste condiții, doamnă ministru, vă rog să precizați care sunt măsurile concrete luate în acest sens. Ce proiecte mari se află deja în derulare, care sunt obiectivele urmărite, dar și care sunt următoarele programe ce vor fi lansate?

Solicit răspuns în scris.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 Iași.

Mulțumesc tare mult, domnule senator. Ultimul senator astăzi este domnul secretar Ion Ganea, după care vom închide această minunată ședință de întrebări și interpelări.

Domnule secretar, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, stimată doamnă președintă. Onorat Senat,

Întrebarea de astăzi este adresată domnului Bogdan Gheorghe Trif, ministrul turismului, de către senator Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 Tulcea, Partidul Social Democrat.

Obiectul întrebării: „Strategia de promovare a Rezervației Biosferei «Delta Dunării»”.

Stimate domnule ministru,

Delta Dunării reprezintă unul dintre cele mai importante situri naturale din lume, o zonă care atrage din ce în ce mai mulți turiști și cu un potențial de dezvoltare foarte mare, ce poate genera o creștere economică.

Pentru dezvoltarea infrastructurii turistice este nevoie de investiții publice, dar și private. În ultima perioadă au venit în sprijinul acestui sector multe decizii și măsuri importante pentru o creștere economică semnificativă. Prin urmare, Ministerul Turismului primește pentru 2019 un buget mai generos pentru dezvoltarea turismului românesc.

Domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este strategia Ministerului Turismului pentru dezvoltarea turismului în Delta Dunării, având în vedere

marele potențial de care dispune Rezervația Biosferei „Delta Dunării”?

2. Cum promovați, pe plan atât național, cât și

internațional, Rezervația Biosferei „Delta Dunării”? Solicit răspuns în scris.

- Vă mulțumesc.

Cu deosebit respect, senator PSD, Ion Ganea.

## **Doamna Alina Ștefania Gorghiu:**

Mulțumesc domnului secretar de ședință, domnul Ganea. Dat fiind faptul că am epuizat susținerile de la microfon pentru întrebările și interpelările senatorilor prezenți, dați-mi voie să citesc lista colegilor senatori care au depus întrebări în scris, și anume: Smarandache Miron Alexandru, Iriza Scarlat, Arcan Emilia, Chisăliță Ioan Narcis, Toma Vasilică, Toma Cătălin Dumitru, Popa Cornel, Stângă George, Caracota Iancu, Șoptică Costel, Hărău Eleonora, Coliban Allen, Alexandrescu Vlad, Mihail Radu Mihai, Ghica Cristian, Covaciu Severica Rodica și domnul Botnariu Emanuel Gabriel.

Iar în privința interpelărilor, Cârciumaru Florin, Iriza Scarlat, Arcan Emilia, Popa Cornel, Stângă George, Caracota Iancu, Hărău Eleonora, Cazan Mircea, Gorghiu Alina, Țapu Eugen, Wiener Adrian, Mihail Radu Mihai, Coliban Allen, Dinu Nicoleta Ramona, Alexandrescu Vlad Tudor, Nicoară Petre Marius, Gheorghe Baciu, Covaciu Severica Rodica au depus interpelările în scris.

De asemenea, vă informez că nu există reprezentanți ai Guvernului care să răspundă interpelărilor și întrebărilor dumneavoastră în această ședință, motiv pentru care, cu permisiunea dumneavoastră, o să declar închisă această ședință de interpelări, întrebări și răspunsuri.

Mulțumesc tuturor.

O seară plăcută!

|**Nr.**<br>**crt.**|**Denumirea publicației**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**|**Valoare**<br>**(TVA 5% inclus) — lei**| |---|---|---|---|---| |||**12 luni**|**3 luni**|**1 lună**| |1.|Monitorul Oficial, Partea I|1.310|360|131| |2.|Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară|1.640||150| |3.|Monitorul Oficial, Partea a II-a|2.460||220| |4.|Monitorul Oficial, Partea a III-a|470||50| |5.|Monitorul Oficial, Partea a IV-a|1.880||170| |6.|Monitorul Oficial, Partea a VI-a|1.750||160| |7.|Monitorul Oficial, Partea a VII-a|600||55| |8.|Colecția Legislația României|500|130|| |9.|Colecția Hotărâri ale Guvernului României|800||75|

N O T Ă :

Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

|**A B O N A**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**|**M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M A T E L E C T R O N I C**<br>**— Prețuri pentru anul 2019 —**| |---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---| |**Produs**|**Abonamentul FLEXIBIL**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|60|150|380|910|2.000|550|1.380|3.450|8.280|18.220| |ExpertMO|100|250|630|1.510|3.320|1.000|2.500|6.250|15.000|33.000| |||||||||||| |**Produs**|**Abonamentul COMPLET**<br>**(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)**|||||||||| ||**Lunar**|||||**Anual**||||| ||**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**|**Online/**<br>**Monopost**|**Rețea**<br>**5**|**Rețea**<br>**25**|**Rețea**<br>**100**|**Rețea**<br>**300**| |AutenticMO|70|180|450|1.080|2.380|650|1.630|4.080|9.790|21.540| |ExpertMO|120|300|750|1.800|3.960|1.200|3.000|7.500|18.000|39.600| |||||||||||| |Colecția Monitorul|Oficial în format electronic, oricare dintrepărțile acestuia||||||||70 lei/an||

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|167112]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 42/4.IV.2019 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei