Stenogramă plen

Bună dimineața, stimate colege și stimați colegi! Declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 16 octombrie 2013.

Începem sesiunea de declarații politice.

Vă reamintesc că timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90 de minute, repartizat, pe grupuri parlamentare, după cum urmează:

- Grupul parlamentar al PSD – 34 de minute;

- Grupul parlamentar al PNL – 26 de minute;

- Grupul parlamentar al PDL – 12 minute;

- Grupul parlamentar al PP-DD – 10 minute;

- Grupul parlamentar al PC – 4 minute;

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună dimineața, dragi colegi!

Declarația mea politică poartă titlul „Biserica trebuie ajutată să vină în sprijinul copiilor abandonați, abuzați, săraci din mediul rural sau urban”.

Am avut bucuria și privilegiul de a participa în ultimele zile la două evenimente încărcate de spiritualitate: sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași și oficierea Sfintei Liturghii de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Catedrala din Voluntari, care poartă hramul Sfintei Parascheva, ocrotitoarea orașului.

Am fost impresionată de numărul mare al credincioșilor prezenți la fiecare dintre aceste evenimente, dovada rolului extraordinar de important pe care îl are credința în sufletul românilor, dar mai ales am fost bucuroasă să constat că se aflau acolo foarte mulți copii și foarte mulți tineri. Bisericile au devenit astfel și un mediu de educație, un loc în care copiii de astăzi pot veni să învețe, să se joace, să se simtă în siguranță.

Entuziasmul cu care aceștia participă la activitățile organizate de biserici demonstrează necesitatea unei implicări mai profunde din partea noastră, a tuturor, în educația și sprijinirea tinerei generații, dar și viabilitatea acestui demers, acela de a construi, alături de fiecare lăcaș de cult, un spațiu adaptat și dedicat tinerilor și copiilor.

De aceea, dragi colegi, am decis să mă implic, în urma consultării cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de reprezentanți ai bisericii și ai societății civile, în realizarea unei propuneri legislative de modificare a legislației din domeniul cultelor.

Concret, inițiativa noastră vizează includerea în proiectele viitoarelor lăcașuri de cult a unor spații obligatorii pentru _after school_ și școala de duminică. În cazul bisericilor existente, astfel de spații vor putea fi construite în apropiere.

Este un demers cu atât mai important cu cât știm cu toții cât de multe sunt problemele, provocările și dificultățile din domeniul educației din România, iar aceste obstacole se reflectă direct asupra copiilor noștri. Copiii României nu sunt doar copiii mei și ai dumneavoastră, copiii prietenilor noștri sau cei pe care îi zărim pe stradă sau în parcuri.

## Dragi colegi,

Copiii României sunt și copiii din mediul rural, ale căror familii se confruntă cu dificultăți pentru a asigura hrana, îmbrăcămintea, rechizitele. De cele mai multe ori, copiii muncesc alături de părinți în gospodărie. Copiii României sunt și copiii rămași acasă cu bunicii, cu mătușile sau cu prietenii, atunci când părinții lor au plecat în străinătate. Potrivit datelor Direcției pentru Protecția Copilului, în martie 2013, numărul copiilor ai căror părinți muncesc în afara granițelor depășește 82.000.

Copiii României sunt și copiii aflați în afara sistemului de educație, adică acei copii ce fie nu au fost înscriși niciodată la grădiniță sau la școală, fie au abandonat studiile. Potrivit datelor din 2013 ce rezultă dintr-un studiu al UNICEF și al Ministerului Educației, rata abandonului școlar în România este de peste 17%, în creștere în ultimii cinci ani.

## Dragi colegi,

Acești copii au nevoie atât de sprijin material, cât și spiritual, au nevoie să le fie asigurată o masă caldă după orele de școală, dar au nevoie și de un profesor care să-i sprijine la lecții. Au nevoie de un spațiu de recreere sau în care să-și poată manifesta creativitatea, dar au nevoie și de un psiholog, care să-i ajute să depășească momentele cele mai grele. Au nevoie de un mediu confortabil și sigur, în care să se simtă ocrotiți și îndrăgiți.

Toți acești copii au nevoie, așadar, de oameni mari, de oameni ca noi, de adulți care să le fie prieteni. Sprijinul dumneavoastră în realizarea, susținerea și adoptarea acestui proiect de lege este esențial, pentru că, fără copii și fără credință, o națiune nu are viitor.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lucian Iliescu – Grupul parlamentar al PNL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Găvrilă Ghilea.

Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,

Am să încerc să tratez o problemă referitoare la proceduri și regulamente.

Această declarație politică mi-a fost sugerată de evenimentele recente de implicare a Parlamentului în realizarea Proiectului Roșia Montană.

Avem o Constituție, avem legi speciale, avem regulamente de organizare și funcționare a celor două Camere: Senat și Camera Deputaților. Mai mult, la intersecția atribuțiilor Camerelor parlamentare, avem comisii comune, cu un scop bine precizat.

Comisia specială pentru clarificarea tuturor problemelor legate de o dezbatere temeinică a Proiectului de lege privind Roșia Montană funcționează anevoios. Ca politician, ca inginer, ca om format profesional în industrie, pot înțelege ușor că sunt dificultăți firești pentru un proiect atât de complex, cu impact politic, cu implicații tehnice și economice, dar, ca senator și președinte de comisie, întrevăd și dificultăți generate de procedurile și regulamentele noastre, mai precis de nerespectarea sau ocolirea acestora.

În funcționarea Comisiei speciale pentru Roșia Montană sunt vizibile ezitări și disfuncții care nu sunt caracteristice doar acestui caz concret. Sunt ezitări și disfuncții care se resimt în activitatea parlamentară, devin vizibile în mass-media și participă la ceea ce am putea denumi deficitul de imagine al Parlamentului. Ele au devenit mai evidente, date fiind focalizarea atenției și interesul deosebit pentru Proiectul Roșia Montană.

De peste două săptămâni, se încearcă audierea în comisia specială a șefilor celor două servicii de informații, SRI și SIE, structuri informative aflate sub control parlamentar. Era previzibil ca membrii Comisiei speciale pentru Roșia Montană să dorească informații de natura celor clasificate. Pentru a avea acces la unele dintre aceste informații, este necesar avizul ORNISS. Nu toți membrii comisiei au acest aviz. Prin urmare, aceste audieri, mai mult de imagine, riscă să devină fără conținut.

Mă întreb chiar în ce măsură audierea șefilor serviciilor de informații, în această formulă, este legală, atât timp cât există comisii parlamentare constituite în baza unor legi speciale, comisii învestite cu dreptul și obligația de a controla și audia șefii structurilor informative.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Găvrilă Ghilea, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Leonardo Badea.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Mențineți toleranța zero la consumul de alcool în trafic!”.

Modificările pe care prim-ministrul ține morțiș să le opereze în Codul rutier par mai degrabă girate de un începător în arta conducerii auto, și nu de titularul unui brevet de copilot înscris în Campionatul național de raliuri, care, înainte de a meșteri la angrenajul legislativ, ar trebui să țină seama de câteva realități triste, dar demonstrate statistic.

În primul rând, infrastructura rutieră a României este încă improprie din punct de vedere calitativ și subdimensionată din punctul de vedere al intensității traficului.

Pe de altă parte, parcul auto național este uzat fizic și moral, majoritatea autoturismelor aflate în circulație având o vechime medie de 10 ani și o zestre de sute de mii de kilometri rulați.

Nu în cele din urmă, nivelul de pregătire a absolvenților școlilor de șoferi din ultimii ani lasă de dorit, iar gradul de indisciplină în trafic a ajuns direct proporțional cu numărul de cai-putere ai mijlocului de transport și invers proporțional cu vârsta conducătorului auto și experiența sa la volan.

În aceste circumstanțe nefaste, actualul Cod rutier avea o singură deficiență majoră: nu era aplicat ferm, în litera și spiritul său.

Iată de ce consider că abdicarea legiuitorului de la fermitatea „toleranței zero” la consumul de alcool, chiar și numai până la ambiguitatea înșelătoare a lui 0,2 la mie, este inadmisibilă.

O asemenea măsură va duce la escaladarea infracționalității pe șosele, în condițiile în care România și așa se situează printre statele europene cu o mare incidență a consumului de alcool în trafic.

Mass-media a prezentat recent statistici îngrijorătoare realizate la nivel european, care denotă faptul că în unele țări cu regulamente de circulație tolerante, cu concentrații alcoolice chiar de până la 0,8 la mie, este încă semnificativă ponderea celor depistați în trafic cu valori ce depășesc această limită. Nemaivorbind că dezghețarea pragului zero la consumul de alcool va deschide o veritabilă cutie a Pandorei, atrăgând după sine un întreg arsenal medico-legal, cu metode de constatare, mijloace de contestare, expertize și contraexpertize care nu vor avea ca unic scop decât mușamalizarea în jurul marjei de eroare a valorii alcoolemiei indicate de etilotestul incriminant.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Leonardo Badea. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Nelu Tătaru.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează „Dincolo de subiectele zilei, rămân rezultatele guvernării”.

De câteva zile, într-o veselă asmuțire publică, suntem asaltați de subiecte în dreptul cărora privim năuci, neînțelegând care e rostul nostru în ecuație și de ce suntem forțați să le suportăm. Cusut cu îndemânarea unora care au performat și se hrănesc din conflict perpetuu, scenariul nu e complicat la o analiză lucidă. Oamenii trebuie ținuți în priză, remontați să urască, să huiduie. Sunt agresați ca să agreseze! Scandal, justiție, ceartă, reacție, contrareacție, minciună, manipulare. Tot tacâmul!

Resimt ca obligatorie o poziție în acest sens, pentru că nu pot asculta indiferent mustrările pe tema guvernării din partea unora sau altora al căror bagaj de competență se reduce, de multe ori, la un anumit număr de ani petrecuți în spate, „la butoane”.

Oricât de partizan sună, Guvernul Ponta și-a atins obiectivele majore asumate și a bifat țintele economice esențiale. A făcut asta în condițiile deloc relaxate ale unui război surd, de imagine – ironic, nu? –, purtat de multe ori, cu diverși adversari. Poate că a devenit tipar răspunsul premierului de fiecare dată când merge la o acțiune în teritoriu și presa îl asaltează să ofere o reacție la ce a mai zis președintele sau alți puternici ai zilei. Victor Ponta răspunde standard: „Nu vreau să comentez aici (...), avem lucruri mai serioase de făcut (...), important e să guvernăm bine.”

Da, stimați colegi, oricât de incomod și enervant le e unora, asta înseamnă să-ți porți responsabil haina funcției pe care o ai.

Cu riscul de a clișeiza, problemele României nu se rezolvă altfel decât prin guvernare. Și aici se împart apele. Poți să guvernezi cu ochii la țară și problemele de aici, stabilind, în același timp, contacte externe stabile care să te ajute să te dezvolți economic. Sau poți să nu guvernezi, reclamând și defăimând Guvernul pe la Bruxelles. Ca și cum asta ar aduce vreun plus de bunăstare.

Din păcate pentru fanii scandalului ca formă de viață, în dreptul Guvernului Victor Ponta stau câteva realități solide: reîntregirea salariilor, corectarea abuzurilor legate de pensii, reducerea TVA-ului la produsele de panificație, creșterea PIB cu 5 procente în primul semestru din 2013 față de anul trecut, aducerea deficitului sub 3% din PIB, efortul uriaș pentru deblocarea tuturor programelor europene suspendate. Foarte probabil, pensiile vor fi indexate anul viitor cu mai mult decât rata inflației, iar relansarea exporturilor și a producției industriale va fi reflectată, în viitor, în salarii.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Tătaru Nelu. Se pregătește domnul senator Gigi Chiru, din partea Grupului parlamentar al PDL.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației politice este „Roșia discordiei”.

„Munții noștri aur poartă,/Noi cerșim din poartă-n poartă.” Încep declarația politică de astăzi citându-l pe Octavian Goga, care descria astfel destinul țării noastre, pe locul patru în Europa în privința zăcămintelor naturale și pe ultimele locuri în Uniunea Europeană ca venituri pe cap de locuitor și nivel de trai.

Proiectul de explorare minieră de la Roșia Montană este o preocupare majoră în ultimele săptămâni. Prima sondă începe să exploreze în județul Vaslui, pe care îl reprezint, iar dezbaterile au împărțit societatea civilă și clasa politică în două tabere. Dacă nu ești pro Roșia Montană, atunci ești, în mod automat, contra.

## Stimați colegi,

O chestiune atât de importantă, cu implicații majore pe termen lung nu poate fi privită simplist, doar în alb și negru. Da, România are nevoie de locuri de muncă. Da, România are nevoie de investiții străine pentru a se dezvolta

economic. Da, țara are nevoie de exploatarea resurselor naturale. Dar suntem oare dispuși să plătim atât de scump pentru ele?

Stimați colegi,

Recunoaștem sau nu, investițiile străine sunt răspunsul multor probleme și neajunsuri cu care ne confruntăm, dar acest lucru nu înseamnă acceptarea fără discernământ, fără logică și cu orice preț a oricărei investiții străine. Într-adevăr, nu ne permitem luxul de a spune nu investițiilor și locurilor de muncă, dar trebuie să fim precauți, responsabili și să alegem un mod de dezvoltare durabilă, care să nu ne facă mai mult rău decât bine.

În viața de zi cu zi sunt chirurg. Dacă ar putea fi operat acest proiect, Roșia Montană, acest proiect al Chevron-ului, lucrurile ar merge foarte bine. Dar sunt și rămân un senator. Roșia Montană nu este un panaceu, iar Proiectul Roșia Montană nu va transforma peste noapte România și nu ne va propulsa, ca economie, în vârful ierarhiei.

România, săraca țară bogată! Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Gigi Chiru, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Petru Frătean, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

„Dictatura USL, primul pas spre «republica autonomă Constanța»”

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Domnule prim-ministru Victor Ponta,

Mă adresez astăzi dumneavoastră pentru a vă atrage atenția asupra unor fapte grave, de natură penală, care calcă în picioare Constituția și care sfidează instituții ale statului, fapte care se petrec sub ochii și cu permisiunea Guvernului și a conducerii USL.

Stimați colegi,

Așa cum se știe, județul Constanța este transformat, de mulți ani, într-o regiune autonomă, un spațiu în care legea nu contează, ci voința lui Radu Mazăre și a lui Nicușor Constantinescu. Cei doi își folosesc influența pentru a prospera în afaceri, atât ei, cât și prietenii lor, și folosesc județul ca pe propria ogradă. Însă foarte grav este faptul că, în megalomania lor, cei doi au permis unei structuri din subordinea Consiliului Județean Constanța să refuze sistematic controalele Curții de Conturi. Vorbesc despre Regia Autonomă Județeană de Drumuri și Poduri Constanța.

Așa cum spuneam, RAJDP-ul se află în subordinea consiliului județean și, din 2011 până acum, nu a primit Curtea de Conturi în control. Se pare că acest refuz vizează și anumite contracte care duc spre vicepremierul Liviu Dragnea.

Pot să vă spun că această regie, condusă de oamenii celor doi, se ocupă, printre altele, de reabilitarea de drumuri județene, școli, cămine culturale, lucrări de anvergură, pe bani mulți, care nu sunt realizate întotdeauna la standardele cerute de caietele de sarcini.

Revenind, încă din anul 2011, reprezentanții RAJDP nu au permis accesul Curții de Conturi în sediul instituției și au refuzat sistematic să pună la dispoziția echipei de control documentele solicitate, motivând că nu au primit avizul șefului, pe linie de partid, Nicușor Constantinescu. Asta se întâmplă din 2011 până acum și nimeni nu a luat măsuri pentru a-i determina pe Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu să respecte legea.

Ermetizarea, ascunderea ilegalităților și curajul nesăbuit de a se crede omnipotenți, de necontrolat și invincibili îi transformă pe cei doi dictatori ai județului Constanța în indivizi care nu se tem nicio secundă să încalce legea pentru a ascunde ilegalitățile grupului lor de interese. Este bine știut că acești indivizi fac politică pentru a se ascunde de justiție, de oamenii legii, de poliție.

Mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Petru Frătean, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Ioan Cristina.

Bună ziua, stimați colegi!

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Să producem românește, să mâncăm românește!”.

Toamna este anotimpul recoltelor, e momentul când adunăm rezultatele muncii unui an întreg și ne bucurăm de generozitatea naturii. Încă din vremurile dacice, este o tradiție să sărbătorim în această perioadă, an de an, recolta bogată. Fiecare comunitate din România are o tradiție și un specific agricol local, iar zona din județul Mureș pe care cu mândrie o reprezint este recunoscută prin cel puțin două tipuri de produse care pot fi oricând un brand românesc: mărul, la a cărui sărbătoare din comuna Batoș am participat cu bucurie la sfârșitul săptămânii trecute – și țin să felicit autoritățile locale pentru inițiativă și perseverență în organizarea unor astfel de manifestări –, precum și produsele lactate, cu tradiție pe Valea Gurghiului, cunoscute și apreciate din ce în ce mai mult.

În acest context, vreau să fac o pledoarie pentru consumul de produse românești.

În primul rând, produsele alimentare românești sunt mai proaspete, mai sănătoase, mai arătoase și au un gust mai

bun, pentru că au la bază un model de producție tradițional ecologic, în care îngrășămintele chimice sunt mai puțin folosite, o garanție în plus pentru problemele siguranței alimentare.

Apoi, consumul de produse autohtone reprezintă fundamentul sprijinirii producătorilor agricoli locali, fermelor tradiționale de mici dimensiuni, chiar fermelor familiale, care reprezintă coloana unei comunități ce se poate dezvolta sustenabil, echilibrat și stabil. Trebuie subliniat impactul asupra economiei locale și asupra locurilor de muncă, putând vorbi despre o investiție în viitor.

În egală măsură, trebuie să subliniem aspectul cultural: consumul de produse românești este una dintre cele mai simple, eficiente și la îndemână forme de manifestare a patriotismului local, de păstrare a specificului nostru național și de perpetuare a tradiției și inovației locale.

Sunt conștient de faptul că administrația și autoritățile, de la cele naționale la cele locale, sunt responsabile pentru a încuraja consumul de produse românești și apreciez angajamentul Guvernului și primele măsuri concrete de acest tip. Consider că trebuie să acționăm din cel puțin două direcții.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, îl invit la microfon pe domnul senator Ioan Cristina. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea.

## Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Titlul declarației mele politice este „Abuzurile primarului PDL Gheorghe Falcă la adresa locuitorilor arădeni”.

Am urmărit cu interes, de ceva săptămâni, declarațiile liderilor PDL despre abuzurile USL legate de justiție, economie sau administrație. Se pare că toți acești lideri uită și de abuzurile realizate în timpul fostei guvernări portocalii sau, chiar mai recent, de ilegalitățile primarului municipiului reședință de județ, Arad, Gheorghe Falcă.

În zonele în care locuitorii municipiului au votat cu USL, domnul Falcă abuzează și pedepsește electoratul pentru marea greșeală de a fi ieșit din cuvântul primarului la alegerile de anul trecut. Mai precis, locatarii blocurilor din zona Micălaca trăiesc un adevărat coșmar, care pare să nu se mai încheie.

Lucrările la rețeaua de apă durează deja de mai bine de patru luni, timp în care oamenilor li s-a oprit, de câteva ori, fără explicații, furnizarea apei. Totul depășește limita rațiunii când oamenilor li s-a oprit fără motiv apa potabilă, de câteva ori pe săptămână, între orele 8.00 și 20.00. În zonă, situația este cu adevărat jenantă și scandaloasă pentru un cartier arădean, o altă mare nemulțumire a locatarilor fiind trotuarele, care arată groaznic, ca după bombardament.

Toată presa arădeană prezintă această situație, pe care domnul Falcă se face că nu o vede, mai ales dacă observăm la fața locului că trotuarele – dacă le putem numi așa – sunt neatinse de lucrări de reabilitare.

La fel sunt și străzile. Pe strada Alba Iulia problema este foarte gravă, atâta timp cât, la doar câțiva metri, se află Școala generală nr. 22, iar sute de copii vin și pleacă de la unitatea de învățământ pe aceste străzi. Mult spus „pe aceste străzi”, pentru că oamenii sunt nevoiți, de multe ori, să circule pe șosea, creându-se, astfel, riscul unor accidente grave.

Chestionat de această situație în diferite emisiuni ale posturilor de televiziune locale sau regionale, liderul PDL Gheorghe Falcă a avut un răspuns care sfidează limitele decenței politice, afirmând că acolo e problema parlamentarilor USL care au câștigat alegerile în cartier. Cu alte cuvinte, micălăcenii nu mai primesc bani pentru investiții de la Primăria Arad fiindcă au avut curajul să voteze împotriva lui Gheorghe Falcă.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dumitru Oprea. Se pregătește domnul senator Darius Vâlcov, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Declarația de astăzi are titlul „Educația are nevoie de infrastructuri tehnologice, nu de alte ziduri, domnule ministru!”.

Deși se cunoaște situația grea în care se află învățământul românesc, un motiv și mai mare de tristețe este lipsa de viziune a responsabililor pentru viitorul domeniului.

Zilele acestea, ministrul educației a declarat la Suceava că planurile guvernamentale pentru educație înseamnă investiții masive în campusuri studențești în afara orașelor. Idealul ministrului este ca, în următorii 20–30 de ani, să umplem câmpurile cu clădiri, universitățile mutându-se la periferie.

Dorim să atragem atenția domnului ministru că acest tip de gândire este rețetă sigură de îngropare a educației. Nu știm de unde provin exemplele de strategie invocate de domnul Pricopie, însă marile universități se duc în cu totul altă direcție. Dacă au planuri să construiască ceva, acestea sunt legate de cercetare, de laboratoare, de platforme informatice, de centre de transfer tehnologic. Nu să ridice alte blocuri, în câmp, pentru a înghesui studenții acolo. Fiindcă, pur și simplu, învățământul migrează tot mai mult înspre internet, din sălile de curs actuale.

Despre marile tendințe ale educației, domnul Pricopie se poate lămuri și la o simplă căutare pe internet. Să caute ultimele articole din „Forbes”, să caute suplimentul special „The Economist”, care are un titlu sugestiv, „ _Massive open online courses_ ”, care înseamnă trecerea din sala de curs în spațiul internetului, sau ultimul număr din „Time”, în care descoperă că bibliotecile au un titlu nou, „Bibliotecile fără cărți”, bineînțeles, mutându-se în spațiul internetului. Nu mai are importanță și exemplul dat de Universitatea din Stanford. Mai mult, autoritățile americane iau în considerare chiar și acordarea de credite pentru astfel de cursuri și astfel de forme de oferire a educației. Recent, Academia Khan îi oferă rețeta de succes pentru o altfel de educație.

Așadar, dacă domnul ministru caută săli de curs, găsește destule clădiri părăsite ale multor școli din România, îndeosebi din zona Politehnicii, sau alte clădiri care nu mai au utilitate. Nu avem nevoie de proiecte-mamut, ca pe timpul domnului Adomniței, după care să se constate că s-au construit săli de curs unde nu mai vine nimeni și singurii locuitori sunt păianjenii.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Darius Vâlcov, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna senator Rozalia Biró.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

„Pentru nevăzătorii din România, o alinare, măcar de ziua lor”

Stimate colege și stimați colegi senatori,

În fiecare an, pe 15 octombrie, este Ziua Mondială a Nevăzătorului, semenul nostru căruia Dumnezeu i-a hărăzit doar bucuria de a auzi, mângâia sau mirosi.

Mă feresc să fac un excurs în istoria fundamentării drepturilor câștigate de nevăzători de-a lungul istoriei moderne a omenirii, dar nu pot să ignor faptul că România nu-și poate aroga niciun merit în această evoluție și că, în general, societatea românească suferă, în foarte dese rânduri, de surzenie atunci când semeni de-ai noștri cu diverse dizabilități se află în nevoie. Pentru că este o realitate crudă pe care trebuie să ne-o asumăm, inclusiv din postura de oameni politici, de decidenți, că mai avem mult de evoluat din această perspectivă.

Nu de puține ori, știrile care acaparează ordinea zilei sunt cele care fac referire la lipsa unor medicamente pentru anumite categorii de bolnavi sau cele despre amânarea la plată a unor drepturi bănești obligatorii cuvenite unor persoane cu dizabilități. Nu o spun ca un reproș pentru nimeni, ci doar ca pe o tristă constatare că și o parte dintre nevăzători a avut de suferit în primăvara acestui an, când, din diverse motive, s-a întârziat plata unor sume de bani.

Să nu mai pomenesc și de faptul că în toate statele Uniunii Europene există centre socioprofesionale și de reabilitare, iar în România statul încă nu și-a asumat realizarea acestora. Ba, mai mult decât atât, Asociația Nevăzătorilor din România a început construirea unui asemenea centru în țară, însă nu dispune de fondurile necesare. Chiar așa de săracă a ajuns această țară?

Poate că ne pricepem mai bine la construirea de terenuri de sport în pantă decât să facem și pentru semeni de-ai noștri cu dizabilități mijloace prin care să nu se simtă excluși, cu toate că ei își doresc să fie activi.

Închei prin a-mi exprima încă o dată respectul pentru nevăzători și pentru eforturile lor de zi cu zi de a trăi ca niște oameni normali și ca niște cetățeni onești, asigurându-i, totodată, de sprijinul meu în demersuri de natură legislativă. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Doamna senator Rozalia Biró. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Florian Bodog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației este „Cantitatea _versus_ calitatea în actul medical”.

Hipocrate spunea: „Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască, deși aproape toți se nasc cu ea”. Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Recent s-a făcut public pachetul de bază din sănătate, propus spre clarificarea și eficientizarea sistemului în cauză. Despre aceste două noțiuni se vorbește la fiecare pas în documentul înaintat de Ministerul Sănătății, fără a se oferi însă justificări concrete pentru atingerea lor. Mai mult, nu apar nicăieri detalii despre efectele acestui pachet de bază pentru oameni, pentru cetățeni.

Idei contradictorii și slab conturate, iată sinteza acestui document privind pachetul de bază. Căci nu este suficient să înșiri afecțiuni, investigații și termeni medicali într-un tabel, menționând în treacăt plafonul alocat fiecărui segment. O viziune limitată va da rezultate limitate.

Ceea ce spun reprezentanții Ministerului Sănătății începe și se termină cu accesul gratuit la pachetul de bază atât al persoanelor asigurate, cât și al celor neasigurate. O idee minunată, dacă ar avea rezonanță în realitate. Auzim frecvent de pacienți asigurați care nu beneficiază de una sau de alta, dar iată că, brusc, toată lumea poate beneficia și de

una, și de alta. Cum se poate întâmpla asta, în condițiile în care abia ajung banii pentru supraviețuirea sistemului de sănătate și când majoritatea populației are venituri mici? Care este temeiul real financiar care poate susține în practică operaționalitatea acestui pachet de bază?

Printre obiectivele acestui document se anunță „diminuarea internărilor în spitalizare continuă”, precum și „rezolvarea episoadelor de îngrijire la nivelul ambulatoriului de specialitate”. În traducere pentru pacienți, acest lucru înseamnă internări mai puține și redirecționarea soluționării acestor afecțiuni către ambulatoriu. În practică, acest lucru ar putea duce la o supraaglomerare a policlinicilor, care se va finaliza cu trimiterea mai multor cazuri tot către spitale. De ce? Întrucât personalul este deficitar, iar baza materială este neperformantă la nivelul ambulatoriului, lucru cauzat de investițiile reduse și ineficiente, în baza lipsei unei viziuni strategice asupra sănătății.

## Mulțumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Florian Bodog. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Dan Marian.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Municipiul Oradea, la 900 de ani de la prima atestare documentară a orașului”.

Stimați colegi,

Municipiul Oradea, reședința județului Bihor, a aniversat sâmbătă, 12 octombrie, 900 de ani de atestare documentară.

Ziua aleasă are o dublă însemnătate și reprezintă în sine o dată plină de semnificații pentru întreaga țară. În data de 12 octombrie, în anul 1918, în casa patriotului român Aurel Lazăr se semna Declarația de la Oradea, documentul care a deschis calea spre convocarea Marii Adunări de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

În acest an, mii de orădeni au sărbătorit, alături de participanți din tot județul, dar și de oaspeți veniți din județele învecinate sau chiar din străinătate, această aniversare frumoasă a unuia dintre cele mai dinamice și competitive orașe ale României.

Este o aniversare care ne duce cu gândul la trecut, la istoria noastră comună, dar care, în același timp, ne obligă să privim spre viitor. Și nu cred că este nevoie să ne uităm acum cu 900 de ani în viitor. Pentru orădeni și pentru bihoreni, este important ce se va întâmpla cu orașul lor în viitorul apropiat. Ce oraș dezvoltăm? În ce direcție se îndreaptă el? Cât de atractiv îl vom face pentru copiii, nepoții noștri, dar și pentru oamenii veniți din alte zări? Sunt întrebări pe care locuitorii Oradiei le ridică în mod legitim și la care, în cel mai scurt timp, trebuie să găsim împreună, toți cei interesați, un răspuns în favoarea orădenilor.

De aceea, în calitate de reprezentant al lor în Senatul României, doresc ca de aici, din Parlament – și cred că sunt în asentimentul tuturor colegilor parlamentari bihoreni –, să urez orașului nostru „La mulți ani!”, orădenilor, mult succes și multă sănătate și să-mi reînnoiesc angajamentul luat față de ei de a susține întotdeauna, cu toată forța, priceperea și energia, proiectele de dezvoltare ale orașului Oradea. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Dan Marian, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Sorin Constantin Lazăr.

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Investițiile în infrastructura rutieră, absolut necesare pentru dezvoltarea județul Vaslui”.

Ani de-a rândul, județul Vaslui a fost ocolit de investitori din cauza precarității infrastructurii rutiere. În acest sens, cele mai grave probleme au fost conexiunile rutiere cu județele învecinate: Iași, Neamț, Bacău, Vrancea, Galați.

În perioada 2009–2012, beneficiind de sprijinul doamnei ministru Anca Boagiu, am reușit să reabilităm drumurile naționale care leagă județul Vaslui de județele Galați, Vrancea și Iași.

În primul rând, ne referim la lucrările de reabilitare a DN 24, de la limita județelor Galați și Vaslui până la Crasna, și DN 24B, de la Crasna la Albița, care au totalizat 64,8 milioane de euro. Împreună cu doamna ministru Boagiu, colega noastră senator, am fost extrem de preocupați de implementarea acestui proiect, care, în momentul de față, arată impecabil din punct de vedere tehnic și estetic, fiind apreciat de toți conducătorii auto care vin dinspre Tecuci sau Focșani, traversează Bârladul spre Crasna și de aici spre Vaslui sau Albița/Republica Moldova.

În al doilea rând, am reușit finalizarea DN 24 Crasna – Iași, cu o lungime de 77,45 km, proiect cu o valoare de 56,3 milioane de euro.

Proiectarea a fost realizată, de asemenea, în timpul ministeriatului doamnei Anca Boagiu, execuția lucrărilor fiind finalizată în vara acestui an. Astfel, au fost rezolvate legăturile rutiere ale județului nostru cu județele Galați și Vrancea. Autoturismele și autotrenurile cu mărfuri pot circula fără niciun fel de restricții dinspre Republica Moldova, traversând județul Vaslui, spre Iași sau București.

În prezent, pe masa Guvernului României se află câteva proiecte aflate în faza de proiectare, cetățenii județului Vaslui așteptând finanțarea și implementarea acestora:

– modernizarea DN 26 Galați – Murgeni, cu o lungime de 68,41 km, având o valoare estimativă de 83,5 milioane de euro;

– modernizarea DN 28 Iași – Albița, cu o lungime de 105,9 km, având o valoare estimativă de 160 de milioane de euro;

Domnul senator Sorin Constantin Lazăr, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Todirașcu Valeriu.

În declarația politică de astăzi mă voi referi la „Municipiul Iași – un oraș al pelerinilor de Sfânta Cuvioasă Parascheva”. Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

14 octombrie este o zi importantă pentru întreg poporul ortodox și, în special, pentru poporul român.

Întreaga ortodoxie o prăznuiește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ale cărei sfinte moaște se păstrează cu deosebită evlavie pe teritoriul României, la Iași.

Sfânta s-a născut acum aproape o mie de ani, în Epivata, lângă Constantinopole, într-o familie înstărită, unde atât ea, cât și fratele ei, Eftimie, au primit o aleasă educație. Apoi, ambii frați, arzând de dorul lui Hristos, s-au retras în mânăstiri, în jurul vârstei de 15 ani.

Sfânta Parascheva s-a călugărit mai întâi în Pont, apoi într-o mănăstire din Valea Iordanului, iar după zece ani se închinoviază aproape de locurile natale și, după încă doi ani de zile, își încredințează sufletul Domnului. A fost înmormântată lângă localitatea natală, la malul mării.

În urma unor minuni făcute la mormântul ei, trupul său a fost găsit întreg, neputrezit, înconjurat de o bună mireasmă. Arătând semnele sfințeniei, moaștele sale au fost așezate cu mare cinste în biserica din Epivata. După mai bine de un secol, împăratul Ioan Asan al II-lea le-a strămutat în Biserica Adormirii Maicii Domnului din Târnovo, pe atunci capitala Imperiului Româno-Bulgar.

Din cauza înaintării turcești, pe timpul voievodului muntean Mircea cel Bătrân, în anul 1393, sfintele moaște și-au găsit adăpost pentru puțin timp în Țara Românească, fiind apoi strămutate la Belgrad. Căzând și Serbia sub dominația otomană, în secolul al XVI-lea moaștele Sfintei Parascheva sunt duse la Constantinopole și, fiind răscumpărate de Patriarhia Ecumenică din mâinile turcilor, sunt depuse spre închinare în catedrala din Fanar.

La jumătatea secolului al XVII-lea, patriarhiile răsăritene de la Ierusalim și Constantinopole, ca și Muntele Athos, erau copleșite de impozite și dări către Înalta Poartă. Se acumulaseră datoriile pe mai mulți ani în urmă.

Salvarea a venit prin binecredinciosul domn Vasile Lupu al Moldovei, care a plătit întreaga datorie a Locurilor Sfinte către turci. În semn de mulțumire, Patriarhia Ecumenică a fost de acord ca moaștele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iași. Întâmpinate la Galați de însuși domnul, însoțit de boieri, curteni și popor, sfintele moaște au fost duse cu mare alai până la Iași, împodobind noua sa ctitorie a Sfinților Trei Ierarhi.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Valeriu Todirașcu, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește doamna senator Federovici Doina, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc foarte frumos, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi se numește „Ministrul Nicolăescu, prizonier sau complice al mafiei universitarilor din sănătate?”.

Recent, Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică propunerea de modificare a Legii privind reforma în domeniul sănătății, în care se cere, printre altele, reformarea organizării rețelelor sanitare proprii ale unor instituții, altele decât ministerul, respectiv „universitățile de medicină și farmacie și facultățile de medicină”, care să poată să își construiască rețea sanitară proprie.

Se pune întrebarea: care este motivația acestei modificări pe care dorește să o instituie domnul ministru Nicolăescu?

Rețelele sanitare ale unui stat ar trebui să fie construite pentru a deservi populația pe întreg teritoriul sau la nivel județean și regional. Eventual, și pentru diverse instituții cu număr mare de angajați sau care au o activitate mai mult sau mai puțin secretă, cum ar fi SRI, STS, SIE și Ministerul Apărării.

Ce rațiune are însă înființarea unei rețele a unei instituții de învățământ medical? Pe cine deservește această rețea? Personalul unei astfel de instituții nu depășește câteva sute de angajați. În expunerea de motive, ministerul motivează propunerea prin trimiterea la procesul de descentralizare a organizării sanitare. Totuși, instituțiile de învățământ medical nu sunt nicidecum autorități publice locale, ci sunt instituții de învățământ subordonate Ministerului Educației și autorităților locale sau sunt instituții de învățământ particulare. Ce îndreptățire ar avea aceste instituții să conducă rețele publice de sănătate? Evident, niciuna!

De fapt, aceste modificări preconizate se încadrează în contextul dominației organizării sanitare de către profesorii universitari din instituțiile de învățământ, dominație care se dorește întărită în continuare.

Colapsul sănătății de după 1989 și până în prezent se datorează acestei clase de pseudospecialiști în sisteme de sănătate, proveniți din mediul universitar medical și de la Școala Națională de Sănătate Publică, care au patronat permanent sănătatea. În mâna acestora au stat modificările de cheltuire a banilor din sănătate, de regulă fără justificări de tip cost-eficiență. Așa funcționează programele naționale de sănătate, alegerea medicamentelor de pe lista de compensate și utilizarea lor, programele de transplant și ale bolilor rare.

## Mulțumesc și eu.

Doamna senator Doina Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Ovidiu Isăilă.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată „Reducerea șomajului în rândul tinerilor, prioritate pentru Guvernul Ponta”.

Stimați colegi,

Când vorbim despre tineri, vorbim despre viitorul acestei țări. Când vorbim despre șanse pe care statul le acordă tinerilor aflați la început de drum, vorbim despre șanse pe care statul le dă viitoarei societăți. Împreună suntem implicați în crearea unei construcții puternice pentru oferirea unui viitor mai bun tinerilor din România.

În septembrie 2013, Ministerul Tineretului și Sportului a lansat în dezbatere publică Strategia națională în domeniul tineretului pentru perioada 2014–2020. Lansarea în spațiul public a acestei strategii este cu atât mai meritorie, având în vedere faptul că, timp de 12 ani, România nu a mai avut o strategie în acest domeniu.

Prin implementarea acestei strategii naționale, Guvernul își propune reducerea șomajului, în rândul tinerilor cu vârsta până în 24 de ani, de la 22,7% la sub 20% pentru perioada 2014–2020, absorbția cât mai bună a fondurilor europene dedicate acestui domeniu fiind prioritară.

Există patru piloni importanți pe această strategie: cultură și educație nonformală, muncă și antreprenoriat, participare și voluntariat și sănătate, sport și recreere.

Pe de altă parte, tot în acest context, Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă a dezvoltat în ultimul an o serie de măsuri care contribuie la incluziunea socială a tinerilor, aceste măsuri referindu-se în principal la:

– medierea încadrării în muncă pe perioadă nedeterminată și determinată;

– acordarea serviciilor de informare și consiliere profesională;

– organizarea cursurilor de formare profesională;

– completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea șomajului.

Guvernul a identificat problemele majore cu care se confruntă tinerii și realizează, pe baza acestei strategii, un plan național de acțiune pentru tineret. Măsurile aflate în acest moment în analiza Guvernului pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor sunt de salutat și vizează:

Domnul senator Ovidiu Isăilă, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește „Să ținem cont de recomandările FMI!”.

Stimați senatori,

Pentru că timpul nu-mi permite să prezint întreaga declarație, voi atrage atenția asupra recomandărilor FMI referitoare la cadrul macroeconomic al României.

Urmărind stabilitatea macroeconomică și echilibrul financiar, precum și accentuarea măsurilor care să susțină creșterea economică, raportul atrage atenția asupra problemelor cu care ne confruntăm în aceste domenii.

Prin urmare, stimați colegi, vă invit să studiați acest document în așa fel încât activitatea noastră să reflecte înțelegerea situației și să inițiem proiecte necesare pentru a crește bunăstarea cetățenilor și credibilitatea României pe plan extern.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Ion Rotaru, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Mihai Niță, din partea Grupului parlamentar al PC.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează „4 octombrie – Ziua Mondială a Animalelor”.

Aș face remarca că, deși 4 octombrie a trecut, e ușor tardivă această declarație, dar niciodată nu este prea târziu pentru a prezenta un punct de vedere referitor la ceea ce înseamnă necuvântătoarele.

Organizația Internațională pentru Protecția Animalelor a declarat, în anul 1931 la Florența, data de 4 octombrie ca Zi Mondială a Animalelor. Această proclamare a venit ca urmare a faptului că multe dintre speciile terestre se aflau în pericol de dispariție.

Ziua de 4 octombrie nu a fost aleasă întâmplător, fiind data la care a fost canonizat protectorul animalelor, Sfântul Francisc de Assisi. Ziua Mondială a Animalelor este sărbătorită în moduri diverse în toate țările, fără să se țină cont de naționalitate, religie, credință sau ideologie politică.

Prima lege de protecție a animalelor, numită _Martin’s Act,_ a fost votată de către Parlamentul britanic în urmă cu

aproape două secole, în iulie 1822, iar Declarația Universală a Drepturilor Animalelor a fost proclamată solemn la Casa UNESCO din Paris la 15 octombrie 1978.

Scopul acestei zile este acela de a crește gradul de conștientizare a populației față de riscurile dispariției a numeroase animale din cauza acțiunilor pe care omul le face, dar reprezintă și un tribut față de necuvântătoare și față de oamenii care iubesc și respectă animalele.

Principalele probleme legate de încălcarea drepturilor animalelor sunt suprapopularea umană, cea mai mare amenințare pentru animalele sălbatice, dar și pentru cele domestice, vânătoarea, pescuitul, experimentele pe animale, utilizarea blănurilor naturale în industria modei, condițiile în care sunt crescute atât animalele de fermă, cât și cele sălbatice din captivitate, abandonarea animalelor de companie.

Fauna României cuprinde 62 de specii amenințate: 15 de mamifere, 13 de păsări, 2 de reptile, 10 de pești și 22 de nevertebrate. Deținem deci 62 de specii amenințate în diverse stadii, de la critic la moderat. Ursul, lupul, râsul sau capra neagră sunt câteva dintre speciile ce riscă să dispară cu totul de pe harta României din cauza defrișărilor făcute în rezervațiile protejate de lege.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PC, domnul senator Mihai Niță. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Nicolae Moga.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică a mea poartă titlul „16 octombrie – Ziua Mondială a Alimentației”.

Pentru a folosi timpul eficient, am să fac numai un rezumat.

Scopul Zilei Mondiale a Alimentației, proclamată în 1979 de către Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație, este să avertizeze opinia publică asupra importanței hranei și să întărească solidaritatea în lupta împotriva foametei, malnutriției și sărăciei.

În 1980, Adunarea Generală a aprobat marcarea zilei, considerând că „hrana este o condiție a supraviețuirii și bunăstării omului, o nevoie umană fundamentală”. Necesitatea instituirii acestei zile este reclamată de faptul că, la nivel mondial, factorii de răspundere nu au avut capacitatea să asigure resursele necesare de hrană nici măcar la nivel de supraviețuire pentru toți locuitorii planetei.

În prezent, la fiecare cinci secunde un copil moare de foame pe planeta noastră. Foamea cronică produce abrutizarea și dezumanizarea la modul absolut. Peste un miliard de oameni se află, actualmente, în această stare dramatică, de-a dreptul halucinantă.

Aceasta fiind realitatea, devine imperios necesar să ne preocupe evenimentul evocat. Câteva inițiative din partea noastră ar fi salvatoare pentru mulți dintre ei.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Moga, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alexandru Pereș.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se numește „Educația rutieră – prioritate absolută”.

Știri absolut îngrijorătoare apar pe prima pagină a presei constănțene: „Copii lăsați nesupravegheați, morți în accidente rutiere”, „Beat la volan, a lovit o femeie pe trecerea de pietoni și a fugit de la fața locului” și titlurile continuă.

Raportul Organizației Mondiale a Sănătății a dat publicității anul acesta faptul că, pe plan mondial, numărul deceselor în accidente rutiere este de 1,24 milioane pe an, numărul celor accidentați fiind de peste 20 de milioane de oameni, iar pierderile economice sunt estimate la peste 100 de miliarde de dolari americani, un nivel inacceptabil de mare.

Conform aceluiași raport, dintre victimele celor 2.377 de accidente mortale din România, 60% au vârsta între 15 și 44 de ani, 37% sunt pietoni, 21% – conducători de autoturisme, 20% – pasageri ai acelorași mașini.

Principalii factori de risc implicați se referă la conducerea sub influența băuturilor alcoolice, excesul de viteză, nefolosirea centurilor de siguranță sau a scaunelor pentru copii. Această situație nu ține numai de legislație și de infrastructură, ci este legată de educația tuturor participanților la trafic, indiferent de vârstă sau de nivelul de instruire.

Vom avea un nou Cod rutier și cu atât mai mult prioritatea autorităților din România trebuie să fie educarea oamenilor pentru a-i conștientiza asupra factorilor de risc.

Semnalele primite cu ocazia întâlnirilor cu cetățenii privind necesitatea informării asupra măsurilor menite a oferi un plus de siguranță pentru evitarea acestor accidente rutiere, reducerea numărului de accidente mortale și măsurile pentru a ajunge la media europeană trebuie să se regăsească, în mod prioritar, într-un program amplu de educație rutieră.

România trebuie să investească mai mult în educația rutieră!

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PDL. Se pregătește, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna senator Ecaterina Andronescu.

Mulțumesc, domnule președinte, Onorat Senat,

Declarația mea politică are titlul „Compania Națională

«Poșta Română» – un poștalion de Ev Mediu”. Domnule președinte, Onorat Senat,

Săptămâna trecută, pe data de 9 octombrie, s-a sărbătorit Ziua Mondială a Poștei. An de an, se celebrează acest moment tocmai pentru a evidenția importanța serviciilor poștale, dar și ca o recunoaștere a muncii pe care o desfășoară angajații oficiilor poștale. Munca aceasta nu este una ușoară, știm cu toții, mai ales atunci când în cadrul oficiilor poștale nu există suficient personal angajat, iar o parte din activitate o face un singur lucrător. Este firesc să sărbătorim o astfel de zi – Ziua Mondială a Poștei –, numai că în România culmile absurdului sunt escaladate în fiecare zi. Nebănuit este parcursul guvernării și mare mirare aduce acesta în rândul populației!

Deși suntem în secolul al XXI-lea, iar Ziua Mondială a Poștei este sărbătorită în peste 150 de țări, la noi, acest eveniment a fost umbrit de tristețe, deoarece România este țara în care angajații Companiei Naționale „Poșta Română” își desfășoară activitatea în propria locuință, ajutați de membrii familiei. România este țara în care angajații acestei companii, bulversați de schimbările și privatizarea care ba e, ba nu e, își doresc să își piardă slujba.

Da, onorat Senat, în vara acestui an, 5.000 de angajați ai Companiei Naționale „Poșta Română” și-au scris cererea de demisie. 5.000 de angajați ar fi vrut să rămână fără job, pentru a beneficia de salariile compensatorii promise de companie. 5.000 de angajați și-au exprimat, de bunăvoie, dorința de a fi concediați, de teamă că mai târziu vor fi dați afară, fără a mai primi cele 15-30 de salarii compensatorii. Situația este cu atât mai tragicomică cu cât Compania Națională „Poșta Română” trebuie să disponibilizeze 3.650 de angajați, însă vor să dea bir cu fugiții 5.000.

Compania Națională „Poșta Română” este un adevărat poștalion de Ev Mediu. Agențiile poștale din mediul rural au sediul, de regulă, la domiciliul agentului poștal. Așadar, poștașii trebuie să fie de acord ca, în propria casă, să vândă efecte poștale și să primească corespondența pentru săteni. Iar dacă în timpul celor trei ore de program poștașul este plecat de acasă pentru a livra colete sau pensii, sătenii nu mai pot trimite mandate sau cumpăra timbre. Tot ce le rămâne este să spere că vor întâlni poștașul în drumul lor și că acesta va avea timbre asupra sa. Condiții de Ev Mediu, într-o Românie europeană!

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Doamna senator Ecaterina Andronescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi s-ar putea numi mai degrabă „O declarație de suflet”, pentru că am venit la această tribună ca, de la înaltul microfon al Senatului României, să adresez un cuvânt de prețuire și de mulțumire unui profesor: Arcadie Sfîrnaciuc, din comuna Marginea, județul Suceava, un profesor care duminică a împlinit 100 de ani.

Au venit să-l omagieze pe profesor foștii lui elevi, Înalt Preasfinția Sa Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și ceea ce a fost extraordinar de impresionant au fost cuvintele foștilor elevi ai profesorului, astăzi, în marea lor majoritate, pensionari.

Profesorul Arcadie Sfîrnaciuc a fost unul dintre dascălii de temelie ai acestui neam, un dascăl care i-a învățat nu numai matematica pe elevii săi, i-a învățat cum să înalțe neamul. A așezat cărămidă după cărămidă la formarea atâtor generații de elevi, a făcut războiul și, mai ales, i-a păsat de oamenii comunei Marginea, în care și-a desfășurat activitatea didactică. O comună cunoscută, mai degrabă, prin ceramica de Marginea, decât prin faptele extraordinare ale profesorului.

Se cuvine, de la acest microfon, să-i transmitem că-l prețuim, să-i spunem: „La mulți ani!”, domnule profesor, să fiți sănătos și să vă dea Dumnezeu puterea bucuriei faptelor extraordinare pe care le-ați făcut pentru toate generațiile de elevi care v-au trecut prin băncile claselor în care ați predat! Vă mulțumesc.

## **Domnul Florin Constantinescu:**

## Vă mulțumesc și eu.

Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică.

„Bugetul pe anul 2013, la a doua și ultima rectificare” Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Au trecut aproape șapte luni de la ultima mea alocuțiune în plenul Senatului pe tema bugetului. Spuneam la momentul respectiv că s-au făcut toate eforturile ca bugetul aprobat pe anul 2013 să fie unul corect și echilibrat, dar că, indubitabil, timpul și realitatea cotidiană ne vor arăta lacunele existente în conceperea acestui buget. Și iată că așa s-a întâmplat. În definitiv, asta înseamnă rectificare bugetară: a împărți banii după necesități, nevoi și priorități. Luăm bani de unde nu s-au cheltuit și alocăm unde vedem că este nevoie. Este o rectificare pozitivă, pe de o parte, în sensul în care se vor adăuga bani sectoarelor în care se înregistrează un deficit. Pe de altă parte, sumele alocate la începutul anului și nefolosite vor fi repartizate în altă parte, eventual pe proiecte de infrastructură sau alte sectoare. În cazul acesta, se poate discuta despre o rectificare negativă.

Premierul Victor Ponta declara faptul că nu se poate vorbi despre rectificare bugetară în ceea ce privește salariile, pensiile și toate cheltuielile curente, care, în mod cert, vor fi asigurate. Din acest punct de vedere, sunt în asentimentul Guvernului USL, condus de Victor Ponta, subliniind faptul că anul viitor trebuie deja să ne gândim la mărirea salariilor și pensiilor. Și permiteți-mi să-l citez: „Anul viitor, cu siguranță vom indexa pensiile cel puțin cu rata inflației. De fapt, mai mult decât rata inflației, pentru că se pare că, după niște alarme false că o să fie megainflație, o să avem undeva spre 2% inflație. Inflația este foarte mică.”

Pentru finalul lunii septembrie, a fost stabilită cu Fondul Monetar Internațional o țintă de deficit bugetar de 9,1 miliarde de lei. Avem, în primele opt luni ale anului trecut, un deficit procentual de 1,27% din PIB, respectiv opt miliarde de lei, în condițiile în care evoluția veniturilor nu a ținut pasul cu avansul cheltuielilor.

Vă reamintesc, stimați colegi, că în perioada ianuarie–august veniturile au urcat cu doar 4,4%, în timp ce avansul cheltuielilor a fost de 4,8%, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut. Rezultă de aici un ritm de creștere a veniturilor bugetare la jumătate față de creșterea anuală bugetară, evoluția încasărilor reflectând doar parțial ascensiunea economiei.

În continuare, îl invit la microfon pe domnul senator Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregătește domnul senator Alin Tișe, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică am intitulat-o „Ziua Mondială a Sănătății Mintale”.

## Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

10 octombrie este Ziua Mondială a Sănătății Mintale.

Puțini știu însă că numeroase acte naționale și internaționale garantează drepturi egale pentru toți cetățenii. Fenomenul acesta se poate observa foarte ușor având în vedere multiplele sesizări apărute în mass-media, unde au fost prezentate cazuri de abuz și neglijare a persoanelor cu dizabilități mintale. Deseori, aceste persoane nu se pot bucura nici de cele mai elementare drepturi. Adulții cu boli mintale severe sunt cei mai neglijați din sistemul de protecție, deseori fiind catalogați potrivit stereotipurilor și prejudecăților.

Cu toate că art. 12 al Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități recunoaște că persoanele afectate beneficiază de aceeași capacitate juridică ca și alte persoane în toate aspectele vieții, iar statele semnatare ale acestui document trebuie să ia măsuri în vederea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități, putem spune că aceste reglementări sunt doar pe hârtie.

Din cauza naivității, a ciudățeniilor și a problemelor de atenție, multe persoane cu dizabilități mintale sau cu tulburări mintale serioase par să fie diferite, din cauza simptomelor problemelor lor de sănătate sau a efectelor medicamentelor care li se administrează. Aceste persoane sunt compromise și discriminate social.

Relele tratamente din centrele de recuperare și reabilitare prezentate la emisiunile de știri sunt din cauza condițiilor improprii de găzduire. Acestea accentuează atât simptomele, cât și dizabilitățile acestor persoane.

## Stimați colegi,

Toleranța, acceptarea, sprijinul reciproc sunt sentimentele care ar trebui să ne ghideze pe fiecare dintre noi atunci când interacționăm cu o persoană cu dizabilități mintale. Mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul senator Alin Tișe.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea se intitulează „Ponta, Codul insolvenței și dorința de a dresa presa”.

## Distinși colegi,

Guvernul Ponta dorește favorizarea prietenilor prin ordonanțe de urgență. De ce? Pentru că nu-i place să fie criticat la televiziuni și, atunci, prin ordonanțe de urgență, modifică peste noapte legi, creează premisele unor abuzuri specifice regimurilor comuniste.

Codul insolvenței nu trebuie să închidă societăți cu planuri de redresare și să îngrădească libertatea presei. E un abuz fără precedent ce trebuie sancționat. Un cod al insolvenței serios întocmit trebuie să cuprindă mecanisme concrete de reorganizare și finanțare, nu doar la nivel declarativ. Devine o certitudine faptul că acest Guvern pune, în primul rând, în pericol libertatea presei și dreptul de informare al cetățenilor. Minciunile și eșecul acestei guvernări nu pot fi ascunse prin legi.

Domnilor guvernanți,

România este în faliment din cauza incompetenței și proastei guvernări.

Solicităm dezbaterea în regim de urgență în Parlament a Codului insolvenței, pentru a înlătura derapajele nepermise de la statul de drept prevăzute în acest act normativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Declar închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi. Îl rog pe domnul secretar Mario Ovidiu Oprea să facă un apel nominal.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea:**

Bună dimineața tuturor!

|Agrigoroaei Ionel|prezent| |---|---| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Anghel Adrian|absent| |Anghel Cristiana Irina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ardelean Ben Oni|prezent| |Ariton Ion|prezent| |Atanasiu Teodor|prezent| |Badea Leonardo|prezent| |Badea Viorel Riceard|prezent| |Banias Mircea Marius|absent| |Barbu Daniel Constantin|absent| |Barbu Tudor|prezent| |Bădălău Niculae|prezent| |Bălu Marius|absent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Bereanu Neculai|prezent| |Biró Rozalia Ibolya|prezentă| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|absentă| |Boboc Cătălin|absent| |Bodea Cristian Petru|prezent| |Bodog Florian Dorel|prezent| |Boeriu Valeriu Victor|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Bujor Dumitru Marcel|prezent| |Bumbu Octavian Liviu|prezent| |Burlea Marin|absent| |Butnaru Florinel|prezent| |Butunoi Ionel Daniel|prezent| |Cadăr Leonard|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpeanu Mariana|absentă| |Chelaru Ioan|prezent| |Chiriac Viorel|prezent| |Chiru Gigi Christian|absent| |Chiuariu Tudor Alexandru|absent| |Ciorbea Victor|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent| |Constantinescu Florin|prezent|

|Cordoș Alexandru|prezent| |---|---| |Corlățean Titus|absent| |Coste Marius|prezent| |Cotescu Marin Adrănel|absent| |Crețu Gabriela|prezentă| |Cristache Iulian|prezent| |Cristina Ioan|absent| |Croitoru Cătălin|absent| |Deneș Ioan|prezent| |Dincă Mărinică|prezent| |Dobra Dorin Mircea|prezent| |Dobrițoiu Corneliu<br>Donțu Ovidiu Liviu|prezent<br>prezent| |Drăghici Damian|prezent| |Dumitrescu Cristian Sorin<br>Dumitrescu Florinel|prezent<br>prezent| |Dumitrescu Iulian|absent| |Durbacă Eugen<br>Duruț Aurel|absent<br>absent| |Ehegartner Petru|prezent| |Federovici Doina Elena|prezentă| |Fifor Mihai Viorel|prezent| |Filip Petru|absent| |Firea Gabriela|prezentă| |Florian Daniel Cristian|prezent| |Flutur Gheorghe|absent| |Frătean Petru Alexandru|prezent| |Geoană Mircea Dan|absent| |Ghilea Găvrilă|prezent| |Ghișe Ioan|prezent| |Grapă Sebastian|prezent| |Greblă Toni|prezent| |Grigoraș Viorel|prezent| |Hașotti Puiu|absent| |Ichim Paul|absent| |Igaș Traian Constantin|absent| |Iliescu Lucian|prezent| |Ilieșiu Sorin|absent| |Ioniță Dan Aurel|prezent| |Iovescu Ioan|prezent| |Isăilă Marius Ovidiu|absent| |Jipa Florina Ruxandra|absentă| |Klárik László Attila|prezent| |László Attila|absent| |Lazăr Sorin Constantin|prezent| |Luchian Dragoș|prezent| |Luchian Ion|prezent| |Marian Dan Mihai|prezent| |Marian Valer|prezent| |Marin Nicolae|prezent| |Markó Béla|prezent| |Mazăre Alexandru|absent| |Mihai Cristian Dănuț|prezent| |Mihai Neagu|prezent| |Mihăilescu Petru Șerban|prezent| |Miron Vasilica Steliana|absentă| |Mitu Augustin Constantin|prezent| |Mocanu Victor|prezent| |Moga Nicolae|prezent| |Mohanu Nicolae|prezent| |Mora Ákos Daniel|prezent| |Motoc Octavian|prezent|

Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 16 octombrie 2013, și vă anunț că, din totalul de 174 de senatori, și-au înregistrat prezența 116, cvorumul legal de lucru fiind îndeplinit.

Ședința plenului este condusă de subsemnatul, Cristian Dumitrescu, vicepreședinte, asistat de domnii secretari Mario Ovidiu Oprea și Ion Simeon Purec.

- Ordinea de zi și programul de lucru au fost distribuite. Sunt comentarii?

Aș avea o propunere, punctul 25, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013, să treacă mai în față. Nu știu la ce punct ar fi posibil. Poate vă uitați dumneavoastră.

S-o putem trece astăzi. Sunt probleme deosebite acolo, știți bine.

Eu cred că nu... Astăzi aș vrea să mergem puțin mai repede. Deci o punem la punctul 10 și se renumerotează. Mai sunt alte observații în legătură cu ordinea de zi? Domnul senator Vâlcov, microfonul 3.

Am dori ca punctul 17 să fie adus mai în față, pentru a-l putea discuta și a-l putea retrimite la comisie. Altcumva, va fi adoptat prin acord tacit.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da, am înțeles, domnule senator. Îl punem atunci la punctul 11, imediat după proiectul de lege adus de pe 25.

Deci între punctele 9 și 10 din ordinea de zi pe care o aveți dumneavoastră, de pe 25 și 17, aducem la punctul 10 proiectul de la punctul 25 și la punctul 11 proiectul de la punctul 17.

Mai sunt alte observații în legătură cu ordinea de zi? Dacă nu mai sunt, vă

Nu funcționează!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu funcționează?

Acum funcționează, da?

Vă rog să vă exprimați votul în legătură cu ordinea de zi modificată.

Mulțumesc.

Ați votat, da?

Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, a fost aprobată ordinea de zi.

Programul de lucru.

În legătură cu programul de lucru sunt observații?

Nu sunt observații.

Punctul 2 este aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 21–26 octombrie 2013.

Vă anunț că luni, marți și miercuri vom avea lucrări în plen. S-a adunat un număr foarte important de inițiative legislative. Vreau să vi le și arăt.

Arată, din punct de vedere cantitativ, cam așa.

Și am să vă rog, în mod respectuos, să acceptați această modificare și, în plus de aceasta, astăzi să încercăm să fim puțin mai operativi.

Doamnelor și domnilor,

Deschid votul în legătură cu programul pentru săptămâna 21–26 octombrie 2013.

Am deschis votul.

Punctul 3 din ordinea de zi este Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată.

S-au întrerupt dezbaterile.

Avem atenție mare, că pe 17.10.2013, deci peste două zile – mâine, nu? –, mâine va fi adoptată tacit.

Comisia pentru buget și Comisia pentru muncă au raport pe fond. Este un raport de respingere.

Caracterul legii este organic. La ora 12.00 vom da votul. Inițiatori – un grup de senatori.

Participă domnul Codrin Scutaru, din partea Ministerului Muncii.

Suntem la dezbateri generale.

La dezbateri generale mai sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnule Șerban Nicolae, vă rog, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul nostru parlamentar nu va susține această propunere legislativă. Dincolo de argumentele invocate, rămâne o problemă esențială și poate că este momentul ca un guvern al României să rezolve o problemă, în fapt, nerezolvată atunci când vorbim de alocația de stat pentru copii.

Cinstit vorbind, și toți cunoaștem acest lucru, o bună parte din aceste sume de bani nu ajung la copiii care sunt, teoretic, titularii dreptului acordat de stat. Și, de fapt, aici este marea problemă: cuantumul sumei, care intră în limitele efortului pe care statul și-l poate permite din punctul de vedere al bugetului și care, bineînțeles, poate face obiectul dezbaterii la fiecare lege privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat. Dar problema esențială este modalitatea prin care putem verifica faptul că aceste sume de bani trebuie folosite pentru copii, așa cum este intenția onorabilă inițială.

S-au mai încercat diverse formule. Aduceți-vă aminte că, la un moment dat, alocația de stat pentru copiii școlari s-a dat pe baza carnetului de elev și pe baza frecvenței verificate cu prezența la școală. Nu s-a dovedit a fi o soluție viabilă.

Și, repet, fac un apel la Guvern. Poate că este momentul ca, la un moment dat, un guvern al României să reușească să găsească o soluție prin care alocația de stat pentru copii să fie efectiv folosită pentru copii. Singurii care par să fie conștienți de această chestiune sunt, din nefericire, judecătorii învestiți să soluționeze cauzele de divorț cu copii, atunci când pensia de întreținere și alocația sunt evidențiate ca fiind un drept al copilului, nenegociabil, inalienabil și care trebuie tratat în interesul superior al copilului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, închid dezbaterile generale.

A, domnul senator Oprea.

Microfonul 2.

Domnule secretar, atenționați-mă!

Domnule senator, vă atrag atenția că la propunerea aceasta legislativă ați mai avut intervenție, data trecută. Eu nu uit.

Mulțumesc, aveți cuvântul.

Cu cine vorbiți? Nu cu mine.

Nu, cu microfonul 2. Microfonul 2, domnule senator.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Există internetul microfoanelor, care v-a recepționat.

Este un subiect pe care nu în forma prezentată de antevorbitori cred că trebuie să-l rezolvăm, întrucât mă așteptam să se vină cu propunerea ca și cei 40 și ceva de lei să nu-i mai dăm copiilor, pentru că bărbații, care sunt părinții lor, se apucă să-i folosească în alte scopuri. Cu astfel de argumente puerile nu putem veni în Parlamentul României.

Vă prezint o situație rapidă a plasării republicii copiilor din România față de produsul intern brut pe cap de locuitor și vă spun, pentru copiii de la 2 la 18 ani, ne aflăm pe locul 168, coada Africii. Cu propunerea făcută de colegii noștri parlamentari, ne-am plasa pe poziția 89 prin suma primită într-un an, iar România are locul 70. Deci nici măcar nu ducem copiii României pe poziția ce o are România prin prisma alocației pentru copil.

Dimineață am ascultat o declarație în care se propunea ca pentru biserică să se ofere o cofinanțare pentru _after school_ .

Extraordinar de bună propunerea! Dar noi am avut la comisie, săptămâna trecută, o altă propunere faină, cu 100 de lei pentru _after school_ . Observ o avalanșă de propuneri legislative sau de proiecte legislative, probabil cândva, nemaipomenite și toate sunt duse în derizoriu. Copiii, pentru România, reprezintă o povară prin optica guvernării actuale și nicidecum elementul pe care trebuie săl finanțăm fără prea multă reținere.

Nimeni nu a spus ca legea să opereze pe bugetul anului 2013, ci din 2014, dar nu putem să mergem cu o sumă de 40 și ceva de lei pe lună și să spunem că, vai de mine!, nu mai pot de bine copiii României.

Domnul senator Dobra, microfonul 2.

Mulțumindu-vă, domnule președinte, sunt cumva aici să susțin, în special, poziția domnului Șerban Nicolae privitoare la acest aspect.

Cred că este deja a treia, a patra oară când discutăm de mărirea alocațiilor și ăsta ar trebui să fie, până la urmă, un semnal și pentru Guvernul României că problematica asta se pune tot mai des. Reprezentanții Guvernului sunt aici și, de câte ori dau un aviz nefavorabil, negativ, ar trebui totuși să ia în considerare aceste propuneri. Probabil că este de undeva o presiune ce merită ascultată. Evităm în felul acesta ce? Să plecăm, lunar, acasă și să dăm de lucru presei, spunând că n-am votat alocațiile copiilor.

Aștept, din punctul acesta de vedere, o propunere rezonabilă, onorabilă, o inițiativă din partea Guvernului, pe care s-o susținem cu toții și să închidem cutia aceasta a Pandorei, din cauza căreia, cel puțin noi, cei de la putere, suferim.

Mulțumesc din suflet.

Are cuvântul domnul senator Grapa, microfonul 2.

Excelență, numele meu este Sebastian Grapă. Bună ziua, distinși colegi!

Aș vrea să spun câteva cuvinte despre felul în care ar trebui să se facă o politică socială în ceea ce privește protecția copilului.

În mod normal, nu ar trebui să mă raportez la antevorbitorii mei, apropo de fantasticele argumente în privința majorării sau micșorării acestui cuantum al alocației, dar totuși o fac, spunând următorul lucru: și eu am dedus de aici, distinse coleg senator, că poate ar fi mai bine să nu mai acordăm copiilor nicio alocație, întrucât nu avem garanția că aceste sume de bani merg special în interesul lor. Eu am acasă trei copii și se poate verifica – sunt un tip extrem de transparent – ce se întâmplă cu acești bani. Dar alta este ideea, nu asta.

Este foarte ușor însă să așezi pe poziții antagoniste indemnizația de parlamentar, suma forfetară folosită ieri în discurs de un coleg, și acești 40 și un pic de lei. De ce? Pentru că de aici rezidă faptul că nu ne interesează viitorul acestor copii și că parlamentarii, în general, sunt niște oameni care încasează foarte mult și care produc foarte puțin. Ceea ce este o iluzie, este o mare eroare.

Aș vrea să vă spun că această alocație face parte din politicile publice, iar înțelegând prin politică publică o serie de decizii strâns legate între ele, aș vrea să vă spun că nu putem privi majorarea alocației fără să ținem cont de alte chestiuni fundamentale pentru evoluția unui copil. În segmentul politicilor publice, alocația pentru copii face parte din asistență socială, dar mai sunt nevoile fundamentale, care înseamnă școală și sănătate și așa mai departe.

Așa că eu sunt extrem de nemulțumit însă de punctul de vedere pentru care Guvernul a respins această propunere legislativă și solicit respectuos altceva: ca în strategia bugetară pe 2014 să analizăm împreună cu specialiștii de la minister tot ce înseamnă evoluție bugetară, pentru că în definiția politicii publice se preconizează că pentru un scop, pentru a fi atins, trebuie găsite și resursele.

Haideți să încercăm să identificăm resurse, ținând cont complementar de toate celelalte nevoi, și să majorăm alocația nu până la 200 de lei, ci până la acea sumă care să asigure respectiva nevoie. Nu putem cuantifica într-o cifră absolută. De ce? Pentru că, v-am spus, copilul nu are nevoie doar de sume pentru alocație, evoluția lui înseamnă învățământ, înseamnă sănătate, înseamnă protecție față de unele vicisitudini care sunt variabile în existența lui.

Domnule senator Grigoraș Viorel, microfonul 2 sau 1, care preferați. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. Distinși colegi senatori,

Dacă ne uităm bine în propunerea acestei inițiative, vedem o mare diversitate de partide. Întâlnim aici PSD-ul, PNL-ul, PC-ul, PDL-ul, PP-DD-ul. Asta vă spune multe. Fiind o problemă atât de delicată, aceea a copiilor, ar trebui să reflectăm mai mult.

Nu vreau să monopolizez microfonul. De aceea, voi fi mai scurt și-i invit pe colegii care vor vota împotrivă, atunci când vor merge, în această săptămână, acasă și au copii, să îndrăznească măcar să-și privească, știu eu?, copiii proprii, copiii vecinilor în ochi.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Domnul senator Iovescu Ioan, microfonul 1.

Este în spatele dumneavoastră, domnule senator. Tot acolo este, în spatele dumneavoastră, nu l-am mutat. Mulțumesc, aveți cuvântul.

Nu, eu am fost mutat în sală.

Eu voiam la microfonul central. Mă rog, asta este altă problemă.

Domnule senator, dacă-mi permiteți, și pentru domnii senatori...

Bine. Haideți să nu ne lungim, domnule președinte.

Vă rog. Microfoanele au fost dispuse în așa fel încât dumneavoastră să vă deplasați cât mai puțin în sală, ca să câștigăm timp.

Deja eram la microfon.

Mă lăsați să spun ce am de spus? Că este în zadar să mă convingeți.

Vă las imediat. Tot timpul vă las.

Am observat. Și ieri domnul președinte nu mi-a dat cuvântul, mă rog.

Pe mine mă cheamă Cristian Dumitrescu. Vă dau o carte de vizită, dacă nu mă recunoașteți.

Domnul președinte Crin Antonescu era ieri.

## Așa, mulțumesc.

Deci pentru aceasta. Iar dumneavoastră aveați scaunul chiar lângă microfon. V-am făcut un serviciu, nu v-am persecutat.

Aveți cuvântul, domnule senator.

În primul rând, vreau să-mi exprim dezamăgirea că noi, la Comisia pentru drepturile omului, adică colegii mei, deși suntem Comisia pentru drepturile omului, au dat aviz negativ acestei propuneri legislative.

În calitate de inițiator, am participat și la Comisia pentru muncă, care a făcut un raport. Și acolo a fost exprimată poziția Guvernului și ni se spune clar că niciun leu nu se poate da. Deci nu este posibil să nu avem nicio gândire.

Și aș vrea să vă citesc aici ceva interesant, ceva scris de dumneavoastră, de la putere: „Alocația de stat pentru copii este cea mai longevivă prestație din domeniul asistenței sociale, fiind instaurată în anul 1993, scopul principal fiind acela de a suplimenta veniturile familiale pentru asigurarea unor condiții mai bune pentru creșterea, îngrijirea și educarea copiilor. Cu siguranță, acest scop nu este nici pe departe îndeplinit cu suma alocată copiilor în acest moment. Este datoria noastră să investim în mod real în copii, în familiile tinere, iar majorarea alocațiilor acordate copiilor este în prim-plan.” Aceasta este o expunere de motive dintr-un proiect de-al dumneavoastră.

Haideți să... și dacă știu că astăzi o să respingeți proiectul care a plecat de la PP-DD, măcar gândiți-vă să modificați următorul proiect. Noi, la Comisia pentru muncă, am mai făcut o concesie: am zis să fie alocația și de 100 de lei. Bănuiesc că nici suma asta nu va fi aprobată. Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Agrigoroaei. Se pregătește domnul senator Barbu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu toții suntem conștienți că trebuie să le dăm copiilor mai mult. Cu siguranță, nimeni de aici nu ar fi împotriva a așa ceva, dar acest proiect este promovat de PP-DD.

Am venit în fața dumneavoastră cu cea mai reprezentantă senatoare aici, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, care a fost vârf de lance pentru a susține acest proiect. Am plătit tribut dumneavoastră, câțiva senatori, la USL. Am zis că poate trece această propunere legislativă. Am acceptat și acest compromis. Ce ar trebui să mai facem ca să poată avea copiii din România mai mulți bani? Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Barbu, microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Îmi cer scuze eu pentru spusele colegului meu. Nu a fost vorba de niciun compromis. La vremea când s-a inițiat această propunere legislativă, toți senatorii, indiferent de apartenența lor politică, și nu puțini la număr, care acoperă tot spectrul parlamentar, așa cum am spus, de la PSD până la UDMR – și asta doar din punctul de vedere al așezării în sală, m-am referit –, au fost de acord cu aceasta. Nu este vorba de niciun compromis. Colegul meu este într-o gravă eroare. Este vorba de un interes comun, transpartinic și înțelept în ceea ce privește situația a milioane de copii din România.

Am fost primul care, la inițiativa colegei noastre, Miron Steliana, am semnat această inițiativă legislativă și o felicit pe Steliana Miron pentru faptul că ne-a pus în față acest document.

De ce spun asta? Pentru că, atunci când am stat de vorbă cu Steliana și am pus bazele acestui document, ne-am gândit când a fost statuată în România alocația de 42 de lei, adică de 8 euro. Asta ca să înțeleagă și colegii mei din presă. Este vorba de o alocație de 8 euro. Într-o țară europeană, într-o capitală europeană, într-un Parlament european, vorbim de o alocație dată unui copil, așa-zis european, de 8 euro. Hai 9, că nu știu cât este azi la _exchange_ rata de schimb.

Am venit și am propus o alocație mult sub 50 de euro pentru fiecare copil al României, într-un moment în care cresc prețurile la gaze, și nu din vina copiilor, cresc prețurile la alimente, nu din vina copiilor, cresc prețurile la toate sistemele energetice – lemne, cărbune, curent electric și așa mai departe –, nu din vina copiilor. În schimb, alocațiile rămân la 8 euro.

Deci nu este vorba de niciun compromis, este vorba de un document rațional pentru un Parlament rațional și pentru milioane de copii a căror existență sau al căror nivel de trai depinde, în mod direct, și de aceste sume.

Ca să nu monopolizez acest microfon, reamintesc tuturor – și colegilor din presă, și dumneavoastră – că discutăm această propunere legislativă într-un moment în care, în balanță, sunt miliarde de euro de la Roșia Montană – miliarde, nu sute de milioane, miliarde! – și discutăm împrumuturi de la Fondul Monetar Internațional.

Vă aduc aminte că la această propunere legislativă s-au exprimat ieri nouă domni colegi, senatoare și senatori, membri ai Senatului. Astăzi, s-au exprimat deja opt. S-au înscris la cuvânt doamna senator Firea, domnul senator Deneș, domnul senator Luchian, domnul senator Ghișe, domnul senator Pop Liviu, dar, conform regulamentului, propunerea pentru sistarea discuțiilor se supune la vot plenului.

Domnule senator Oprea, numai pe probleme de procedură.

Colegul care a vorbit anterior și pe care l-a nominalizat domnul lider de grup Sârbu nu este de la PDL, ci este de la PP-DD.

Precizările dumneavoastră uluitoare totdeauna sunt extrem de utile.

- Vă mulțumesc foarte mult.

- Doamnelor și domnilor colegi...

- Domnule senator Pelican, dacă aveți probleme de

- procedură.

- Microfonul 2 sau central, care doriți.

- Vă rog, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și ieri am vrut să iau cuvântul. Timpul era 18.00 fără un minut, ne-a oprit. Dați-mi voie, măcar la un astfel de proiect, la un astfel de subiect de maximă importanță, să nu ne grăbim.

Nu, domnule senator.

## Domnul președinte Ilie Sârbu.

Domnule senator Sârbu, microfonul central.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Constatăm cu toții că, atunci când avem proiecte de lege, ordonanțe care au un profund impact electoral, sala este foarte activă. E un lucru bun, dar, dincolo de asta, ieri a fost dezbătută această propunere legislativă și s-a spus că vom trece la vot final la ora 12.00. Acum, înțeleg și atitudinea colegului de la PDL, care vine și ne spune că a fost o înțelegere pentru această propunere legislativă, ca unii dintre membrii grupului să treacă la noi.

Partidul spune altceva, că au trecut pe bani, că au fost presiuni. Vă rog să clarificați în cadrul grupului și aspectul acesta, că nu mai știm ce să credem.

În calitate de lider de grup, propun sistarea discuțiilor, fiindcă propunerea legislativă a fost dezbătută ieri.

## Mulțumesc.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Avem o propunere făcută în baza regulamentului, art. 125, când un lider de grup sau președintele de ședință propune sistarea discuțiilor.

Totuși, câteva păreri trebuie spuse, nu ca lider de grup, ca om. Și vreau să fiu ascultat doar două minute.

Domnule senator, există... Aveți perfectă dreptate, putem să continuăm discuțiile. Dacă plenul Senatului va considera că trebuie continuate discuțiile, va vota în felul acesta și, pe cale de consecință, vom continua.

Dacă acesta este modul de a înțelege utilitatea unui astfel de proiect, votând un amendament, atunci mă opresc aici și chiar mi se pare că nu e deloc OK ce se întâmplă.

Este un proiect foarte important. Nu putem supune la vot încheierea unei dezbateri. E o propunere legislativă de maximă importanță. Totuși, domnule președinte de ședință, asta e!

Dacă vreți, mă retrag. Dacă pot continua, e OK și vă mulțumesc.

Nu, nu. Îmi pare foarte rău, distinse domnule coleg. Din păcate, eu nu pot să fac ce spuneți dumneavoastră. Eu sunt obligat să supun la vot, conform art. 125:

„Alin. (1) – Președintele de ședință sau liderul unui grup parlamentar are dreptul să propună Senatului limitarea duratei luărilor de cuvânt sau sistarea discuțiilor, în funcție de desfășurarea dezbaterilor.

Alin. (2) – Propunerile prevăzute la alin. (1) se adoptă cu votul deschis al senatorilor prezenți.”

Deci e clar?

E foarte clar.

Doamnelor și domnilor colegi... Domnule senator Ghișe, vă rog, procedură. Microfonul 2.

## Domnule senator,

Tocmai dumneavoastră, care sunteți expresia vie a faptului că, de câte ori ați dorit, ați voit, microfonul a fost la dispoziția dumneavoastră, aproape de dumneavoastră...

Deci nu faceți procese de intenție. E prevedere regulamentară și nu e de azi. Vă spune unul care e de vreo 22 de ani aici, că e de 22 de ani. Sigur că nu trebuie să abuzăm de ea, dar astăzi au vorbit la acest punct de vedere 18 colegi, plus procedurile.

Domnule senator Ilie Sârbu, microfonul central.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Am o propunere de procedură. Pentru astfel de situații, dacă agreați și colegii acceptă, pentru că se spune că plenul este suveran, cei care doresc să vorbească la subiecte din acestea care necesită discuții lungi să concentreze discursul lor într-un minut, începând cu propunerea pe care o formulează, ca să nu confundăm mecanismul de dezbatere parlamentară și decizie cu declarațiile politice, care au loc într-o altă secțiune.

Chinezii au un proverb: „Cine spune într-o oră ce se poate spune în trei minute, poate face și ticăloșii mai mari!” Plecând de la înțelepciunea acestei vorbe, cred că e bine să facem și noi la fel ca în Parlamentul European: într-un minut să propunem ceva esențial, dacă avem ce propune, și să justificăm. Pentru că, așa, mulți pe-aici ne credem iluștri și lucrurile sunt departe de adevăr.

Mulțumesc.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Aș vrea să-l asigur pe distinsul senator, domnul rector, domnul profesor, că nu vom uza de acest drept. Și știți bine, au fost, poate, două situații, din câte îmi amintesc eu, sau poate trei... în ceea ce-l privește pe colegul Hașotti, la fel. Niciodată nu am uzat de acest drept și nu vom uza, dar când discuțiile se duc în plan strict politic și se fac declarații politice – și apreciez ceea ce a spus domnul Ghișe aici –, faceți o propunere concretă: „Nu vrem 50 de lei sau 40, sau 20, sau 8 euro, noi propunem mai mult. Sau argumentăm că bugetul are bani foarte mulți și, de fapt, nu vrea să dea copiilor, nu vrea să dea spitalelor, nu vrea să dea școlilor.”

Atunci, suntem de acord, dar dacă venim să facem declarații politice, unii pe o temă, alții pe alta, nu cred că e bine pentru noi, că pierdem timpul și tot noi rămânem încărcați cu proiectele pe care le avem în dezbatere.

Eu vă asigur că nu vom proceda așa.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu, domnule coleg. Toți colegii care iau cuvântul nu o fac pentru că sunt iluștri. Își exprimă un punct de vedere.

Din păcate, prevederile articolului sunt foarte clare. Se poate propune sistarea sau se propune reducerea timpului. S-a propus sistarea.

Pe cale de consecință, deschid votul și vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la solicitarea de sistare a dezbaterilor.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Se închid dezbaterile generale.

Propunerea legislativă merge la votul final.

Într-adevăr, toate opiniile sunt corecte. Poate că modificăm regulamentul. Ar fi absolut normal.

Domnule senator Oprea, vă rog.

## Sub un minut chiar.

Ce ați votat acum este foarte periculos. Înseamnă că întotdeauna – și nu cred că liderul Grupului parlamentar al PSD sau de la PNL o să uzeze de așa ceva, că, altfel, plecăm din sală – va propune sistare în momentul în care noi vrem să luăm cuvântul. Și reușiți să aveți votul. Și vă deranjează.

Plecăm din sală. Supuneți la vot să plecăm și plecăm.

Pe procedură, domnul senator Barbu, microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Din respect pentru dumneavoastră, domnule Dumitrescu, și pentru elocința și probitatea morală cu care conduceți întotdeauna ședințele Senatului, vă spun că ați fost dezinformat și vreau să reintrăm în normal. Ieri, nu a luat cuvântul niciun coleg senator pe acest subiect. Niciunul! Deci nu opt, nu nouă. Cineva v-a dezinformat.

Punem lucrurile înapoi, în albia lor normală. Ieri, au vorbit doar reprezentanții Cabinetului Ponta, inițiatorii și reprezentanții comisiilor abilitate să judece această propunere legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Îmi cer scuze față de plen. Probabil că am înțeles eu greșit.

Îmi dați voie să greșesc și eu așa de des, să recunosc acest lucru, mai ales dacă nu vine din partea domnului senator Oprea. Iată, mai sunt și alți domni senatori care mă atenționează, ceea ce e un lucru extrem de bun.

Dați-mi și mie voie, atunci când dumneavoastră, domnule senator Oprea, invocați faptul că nu e legal să propunem sistarea discuțiilor, să vă rog să luați regulamentul, să vedeți că așa este. ## Trecem mai departe.

Nu, am și eu dreptul să sistez, domnule senator. Niciodată nu l-am folosit. Îl voi folosi, dacă va fi cazul.

Acum, vreau să vă spun ceva, dacă tot am deschis discuția. Să știți că suntem extrem de întârziați cu legiferarea. E bine că dezbatem, e un lucru excepțional. Eu îl încurajez, dar suntem, din păcate..., acum am ajuns cu un număr impresionant de proiecte. Eu sper ca săptămâna viitoare, mai ales că nu sunt în țară, Senatul să poată să treacă aceste inițiative legislative, să intrăm în cadența normală.

Vă aduc aminte că, dacă nu le adoptăm, sunt foarte multe care au termene de adoptare tacită. Nu există, în opinia mea, lucru mai rușinos pentru o Cameră sau mai de dezaprobat, că nu e nimic rușinos în activitatea parlamentară, decât să adopte inițiative legislative în mod tacit, care au rapoarte și au fost dezbătute în comisii.

Rămâne la votul pentru legi organice.

Punctul 4 al ordinii de zi – Proiectul de lege privind aprobarea participării României la Forumul global privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale. Procedură de urgență.

Comisia pentru politică externă, sesizată în fond. Legea este ordinară. Participă domnul Jiru.

Domnule secretar de stat, scurt: de acord, susținem. Vreau să mergem puțin mai rapid, mai ales că nu cred că sunt probleme foarte mari.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Doamna Cristiana Anghel, pe procedură!

Doamna senator Anghel, procedură. Microfonul 2.

Vă rog, Comisia pentru politică externă, un membru al Comisiei pentru politică externă cu funcție de conducere.

Dacă există pe lista noastră astăzi proiecte de lege care riscă să fie adoptate tacit, de ce nu le luăm prima dată? Cine ne împiedică?

Doamnă, nu se adoptă săptămâna asta, v-am explicat. Singurul care se poate adopta tacit a fost...

Dar cine ne împiedică să schimbăm ordinea? Am mai schimbat înainte ordinea a două proiecte de lege.

Cine ne împiedică să schimbăm ordinea și să le luăm pe acelea, ca să nu facem un lucru, cum ați zis dumneavoastră, rușinos pentru o Cameră?

Nu. Uitați, cu termen de adoptare tacită...

S-a făcut această ierarhizare. Proiectul pe care îl discutăm este la 24 și așa mai departe.

Deci, doamnelor și domnilor, sigur, rugămintea mea este totuși să fim mai operativi, dacă cineva din partea Comisiei pentru politică externă este prezent să susțină raportul.

## Nu este.

Amânăm proiectul de lege.

Nu e nimeni? Vicepreședinte sau secretar al comisiei? Nu este.

Trecem la punctul următor, punctul 5, Proiectul de lege privind transmiterea unor terenuri cu suprafața totală de 5.050 mp, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Stațiunea de CercetareDezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA a obiectivului de investiție „Autostrada Arad – Timișoara – Lugoj” – „Varianta de ocolire Arad, cu profil de autostradă”.

Termen de adoptare: 21.11.2013. Iată un termen...

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Raportul e de admitere.

Caracterul legii: organică.

Participă domnul Alexandru Năstase, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine.

Microfonul 10.

Îi dau cuvântul, să prezinte raportul, și domnului senator Vâlcov, președintele comisiei. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea prezentului proiect de lege. Este vorba despre o suprafață de 5.050 mp...

Guvernul susține adoptarea acestui proiect de lege. Este vorba despre darea în administrarea departamentului a 5.050 mp necesari realizării „Variantei de ocolire Arad, cu profil de autostradă”.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul președinte Vâlcov, microfonul 7.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În ședințele din 18 și 24 septembrie 2013, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc mult.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea domnilor senatori? Domnul senator Calcan, microfonul 4.

## Mulțumesc mult, domnule președinte.

Am avut și noi la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului aviz și bineînțeles că am susținut și am dat un aviz pozitiv. Intervenția mea, de altfel, se referă și la acest punct, dar și la următorul, pentru că, în principiu, este vorba despre același lucru, și anume transferul unor porțiuni de teren de la Academia de Științe Agricole către departament, către minister în vederea construcției de autostrăzi.

Ceea ce aș vrea eu să spun este că am avut de-a lungul timpului, cred, zeci de astfel de proiecte de lege și, din păcate, suprafața Academiei de Științe Agricole s-a diminuat extraordinar de mult. A ajuns la circa 20% din cât avea în momentul în care a fost înființată. De aceea, eu aș vrea să spun că poate este timpul ca la un moment dat să gândim altfel astfel de proiecte de lege, în sensul că, evident, avem nevoie de construcția unei autostrăzi și, evident, dacă această autostradă trece, știu eu, pe un teren privat, evident, avem o expropriere. O cumpărăm și ne rezolvăm problema. De ce nu am găsi soluții, astfel încât să nu vitregim Academia de Științe Agricole prin lipsa terenului, care, de fapt, înseamnă obiectul de activitate al Academiei, pentru că, fără el, nu poate să-și desfășoare activitatea. În acest sens, în momentul în care avem nevoie, pentru că trece pe acolo autostrada sau vrem neapărat să facem o lucrare publică, să găsim o soluție să compensăm prin teren într-o altă zonă, astfel încât Academia să-și păstreze suprafața de teren respectivă.

De aceea, eu aș vrea să se gândească pe viitor inițiatorul unui astfel de proiect și, probabil, și noi, senatorii, să gândim mai în amănunt când este vorba de Academia de Științe Agricole, pentru că e timpul să ne oprim din a diminua suprafața utilă a unei instituții atât de necesare pentru agricultură și pentru România.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, nu mai sunt alte intervenții, închid dezbaterile generale.

Proiectul de lege merge la vot final.

Punctul 6, Proiectul de lege privind transmiterea unor terenuri în suprafață totală de 1.782 mp, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor – Palas, județul Constanța, în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA a obiectivului de investiții „Varianta de ocolire a municipiului Constanța”.

Comisia sesizată în fond – Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

Raportul – de admitere.

Caracterul legii – organică.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Alexandru Năstase.

Microfonul 10.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba de darea în administrare a 1.782 mp – varianta de ocolite a municipiului Constanța.

Guvernul susține adoptarea prezentului proiect de lege. Mulțumesc.

Domnul președinte Vâlcov, vă rog, prezentați raportul.

## Vă mulțumesc.

Și la acest proiect, în ședințele din 18 și 24 septembrie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitatea celor prezenți, să adopte raport de admitere.

Astfel, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Domnul senator Dobra.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Chiar dacă o să mă abțin să nu vă cert astăzi, o să-mi exprim numai mâhnirea că săptămâna trecută același Guvern dădea aviz negativ pentru inițiativa mea.

Vă informez că am rămas cu problema la Bistrița, că retrocedarea e o problemă, după părerea mea de liberal, la fel de importantă ca aceea de interes național, autostrăzile, și că, bănuind că astăzi nu o să coborâți să luați cuvântul, am să vă spun doar atât, că îmi pare rău că m-ați lăsat la Bistrița cu problema nerezolvată, exact pe Academia „Șișești”, în privința retrocedării unor terenuri.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule senator Dobra. Dar să fiți convins că nu mi-am schimbat nimic din punctul de vedere pe care l-am exprimat data trecută.

Dacă nu mai sunt alte intervenții din punctul de vedere al participării la dezbateri, închid dezbaterile generale și transmit proiectul la votul final pentru legi organice.

Mulțumesc.

Punctul 7 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013.

Adoptat de Camera Deputaților.

Procedura este de urgență.

Este o reexaminare la solicitarea Președintelui României. Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii și servicii.

Caracterul legii:ordinară. Participă domnul secretar de stat Mihai Albulescu, microfonul 8.

Are cuvântul domnul secretar de stat.

**Domnul Mihai Adrian Albulescu** _– secretar de stat în Ministerul Economiei_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o cerere de reexaminare a memorandumului de înțelegere cu Rompetrolul.

A trecut de Camera Deputaților raportul de respingere și vă rugăm, domnule președinte și stimați senatori, să admiteți raportul comisiei, în sensul de admitere a legii în forma trimisă la promulgare și, implicit, să respingeți cererea de reexaminare.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Păi, l-am sărit. Să vină când o fi... trecem... și după asta îl chemăm.

Dau cuvântul domnului senator Iliescu, microfonul 5, să prezinte raportul de admitere.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 15 octombrie 2013, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raportul de admitere a legii în forma inițială trimisă la promulgare, ce implică respingerea cererii de reexaminare.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului au transmis aviz favorabil asupra legii respective, de respingere a cererii de reexaminare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere raportul de admitere și proiectul de lege. Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc. Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale. Domnul senator Popa, microfonul 2.

## Stimați colegi,

Suntem pe cale să facem, de fapt, să faceți – pentru că eu voi vota împotriva acestui raport și noi vom vota împotriva acestui raport – o mare, mare greșeală.

Astăzi, ceea ce ar fi trebuit să facă Guvernul, și anume o tranzacție – poate să fie denumită și memorandum – cu această firmă și să rezolve o problemă economică, votăm noi aici.

Uitați-vă la articole cum sună: „Se aprobă”. Dumneavoastră aprobați acest memorandum, nu Guvernul. „Se mandatează Guvernul, ministerele”... Dumneavoastră mandatați, iar dacă peste câțiva ani de zile – și lucrul așa se va întâmpla – nu o să existe niciun fond de miliarde care să

facă investiții în România, noi răspundem moral, poate chiar material.

Nu este în regulă, nu amestecăm lucrurile. Există o separație clară a puterilor în stat. Executivul face aceste acte economice și-și ia răspunderea, că de asta este Executiv, noi facem legi pentru toată țara, nu pentru Rompetrol, nu pentru KazMunayGas și așa mai departe. Noi facem legi pentru toți cetățenii acestei republici și am căzut sau cădem într-o capcană imensă, asumându-ne noi responsabilitatea unor pierderi mari, pentru că prima pierdere o reprezintă acești 400 de milioane de dolari... de euro.

Discutam mai înainte că nu sunt bani, că nu știm unde ajung banii pentru copii, că n-avem bani, n-avem bani, n-avem bani, dar banii ăștia, domnule președinte..., ne uităm sau votăm pentru ceva pe gardul Guvernului, care poate să zboare oricând.

Nu există nicio garanție că se va face un fond. Nu există nicio garanție decât clar că se pierd 400 de milioane și, atunci, vreți ca dumneavoastră să răspundeți pentru treaba aceasta? Greșiți amarnic!

Vă mulțumesc.

Domnul senator Mihăilescu, microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Noi auzim multe în această aulă, tot felul de chestiuni. Ce vreau să vă spun, că acest text a trecut de cel puțin trei ori prin Parlament – aprobat –, că această nouă chestiune, o nouă logică care este total ilegală, cum că Parlamentul nu are voie să dea vreo reglementare pentru un obiect sau altul – aduc aminte că o grămadă de reglementări care după anul 2000 au prevăzut o operațiune, că s-a chemat BCR, că s-a chemat Arcelor Mittal, că s-a chemat... Deci aici este vorba de o operațiune clară, finalizată de cinci ani. Dacă nu terminăm nici acest memorandum, riscăm ca în multe alte cazuri să ne facem de râs. Nu este nimic ascuns, e un text pe care l-au votat și colegii în perioada trecută. Acum colegii normal că au altă poziție, nu merită discuție de fond. Totul este la timpul trecut. E vorba numai de procedurile noastre.

Și, de la punctul 8 încolo până la punctul 11, astăzi, vine iarăși o asemenea mostră de decizii luate în 2007–2009, care nici acum nu sunt în regulă.

Deci vă rog frumos, stimați colegi, să votăm acest memorandum, nu ridică nicio problemă, nu se ascunde nimic, au fost nenumărate discuții, unde vreți dumneavoastră, dar este ultima fază ca să închidem în mod corect cu o altă țară o relație.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mulțumesc. Domnul senator Calcan.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu luam cuvântul, dar am fost surprins de poziția colegului nostru, domnul senator Popa, pentru că avem de-a face de această dată, până la urmă, cu finalizarea unui proces de privatizare început acum, cred că, vreo 14 ani. În 2003, Guvernul a ales între a rezolva o problemă la Petromidia, în sensul că datoriile istorice ce veneau de prin anii ’90 și care, practic, erau de ordinul a sute de milioane și puteau să ducă la închiderea acestei societăți sau să fie transformate în acțiuni ce puteau fi răscumpărate într-un termen de zece ani, Guvernul atunci a ales funcționarea capacității de la Petromidia, a ales soluția, practic, a unui credit a cărui dobândă a fost plătită, an de an, de către societate, astfel încât într-un termen de zece ani să poată fi răscumpărată.

Ce s-a întâmplat între timp? Între timp, societatea a funcționat, a plătit taxe și impozite – dacă îmi aduc aminte de la comisie, că am avut și noi acest proiect –, vreun miliard și jumătate de milioane de euro, și-a plătit dobânzile, an de an, cred că erau câteva sute de milioane de dolari, îmi cer scuze, nu am exact toate datele. Și când a sosit termenul scadenței, adică în anul 2010, societatea a ales să-și răscumpere atâtea acțiuni câte a dorit, pentru că așa spunea legea.

Eu aș vrea să întreb, retoric, desigur, de ce premierul Boc nu a găsit o soluție în 2010, astfel încât să nu fim noi, astăzi, puși în situația de a aproba acest memorandum?

Dacă vă aduceți aminte, atunci premierul Boc nu a fost de acord cu soluția pe care acționarul majoritar al societății a ales-o, și anume să-și răscumpere doar partea pe care și-a dorit-o din acțiuni, și a acționat în instanță. În instanță, la primul termen, statul a pierdut. Deci cred că aveam de ales între a continua și a încasa câteva zeci de milioane de euro pe acțiunile pe care societatea dorea – acționarul majoritar dorea – să și le răscumpere sau a găsi această soluție care, în opinia mea, este o soluție extrem de bună, ceea ce înseamnă o sumă de bani mult mai mare pe care statul român o încasează, plus posibilitatea unor investiții ulterioare, care pot să ajungă la circa un miliard de dolari.

Domnul senator Dincă Mărinică. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că un elev de clasa I ar putea să facă o scădere simplă: 400 de milioane minus 200 reprezintă 200 de milioane câștigul celor de la Rompetrol și pierderea statului român.

Au avut datorii la bugetul de stat, am făcut ce am crezut noi de cuviință de așa manieră încât să-i scutim de această datorie, iar, astăzi, acțiunile pe care le mai avem acolo le vindem. Nu le vindem pe piața liberă, avem aici colegii liberali care știu ce înseamnă să vinzi aceste acțiuni pe piața liberă, nu le vindem nici printr-o evaluare să vedem care este valoarea acestor acțiuni și nu le vindem nici prin asumarea răspunderii Guvernului, pentru că el administrează, noi doar legiferăm.

Și, domnule senator Mihăilescu, să știți că sunt de acord cu dumneavoastră; noi am reglementat, dacă vreți, situații, nu am reglementat pentru societăți. Am reglementat, cum bine ați spus, obiecte de activitate. Da?

Noi, acum, reglementăm o relație economică între statul român și o societate comercială cu capital majoritar privat.

Statul român a rămas minoritar și vinde acțiunile. Foarte bine. E în regulă. Până aici nu suntem împotrivă. De aici încolo, trebuie să ne asumăm și, în primul rând, trebuie să-și asume Guvernul, nu Parlamentul, acesta este primul aspect.

Al doilea aspect. Vânzarea acestor acțiuni nu încalcă nicio regulă comercială. Guvernul încalcă obligațiile pe care le are. În speța de față, este tras la indigo cu Petrom, când privatizarea nu s-a făcut după regulile privatizării, ci după o lege specială votată în Parlament doar pentru Petrom.

Deci nu suntem împotriva vânzării acestor acțiuni, dar după regulile deja stabilite pe piața liberă. Dacă Guvernul vrea să vândă direct Rompetrolului, are la îndemână temeiul juridic, evaluează aceste acțiuni și discută și negociază cu Petrom. Restul privind fondul de investiții... asta este o poveste, pentru că nu sunt identificate nici suma, nici termenul, nici infrastructura în care trebuie investită această sumă.

Deci partea a doua, practic, este o poveste frumoasă, care, dacă se întâmplă, suntem toți bucuroși, dacă nu se întâmplă, nu este nimeni vinovat.

Domnul senator Agrigoroaei, microfonul 1. Microfonul 2.

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Domnule senator Popa, vreau să vorbesc.

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Nu! Dar știu părerea. Tranzacțiile sunt extraordinare.

Domnule președinte, vă rog, atenționați colegul să nu mai vorbească.

Domnule senator Oprea, vă rog, în mod respectuos...

Domnul Popa. Domnul senator Popa.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

...nu profitați de faptul că stați lângă microfon ca să impietați... Domnul senator Popa.

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Eu? Ce am făcut?

## **Domnul Ionel Agrigoroaei:**

## Stimați colegi,

Sunt mai mulți supărați în cazul Rompetrol. Cei mai supărați sunt cei care nu au reușit să vândă Petromidia la fier vechi. Deci cei mai supărați de acolo vin. După aceea, sunt supărați unii că se încasează taxe la stat și românii o duc puțin mai bine, că ar putea-o duce și mai rău. Unii sunt supărați că îi reprezintă pe anumiți concurenți ai Rompetrol și susțin ca acei producători să dețină monopolul. Și, stimați colegi, mă mai învinuia un stimat coleg de-al meu că fac lobby pentru Rompetrol. Deci pentru interesul național, chiar și încălcând legea, voi face lobby oricând!

Deci pentru interesul național al României, da. Este absolut normal, pentru că este vorba de 7.500 de locuri de muncă!

Este al doilea... stimați colegi! Este al doilea contribuabil al României. Aș vrea să știu acele privatizări legale, corecte, care îndeplinesc toate punctele de vedere, toate condițiile pe care le credeți dumneavoastră, cei care reclamați acest aspect, și sunt falimentare, nu mai contribuie cu nimic la statul român, la ce ne-au ajutat _? (Discuții la prezidiu.)_

Deci încă un aspect. Pentru cei care nu înțeleg, aș vrea să precizez că nu este vorba de o pierdere de 200 sau 400 de milioane de euro, cum se prezintă aici, și să încercăm să lămurim populația că este vorba despre transferarea aportului de acțiuni dintr-o parte în alta, și atât: unul crește contribuția lui în acea societate și unul scade. Deci este o problemă simplă, juridică.

## Stimați colegi,

Este vorba de Kazahstan, o țară de zece ori mai mare decât România. Este vorba de o țară care are resurse pentru 200-300 de ani cel puțin de aici încolo. Este o țară cu perspective, care s-a dezvoltat și a arătat mai multă inteligență, mai multă luptă pentru interesul lor național, și ei sunt un exemplu. Asta este realitatea.

Eu nu am fost la putere până acum, dar și cei din partea dreaptă, de aici, și dumneavoastră, din partea stângă, ce ați făcut pentru România, cu celelalte, care s-au falimentat? Sunt de acord chiar și cu un compromis, atâta timp cât avem un contribuabil care contribuie cu peste un miliard de euro pe an. Că a spus un coleg: un miliard de euro. Nu pe zece ani. Un miliard de euro pe an!

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Doamnelor și domnilor colegi...

## **Domnul Dumitru Oprea**

**:**

Replică!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Trebuie... Nu. Nu aveți de ce să dați replică.

Eu? Dumneavoastră.

Da. Nu vă dau. Nu vă dau.

Deci, doamnelor și domnilor colegi, să rămână foarte clar: interesul național în România înseamnă respectul legii și al statului de drept. Cred că ne-am înțeles cu toții, da?

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Vorbea de interesul național în Kazahstan!

Da. Doamnelor și domnilor colegi... Domnul senator Oprea, microfonul 2.

## **Domnul Dumitru Oprea:**

Aș vrea să știți că nu orice membru al Grupului parlamentar al PDL se numește Oprea.

Colegul atenționat era Popa.

Din fericire. Da.

Din fericire.

Față de intervenția colegului meu din Grupul parlamentar al PDL, Valentin Calcan, secretarul Comisiei pentru privatizare... îl întreb: l-a oprit cumva premierul Boc să facă o propunere legislativă pentru soluționarea acestui caz altfel?

2. Către reprezentantul Guvernului.

Este, aici, o afirmație destul de periculoasă și a fost menționată și de antevorbitori. OPSPI-ul va face demersuri utile și necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instanțelor judecătorești și măsurile administrative inițiate împotriva SC Rompetrol Rafinare să înceteze.

Vă rog să-mi spuneți ce fel de inițiative veți face? Intrați în denunțări sau ce faceți?

Aș vrea să știm, fiindcă vine ca un argument forte. Și așteptăm câteva dintre acțiunile întreprinse.

Vă mulțumesc. Doamnelor și domnilor...

Nu, domnule senator. Nu vi s-a pronunțat numele într-un context în care să fiți jignit sau să aveți drept la replică.

## **Din sală:**

Și mie mi s-a pronunțat numele și nu am cerut drept la replică!

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Nu. Domnule senator, nu aveți drept la replică. Vă rog să luați loc. Nu profitați că stați lângă microfon. Data viitoare...

## **Domnul Nicolae Vlad Popa**

**:**

Aș ruga de la minister să ne răspundă la chestiunea asta. Vă rog foarte mult. Din punct de vedere juridic.

Microfonul 2.

Deci nu drept la replică. Vă rog.

Domnule președinte, foarte simplu. Dacă se mandatează și se fac renunțări – am patruzeci de ani de experiență în domeniu –, acele renunțări anulează orice fel de posibilitate ca, în viitor, să mai acoperi acel prejudiciu. Deci ai stins absolut... Există niște termene în care prescripția acționează și noi, pur și simplu, pierdem această posibilitate să mai recuperăm ceva din cauza acestei forme, și anume de a renunța la judecată.

E vorba de un proces important la Curtea de Apel Constanța.

După care votăm!

Mulțumesc. Domnule secretar de stat, răspuns. ## **Domnul Gheorghe Hogea** _– secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Domnule președinte, vă rog să-i permiteți să răspundă domnului Gabi Dumitrașcu, șeful OPSPI.

Vă rog, domnule Dumitrașcu. Microfonul 9.

## **Domnul Gabriel Dumitrașcu** _– șeful Direcției generale_

_de privatizare din Departamentul pentru Energie_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Punctual, este nevoie de un proiect de lege, pentru că problema a fost iscată de ordonanța de urgență aprobată în 2005 printr-o lege, este vorba de Legea nr. 89/2005, de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2003.

Punctual, dacă este nevoie de clarificări, vă invit să citim împreună Decizia nr. 333/2013 – deci din iunie 2013 – a Curții Constituționale care răspunde pe larg la multe din întrebările puse de dumneavoastră. Decizia Curții este limpede pentru toată lumea. Proiectul de lege este constituțional.

Dacă vreți să discutăm pe parte economică... se pronunță Curtea pe punctul 6.4 din memorandum. Demersul a fost în a informa Ministerul de Finanțe cu privire la stadiul de derulare a negocierilor cu partea kazahă și a se solicita suspendarea procesului până când Parlamentul se va pronunța asupra proiectului de lege.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

## Închid dezbaterile generale.

Trecem la procedura de vot, doamnelor și domnilor colegi. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma trimisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Nu merge? O clipă!

Este o problemă la pupitrul de ședință.

Ba da, chiar este. Să vină cineva.

Acum și-a revenit.

Doamnelor și domnilor colegi, deschid votul. Doamnelor și domnilor colegi, exprimați-vă prin vot. Vă rog să votați, doamnelor și domnilor colegi. Trebuie să iei încet aparatul.

Cu 79 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 8 abțineri, a fost adoptat raportul de admitere a proiectului de lege și de respingere a cererii de reexaminare, precum și proiectul de lege.

Vă mulțumesc. Merge la promulgare.

Procedură, domnul senator Oprea.

Pentru stenogramă. Împotrivă sunt 17 voturi, nu 19.

17 voturi, aveți dreptate. Mulțumesc.

Insuficiente însă.

Punctul 8, Proiectul de lege privind personalul Curții Constituționale.

Este un proiect respins de Camera Deputaților, este o reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Comisiile sesizate în fond sunt Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, cu raport comun.

Caracterul legii: organică.

Participă domnul Moțiu, secretar de stat în Ministerul Justiției.

Microfonul 10.

Îl rog să prezinte proiectul de lege.

## **Domnul Florin Aurel Moțiu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege este din anul 2007.

Între timp, au intervenit modificări legislative importante, inclusiv în materie de salarizare și de pensionare a acestui personal.

De asemenea, Statutul personalului Curții Constituționale este reglementat în prezent printr-o hotărâre a plenului Curții din 2012, astfel încât, în acord cu raportul comun al celor două comisii, susținem respingerea proiectului de lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Domnul președinte Pop Liviu are cuvântul – microfonul 6 – pentru a prezenta raportul.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În ședințele din 10 și 18 septembrie 2013, membrii celor două comisii au reanalizat legea trimisă la promulgare și motivele cererii de reexaminare și au hotărât să adopte, cu unanimitate de voturi, raport de admitere a cererii de reexaminare și respingerea legii în forma trimisă la promulgare.

În consecință, cele două comisii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere a cererii de reexaminare și respingerea legii în forma trimisă la promulgare.

Facem precizarea că, potrivit art. 75 alin. (1) din Constituție și art. 88 alin. (8) punctul 2 din Regulamentul Senatului, legea urmează a fi adoptată de Senat în calitate de Cameră decizională.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Deschid dezbaterile generale pe marginea proiectului de lege.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Închid dezbaterile generale.

Fiind vorba de o lege organică, o păstrăm pentru votul final.

Punctul 9, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Este o reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Comisiile sesizate în fond sunt două, de fapt, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii, cu raport comun.

Raportul este de admitere a legii și de respingere a solicitării de reexaminare.

Caracterul legii: ordinară.

Participă domnul Dobrin Bogdan, președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, care înțeleg că are rang de secretar de stat.

Microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere.

## **Domnul Bogdan Paul Dobrin** _– președintele Autorității_

_Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Așa cum prevede și raportul comisiilor de specialitate, Guvernul susține respingerea cererii de reexaminare a Președintelui României.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Iliescu, președintele Comisiei economice.

Microfonul 5.

Prezentați, vă rog, raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe ale comisiilor, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia economică, industrii și servicii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport comun de admitere a legii în forma trimisă la promulgare și, implicit, să respingă cererea de reexaminare.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au transmis avize negative asupra cererii de reexaminare.

Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a transmis aviz favorabil asupra cererii de reexaminare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul comun, de admitere, și proiectul de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Doamnelor și domnilor colegi, Stimați colegi,

Îmi face o deosebită plăcere să salut prezența în sala de plen a membrilor Comisiei juridice și politice a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre.

Distinșii noștri colegi s-au întâlnit la București, la invitația Senatului României, în cadrul unei reuniuni la care au dezbătut și adoptat documente importante referitoare la rolul și contribuția Adunării Parlamentare în dezvoltarea cooperării în regiunea Mării Negre.

Îi felicităm pe oaspeții noștri și le mulțumim, dorindu-le succes!

Cu deosebită stimă.

Doamnelor și domnilor senatori, am deschis dezbaterile generale.

La dezbaterile generale, sunt înscrieri pentru luări de cuvânt?

Nu sunt înscrieri pentru luări de cuvânt. Doamnelor și domnilor, intrăm în procedură de vot. Deci este vorba despre o reexaminare.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să transmiteți urgent la Camera Deputaților. Doamnelor și domnilor senatori,

Ne întoarcem la punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind aprobarea participării României la Forumul global privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale.

Din partea Guvernului participă domnul Jiru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, microfonul 8.

Din partea comisiei, Comisia pentru politică externă, îl invit pe domnul senator Mutu, vicepreședinte, să ia cuvântul și să prezinte proiectul de lege.

Da?

Domnul senator Mutu, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat Jiru. Microfonul 8. ## **Domnul Enache Jiru** _– secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Forumul global privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale reprezintă o structură a OECD și a fost aprobat de Consiliul OECD.

Scopul acestui forum este de a îmbunătăți transparența fiscală, de a asigura un schimb de informații eficient între statele membre și de a sprijini eforturile pentru combaterea evaziunii fiscale.

România este al 118-lea membru al acestei organizații și trebuie menționat faptul că este necesară participarea României atât ca poziție față de restul statelor membre UE, cât și ca avantaj al realizării unei rețele lărgite de acorduri de schimb de informații și de punere în practică a informațiilor primite.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Jiru, vicepreședintele comisiei, vă rog, luați cuvântul. Mutu. Pardon!

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică externă, prin adresa L515 din data de 7.10.2013, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra Proiectului de lege privind aprobarea participării României la Forumul global privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea participării României la Forumul global privind transparența și schimbul de informații în scopuri fiscale și a plății contribuției aferente.

Consiliul Legislativ a analizat proiectul de lege și l-a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a adoptat aviz favorabil.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, din partea Guvernului, domnul Radu Podgorean, secretar de stat, domnul Pietro Pavoni, consilier în Ministerul Afacerilor Externe.

În ședința din 8.10.2013, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru politică externă supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, fără amendamente, și proiectul de lege. Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori?

Nu sunt.

Intrăm în procedură de vot.

Doamna senator Gabriela Crețu, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. O foarte scurtă intervenție.

Susținem și obiectivele Fondului global pentru combaterea evaziunii fiscale și a paradisurilor fiscale, dar am o problemă de procedură de care vreau să profit, pentru că este Guvernul de față.

Cred că scrisoarea prin care Ministerul de Finanțe a aderat la acest organism al OECD trebuia să fie anexată la lege pentru a ști la ce ne angajăm, întrucât, în unele situații, pot fi implicate și anumite modificări legislative. Mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Domnul senator Oprea, microfonul 2.

Eu credeam că mergem mai repede, dar scurt.

Îmi place că totuși, atunci când apar lucruri peste noapte, se găsesc sume, iar aici s-a găsit o finanțare de la Ministerul Finanțelor Publice, în paranteză, din economii înregistrate din diferență de curs. Deci, dacă vrei, poți. Și ieri am mai aprobat 11 milioane și ceva de euro tot pentru o înscriere într-o structură pe care, recunosc, o vedem ca fiind utilă. Dar vizavi de discuția foarte aprinsă de dimineață: nu sunt bani, iată, se găsesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Am sesizat că sunteți de acord. Doamnelor și domnilor colegi,

Nu mai sunt intervenții, intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun la vot raportul și proiectul de lege. Doamnelor și domnilor, deschid votul. Vă rog să vă exprimați.

Cu 93 de voturi pentru, două voturi împotrivă și două abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate. Urmează să-l transmiteți urgent la Camera Deputaților. Mulțumesc.

Ne întoarcem la punctul 10 al ordinii de zi, unde, de fapt, avem a discuta, conform modificărilor aduse la ordinea de zi, punctul 25 al ordinii de zi, Propunerea legislativă privind înființarea Registrului Industriilor Alimentare.

Raportul Comisiei economice, industrii și servicii este un raport suplimentar de respingere, caracterul legii este ordinar...

Poftim?

Punctul 25. Mă scuzați. Mai greșesc și eu. Mă scuzați!

Punctul 25, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013 privind declanșarea procedurii insolvenței de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii și servicii.

Raportul este de admitere.

Caracterul legii: ordinară.

Participă domnul secretar de stat de la Departamentul pentru Energie (Ministerul Economiei), Maricel Popa. Îi dau cuvântul pentru a prezenta, la microfonul 9, proiectul de lege.

## **Domnul Maricel Popa** _– secretar de stat în Ministerul Economiei_ **:**

Bună ziua, domnule președinte! Bună ziua, domnilor senatori! Vă mulțumesc.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2013 privind declanșarea procedurii insolvenței de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin.

Proiectul de lege reglementează declanșarea procedurii de insolvență la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, operator strategic al economiei naționale și furnizor de servicii publice locale, în scopul evitării încetării activității acesteia și al asigurării protecției juridice necesare pentru siguranța în exploatare, având în vedere incapacitatea de plată în care se află această regie.

La data de 30 iunie 2013, înregistra datorii în valoare totală de 924 de milioane de lei.

Structura datoriilor pe categorii de creditori este următoarea:

– datorii la bugetul de stat – 91 de milioane de lei;

– credite bancare – 237 de milioane de lei;

– către alți creditori comerciali – 541 de milioane de lei.

Această ordonanță a fost necesară întrucât nu există o lege specială privind procedura care trebuie urmată în cazul insolvenței regiilor autonome, așa cum se prevede la art. 151 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

Măsurile propuse reglementează modalitatea de derulare a procedurii insolvenței agentului economic care operează cu instalații și substanțe pentru producerea apei grele și a produselor conexe având un înalt grad de periculozitate și complexitate, oferind, astfel, protecția juridică necesară acestuia, precum și creditorilor regiei.

Dau cuvântul domnului președinte Iliescu, microfonul 5. Vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor care au avut loc în ședința din data de 1 octombrie 2013, în prezența reprezentanților Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a transmis aviz favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor, Deschid dezbaterile generale. Sunt intervenții? Microfonul 2, domnul senator Oprea.

O intervenție asupra datoriilor. Nu numai datoriile către stat, de 91 de milioane de lei, datoriile sunt de 900... 924 de milioane de lei către diverse destinații, da? După care, creanțele sunt de doar 79 de milioane. E o situație destul de dificilă și o înțelegem.

Dar aveam a interveni asupra unor cuvinte din textul proiectului de lege, erori materiale le consider eu, fiindcă, în ordonanță, art. 2 alin. (1), se citește – și vă rog să fiți un pic atenți la text și să-mi dați sau nu dreptate – „Procedura insolvenței se declanșează în baza cererii introduse la tribunalul de la sediul regiei autonome – nu există un tribunal la sediu, încât, juridic..., formula «din localitatea unde se află sediul regiei autonome» – de către debitoare”. Pentru că în Legea nr. 85/2006 nu există debitor/debitoare, conceptulcheie, definit în legea cu pricina, este „debitor”. Nu se face acordul cu genul.

Mai sunt alte intervenții? Domnul senator Șerban Nicolae, microfonul 3.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Grupul nostru va susține proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanțe. Aș vrea însă să atrag atenția asupra faptului că Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin este, după Hidroelectrica, al doilea operator economic care intră în insolvență și care afectează viața economică, cu efecte sociale în județul Mehedinți și, în particular, în municipiul Drobeta-Turnu Severin.

Dacă la Hidroelectrica se pare că s-au găsit soluții, singurul anunț public legat de RAAN Drobeta-Turnu Severin a fost acela – e adevărat, pe surse, pe diverse informații – al disponibilizărilor.

RAAN Drobeta-Turnu Severin, deși este un operator strategic, așa cum îl definește și ordonanța și cum știm cu toții, pentru că produce o materie primă deosebit de sensibilă, necesară Complexului energetic de la Cernavodă, a fost căpușată cu aceeași furie, în ultimii 20 de ani, cum au fost căpușate și alte întreprinderi, și alte unități economice aflate în patrimoniul statului.

Guvernul, dincolo de aspectul criticabil al unui act normativ – și s-a mai discutat în ședința de astăzi – care privește doar un operator economic, încearcă să salveze, prin această ordonanță, o situație specifică. Dar, în fapt, este nevoie de identificarea unei soluții juridice pentru toate regiile autonome care pot ajunge în situația insolvenței, respectiv a incapacității de plată atunci când nivelul de venituri – activele și creanțele – scade sub nivelul debitelor, făcând probabil distincția între regiile autonome de interes național și regiile autonome de interes local, astfel încât să prevenim situații ca cea de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin. Acolo este vorba nu numai de materie primă de importanță strategică, este vorba de inteligență românească – și n-o spun retoric, ci la modul cel mai propriu –, este creație a cercetării românești în domeniu de vârf, ca să spun așa, la nivelul tehnologic cel mai avansat, pe parcursul a vreo 30 de ani sau și mai bine, și acolo este vorba de faptul că insolvența poate duce la blocarea activității, cu consecința distrugerii întregii unități economice. Acolo nu se poate opri producția. Cumpărătorul sau utilizatorul, beneficiarul materiei prime este doar unul singur.

Domnul senator Dincă Mărinică, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Acum trei săptămâni, când discutam de divizarea acestei regii – plecau două institute din cupola acestei regii –, spuneam că următorul pas este insolvența. Mi s-a spus că

nu e adevărat și, acum, vedem că suntem în insolvență și următorul pas va fi falimentul. Foarte frumos a vorbit de locuri de muncă, de plan de reorganizare, dar oamenii sunt dați afară acum. Nu se mai pune problema de locuri de muncă, se pune problema de câți pleacă în șomaj.

Ordonanța care se votează astăzi, în strânsă legătură cu Codul insolvenței, arată că va ajunge RAAN-ul la fier vechi. Mă rog să nu am dreptate. Vreau să nu am dreptate. Nu vreau să fiu răutăcios, dar asta e realitatea.

Deci, din punctul meu de vedere, dacă a făcut ceva bun Guvernul Ponta, este că a adus România în insolvență. În toată Oltenia sunt societăți mari, mult mai mari ca RAAN-ul, care sunt în insolvență sau aproape de insolvență. Și nu numai... sau, în primul rând, societăți private, și nu de stat, ceea ce arată că economia României nu numai că nu se pune problema să fie sănătoasă, dar merge în direcția insolvenței.

Cred că, în momentul de față, dacă vom continua cu insolvența la toate societățile pe care statul le are, vom ajunge în situația în care nu mai are cine să plătească taxe și, de asemenea, nu vom mai avea posibilitatea să plătim pensiile și salariile.

Nu vreau să fiu populist, dar asta e o regulă a economiei. Domnul Sârbu ne explica – și cred că a constatat că nu-l contraziceam când venea cu reguli despre economie – și cred că de câteva ori a și spus-o, în momentul în care te uiți la tabelele cu insolvenți, te uiți la registrul comerțului, te uiți la tribunale și vezi că sunt din ce în ce mai multe societăți, puternice până acum un an, doi ani, îți dai seama că sunt din ce în ce mai puțini cei care plătesc taxe și impozite. Și vreau să vă spun că vă înțeleg strategia de a mări taxele și impozitele sau de a crește numărul de taxe și impozite, pentru că sunt din ce în ce mai puțini cei care plătesc, pentru că nu mai pot să plătească.

Deci rugămintea mea este să nu mai veniți cu insolvență, ci să veniți cu propuneri de creștere economică. Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Doamnelor și domnilor colegi,

În mod respectuos, vă atrag atenția că la fiecare proiect de lege trebuie să se exprime punctul de vedere al fiecărui grup parlamentar. Discuțiile sunt destul de ample, de aceea, vă rog, în mod respectuos, în spiritul ideii de a legifera – și v-am spus că avem restanțe destul de mari –, să ne referim strict la obiect, strict la obiectul intervenției, în așa fel încât să lăsăm posibilitatea și altor colegi, pentru că sunt mulți alți colegi care vor să-și exprime punctul de vedere.

Vă rog eu foarte mult.

Microfonul 2.

30 de secunde, procedură. Am dreptul acesta.

10 secunde.

Domnule președinte, vă atrag atenția că am întârziat cu 20 de minute în programul stabilit și votat de noi în privința votului final.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

## Are dreptate.

Vreau să mă consult cu liderii de grup trei minute.

Vă rog să veniți până la mine, domnilor lideri de grup.

Da, are dreptate domnul senator.

Eram în dezbaterea unui proiect de lege, de aceea n-am putut să...

Mai sunt însă foarte multe intervenții. Ce să fac? Facem, după aceea, vot final, imediat. Asta e.

Știți ce am vrut să fac, de fapt, domnilor colegi? Am vrut să termin și cu cele două proiecte de lege care au fost aduse de pe punctul 25 și de pe punctul 17 și să facem votul final atunci, că era mult mai logic, ca să nu... Dar în sfârșit.

Oricum, la proiectul acesta văd că sunt foarte mulți care doresc să ia cuvântul.

Acum are cuvântul domnul senator Vosganian.

Vă rog, microfonul central.

Țineți cont de faptul că trebuie să intrăm în procedură de vot.

## Mulțumesc.

Poate că, într-o bună zi, cineva va consulta aceste stenograme și vreau ca lucrurile să fie cât mai limpezi.

A vorbit un coleg de la PDL.

Stimate coleg de la PDL,

Principalul motiv pentru care noi discutăm astăzi situația critică a RAAN este acela că, după ce, în 2008, s-a încheiat contractul pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, Guvernul dumneavoastră și-a bătut joc de acest contract, iar în anul 2009, la sfârșitul anului, trei dintre investitori au spus că renunță la proiectul nuclear în România și merg să-l caute pe alte piețe.

De aceea, rugămintea mea este ca, cel puțin în ce privește RAAN, să fiți primii care să vă cereți scuze, pentru că, dacă dumneavoastră ați fi aplicat contractul încheiat în 2008, astăzi, RAAN avea de lucru și proiectul mergea în continuare.

Și încă ceva. Vă rog să contactați Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență și, după ce veți vedea că cifrele privind insolvența au scăzut cu aproape o treime în 2013 față de 2012, să reveniți și iarăși să vă cereți scuze.

Nu uitați, stenogramele sunt pentru posteritate și respectul față de generațiile următoare face ca să avem date corecte.

Deci, în legătură cu RAAN, eu vă rog foarte mult să vă smeriți.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Are cuvântul domnul senator...

Domnule senator Dincă, vreți să aveți drept la replică?

Domnule senator, luați regulamentul... Uitați-vă! Se acordă drept la replică, care este la latitudinea președintelui de ședință, dacă președintele de ședință consideră că solicitarea dumneavoastră este îndreptățită, fiindcă vi s-a adus un prejudiciu în ceea ce privește...

Bine. La sfârșitul dezbaterii vă dau drept la replică. Nu facem acum un...

Deci domnul senator nu a mai fost de mult în Senat, a fost ministru și... Deci nu facem un dialog așa...

O să vă dau cuvântul, drept la replică, la sfârșit, înainte de votul final, după ce un număr important de colegi vor să mai vorbească...

De exemplu, domnul senator Barbu..., nu domnul senator Barbu, Bălu.

Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie să citez numai din declarații ale premierului Victor Ponta la începutul ședinței de guvern din 18 septembrie anul curent.

Victor Ponta: „Este foarte bine. Dar cu insolvența, am avut ieri o întâlnire foarte bună a Grupului interinstituțional de combatere a macrocriminalității și evaziunii fiscale, au fost toți șefii structurilor care au atribuții în domeniu, nefiind neapărat structuri guvernamentale. Vreau, într-adevăr, să constatăm creșterea economică, încasări mai mici la buget. Asta înseamnă evaziune fiscală mai mare. Noua Direcție Antifraudă este, în sfârșit, în direcția bună de reorganizare. Avem nevoie de Codul insolvenței. Sunt mult prea mulți cei care intră în insolvență ca să fraudeze statul, care nu plătesc nicio taxă de un an de zile, de doi ani de zile, și este normal ca ceilalți, care plătesc taxe, să spună: «Domnule, noi de ce să le mai plătim, dacă văd că ăsta de alături...»”

Domnule senator, vă rog. V-am făcut și eu o solicitare, da?

Da.

Sunteți al cincilea care interveniți din grupul dumneavoastră. De acord. E normal să-și exprime punctele de vedere, dar încercați să sintetizați din declarația respectivă în două-trei cuvinte, așa că... un efort mic. Nu ne citiți declarațiile, pentru că avem o sesiune specială, de la ora 9.00 la ora 10.30, de declarații politice...

Păi văd că dumneavoastră vorbiți mai mult decât mine acum. Lăsați-mă să termin, numai 30 de secunde.

Vă mulțumesc. Deci fără citit, da?

## **Domnul Marius Bălu:**

Păi... și dacă...

Nu am voie să-l citez pe domnul premier?

Acum, n-aveți o memorie bună, domnule senator?!

Am terminat.

Vă rog. Bine ați făcut!

## **Domnul Marius Bălu:**

„Sunt foarte multe societăți private care, când au de încasat facturi, se trezesc că beneficiarul intră în insolvență și rămân cu paguba.”

Domnilor colegi, domnule coleg Șerban Nicolae, sunt perfect de acord cu dumneavoastră că trebuie să descăpușăm această regie și vă sprijin în acest efort.

Trebuie însă să mai știm un lucru. Din 15 ani de viață ai Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, de 11 ani a fost și este condusă și în continuare de distinși membri ai USL. Asta ca să spunem lucrurilor pe nume. Primul lucru făcut de actualul director, pe care l-a numit domnul ministru Vosganian, pe vremea când ocupa, cu onorabilitate, această funcție, a fost să rezilieze contractul de pază și să-și aducă o firmă de pază din Moldova.

Domnul Andrușca, domnule ministru, dacă știți despre cine-i vorba.

Andrușca!

Domnul Andrușca, dacă știți despre cine e vorba!

Problema asta este, exact cum a spus și colegul meu, Guvernul, în continuare, alege cea mai ușoară soluție pentru prelungirea vieții unor societăți comerciale.

Soluția nu este insolvența, soluțiile sunt măsuri pentru creșterea economică.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

totul pe seama Guvernului Ponta. Guvernul Ponta, într-adevăr, gestionează economia și, din păcate, a moștenit și gestionează aceste bombe cu efect întârziat din economie, inclusiv cazul de față.

A spune că intrarea în insolvență duce direct la faliment, stimate coleg, nu înțelegeți ce înseamnă insolvența sau nu știți ce presupune acest lucru. Intrarea în insolvență se datorează faptului că acea societate comercială a ajuns în această stare ca urmare a unei activități, în ultimii ani, gestionate de dumneavoastră prost și noi, astăzi, trebuie s-o corectăm prin procedura de insolvență. Aceasta este calea legală într-o economie de piață.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi, Domnul senator Agrigoroaei, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Eu știu că în economie, așa cum este și în natură, stejarilor trebuie să le cadă frunza și, în primăvară, să arate și mai frumos, în următorul sezon, sau pacienții trebuie operați pentru a fi mai sănătoși, după aceea să înceapă un nou ciclu. Așa este și în economie: și insolvența, și procedura de divizare fac parte din legile pieței.

Într-adevăr, din ce am văzut eu, din datele pe care le-am văzut la Comisia economică, aici trebuie să dăm partea rea deoparte, intră în insolvență, în faliment și partea bună o dăm în altă parte, în partea dreaptă, și acolo reîncepem, pentru că este o întreprindere de interes național.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Închid dezbaterile generale la acest proiect de lege. Doamnelor și domnilor, Este vorba despre o lege ordinară.

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Domnul Dincă are...

Nu, nu vreți.

Mulțumesc.

Am înțeles că există un domn Andrușca, care e foarte periculos!

Doamnelor și domnilor colegi...

## **Domnul Mario Ovidiu Oprea**

**:**

Bota!

Cine? Domnule senator Bota, vă rog. Microfonul 3.

Vă rog, concentrați. Nu fac niciun fel de restricție, dar rugămintea este să concentrați, pentru că avem votul final.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt surprins de distinsul coleg, care se reclamă a fi de dreapta și care, prin ceea ce ne-a expus în această sală, nu înțelege sau se face că nu înțelege cum funcționează economia de piață și care sunt regulile economiei. Și pune

Mă scuzați. Într-adevăr, domnul senator Dincă, 30 de secunde. Are un drept la replică.

Microfonul 2.

Vă rog, domnule senator.

## Mulțumesc.

Vizavi de insolvență și faliment, primul pas spre faliment este insolvența.

Vizavi de ceea ce a spus domnul fost ministru al economiei și fost ministru al finanțelor, îi aduc aminte că în 2008 – s-a pomenit de anul 2008 – România a terminat cu un deficit de 5%, deși a avut o creștere de 8%. Cred că în felul acesta trebuia să dezgroape morții, pe de o parte. Pe de altă parte, îi cer scuze ministrului finanțelor de la acea vreme că ne-a lăsat cu așa datorie economică și că, din lipsa acelor bani, nu am reușit să continuăm investițiile la cele două puncte. Repet, îmi cer scuze.

Mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Da, domnule senator.

Doamnelor și domnilor, încheiem dezbaterile generale. Intrăm în procedură de vot. Pe cale de consecință, doamnelor și domnilor colegi, deschid votul.

Este un raport de admitere, fără amendamente.

Mai avem, înainte de a trece la votul final, punctul 11, care este, de fapt, punctul 17.

Este vorba de Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2013 pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Domnule senator Vâlcov, microfonul 3.

Mulțumesc mult.

În numele Grupului parlamentar al PSD și la solicitarea Guvernului, solicităm retrimiterea la comisie.

Pentru ce perioadă?

Două săptămâni.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Două săptămâni.

Doamnelor și domnilor senatori,

Există o solicitare de amânare a luării în discuție a acestui punct din ordinea de zi.

Intrăm în procedură de vot.

Deschid votul.

Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 101 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 4 abțineri, solicitarea de retrimitere la comisie, pentru două săptămâni, a proiectului de lege a fost aprobată.

Ne întoarcem și intrăm în procedură de vot final pentru legile cu caracter organic.

Punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă este organică.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Voi supune la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Vă supun la vot, pe cale de consecință, doamnelor și domnilor senatori, propunerea legislativă.

Doamnelor și domnilor senatori, vă rog, deschid votul.

Cine este în favoarea propunerii legislative?

Cu 41 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă și 9 abțineri, constatăm că propunerea legislativă nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptarea unei legi cu caracter organic.

Pe cale de consecință, ea este respinsă.

Am primit o informație din partea domnului secretar.

Domnule senator Vâlcov, legea dumneavoastră, în intervalul pe care l-ați propus pentru a fi...

Legea care ați solicitat să fie retrimisă la comisie intră în aprobare tacită.

Vă rog, în mod respectuos, la viitorul Birou permanent, să cereți prelungirea termenului la 60 de zile, da? Deci pentru viitorul Birou permanent, de luni.

Aveți cuvântul, microfonul 3.

Solicităm o săptămână.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Solicitați o săptămână.

Bun. Atunci rectific. Este posibilitatea...

În 23.10.2013 intră, domnule senator...

23 octombrie este miercuri. Atunci, pentru săptămâna viitoare.

Deci numai o săptămână merge la comisie și să avem grijă, stafful, s-o introducem în ordinea de zi.

Mulțumesc, domnule secretar.

Punctul următor pentru votul final este punctul 5, Proiectul de lege privind transmiterea unor terenuri cu suprafața totală de 5.050 mp, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” – Stațiunea de CercetareDezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Arad în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA a obiectivului de investiție „Autostrada Arad – Timișoara – Lugoj” – „Varianta de ocolire Arad, cu profil de autostradă”. Doamnelor și domnilor,

Raportul este de admitere, fără amendamente.

- Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Vă rog să transmiteți la Camera Deputaților acest proiect de lege cât mai rapid.

Punctul 6 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind transmiterea unor terenuri în suprafață totală de 1.782 mp, aflate în domeniul public al statului, din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe IonescuȘișești” – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor – Palas, județul Constanța, în administrarea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, în vederea realizării de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – SA a obiectivului de investiții „Varianta de ocolire a municipiului Constanța”.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.

Punctul 8 al ordinii de zi, Proiectul de lege privind personalul Curții Constituționale.

Este vorba despre o reexaminare.

Proiectul de lege este respins de Camera Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de admitere a cererii de reexaminare și de respingere a legii în forma transmisă la promulgare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, noi fiind Cameră decizională.

Raportul comun este de admitere a cererii de reexaminare și de respingere a legii.

Se supune la vot raportul de respingere.

Doamnelor și domnilor, deschid votul.

Deci proiectul de lege a fost respins, reexaminarea a fost acceptată.

Punctul următor... Punctul următor nu mai e, am terminat. Trecem mai departe, continuăm.

Doamnelor și domnilor,

Nimeni nu părăsește sala. Suntem în continuare, până la...

Mai avem două puncte, da? Dar acestea sunt rămase, o restanță din ședințele anterioare. Sunt tot legi organice.

Punctul 52, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Noi suntem prima Cameră sesizată.

Se

Punctul următor este punctul 53 al ordinii de zi, tot așa, o restanță de vot final pentru o lege organică.

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență.

Sunt două lucruri diferite, cu același titlu. Aici avem L297/2013. Am votat...

Domnule secretar... Am o mică consultare cu domnul secretar. Am văzut că sunt două titluri asemănătoare, asta e viața, dar sunt două L-uri sau, mai bine zis, două proiecte de lege.

Nu face nimic, cine întreabă află.

Doamnelor și domnilor,

Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, Senatul este prima Cameră sesizată.

Doamnelor și domnilor, închidem votul final.

Ne întoarcem la ordinea de zi.

Punctul 10 al ordinii de zi, de fapt, acum ar fi 11, 12, 13. Eu o să merg în continuare tot cu această numerotare, ca să nu ne încurcăm, da?

Deci punctul 10 pe ordinea de zi pe care o aveți dumneavoastră, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2009 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Este o reexaminare la solicitarea Președintelui României.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, industrii și servicii, iar raportul este de admitere a legii și de respingere a reexaminării.

Caracterul legii este ordinar.

Participă domnul Dobrin, președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice. Aveți rang de secretar de stat. Microfonul 10.

Prezentați, vă rog, proiectul de lege.

Mulțumesc, domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține respingerea cererii de reexaminare a legii.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Domnul președinte Iliescu, microfonul 5. Vă rog să prezentați raportul.

În urma dezbaterilor care au avut loc pe parcursul mai multor ședințe de comisie, Comisia economică, industrii și servicii a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere a legii în forma trimisă la promulgare și, implicit, să respingă cererea de reexaminare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au transmis aviz negativ asupra cererii de reexaminare. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este prima Cameră sesizată.

Față de cele prezentate, supunem plenului Senatului pentru dezbatere și adoptare raportul de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc.

Deschid dezbaterile generale.

Sunt intervenții la dezbateri generale? Domnul senator Oprea, microfonul 2.

Știu că vă grăbiți, dar și pentru punctul acesta, și pentru următorul este valabilă intervenția mea.

Uitați-vă la subiectul pus în discuție de președintele țării: achiziții publice. Uitați-vă, uitați-vă la sumele plătite! De ordinul sutelor de milioane de euro. Și știți despre ce e vorba, pentru proasta respectare a legii în achiziții publice.

Ce vă deranjează, că propunerea este mai mult decât de bun-simț, corelarea întregii legislații, încât oamenii să se uite într-un singur loc, nu în șaptezeci, cum este acum, privind achizițiile publice. Bineînțeles, pentru cei care gestionează banul public național sau european.

Mulțumesc.

Domnul senator Mihăilescu, microfonul 3.

## Mulțumesc.

## Domnule președinte,

Traversez un moment de mândrie proprie, pentru că, de data asta, sunt de acord cu domnul senator. Dar suntem în faza unei povești incredibile. Aceste trei ordonanțe din 2008 și din 2009 au stat la Camera Deputaților până acum, fără să fie promovate. Au fost promovate în 2013 și ele fac parte din corpul comun al legii pe care ați aprobat-o acum o oră și jumătate, la punctul nr. 9. Deci singura variantă procedurală pe care trebuie să o aprobăm acum este să le promulgăm. Și vă rog să fiți de acord cu această promulgare rapidă, că sunt trei legi, și, după aceea, observația dumneavoastră, care este și observația agenției..., să se facă un singur proiect de lege pentru această ordonanță. Dar acum suntem într-o situație..., după trei ani în care la Cameră nu s-a întâmplat nimic, trebuie să le adoptăm astăzi ca să poată fi promulgate și, după promulgare, să intre din nou în lege. E ciudat, asta e realitatea, trebuie să procedăm în felul acesta.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

## Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi, mai sunt intervenții? Nu mai sunt intervenții la dezbateri generale.

Trecem la procedura de vot.

Vă reamintesc că ne aflăm în fața unei cereri de reexaminare a proiectului de lege transmise de Președintele României.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare.

Vă

Punctul 11, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Este, de asemenea, o reexaminare din partea Președintelui României.

Caracterul legii este de lege ordinară.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică.

Participă, din partea Guvernului, domnul Dobrin, președintele Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, căruia îi dau cuvântul să prezinte proiectul de lege.

Microfonul 10.

## Mulțumesc.

La fel ca și în cazul celorlalte două ordonanțe, Guvernul susține respingerea cererii de reexaminare. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului președinte Iliescu.

## Domnule președinte,

În același mod răspundem și noi, Comisia economică. Se repetă același lucru ca și la cele din față.

Suntem de acord cu această admitere trimisă la promulgare.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

## Nu mai sunt intervenții.

Domnul senator Oprea a spus că intervenția Domniei Sale la proiectul de dinainte este pledoarie și pentru acest proiect de lege.

Dacă nu sunt intervenții, intrăm în procedură de vot. Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă, în sensul respingerii cererii de reexaminare.

## **Domnul Sorin Ștefan Roșca-Stănescu**

**:**

87 de voturi!

## 87 de voturi, mă scuzați.

Am crezut că-l aud pe domnul Oprea. 87, da. Chiar am și constatat că era cu un vot sub votul de lege organică, dar nu e lege organică. Se mai întâmplă. Toată lumea mai obosește.

Proiectul de lege de la punctul 12 al ordinii de zi privește Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2009 privind unele măsuri în domeniul legislației referitoare la achizițiile publice.

Tot o reexaminare din partea președintelui... Acesta l-am votat. Ba nu. E al treilea, nu? E al treilea.

Tot o reexaminare din partea Președintelui României.

Comisia sesizată în fond este Comisia economică, cu raport de admitere a proiectului de lege și de respingere a reexaminării.

Legea este ordinară.

Îi dau cuvântul domnului președinte Bogdan Dobrin, microfonul 10, pentru a prezenta punctul de vedere.

Mulțumesc.

La fel ca și în cazul celorlalte două ordonanțe, susținem respingerea cererii de reexaminare și adoptarea proiectului de lege.

Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului senator Iliescu, microfonul 5. Vă rog să prezentați raportul.

Același lucru. Și noi suntem de acord cu admiterea proiectului de lege în forma transmisă la promulgare.

reexaminare, motiv pentru care eu consider că ceea ce ne-ați propus nu este în interesul României, ci satisface doar un orgoliu de partid, care nu are nimic de-a face cu noi.

Domnul... Pare puțin paradoxal, dar să știți că doamna senator are dreptate în felul Domniei Sale.

De fapt, dumneavoastră trebuie să spuneți așa, domnule președinte...

Cu lebăda!

Nu cu lebăda. Trebuie să spuneți..., pentru că, doamna senator Boagiu, noi discutăm aici despre o lege care a fost adoptată în Parlament și, de fiecare dată, Guvernul a avut un punct de vedere, dumneavoastră, domnule, trebuie să spuneți așa: „ne menținem punctul de vedere al Guvernului și suntem pentru...”, pentru ce sunteți dumneavoastră, adică pentru promulgarea proiectului de lege și respingerea cererii de reexaminare.

Deci ne menținem... Pentru că pledoaria Guvernului... Pentru că vi se face aici o intervenție a doamnei senator, ca și cum dumneavoastră nu...

Pledoaria Guvernului pentru susținerea proiectului de lege s-a făcut și când s-a dezbătut în Cameră, și când s-a dezbătut în Senat. Deci această lege... Noi nu suntem într-o procedură obișnuită, suntem în procedura de reexaminare, adică ne reîntoarcem să discutăm ceea ce a fost adoptat. Voința Parlamentului a fost exprimată, da?

Mulțumesc foarte mult.

Deci adăugați acest cuvânt și sunteți suficient de acoperit. Domnul senator Șerban Mihăilescu, microfonul 3.

## **Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:**

Mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Chiar dacă cererile de reexaminare vin din partea Președinției, aș fi preferat, din partea reprezentantului Guvernului, în mod excepțional, să și motiveze respingerea. Atitudine de gen pseudolebădă... da?! Știm doar să spunem: „suntem de acord cu respingerea”. Sunteți de acord, de ce? Care este motivația pe care autoritatea o are pentru a fi de acord cu respingerea? Și nu spun de ce, de ce spun lucrul acesta, de ce... Încerc să vă explic. Știți că, de obicei, consultațiile și costă. Da, dacă România, la un moment dat, a avut probleme, a avut din pricina incoerenței în ceea ce privește legile din România și, în mod excepțional, pe achiziții publice.

Dumneavoastră, astăzi, nu ne-ați adus niciun fel de argument. Singurul argument a fost că este o cerere de

## Vă mulțumesc.

Și eu sunt surprins, pentru că nu facem altceva decât să respectăm cu strictețe ce ne-a cerut domnul președinte.

La o cerere anterioară, deci de acum – iarăși ora aceea fatidică – o oră, noi am adoptat o lege revenită după reexaminare, cu amendamentul de a reedita toată legea. Deci asta ne-a spus Administrația Prezidențială.

Revin. Ca să putem reedita toată legea și aceste trei cozi, care au rămas doar în stadiul de ordonanță din cauza Camerei Deputaților, trebuie promulgate, ca, potrivit legii, să putem reedita toată legea, așa cum ne-a cerut domnul președinte. Deci suntem în perfectă regulă, credeți-mă. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Nu mai sunt alte intervenții din partea doamnelor și domnilor senatori.

Trecem la procedura de vot.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege în forma transmisă la promulgare, în sensul respingerii cererii de reexaminare.

Supun la vot raportul și proiectul de lege. Este vorba de o lege ordinară.

Doamnelor și domnilor, deschid votul. Cu 90 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă și o abținere, raportul în favoarea promulgării și menținerii proiectului de lege a fost adoptat, în sensul respingerii reexaminării președintelui.

Doamnelor și domnilor,

Înainte de a închide ședința, trebuie să vă citesc o notă. De aia, probabil, vă și grăbiți. Trebuie să fim în termenul regulamentar.

Notă pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

– Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenție

semnate de autoritățile române la București la 10 iunie 2013, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 26 iunie 2013 – procedură de urgență;

– Lege privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V., semnat la București la 15 februarie 2013 – procedură de urgență.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgență de la data depunerii (astăzi, 16 octombrie 2013).

Termenele se calculează luând în considerare ziua anunțării (astăzi, 16 octombrie 2013).

Mulțumesc colegilor care m-au ajutat să conduc ședința. Vă doresc succes în continuare! Mulțumesc.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13.05._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|647848]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 125/25.X.2013 conține 40 de pagini.**

Prețul: 100,00 lei