Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 septembrie 2007
other · respins
Radu Mircea Berceanu
Discurs
## Domnule președinte,
Stimați colegi,
Eu nu am fost în Iordania, am fost ministrul industriei și comerțului acum vreo 10 ani, și în 1998, 1999, 2000 m-am preocupat și eu puțin de această problemă. Cred că și alte guverne dinainte și după s-au preocupat în mod sigur de această problemă și cred că ea trebuie abordată puțin mai pragmatic. A spune „dorim să fie electrificate toate locuințele din România” e un lucru pe care nu-l contestă nimeni. Toate grupurile parlamentare, toți senatorii, toți deputații, toată lumea este de acord. Când trecem de la teorie la practică este ceva mai greu. În primul rând o mare parte dintre distribuțiile de energie electrică din România s-au privatizat. Cei care se ocupă de această chestiune își fac socoteli economice. Sunt foarte multe, chiar și cătune din anumite localități, deci grupuri de case situate undeva mai departe, care, din punct de vedere strict economic, nu social, nu ar trebui niciodată să fie electrificate, în sensul tragerii de curent electric pe metoda cunoscută, de la o furnizare generală a energiei electrice, pentru că pierderea pe 1-2 kilometri, câteodată 5 sau 7, este mai mare decât consumul acelor case, mai ales că acei oameni aprind lumina destul de puțin, seara se culcă devreme și nu prea se uită la televizor, la tot felul de emisiuni despre electrificarea patriei.
De aceea, din punct de vedere economic și tehnic, subiectul trebuie abordat într-un fel și în foarte multe locuri răspunsul este: generator local. Costă în mod clar și de departe mult mai puțin, generator pentru o singură gospodărie sau generator pentru un grup de gospodării, dar în niciun caz trasă energia electrică de la nu știu câți kilometri de unde se află ea la ora actuală, iar din punct de vedere social este o problemă de bani. Legea asta trebuie să se adreseze cuiva. Cine este acela sau cine este acea instituție care are obligațiile prevăzute acolo? Pentru că dacă sunt primăriile locale, unora dintre aceste primării locale ar trebui să le dăm banii ca să-și plătească energia electrică pe care a consumat-o primăria, clădirea primăriei, și pe care nu o plătesc nu pentru că nu vor, ci pentru că nu au suficiente fonduri ca să-și plătească energia electrică consumată de primărie. Dacă este vorba despre autorități județene, iarăși se pune problema banilor și se mai pune și problema administrării, pentru că, după ce se face linia, ea trebuie conectată la firma CES, EON, ENEL și așa mai departe, „Electricité de France”, care au distribuțiile de energie și care au niște condiții economice foarte clare.
Ultima chestiune pe care aș vrea să o spun este că 2009 este un termen cu totul și cu totul nerealist pentru ceea ce se discută acolo.
V-au dat afară de la ședință sau... Vă rog.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.