Tudor Barbu

## Domnule președinte, Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Îmi cer scuze eu pentru spusele colegului meu. Nu a fost vorba de niciun compromis. La vremea când s-a inițiat această propunere legislativă, toți senatorii, indiferent de apartenența lor politică, și nu puțini la număr, care acoperă tot spectrul parlamentar, așa cum am spus, de la PSD până la UDMR – și asta doar din punctul de vedere al așezării în sală, m-am referit –, au fost de acord cu aceasta. Nu este vorba de niciun compromis. Colegul meu este într-o gravă eroare. Este vorba de un interes comun, transpartinic și înțelept în ceea ce privește situația a milioane de copii din România.

Am fost primul care, la inițiativa colegei noastre, Miron Steliana, am semnat această inițiativă legislativă și o felicit pe Steliana Miron pentru faptul că ne-a pus în față acest document.

De ce spun asta? Pentru că, atunci când am stat de vorbă cu Steliana și am pus bazele acestui document, ne-am gândit când a fost statuată în România alocația de 42 de lei, adică de 8 euro. Asta ca să înțeleagă și colegii mei din presă. Este vorba de o alocație de 8 euro. Într-o țară europeană, într-o capitală europeană, într-un Parlament european, vorbim de o alocație dată unui copil, așa-zis european, de 8 euro. Hai 9, că nu știu cât este azi la _exchange_ rata de schimb.

Am venit și am propus o alocație mult sub 50 de euro pentru fiecare copil al României, într-un moment în care cresc prețurile la gaze, și nu din vina copiilor, cresc prețurile la alimente, nu din vina copiilor, cresc prețurile la toate sistemele energetice – lemne, cărbune, curent electric și așa mai departe –, nu din vina copiilor. În schimb, alocațiile rămân la 8 euro.

Deci nu este vorba de niciun compromis, este vorba de un document rațional pentru un Parlament rațional și pentru milioane de copii a căror existență sau al căror nivel de trai depinde, în mod direct, și de aceste sume.

Ca să nu monopolizez acest microfon, reamintesc tuturor – și colegilor din presă, și dumneavoastră – că discutăm această propunere legislativă într-un moment în care, în balanță, sunt miliarde de euro de la Roșia Montană – miliarde, nu sute de milioane, miliarde! – și discutăm împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional.