Stenogramă plen

Îl invit pe domnul senator Sârbu să facă apelul. Da. Domnul senator Ioțcu.

## **Domnul Petru Nicolae Ioțcu:**

## Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți să fac un anunț. Ca urmare a excluderii domnului senator Marius Marinescu din P.D., de astăzi dumnealui nu mai face parte din Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Vă mulțumesc.

**Din sală**

**:**

Mare pagubă...!

Mare pierdere...

|**Domnul Ilie Sârbu:**|| |---|---| |Antonie Ștefan Mihail|prezent| |Apostol Neculai<br>Arcaș Viorel<br>Ardelean Aurel|prezent<br>absent<br>concediu medical| |Arion Viorel|prezent| |Athanasiu Alexandru<br>Basgan Ion<br>Berceanu Radu Mircea|europarlamentar<br>prezent<br>prezent| |Blaga Vasile|absent| |Bobeș Marin|absent| |Cazacu Cornelia|prezentă|

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/1.X.2007

Câmpeanu Radu Anton prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Cârlan Dan absent Oprescu Sorin Mircea prezent Chelaru Ioan absent Pascu Corneliu prezent Cinteză Mircea absent Păcuraru Nicolae Paul Anton Guvern Ciornei Silvia europarlamentar Păunescu Adrian absent Cioroianu Adrian Mihai Guvern Pereș Alexandru prezent Cismaru Ivan prezent Pete Ștefan prezent Copos Gheorghe absent Petre Maria europarlamentar Corodan Ioan prezent Petrescu Ilie prezent Cozmâncă Octav concediu medical Popa Aron Ioan prezent Crețu Corina europarlamentar Popa Dan Gabriel prezent Crețu Ovidiu Teodor prezent Popa Nicolae Vlad absent Cucuian Cristian absent Popescu Dan Mircea prezent Cutaș George Sabin absent Popescu Ionel absent Daea Petre prezent Popescu Irinel absent David Cristian Guvern Popescu Mihail prezent David Gheorghe prezent Prodan Tiberiu Aurelian absent Diaconescu Cristian absent Rădoi Ion absent Dina Carol delegație Rădoi Ovidiu absent Dinescu Valentin prezent Rădulescu Cristache prezent Dîncu Vasile europarlamentar Roibu Aristide absent Duca Viorel senior prezent Sabău Dan prezent Dumitrescu Ion Mihai prezent Sârbu Ilie prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent Silistru Doina prezentă Dumitru Constantin prezent Simionescu Aurel Gabriel prezent Eckstein Kovács Péter prezent Sógor Csaba prezent Fekete Szabó Andras Levente prezent Solcanu Ion prezent Filipescu Teodor absent Stan Petru absent Florescu Ion delegație Stănoiu Mihaela Rodica învoită Flutur Gheorghe prezent Stoica Ilie delegație Frunda György prezent Strătilă Șerban Cezar prezent Funar Gheorghe prezent Stroe Radu absent Găucan Constantin prezent Szabó Karoly Ferenc europarlamentar Geoană Mircea Dan absent Szabó Ilona prezentă Georgescu Radu Cristian prezent Șerbănescu Verginia prezentă Gheorghe Constantin absent Șerbu Gheorghe Vergil europarlamentar Hașotti Puiu prezent Șereș Ioan Codruț prezent Ilașcu Ilie absent Ștefan Viorel absent Iliescu Ion prezent Șter Sever prezent Ilușcă Daniel absent Talpeș Ioan prezent Ion Vasile prezent Tănăsescu Dan Claudiu prezent Iorga Nicolae delegație Tărăcilă Doru Ioan absent Iorgovan Antonie concediu medical Terinte Radu absent Ioțcu Petru Nicolae prezent Theodorescu Emil Răzvan prezent Ivănescu Paula Maria prezentă Tîlvăr Angel delegație Jurcan Dorel absent Toma Ion prezent Loghin Irina prezentă Tomoiagă Liliana Lucia prezentă Lupoi Mihail delegație Tudor Corneliu Vadim absent Mardare Radu Cătălin prezent Țâbuleac Mihai prezent Marinescu Marius prezent Țicău Silvia Adriana europarlamentar Markó Béla absent Țîrle Radu europarlamentar Meleșcanu Teodor Viorel Guvern Ungheanu Mihai prezent Mereuță Mircea prezent Ungureanu Vasile Ioan Dănuț prezent Mihăescu Eugen europarlamentar Vasilescu Gavrilă prezent Mihăilescu Petru Șerban concediu medical Văcăroiu Nicolae prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia europarlamentar Vărgău Ion prezent Moraru Ion absent Vedinaș Verginia prezentă Morțun Alexandru Ioan europarlamentar Verestóy Attila delegație Neagoe Otilian prezent Vosganian Varujan Guvern Neagu Nicolae prezent Vraciu Jan absent Németh Csaba prezent **Domnul Nicolae Văcăroiu:** Nicolae Șerban prezent Nicolai Norica absentă Vă mulțumesc, domnule senator. Novolan Traian prezent Stimați colegi, Onaca Dorel Constantin absent

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, pentru a nu exista niciun fel de interpretări, simt nevoia să fac un anunț: după ședința Biroului permanent al Senatului, la nivelul P.N.L. s-a hotărât ca azi, la ora 10,00, să facem o ședință a delegației permanente. Prin urmare, nu am avut posibilitatea să propun, în cadrul Biroului permanent, un alt program. Câțiva din parlamentarii liberali prezenți, în frunte cu mine, trebuie să se deplaseze la ședința delegației permanente a P.N.L.

Am simțit nevoia să fac acest anunț pentru a nu interpreta, în primul rând dumneavoastră și, în al doilea rând, opinia publică, lipsa celor 4-5 senatori de la lucrările Senatului de astăzi.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Stimați colegi,

Pentru a vă respecta, ținând seama de faptul că sunteți prezenți, azi, aici, vă propun să fiți de acord să parcurgem ordinea de zi de astăzi cu dezbateri pe proiecte de lege ordinare sau organice, urmând ca votul final să-l dăm săptămâna viitoare, din cauza faptului că nu avem cvorum. În fond, aceia din grupurile politice care sunt interesați să ia cuvântul la dezbateri sunt în sală.

Oricum, trebuie să votăm, în primul rând, ordinea de zi. La ordinea de zi sunt observații?

Ni se propune ca punctele 6, 14, 20 să le scoatem de pe ordinea de zi, neavând reprezentant al ministerului.

Programul de lucru propus de Biroul permanent pentru perioada 24—29 septembrie 2007: luni, ședința obișnuită cu declarații politice, vot final pe legi, întrebări și interpelări. Transmisie radio.

Marți și miercuri, comisii.

Joi, lucrări în plen.

Vă propun o modificare, dacă sunteți de acord. Să facem miercuri dimineață, de la ora 9,00 la ora 13,00, plen, să schimbăm cu joi. Joi să facem comisii.

Punctul 2 din ordinea de zi: aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative:

Proiect de lege pentru modificarea art. 23 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi. Sunt mai multe propuneri legislative pentru care Biroul permanent solicită retragerea din portofoliul Senatului, ținând seama de faptul că inițiatorii au renunțat:

— Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 21 din 1 martie 1991 privind cetățenia română, cu modificările și completările ulterioare;

— Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 404/2003 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române”;

— Propunerea legislativă privind acordarea în anul 2007 a unui sprijin financiar producătorilor agricoli ce dețin și exploatează suprafețe de teren de până la 1 hectar inclusiv;

— Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;

— Propunerea legislativă pentru completarea art. 8 din Legea nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor;

— Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 265/2006, Legea protecției mediului, cu modificările și completările ulterioare.

Deci se propune retragerea.

La punctul 4 din ordinea de zi avem aprobarea transmiterii Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1995, Legea învățământului, cu modificările și completările ulterioare.

La propunerea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, Biroul permanent a aprobat ca Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1995, Legea învățământului, cu modificările și completările ulterioare, să fie trimisă la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată.

Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Legea privind organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină sportivă.

Invit Comisia pentru sănătate publică, domnul președinte Șerban Cezar Strătilă.

Stimați colegi, suntem pe o cerere de reexaminare la Legea privind organizarea și funcționarea cabinetelor de medicină sportivă.

Dau cuvântul domnului președinte Strătilă pentru a prezenta raportul comisiei.

Mulțumesc, domnule președinte. Comisia pentru sănătate publică a analizat cererea de reexaminare venită din partea Președintelui României și a decis adoptarea unui raport favorabil, cu amendamente admise și cu un amendament respins, aparținând domnului senator Sabău.

Mulțumesc foarte mult.

Să ascultăm și punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Ervin Zoltán Székely, microfonul 8.

**Domnul Székely Ervin Zoltán** _— secretar de stat în Ministerul Sănătății Publice_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Guvernul susține adoptarea raportului comisiei, în forma în care a fost prezentat.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale. Sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul, la microfonul 2, după care urmează domnul senator Sabău.

Mulțumesc, domnule președinte. Aș vrea să fac câteva scurte precizări.

Acest proiect legislativ, așa cum a fost el aprobat în Senat, în momentul în care a intrat în dezbateri cuprindea, de fapt, precizări la multe dintre punctele care au fost ulterior sesizate pentru reexaminare, din cauza modificărilor apărute în plenul Camerei Deputaților.

Noi am formulat și câteva amendamente. Considerăm că pentru încurajarea activității sportive, atât în rândul tinerilor și copiilor, ca un mijloc clar de prevenire a îmbolnăvirilor, cât și la nivelul cluburilor sportive profesioniste, este necesar ca aceste cabinete de medicină sportivă să poată încheia un contract cu casele de asigurări de sănătate pe anumite servicii medicale.

Senatorii Partidului Democrat vor vota în favoarea acestui raport și menționez faptul că suntem de acord inclusiv cu amendamentul domnului senator Sabău, care apare în anexa cu amendamente respinse.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Sabău Dan.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, suntem în fața unei decizii, a unei respingeri care mi se pare paradoxală — vorbesc despre respingerea de la comisie —, dat fiind faptul că această lege a trecut prin Senat. Senatul a fost de acord cu forma care cuprindea și amendamentul respins. Și voi motiva acum amendamentul respins.

Întrucât există în viața sportivă momente medicale ale sportivului când decizia îl poate priva de o medalie, îl poate priva de capacitatea de a concura, îl poate priva de posibilitatea de a se antrena, am propus în acest amendament ca, atunci când există o indecizie, deci un litigiu diagnostic, să fie supus unei comisii care să fie alcătuită, în

mod obiectiv, din reprezentanți ai institutului, reprezentanți ai catedrei de medicină sportivă și doi reprezentanți aleși prin tragere la sorți sau printr-o selecție sistematică, aceiași sau de fiecare dată alții.

În aceste condiții, cred că decizia vizavi de soarta sportivului este una obiectivă și rugămintea mea este, și pentru simetrie, și pentru consecvență, să votăm așa cum am votat și data trecută, pentru că nu este un amendament nou. Am redefinit aici, însă, litigiul diagnostic și am spus că este divergență în situația în care există cel puțin două păreri diferite.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Sabău și-a argumentat amendamentul care a fost respins de comisie. Dacă sunt luări de cuvânt pe marginea acestui amendament...?

Domnule președinte Strătilă, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Este adevărat că în prima formă a legii prevederea privind această comisie de soluționare a litigiilor a existat, dar asta nu înseamnă că, după o matură chibzuință, Senatul nu poate decide și în alt fel. Noi am considerat că, prin înființarea acestei comisii, nu s-ar face decât un paralelism între alte organisme profesionale ale medicilor și nu este foarte clar cum s-ar rezolva aceste așa-zise litigii, pentru că ele nu există cu această denumire în legislația actuală.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Reprezentantul Guvernului, domnul Székely, microfonul 8.

## Vă mulțumesc.

Guvernul nu susține acest amendament, având în vedere că soluția propusă ar reprezenta o derogare de la regula existentă până acum că astfel de litigii sunt soluționate de Colegiul Medicilor, și credem că, într-adevăr, organismul profesional care trebuie să se pronunțe în aceste cazuri este Colegiul Medicilor.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt. Domnul senator Sabău Dan, microfonul 2.

## Domnule președinte,

Formula invocată de minister este o formulă care vizează malpraxisul, adică eroarea medicală. Ceea ce vrem să obținem este o decizie corectă, o decizie rapidă și o decizie interdisciplinară, cu permisiunea dumneavoastră.

Deci sistemul medical, în confruntările diagnostice, apelează la o comisie constituită ad-hoc sau la una specializată în această zonă. Aceasta este formula. Noi nu vorbim de malpraxis, de greșeală și de sancționarea celui care greșește, ci vorbim despre o decizie care să evite greșeala și care face profilaxia greșelii, așa încât cred că ministerul a preluat eronat tema... În același timp, decizia să rămână în breasla care se ocupă de capacitatea sportivă. Colegiul Medicilor are alte atribuții și este exclus să poată da o sentință sportivă în această situație, pentru că sentința este sportivă.

Cu toată stima, de fapt, domnul secretar de stat a fost de acord cu acest punct de vedere, în cadrul comisiei. Singura condiție a fost definirea „divergenței diagnostice” sau a „litigiului diagnostic”, care este o chestiune de consultanță în cadrul profesiunii, și nu de apel la o instanță de tip Colegiul Medicilor, care este una aproape juridică.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

S-a înțeles. Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, ați ascultat argumentele, de o parte și alta, cu privire la acest amendament respins al domnului senator Sabău. Comisia își păstrează punctul de vedere, respinge acest amendament, la fel și reprezentantul Guvernului. Pe cale de consecință, trebuie să luăm decizia prin vot.

Reluăm votul. Rog să voteze toată lumea.

Vă rog foarte mult să vă ocupați locurile. Vă rog să vă exprimați votul cum vreți dumneavoastră, nu doresc altceva. Cum vreți dumneavoastră.

##

Domnule senator Sabău, nu mai este cazul.

Votând „Nu”, sunteți împotriva amendamentului, deci susțineți comisia și Guvernul.

Vă rog să votați.

39 de voturi pentru respingerea amendamentului, 14 voturi împotrivă, două abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Da, domnul senator Gavrilă, vă rog. Microfonul 3.

Domnule președinte,

Am fost în fața unui amendament respins la comisie. Eu am votat pentru amendament și votul meu a fost „Da”, iar dumneavoastră spuneți că voturile care au fost „Da” au fost pentru respingerea lui. Nu a fost pentru respingere. Am votat pentru amendament, pentru admitere. Vă rog foarte mult...

Stimate coleg, nu am nicio vină dacă nu mă ascultați.

## **Domnul Gavrilă Vasilescu:**

Domnule președinte...Vă rog, numai puțin! Domnule președinte...!

Vă rog frumos, sunt pe problemă de procedură și vă rog să mă ascultați. Domnule președinte, suntem în fața...

Vă rog să luați loc...

Vă rog să mă lăsați să termin ce am de spus!

Domnule...

Suntem în fața unui amendament respins. S-a votat pentru acest amendament. În situația în care voiam să respingem amendamentul, votam „nu suntem de acord cu amendamentul”. În situația în care am votat „Da”, suntem de acord cu amendamentul respectiv. Că el a fost respins de comisie, e problema comisiei. În momentul de față, amendamentul respectiv a trecut și nu puteți să spuneți că noi aprobăm ceva dând un vot negativ.

Stimate coleg, conform prevederilor regulamentului — trebuie să vă dau și explicația asta — se începe votul cu propunerea comisiei. Se supune la vot propunerea comisiei, de respingere. Așa spune regulamentul. Dacă nu știți, vă rog să-l mai citiți o dată.

Vă rog foarte mult, verificăm stenograma... O să vedeți că...

Nu verificați, pentru că așa este, dar ca să nu fie niciun dubiu...

Păi dumneavoastră...

Domnule Vasilescu, luați loc! Înțeleg că a fost o confuzie și v-ați exprimat altfel...

V-aș ruga... Domnule președinte, dacă nu acceptați să verificăm stenograma... Din stenogramă o să reiasă că, așa cum ați explicat dumneavoastră, prin „Da” noi am fost de acord cu amendamentul. Cei care am votat am votat amendamentul.

Domnule președinte, vă ascult cu foarte multă atenție...

Vă rog eu. V-am dat și explicația votului. Vreți să luăm stenograma? Am explicat: votând „Da”, sunteți de acord cu comisia și cu Guvernul, deci votați împotriva amendamentului.

Pierdem timpul. Vă rog să luați loc!

Păi mă invitați să iau loc, dar vă rog foarte mult... în numele grupului... Sunt secretarul grupului, vă rog frumos să verificăm stenograma!

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vreți să vă tai microfonul? Luați loc! E posibil așa ceva?! Puteați să-mi dați o altă explicație: „Domnule președinte, n-am înțeles exact ce ați spus, vă rog să reluați votul, eu am votat «Da» pentru amendament” și era suficient. Nu-mi veniți cu argumente să mă învățați regulamentul!

Deci reluăm votul, ca să nu fie...

Domnule senator Sabău, luați loc, suntem în timpul votului. Vă rog să luați loc. Nu aveți ce să-mi argumentați!

Deci, repet, în conformitate cu prevederile regulamentului, suntem în fața unui amendament respins de comisie, această respingere fiind susținută și de Guvern. S-au dezbătut argumente pro și contra, le-ați ascultat toți, și acum

Da, domnule Funar, aveți dreptul. Liderul de grup cel mai activ.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru aprecieri. Noi, peremiștii, cred că și ceilalți colegi senatori, și doamnele senator, dorim să continuăm lucrările, așa cum ne-ați propus la începutul ședinței, că nu avem cvorum și dumneavoastră ați spus că dezbatem și nu votăm astăzi.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Stimate coleg, este vorba de amendamente, nu votăm raportul și proiectul de lege, ca să intrăm pe vot final. Eu cred că am fost suficient de clar, am și explicat, toate grupurile politice sunt reprezentate și este interesul lor să ia cuvântul și să susțină amendamentele. Deci avem reprezentare politică, dar decizia finală n-o putem lua astăzi.

Acum suntem 71 în sală, îmi spune domnul secretar, deci nu mai e o problemă de cvorum. Aceasta a fost explicația. Încă o dată, supun la vot propunerea comisiei, de respingere. Jumătate plus unu din 69 înseamnă că sunteți de acord cu respingerea dacă votați „Nu”, și jumătate plus unu înseamnă că sunteți de acord cu amendamentul, ca să nu reluăm votul pe amendament.

Fac un apel să ne exprimăm votul cu toții. Rog toată lumea să voteze.

Sunt în sală 9 colegi senatori care nu doresc să voteze. Bun. Înainte de votul final, supunem la vot din nou acest amendament final.

Cele patru amendamente admise, dacă sunt obiecții asupra lor? Nu sunt obiecții. Vă mulțumesc foarte mult. Luni sau marți vom da votul final. Înainte de votul final, vom da votul pe amendamentul respins, vom relua votul, după care dăm votul pe raport, cu amendamente admise, și vot final pe proiectul de lege. Așa se va scrie, ca să știe conducătorul de ședință.

De acord, mergem mai departe.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Legea privind transmiterea cu titlul gratuit a unui pachet de acțiuni de 25% deținute de stat la Societatea Națională „Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu — Constanța” — S.A. către județul Constanța.

S-a amânat!

Aveți dreptate, nu mi-am notat eu aici. Amânat, da.

La punctul 7 din ordinea de zi avem Legea pentru modificarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului sau unităților administrativteritoriale, destinate sediilor partidelor politice. Reexaminare.

Invit Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Să-l ascultăm pe domnul președinte Eckstein Kovács Péter.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

## Domnule președinte,

Raportul este de admitere, adoptat în unanimitate. Este vorba despre o formulare ambiguă care a rămas în text, respectiv posibilitatea partidelor politice de a cumpăra spațiile destinate sediilor, fără a se explica că se pot cumpăra numai cele din domeniul privat al statului. Noi am operat și am adoptat un amendament care clarifică sensul acestei prevederi din inițiativa legislativă.

Proiectul se încadrează în categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Raportul este de admitere, cum am precizat și la început.

Vă mulțumesc foarte mult.

Să vedem ce ne spune și reprezentantul Guvernului, doamna secretar de stat Katalin Kibedi.

Microfonul 9.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat_

_în Ministerul Justiției_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

În expunerea de motive, bunele intenții ale distinselor inițiatoare ar comporta riscul ca, dimpotrivă, să se restrângă sfera persoanelor pentru care se face constatarea că au fost luptători în rezistența anticomunistă. Aceasta pentru că modul de formulare în legislația în vigoare se referă la toate categoriile de persoane care...

Numai o secundă, suntem la punctul 7 din ordinea de zi, cumpărarea imobilelor de către partidele politice...

Eu am punctul 8...

Suntem la punctul 7...

Iertați-mă, la punctul 7 este Ministerul Internelor și Reformei Administrative...

Da, Marin Pătuleanu...

Microfonul 10, domnul secretar de stat Marin Pătuleanu.

## **Domnul Marin Pătuleanu** — _secretar de stat_

_în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum aveți și în materialele dumneavoastră, forma inițială a propunerii legislative nu a fost susținută de Guvern, semnalându-se o serie de ambiguități, care au fost menționate în cererea de examinare și despre care s-a făcut vorbire în raportul comisiei prezentat anterior. Având în vedere amendamentul formulat, suntem de acord cu proiectul în forma actuală.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt. Stimați colegi, suntem în fața unui amendament favorabil, propus de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în baza cererii de reexaminare, susținut și de către reprezentantul Guvernului.

Suntem prima Cameră sesizată, legea are caracter organic, deci luni se va da vot pe raportul cu amendamente, după care, votul pe lege.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările și completările ulterioare.

Suntem în fața unei propuneri legislative. Inițiatorii sunt prezenți? Au fost anunțați, da? Este în ordine.

Să-l ascultăm pe domnul președinte Eckstein Kovács Péter să ne prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul este de respingere, adoptat cu unanimitate de voturi. Am primit avize negative din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, respectiv din partea Comisiei pentru egalitatea de șanse. Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri. Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege ordinară.

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă rog, dezbateri generale, dacă sunt intervenții.

Doamna senator Verginia Vedinaș, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deși nu mă îndoiesc că inițiatorii au avut o intenție generoasă prin această propunere legislativă, ea nu poate fi susținută pentru argumentele care au fost, de altfel, dezvoltate și în raport și care vizează faptul că, în esență, supunerea la rele tratamente poate să existe indiferent de infracțiunea pentru care persoana a fost condamnată. În

niciun caz o asemenea situație nu poate genera conferirea unui statut. Pentru aceste considerente, noi vom susține raportul de respingere.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Stimați colegi, suntem în fața unui raport de respingere. Votând „da”, sunteți de acord cu respingerea. Am în vedere faptul că avem cvorum.

Proiectul de lege a căzut.

La punctul 9 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Din păcate, nu avem reprezentantul Guvernului. Ne cerem scuze, amânăm pentru data viitoare, pentru că e necesar să fie prezent, mai ales că suntem în fața unui raport de respingere.

La punctul 10 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2007 pentru modificarea Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul secretar Ioan Corodan. Aveți cuvântul. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege privind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2007 are ca obiect de reglementare transpunerea în legislația națională a Directivei 86/378, 96/97 a Comisiei Europene privind egalitatea de tratament între bărbați și femei în sistemul profesional de securitate socială.

Prin modificarea Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor se elimină orice formă de discriminare pe criterii de sex privind vârsta, stadiul și modul de calcul al pensiilor polițiștilor.

Comisia a luat în dezbatere proiectul de lege și în data de 11 septembrie a.c. a întocmit un raport de admitere, cu amendamente respinse care se găsesc în anexa raportului.

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar de stat_

_în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Fondul ordonanței de urgență a fost expus deja de domnul senator. Ideea este că această ordonanță nu face altceva decât să urmărească transpunerea unei directive a Uniunii Europene, respectiv Directiva 86/378.

Vă mulțumesc.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 124/1.X.2007

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Trecem la amendamente respinse. Domnul senator Funar, amendamentul de la punctul 1, vă rog. Microfonul 2.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Domnule senator Funar, mai aveți comentarii? Domnule senator Frunda, vă rog.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Dacă a renunțat dânsul, nu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Primul amendament se referă la art. 12 alin. 1 lit. b) și am propus ca vechimea în serviciu să crească de la minimum 25 ani la 30 de ani, din care efectiv ca polițist sau militar 15 ani. Este prea mică această vârstă de pensionare, respectiv vechimea în serviciu propusă de către inițiator, și nu ține seama de experiența și vârsta la care se iau în considerare aceste prevederi în celelalte țări membre ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Vă rog, pe amendament sunt și alte intervenții? Comisia, vă rog, aveți o argumentare aici... negociate cu Comisia Europeană, vrem să știm dacă așa este sau nu, pentru că domnul Funar susține că din contră.

În urma discuțiilor avute cu reprezentanții ministerului s-a constatat că aceste elemente sunt negociate cu Comisia Europeană și nu se pot face intervenții asupra vârstelor deoarece ar modifica unele echilibre stabilite până în momentul de față, și comisia a fost, cu unanimitate de voturi, pentru respingerea acestui amendament.

Domnul Funar, vă rog.

## Domnule președinte,

Onorat Senat, până acum, din câte am fost informat, nimeni nu a putut prezenta documente în acest sens, doar vorbe. Și din informațiile pe care le-am obținut de la românii din străinătate, în țările unde sunt ei, polițiștii nu sunt pensionați la 50 de ani ca la noi.

Vă mulțumesc.

Foarte greu... Cine spune adevărul și cine nu?! Vă rog, reprezentantul Guvernului.

## Domnule președinte,

Aș vrea să citesc tot articolul, pentru că referirea s-a făcut numai la litera b). Articolul 12 din Legea nr. 179/2004 spune că „au dreptul la pensie polițiștii care au împlinit vârsta de 55 de ani”. Este prima condiție, nici vorbă de 50 de ani, așa cum a precizat aici domnul senator Funar. Deci la lit. a) a art. 12, care rămâne constantă în lege, se spune că polițiștii se pensionează la 55 de ani, deci nu la 50 de ani.

Mulțumesc.

Renunțați, da?

Nu.

Nu renunță. Domnule senator Frunda, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Susținerea reprezentantului ministerului este pertinentă. România dorește ca prin legislația pe care o adoptăm să ne aliniem standardelor europene. Și se dorește ca în multe domenii, printre altele și pentru polițiști, condițiile de pensionare să fie similare sau apropiate.

Domnul secretar de stat are dreptate, condițiile prevăzute la acest articol sunt cumulative. Deci pe de o parte trebuie să ajungă la vârsta de 55 de ani, pe de altă parte, trebuie să aibă această vechime minimă de 15 ani și așa mai departe. A modifica această vechime care nu are nicio repercusiune asupra vârstei minime de pensionare este neavenit. De aceea vorbesc împotriva acestui amendament.

Dar pentru că a apărut un incident și ați avut dreptate, domnule președinte, eu cred că, pe viitor, atunci când se face referire la legislația europeană, avem un Departament tehnico-legislativ căruia îi putem cere ca pentru cele 27 de țări (26 de țări fără noi), țări membre ale Uniunii Europene, să facă un tabel comparativ, să vedem exact reglementările din celelalte țări membre ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

## Mulțumesc.

Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Îl rog pe domnul senator Pete Ștefan să facă apelul.

Antonie Ștefan Mihail Apostol Neculai Arcaș Viorel Ardelean Aurel Arion Viorel Athanasiu Alexandru Basgan Ion Berceanu Radu Mircea Blaga Vasile Bobeș Marin Cazacu Cornelia Câmpeanu Radu Anton Cârlan Dan Chelaru Ioan Cinteză Mircea Ciornei Silvia Cioroianu Adrian Mihai Cismaru Ivan Copos Gheorghe Corodan Ioan Cozmâncă Octav Crețu Corina Crețu Ovidiu Teodor Cucuian Cristian Cutaș George Sabin Daea Petre David Cristian David Gheorghe Diaconescu Cristian Dina Carol Dinescu Valentin Dîncu Vasile Duca Viorel senior Dumitrescu Ion Mihai Dumitrescu Gheorghe Viorel Dumitru Constantin Eckstein Kovács Péter Fekete Szabó Andras Levente Filipescu Teodor Florescu Ion Flutur Gheorghe Frunda György Funar Gheorghe Găucan Constantin Geoană Mircea Dan Georgescu Radu Cristian Gheorghe Constantin Hașotti Puiu Ilașcu Ilie Iliescu Ion Ilușcă Daniel Ion Vasile Iorga Nicolae Iorgovan Antonie Ioțcu Petru Nicolae Ivănescu Paula Maria Jurcan Dorel Loghin Irina Lupoi Mihail Mardare Radu Cătălin Marinescu Marius Markó Béla Meleșcanu Teodor Viorel

Mereuță Mircea prezent Mihăescu Eugen europarlamentar prezent Mihăilescu Petru Șerban concediu medical prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia europarlamentar prezent Moraru Ion absent concediu medical Morțun Alexandru Ioan europarlamentar prezent Neagoe Otilian prezent europarlamentar Neagu Nicolae prezent absent Németh Csaba prezent prezent absent Nicolae Șerban prezent Nicolai Norica absentă absent Novolan Traian prezent absentă Onaca Dorel Constantin prezent absent Oprea Mario Ovidiu absent absent Oprescu Sorin Mircea prezent absent Pascu Corneliu prezent prezent Păcuraru Paul Guvern europarlamentar Păunescu Adrian absent Guvern Pereș Alexandru prezent prezent Pete Ștefan prezent absent Petre Maria europarlamentar prezent Petrescu Ilie prezent concediu medical Popa Aron Ioan absent europarlamentar Popa Dan Gabriel prezent prezent Popa Nicolae Vlad absent absent Popescu Dan Mircea prezent absent Popescu Ionel prezent prezent Popescu Irinel absent Guvern Popescu Mihail prezent prezent Prodan Tiberiu Aurelian absent absent Rădoi Ion absent delegație Rădoi Ovidiu prezent prezent Rădulescu Cristache prezent europarlamentar Roibu Aristide prezent prezent Sabău Dan prezent absent Sârbu Ilie prezent prezent Silistru Doina prezentă absent Simionescu Aurel Gabriel prezent prezent Sógor Csaba prezent prezent Solcanu Ion prezent absent Stan Petru absent delegație Stănoiu Mihaela Rodica învoire prezent Stoica Ilie delegație prezent Strătilă Șerban Cezar absent prezent Stroe Radu absent prezent Szabó Ilona prezentă absent Szabó Karoly Ferenc europarlamentar prezent Șerbănescu Verginia absentă absent Șerbu Gheorghe Vergil europarlamentar absent Șereș Ioan Codruț prezent absent Ștefan Viorel absent prezent Șter Sever absent prezent Talpeș Ioan prezent prezent Tănăsescu Claudiu prezent delegație Tărăcilă Doru Ioan absent concediu medical Terinte Radu absent absent Theodorescu Emil Răzvan prezent prezentă Tîlvăr Angel delegație absent Toma Ion prezent prezentă Tomoiagă Liliana Lucia prezentă delegație Tudor Corneliu Vadim absent prezent Țâbuleac Mihai prezent prezent Țicău Silvia Adriana europarlamentar absent Țîrle Radu europarlamentar Guvern Ungheanu Mihai prezent |Ungureanu Vasile Ioan Dănuț|absent| |---|---| |Vasilescu Gavrilă<br>Văcăroiu Nicolae<br>Vărgău Ion|prezent<br>prezent<br>prezent| |Vedinaș Verginia<br>Verestóy Attila<br>Vosganian Varujan|prezentă<br>delegație<br>Guvern| |Vraciu Jan|absent|

## Mulțumesc foarte mult. Stimați colegi,

Proiectul de lege de la punctul 10 din ordinea de zi se repune pe ordinea de zi, cu restul celor patru amendamente respinse, pentru ședința viitoare.

La punctul 11 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2007 privind înființarea Oficiului Român pentru Imigrări, prin reorganizarea Autorității pentru Străini și a Oficiului Național pentru Refugiați, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit raportul.

Domnule secretar Simionescu, vă rog să prezentați raportul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este un raport de admitere, fără amendamente. Comisia a apreciat că proiectul de lege asigură consolidarea cadrului legal în ceea ce privește condițiile în care cetățenii Uniunii Europene și ai statelor membre ale spațiului economic european își exercită dreptul de liberă circulație. Legea este în deplină concordanță cu Directiva 2005/71 a Comisiei Europene.

Aș vrea să spun un lucru mai deosebit. Avizele favorabile sunt de la patru comisii: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Este o lege organică, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc foarte mult.

Să-l ascultăm și pe domnul secretar de stat Marin Pătuleanu.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 10, vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2007 constituie cadrul legal prin care, în principal, două structuri care gestionau problematica străinilor în România se contopesc într-una singură. Este vorba despre Oficiul Național pentru Refugiați și Autoritatea pentru Străini. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2007 se înființează Oficiul Român pentru Emigrări. Prin această organizare nouă este posibil un management mai eficient al problematicii migrației și azilului, reducerea cheltuielilor și implicit alte avantaje.

Față de cele expuse mai sus, vă adresăm rugămintea să analizați și să adoptați ordonanța în cauză. Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale dacă sunt? Nu sunt.

Stimați colegi, suntem în fața unui raport favorabil, fără amendamente. Legea are caracter organic. Pe cale de consecință, luni, un singur vot, pe proiectul de lege.

Mulțumesc.

Trecem la punctul 12 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Domnul senator Mihail Popescu ne va prezenta raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Aveți cuvântul, vă rog.

De fapt, este vorba de punerea de acord a statutului României de membră a Uniunii Europene cu legislația în vigoare. Ca urmare, prevederile art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 189/2002 nu se mai pot aplica diferențiat în ceea ce privește diferitele categorii de ofertanți, că sunt extracomunitari sau intracomunitari. În acest sens, s-a impus adoptarea acestei soluții legislative menite să elimine diferențele de tratament juridic în ceea ce privește achizițiile de tehnică specială din afara teritoriului României, fără a se face o distincție între ceea ce privește originea comunitară sau extracomunitară a ofertanților. Apreciem că acest act normativ are impact asupra volumului de bunuri livrate în interiorul comunității de către industria noastră de apărare.

Noi propunem să se voteze această ordonanță, Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Este o lege ordinară.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Cristian Tarara, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Cristian Tarara** — _președintele Agenției de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Prin această lege se face completarea în sensul că se elimină diferența dintre achizițiile din import și cele comunitare, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Prin import se înțelegea numai achiziționarea în afara Uniunii Europene, cel interior numindu-se „achiziții intracomunitare”. Ce se întâmplă este pur și simplu planificarea în sensul includerii achizițiilor din import și a achizițiilor intracomunitare în această categorie. Este posibilă aceasta deoarece, prin Tratatul constitutiv al Uniunii Europene, art. 296 instituie o excepție în ceea ce privește achizițiile de tehnică militară și, prin consecință, operațiunile compensatorii asociate acestora. Prin urmare, vă rugăm să fiți de acord cu adoptarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002.

Vă mulțumesc foarte mult.

Luări de cuvânt dacă sunt? Nu sunt.

Lege ordinară, avem raport favorabil, fără amendamente. Rămâne ca luni să se introducă un singur vot, vot final pe raport și pe proiectul de lege.

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală. Este tot o lege ordinară, vot final pe raport și pe lege, luni. Vă rog să rețineți acestea. Deci la punctul 13 Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 53/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea și exercitarea activității de consultanță fiscală.

Este o lege ordinară.

Suntem pe vot final, nu avem amendamente. Un singur vot, luni, pe raport și proiectul de lege.

Trecem la punctul 15 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind înființarea Universității Creștine „Partium” din municipiul Oradea, județul Bihor.

Din partea Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, vă rog, domnul Ivan Cismaru, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului. Doamnelor și domnilor senatori,

Așa cum vă amintiți, au fost dezbateri ample în legătură cu acest proiect de lege vizând introducerea limbii române și predarea în cadrul acestei universități în limba română, întrucât limba oficială a statului român a fost exclusă de către inițiatori din proiectul de lege.

Permiteți-mi să adresez și o întrebare înainte de a continua la dezbateri generale, domnule președinte, pentru reprezentantul Guvernului, care ne-a înștiințat acum că au fost trei promoții de absolvenți. Întrebare: la care dintre promoțiile respective s-a predat în limba română și, dacă s-a predat, la ce disciplină? Am informații că limba română a fost total exclusă din învățământ la această universitate, dar m-aș bucura să mă contraziceți. Poate s-a alergat în limba română la Facultatea de Educație Fizică...

Domnule secretar de stat, vă rog, microfonul 8. Dați un răspuns, vă rog.

Vă ascultăm. Microfonul 7, vă rog.

Domnule vicepreședinte, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Am repus în discuție această propunere legislativă și am acordat un raport de admitere, cu un amendament, având în vedere discuțiile care au avut loc data anterioară.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Dumitru Miron, aveți cuvântul. Microfonul 8, vă rog. Vă ascultăm.

## **Domnul Dumitru Miron** _— secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Înființarea universităților instituției de utilitate publică se face prin lege, după ce se parcurge procedura prevăzută de Legea nr. 88/1993. Această procedură în integralitatea ei a fost parcursă, s-au finalizat elementele de autorizare și funcționare provizorie, au absolvit cele trei promoții. Logistic, profesional și științific, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului apreciază că au fost întrunite toate antecondițiile pentru ca înființarea acestei universități să fie consacrată prin lege.

Mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt dacă sunt? Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2, vă rog.

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a înaintat proiectul de lege la propunerea Consiliului Național de Evaluare și Autorizare Academică pentru înființarea cu facultățile, specializările și în condițiile în care s-a înființat, a funcționat și și-a îndeplinit condițiile. Nu sunt specializări la această universitate care au predare în limba română. La Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului s-a discutat acest aspect, să se lase posibilitatea ca mijlocul comunicațional să fie română, maghiară, germană, engleză etc.

Domnule senator Gheorghe Funar, vă rog. Microfonul 2.

Aveți cuvântul.

Am reținut, domnule președinte, că până acum limba română a fost exclusă de la această universitate românească din municipiul Oradea. În urma dezbaterilor furtunoase din ședința precedentă pe această temă s-a stabilit, domnule președinte, ca la nivelul comisiei de specialitate, după ce se reexaminează proiectul de lege, să se menționeze în text că învățământul se desfășoară în limba română. Ce am constatat acum, după reexaminare și amendamentul care ne-a fost propus: că s-a exclus și limba maghiară, neprecizându-se dacă la această universitate se va preda în vreo anumită limbă. Consider, domnule președinte, și colegii mei din grupul parlamentar sunt de aceeași părere, că datoria comisiei nu a fost îndeplinită, neprecizându-se în textul legii că predarea se va face în limba română. Nu putem admite, în Senatul României, la București, să adoptăm o lege prin care este exclusă limba română dintr-o universitate românească din România, la Oradea, chiar dacă i-au dat numele de „Partium” ca să ne creeze probleme și să ne aducem aminte despre atrocitățile din timpul ocupației ungurești.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Răzvan Theodorescu. Microfonul 4, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

În discuțiile foarte urbane, chiar dacă furtunoase, care au avut loc acum câtăva vreme, vă amintiți poate, spuneam că, istoric, există o justificare acolo a unei asemenea universități. Nu am spus atunci, amintesc acum colegilor, a fost o vreme în care capitala Ungariei arpadiene era la Oradea, dar asta este istorie. Partium-ul a însemnat ceva important în istorie, nu numai lucrurile la care se referea colegul nostru, domnul Gheorghe Funar, dar găsesc că s-a procedat într-un chip foarte bizantin, chiar dacă este vorba despre lumea maghiară. S-a scos și referirea la limba maghiară. Ne temem să vorbim despre prezența prioritară a limbii maghiare, dar și a limbii române? Mie mi se pare că în cererea noastră de data trecută apelam la inteligența, la diplomația, la cultura colegilor noștri de la U.D.M.R. pentru a face posibilă, pe teritoriul României, existența unei universități unde, repet, învățământul maghiar are prioritate din motive istorice, etnice, demografice, dar unde nu se poate ca limba română, pentru moment, să lipsească. Am spus, într-o euroregiune viitoare poate nu va mai exista acolo limba română, dar astăzi mi se pare că este imposibil să nu introducem, repet, în mod inteligent și diplomatic acest lucru. Felul în care se prezintă acum, iertați-mă, proiectul este mai șchiop decât data trecută.

Am crezut că și propuneți ceva.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter, aveți cuvântul. Microfonul 1, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Este o soluție care a fost aleasă de comisie și mi se pare că este o soluție mai mult decât acceptabilă. Universitățile de la noi, și cele de stat, și cele particulare, dacă vreți, cosmopolitează și în privința utilizării unor limbi. De ce trebuie să spunem, în momentul de față, că la o universitate se va utiliza în procesul de învățământ limba română, germană sau spaniolă? Dacă ei vor să pornească o linie de învățământ în limba franceză nu pot să o facă pentru că legea nu le permite acest lucru. În România, limba oficială este limba română, este o prevedere constituțională. Dacă spunem pentru fiecare universitate în ce limbă se predă... la Universitatea Creștină din Cluj, de exemplu, dacă doresc să introducă cursuri în limba engleză, iarăși nu o vor putea face pentru că este precizată numai limba română. Cred că am lega fără nicio noimă aceste universități să nu utilizeze limbile de care au nevoie, în care vor să pornească specializări. Cred că soluția comisiei este una acceptabilă.

Mulțumesc.

Doamna senator Verginia Vedinaș, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cu tot respectul pentru distinsul nostru coleg, care este și șeful meu la comisie, o să îndrăznesc să-l contrazic, totuși, pentru că soluția nu este deloc nevinovată și deloc acceptabilă, cum s-a încercat să se demonstreze.

Universitatea „Partium” nu este o universitate obișnuită, prin statutul său, este o universitate a cărei destinație este reprezentată de studenții care sunt de naționalitate maghiară. Deci statutul acestei universități se distinge de restul universităților din România. Tocmai pentru aceste considerente eu cred că, în conținutul legii, trebuie să se regăsească două elemente: pe de o parte, precizarea că, fiind o universitate destinată acestei categorii de studenți, în mod firesc se va utiliza limba maghiară, pentru că și Constituția permite acest lucru și nu avem nimic împotriva acestei chestiuni. Ceea ce nu putem să acceptăm este ca în conținutul legii să nu se regăsească nicio referire la limba română.

Pentru aceste considerente și eu apreciez că soluția la care s-a oprit comisia nu poate fi acceptată și vă rog să fiți de acord și colegii mei să îmbrățișeze propunerea noastră de a retrimite proiectul de lege la comisie pentru ca să se găsească soluția, care a fost, de altfel, convenită de noi, propusă de noi în plenul Senatului, la ședința trecută. Vă mulțumesc.

Mai sunt luări de cuvânt? Domnul senator Frunda. Microfonul nr. 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

Universitatea „Partium” — și e bine ca toți colegii să știe acest lucru — are și o facultate româno-engleză, deci nu se pune problema ca în această facultate să nu se predea și în limba română, asta ca un prim aspect. Și al doilea aspect, la această universitate pot învăța studenți de orice fel de naționalitate. Se înscriu și români. E adevărat că în marea majoritate studenții sunt unguri, dar se înscriu și studenți români, ceea ce este un lucru pozitiv.

Dar ceea ce vreau să subliniez, și cer ajutorul comisiei de specialitate, din câte știu eu și îmi aduc aminte, și cer și părerea reprezentantului ministerului, a domnului secretar de stat, Legea acreditării universităților prevede că la limba de predare se poate trece o singură limbă, nu se pot trece mai multe limbi. De aceea în România avem Universitatea Americană, cu limbă de predare engleză, avem Școala Americană, care este de la clasele elementare până la bacalaureat, tot numai în limba engleză, avem Școala Italiană, Germană și așa mai departe, unde peste tot se prevăd limbile naționale respective. Nu știu de ce ar fi o problemă dacă ar exista o universitate în care limba de predare prevăzută de lege este cea maghiară. Și spune adevărul, asta nu contestă nimeni, dar, în același timp, nu este un exclusivism, pentru că nu înlătură posibilitatea învățării în limba română sau a studenților de naționalitate română.

De aceea eu cred că soluția este solomonică, este înțeleaptă, urmând ca senatul Universității „Partium” să întreprindă celelalte măsuri în cadrul prevăzut de lege. Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Domnul senator Solcanu. Microfonul nr. 3.

Microfonul nr. 7, vă rog.

## Domnule președinte, Stimate colege și stimați colegi,

Până la un punct este de înțeles atitudinea de suspiciune la un asemenea proiect de lege și mai ales este de înțeles și un anumit orgoliu, o anumită mândrie națională, faptul că nu am trecut în proiectul de lege și limba română.

Eu vreau să vă spun însă că sunt universități în România în care se predă în alte limbi. La Iași, cel puțin, există 4 asemenea universități în care, în afară de limba română, se predă în alte limbi, se predă în limba engleză, fără să se precizeze în legea de înființare a universității respective limba de predare engleză. Nu recunoaștem diplomele respective în cazul acesta? Pun o întrebare domnului secretar de stat. Haideți să ne întrebăm cu toții.

Eu cred că ne cramponăm de o situație — și nu mă cred mai puțin român decât oricare de aici — cred că ne cramponăm de o chestiune care, în următorul timp, nu va mai avea o asemenea greutate sau o asemenea importanță.

La respectiva universitate, firește, preponderent învață studenții de etnie maghiară. Deci se duc și învață acolo în limba maghiară, în limba engleză, în limba română. Este și facultate româno-engleză acolo!

Deci eu cred că soluția la care s-a ajuns în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport este una înțeleaptă și este, dacă vreți, în concordanță cu aspirațiile noastre europene. Dacă studenții care învață acolo în limba maghiară nu-și vor găsi, mai târziu, loc de muncă, stau pe dinafară, emigrează în Ungaria, se duc unde vor. Dar neprecizând limba de predare... Deci se poate preda și în limba română, se poate preda și în limba maghiară, se poate preda și în limba engleză, ceea ce se face. Și spun încă o dată, în țară avem cel puțin câteva zeci de institute de învățământ superior în care procesul de predare este în limbă străină, nu în limba română. Domnilor colegi, ce facem atunci?

Vă mulțumesc.

S-a înțeles, domnule senator Solcanu. Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Funar. Microfonul nr. 2.

Este ultima oară când vă dau cuvântul la acest proiect de lege. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură, solicitarea pentru retrimiterea la comisie, așa cum știm cu toții, trebuie făcută de liderul grupului parlamentar.

În numele grupului parlamentar, susținem solicitarea formulată de doamna senator Vedinaș.

Permiteți o precizare pentru distinsul coleg, domnul senator și profesor Solcanu, englezii nu sunt o minoritate în România și, dacă ar fi, ar fi loiali statului român. Minoritatea maghiară niciodată nu și-a dovedit loialitatea față de statul român.

Stimați colegi, mai sunt intervenții? Nu mai sunt. Domnul senator Cismaru.

Domnule președinte, Domnilor colegi,

Să nu credeți că nu am vrut să ținem cont de propunerea sau propunerile care au avut loc data trecută în plenul Senatului, dar am judecat lucrurile având în vedere atât situația actuală a României, care a intrat în Uniunea Europeană, cât și perspectiva viitoare, când în România, probabil, cum spune domnul Funar, vor mai apărea și alte minorități care, din cauza transferului spre economie, spre altceva, spre turism, vor veni în România. În această situație însă am ținut cont de un lucru foarte important, și anume de autonomia universitară care este, deocamdată, consfințită prin lege.

În momentul în care includem în textul legii obligativitatea unei limbi de predare, înseamnă că blocăm de fapt funcționarea universității din perspectiva dezvoltării cu predare și în alte limbi.

Mai departe, în cazul în care am fi schimbat legea, și scoteam limba maghiară și puneam limba română, vreau să vă spun că această lege nu mai poate fi votată, pentru că universitatea a fost propusă a fi autorizată să funcționeze în condițiile în care a fost propusă. În cazul în care schimbăm textul legii, trebuie să o ia de la început cu reînființare, reautorizare de funcționare și așa mai departe.

Acestea au fost elementele de care am ținut cont și le-am cântărit. Am exclus din text „cu predare obligatorie în limba maghiară”. Îi dăm posibilitatea să se dezvolte mai departe și dacă actualmente dominant sunt studenți maghiari, pentru că aceasta este pornirea, este posibil, așa cum am discutat și data trecută, ca extinderea acestui cult să ducă la apariția cererii și din partea românilor pentru această universitate. În mod normal, în funcție de aceste cerințe, orice universitate are libertatea să-și formeze, să-și dezvolte specializări cu predare în limba în care găsește de cuviință.

Așa am gândit, că suntem în faza anului 2007, în care trebuie să realizăm această deschidere în special în învățământul superior.

Mulțumesc foarte mult.

Încheiem aici dezbaterile generale.

Am început și discuția pe amendamentul făcut de comisie.

Rețin, în concluzie, unu, că ne referim la o universitate privată a Bisericii Reformate, care are o fundație prin care organizează acest lucru, nu este o universitate de stat, asta în primul rând. În al doilea rând, din argumentația dată rezultă foarte clar că, în ceea ce privește universitățile din România, atâta timp cât, prin Constituție, limba română este singura limbă oficială, nu trebuie să specific la fiecare act normativ, inclusiv la universități, în ce limbă de predare se face.

S-au adus argumente și de o parte, și de alta, pro și contra. Grupul parlamentar al P.R.M. cere retrimiterea la comisie. Ar rezulta cam așa prin propunerea făcută, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport să redacteze un articol în care să se spună astfel: că predarea se va face în limba română, maghiară, engleză, spaniolă, franceză, dacă sunt secții în cadrul facultății. Repet încă o dată, universitatea este privată, a Bisericii Reformate. Rog să analizați și acest aspect.

Suntem în fața unei legi cu caracter ordinar.

Vă rog să se rețină și să se scrie în stenogramă pentru ședința de miercurea viitoare că amendamentul a fost dezbătut, pro și contra, a fost o propunere de retrimitere a amendamentului la comisie, se va supune la vot acest lucru miercurea viitoare. În caz contrar, se supune la vot amendamentul admis, după care raportul, după care proiectul de lege. Deci respectăm ce am stabilit. Se specifică pentru următorul...

Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind emiterea, acordarea și utilizarea de vouchere pentru stimularea utilizării tehnologiei informației.

Înțeleg că aici am dezbătut acest aspect. L-ați susținut, nu? E un raport suplimentar? Dezbaterile le-am făcut, s-a susținut.

Deci numai pentru votul final. Votul final îl dăm, de asemenea, luni.

Trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind unele practici incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și de armonizare a legislației privind protecția consumatorilor cu legislația europeană.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum vă este cunoscut, dezbaterile care au avut loc au scos în evidență faptul că titlul acestei legi are o anumită imperfecțiune, motiv pentru care, prin amendamentul formulat de comisie legea urmează să se intituleze „Lege privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților, relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor”. Este un raport suplimentar și rămăsese în litigiu această chestiune.

## Mulțumesc foarte mult.

## O să dau cuvântul și reprezentantului Guvernului.

Eu am, sincer să fiu, o mare nedumerire. De-a lungul vieții mele am făcut mii de acte normative. N-am întâlnit o lege privind practicile incorecte. Eu trebuie să am legislație pentru practici corecte. Cine încalcă legislația, penal, sancționat, infracțiune... Dar, mă rog, dacă dumneavoastră vreți să faceți... putem scoate pentru fel de fel de treburi de genul acesta legi, pentru practici incorecte. Ce este aceea practica incorectă? Înseamnă că a încălcat legea. Eu trebuie să am directive cu practica corectă. O încalcă, suportă consecințele.

Dar poate mă depășește pe mine. Sunt mai în vârstă și, probabil, modernizarea în legislație a făcut un salt spectaculos.

Bun, am înțeles.

Să-l ascultăm și pe domnul vicepreședinte Ciubotaru. Microfonul nr. 8.

**Domnul Gheorghe Ciubotaru** — _secretar de stat la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege este inițiat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și transpune Directiva 29 din 2005 a Parlamentului European și a Consiliului.

Având în vedere că acest proiect a fost dezbătut în comisie, suntem de acord cu modificarea titlului Legii privind combaterea practicilor incorecte, așa cum a stabilit comisia prin amendament.

Menționăm că termenul de adoptare a acestui proiect de lege era iunie 2007, urmând a intra în vigoare în decembrie 2007.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Legat de acest raport suplimentar să vedem și dezbaterile generale.

Doamna senator Verginia Vedinaș, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să mă refer la chestiunea pe care ați sesizat-o și dumneavoastră anterior, referitoare la titlul legii. După câte știu eu, pentru această lege s-a dat un aviz la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, pe când eram membru al acestei comisii, și am propus, în cadrul comisiei, având în vedere argumentele pe care le-ați invocat și dumneavoastră, să schimbăm titlul legii și să spunem Lege pentru sancționarea unor practici incorecte, pentru că, într-adevăr, misiunea Parlamentului nu este să legifereze practicile incorecte și ilegale, ci să creeze cadrul legislativ pentru ca astfel de practici să fie sancționate.

De aceea, nu știu, eu nu am în mapă proiectul de lege, dacă dumneavoastră îl aveți și dacă putem să corijăm în cadrul plenului Senatului această chestiune, cred că ar fi un lucru pe care îl putem face și este de datoria noastră, ca Parlament, să votăm legi care prin textul și prin titlul lor să fie clare și fără niciun fel de echivoc.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dacă mai sunt alte intervenții?

Stimate colege și stimați colegi,

Suntem pe un raport suplimentar, s-a venit cu un amendament...

Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

## Domnule președinte, Onorat Senat,

Pentru a respecta Regulamentul Senatului și ținând seama de observațiile dumneavoastră și ale colegei Vedinaș, procedural cred că este firesc să cerem, iar grupul nostru parlamentar cere retrimiterea la comisie, pentru formularea unor amendamente, inclusiv cu privire la titlul acestui act normativ. Avem termen de adoptare tacită într-o zi istorică, 7 noiembrie, până atunci este vreme multă și timpul ne permite, domnule președinte și onorat Senat, să decidem retrimiterea la comisie pentru corectarea cel puțin a titlului legii, care este nefiresc pentru Senatul din care facem parte.

Mulțumesc.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Solicit cuvântul, domnule președinte!

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Imediat o să vă dau cuvântul.

Domnule vicepreședinte Ciubotaru, mă uit pe această lege, art. 4 alin. 1... Domnule senator Frunda, mă ascultați? Sunteți un jurist de marcă! Reglementare de act normativ: „Practicile comerciale incorecte sunt interzise!”

Vreți să-l mai citesc o dată?

Deci „Practicile comerciale incorecte sunt interzise”!

Domnilor, ne facem de râs în lumea întreagă!

Poate fi admis ceva incorect? Nu mai avem juriști în țara asta? Guvernul nu mai are juriști? Scuzați-mă, efectiv mergem până la o limită, dar depășim orice limită! Cum să spun că ceva incorect este permis sau interzis?

Nu înțeleg, la Comisia economică, industrii și servicii, avem și juriști! Domnule președinte Valentin Dinescu, sunteți și jurist! Domnule, chemați Guvernul, toată legea trebuie refăcută, nici nu trebuia să intrați la noi, ci să discutați pe fond. În Senatul României votăm legi! Legile trebuie să aibă o anumită prestanță și știți foarte bine. Există o anumită procedură de redactare a unei legi. Faceți-vă meseria, domnilor! Mă refer la Senat. După părerea mea, aceasta este marea noastră slăbiciune, faptul că avem atât de multe legi și inițiative legislative care nu-și au rostul — unele își au rostul — și încarcă Senatul enorm. Nu s-a mai găsit modalitatea ca orice act juridic obligatoriu să treacă pe la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cel puțin pentru a respecta calitatea, pentru a respecta modul de formulare și de reglementare, de includere a unor prevederi?! Așa au apărut tot felul de legi, dar este pentru prima oară când „practicile comerciale incorecte sunt interzise”. Era interesant să fi spus „practicile comerciale incorecte sunt acceptate”, atunci mai înțelegeam!

Stimate colege și stimați colegi,

În calitate de președinte al Senatului, chiar dacă fac un abuz la conducerea lucrărilor, nu se poate să lăsăm lucrurile așa. Vă propun retrimiterea la comisie. Comisia să discute cu Guvernul, poate își retrage proiectul de lege și îl reformulează, încercând să reglementeze ceva.

Da, domnule președinte Dinescu.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

Domnule președinte...

În legătură cu titlul legii problema este rezolvată, da? Amendamentul este „Lege privind combaterea practicilor incorecte”. Am introdus acest amendament. Vă citesc tot titlul: „Lege privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor”. Față de titlul pe care l-ați invocat și dumneavoastră și cei care au solicitat retrimiterea la comisie este o diferență.

În ceea ce privește art. 4, domnule președinte, constat, și trebuie să-mi fac _mea culpa_ , că este o eroare materială prin omisiune, pentru că acel text a fost eliminat în urma elaborării acestui raport suplimentar.

Vă rog să admiteți corectarea acestei erori materiale, pentru că nu a fost cu rea intenție și nici din cauza superficialității.

Dar, cum dispuneți...

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Domnule senator Dinescu, aceasta este o lege complexă, care trebuie analizată cu multă seriozitate la comisie. După părerea mea, chiar ar trebui să prelungiți termenul la 60 de zile.

Vreți să vă mai dau un exemplu, domnule președinte Dinescu? Dumneavoastră nu citiți la comisie și nu dezbateți fiecare articol? Rețineți punctul d), „practici incorecte interzise”, și să văd ce înțelegeți dumneavoastră. Ce este o practică incorectă? „Dacă deformează sau este susceptibilă să deformeze, în mod esențial, comportamentul economic al consumatorului mediu” — ce o fi acela consumator mediu? — „pe care îl atinge sau căruia i se adresează sau al membrului mediu al unui grup, atunci când o practică comercială este adresată unui anumit grup de consumatori”. Formulare de lege!

Domnilor, este groaznic!

Vă rog să mă înțelegeți că este o grozăvie! Mai citiți și dumneavoastră de 10 ori, poate nu înțeleg eu. Vreți să vă mai citesc textul o dată, domnule președinte Dinescu?

Eu trebuie să fac o lege prin care mă adresez societății românești. Eu vă dau în scris că dacă pun acum toți juriștii din Senat să citească acest alineat și să spună despre ce este vorba habar nu au și nici nu pot să facă asta.

Eu vă propun, în calitate de președinte al Senatului, retrimiterea la comisie, cereți prelungirea la 60 de zile, Guvernul... Deci nu acum, la ședința viitoare, retrimiterea la comisie. Guvernul ori își retrage proiectul de lege, ori își pune juriștii la muncă să scoată un act normativ ca lumea, nu să pună o traducătoare care să scoată un text neinteligibil. Veniți cu reglementări pe înțelesul oamenilor care trebuie să citească legea și să o aplice.

Vă mulțumesc foarte mult.

Punctul 18: Proiectul de lege privind modelele de utilitate. Suntem prima Cameră sesizată.

Comisia economică, industrii și servicii, domnule președinte Valentin Dinescu, vă ascultăm.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege își propune ca obiectiv completarea legislației naționale în domeniul proprietății industriale, întrucât sunt reglementate doar brevetele de invenție privind protecția desenelor și modelelor industriale. Prin acest proiect de lege sunt reglementate și brevetele de invenție, dar nu și modelele de utilitate. La nivel comunitar, regimul juridic privind modelele de utilitate nu s-a concretizat până în prezent în adoptarea unui document juridic, deși a fost inițiat un proiect de directivă, motiv pentru care protecția modelelor de utilitate se realizează, în principal, la nivel național. Până în prezent, 15 state ale Uniunii Europene au legislație în domeniu.

Vă propunem un raport favorabil față de această inițiativă legislativă.

Mulțumesc foarte mult.

Să-l ascultăm și pe domnul Gabor Varga, da? Microfonul 8.

## **Domnul Varga Gabor** — _președintele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci_ **:**

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

După cum cunoașteți, Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale prevede, printre obiectele proprietății industriale, pe lângă brevetele de invenție, desene sau modele industriale, mărcile, numele comercial, indicații de proveniență, și modelele de utilitate.

Fiind singurul obiect de proprietate industrială neprotejat în prezent în România și având în vedere obligațiile decurgând din Convenția de la Paris, a fost elaborat prezentul Proiect de lege privind protecția invențiilor prin modelele de utilitate.

De asemenea, există o necesitate practică pentru o astfel de reglementare, deoarece unele invenții, care prezintă o activitate inventivă mai redusă, nu pot beneficia de protecția prin brevet. Astfel de invenții se pot bucura însă de un alt tip de protecție, respectiv ca model de utilitate.

Proiectul de lege prevede proceduri simplificate și de o durată scurtă, precum și taxe relativ reduse în scopul acordării protecției.

De asemenea, potrivit proiectului de lege, pentru cerere de brevet de invenție la care Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci constată un nivel de activitate inventivă insuficientă pentru a se acorda brevet de invenție, cererea de brevet de invenție poate fi transformată în model de utilitate, astfel că se poate acorda protecție și în acest caz.

Spre deosebire de brevetele de invenție, protecția prin model de utilitate poate avea ca obiect numai produse, dispozitive, scule, unelte, componente ale acestora, iar durata de protecție a modelului de utilitate este de maximum 10 ani.

Există, în prezent, numeroase legislații europene, unele țări având chiar tarife în reglementarea modelelor de utilitate, respectiv Germania, Austria, Franța, Spania, Italia, precum și legislații mai recente, cum sunt legislațiile din Finlanda, Polonia, Ungaria.

De aceea, proiectul este realizat ca o armonizare generală cu legislații și practici europene în domeniul protecției modelelor de utilitate.

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt dacă sunt? Nu sunt. Avem 8 amendamente admise. De acord cu ele?

## Mulțumesc.

Deci vot pe raport, luni. Separat, vot pe lege. Senatul este prima Cameră sesizată.

Legea are caracter ordinar.

Punctul 19: Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere.

Inițiatorul este? Nu este. A fost anunțat, nu a venit, să fie sănătos!

Comisia economică, industrii și servicii, domnule președinte Valentin Dinescu, vă rog să prezentați raportul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere faptul că, pe parcursul acestei sesiuni legislative, comisia a analizat un număr de 9 inițiative legislative de modificare a Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere și acestea se găsesc în dezbaterea comisiei de specialitate a Camerei Deputaților, în vederea unificării legislative și a modificării unitare a legii comisia vă propune un raport de respingere, pe care-l supunem plenului Senatului.

Mulțumesc foarte mult.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ. Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Luni, vot pe raport de respingere.

Legea are caracter ordinar. Dacă se aprobă raportul, cade legea. Nu se aprobă, se supune legea la vot.

Mulțumesc foarte mult.

Trecem la punctul 21 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 13 din 9 ianuarie 2007, Legea energiei electrice.

Comisia economică, industrii și servicii a elaborat raportul de fond.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu sunt prezenți.

Vă rog să prezentați raportul, domnule senator Dinescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea articolului 12 din Legea energiei electrice nr. 13/2007, în sensul că electrificarea localităților se poate realiza și din credite și finanțări externe, urmând ca până la data de 31 decembrie 2009 să se finalizeze electrificarea tuturor gospodăriilor din localitățile urbane și rurale.

Comisia a analizat aceste aspecte și a hotărât, cu 5 voturi pentru și două voturi împotrivă, să adopte un raport favorabil, fără amendamente, considerând că prevederile legii nu contravin și nu se suprapun cu prevederile hotărârii de Guvern.

Mai mult, reglementarea la nivel de lege a aspectelor legate de finalizarea electrificării conferă mai multă greutate acțiunilor Guvernului și consiliilor locale.

Față de cele prezentate, vă propunem să supuneți plenului aprobarea unui raport de admitere, legea având caracter organic.

Da, domnule președinte.

Mulțumesc foarte mult. Domnul secretar de stat Cătălin Doică, microfonul 8. ## **Domnul Cătălin Doică** — _secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul își menține punctul de vedere negativ, care a fost exprimat și în fața comisiei. Motivele sunt cele potrivit cărora primul articol care se propune modificat, și anume articolul 12, conține sintagma „din credite și finanțări externe”, care este, oricum, cuprinsă în exprimarea mai largă „sau din alte fonduri legal constituite”, care se află, în prezent, în interiorul legii. Ca atare, dacă începem să enumerăm bugetul de stat, creditele și finanțările externe, ar trebui să enumerăm, probabil, toate celelalte surse legal constituite, iar pentru a doua parte a propunerii legislative, cea privind „electrificarea integrală a României până la 31 decembrie 2009”, menționăm că electrificarea este un proces continuu, care se desfășoară pe măsură ce crește și necesitatea de electrificare în interiorul țării, pe de o parte, iar pe de altă parte Guvernul a adoptat și implementează Programul „Electrificare 2007 — 2009” care propune tocmai acest lucru.

Deci din acest punct de vedere considerăm că inițiativa legislativă vine și se suprapune peste un program deja în funcțiune al Guvernului României.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale, luări de cuvânt? Domnul senator Funar.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Grupul nostru parlamentar susține această propunere legislativă a reprezentanților Partidului Democrat.

Este bine-venită și ne pare rău că Guvernul abia acum se gândește la un program care să rezolve problema în perspectivă.

În ipoteza adoptării acestei propuneri legislative, Guvernul își va accelera programul respectiv.

Este adevărat ce susține domnul secretar de stat, în sensul că tot construindu-se locuințe este necesar ca și acestea să fie electrificate, dar fondul problemei este cu totul altul.

Țara noastră a aderat la Uniunea Europeană și mai sunt încă multe gospodării care nu beneficiază de curent electric și este păcat.

Demult lampa lui Ilici trebuia să ardă peste tot în România!

Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Vă rog să vă uitați atent pe proiectul de lege. Vă rog foarte mult.

Vreau să rețineți, atât cât am mers și am călătorit, ca mulți dintre dumneavoastră, în toate țările superdezvoltate sunt gospodării neelectrificate, dar au aparatură proprie de producere a energiei electrice: generatoare ș.a.m.d.

A merge pe ideea că toate gospodăriile din mediul urban trebuie să fie electrificate... Pentru că domnul Onaca vrea să-și facă o vilă în vârful muntelui, iar eu să-i trag energie, acolo, pe un munte părăsit! Avem sute și mii de cazuri de genul acesta...

Oamenii de acolo au bani să-și facă vile și se duc cât mai în pustiu!

Păi să-i trag eu, pe banii mei, energia statului, când este gospodăria lui?

Domnilor, nu vreți să mai analizăm?

Eu înțeleg comunități, sate compacte, pentru care există un program... Am făcut-o și o facem de cincizeci de ani, și am făcut-o și în ultimii șaptesprezece ani, pe măsură ce s-a putut și au existat fonduri.

Domnilor, suntem parlamentari și trebuie să gândim, totuși, cum împărțim banii aceștia ai bugetului.

Sigur că ne dorim, dacă se poate, acest lucru.

Cine are bani, își poate face, izolat, o casă la margine de pădure, departe de orice așezare, își ia generator electric, nu să obligi statul! Terenul nu este situat în intravilan... Măcar să fi spus „În intravilanul localităților aprobate...”, dar toate gospodăriile...?

Nu ați călătorit prin România, nu știți ce se întâmplă!

Vă duc la mine, în Argeș, pe Valea Vâlsanului.

Până la urmă, oamenii și-au tras energie, pentru că aveau bani și și-au făcut vile.

Trebuia redactat altfel: „zonele... în intravilanul aprobat...localităților ce aparțin...”. Ceva de acest gen, nu toate gospodăriile.

Imediat vă dau cuvântul, domnule senator Marinescu, pentru că sunteți unul dintre inițiatori.

Nu exagerați, domnilor, indiferent dacă suntem la putere sau în opoziție!

Priviți realitatea în față, vă rog mult de tot!

Sunt situații în intravilan la care vă referiți, domnule senator Funar?

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă-mi permiteți, v-aș spune următorul lucru: există români europeni care trăiesc la lumina lumânării.

Electrificarea României a început în 1949 și nici până astăzi, după cincizeci și opt de ani, nu s-a definitivat.

Este necesar să dăm un termen de finalizare a acestor lucrări, și anume 31 decembrie 2009, având în vedere faptul că ne confruntăm cu un număr mare de gospodării neelectrificate situate în intravilan.

Deci nu ne referim la vilele care s-au construit în ultimul moment, ci numai la gospodăriile din intravilan.

La 31 decembrie 2006 numărul acestora era de 60.452 de gospodării, amplasate în 2.090 de localități, dintre care, rețineți, domnule președinte și stimați colegi, 108 de localități sunt neelectrificate.

Deci 108 de localități, cum ați spus dumneavoastră, domnule președinte, și ne referim, în special, la acestea care sunt total neelectrificate.

Avem exemple în județele Buzău, Caraș-Severin, Hunedoara, Harghita, Mureș, Prahova, Sibiu, Satu Mare și nu aș vrea să citez toate comunele, pentru că, ați văzut, sunt 108. În acest context, investiția totală necesară pentru electrificarea gospodăriilor este de 146 de milioane de euro.

Costul mediu per gospodărie este de 2.200 de euro, din care 22 de milioane de euro sunt pentru racordarea la sistem a gospodăriilor din localitățile rurale total neelectrificate; 92 de milioane de euro pentru racordarea gospodăriilor din localităților rurale parțial electrificate și 32 de milioane de euro destinate gospodăriilor din localitățile urbane care necesită extinderi.

Menționăm că Organizația Națiunilor Unite a acceptat să finanțeze, nerambursabil — rețineți, nerambursabil! — până la 20% din suma necesară procesului electrificării.

De asemenea, Uniunea Europeană ne va acorda fonduri de 600 de milioane de euro pentru acest domeniu.

Deci vom avea bani mult mai mulți pe finanțări decât ne trebuie!

Domnule senator Marinescu, de unde ați luat datele acestea, 600 de milioane de euro de la Uniunea Europeană?

## Domnule președinte,

Am discutat cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative și cu Ministerul Integrării, la timpul respectiv, și cu Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, și cu „Electrica” — S.A.

Deci am discutat cu toate aceste instituții ale statului. Managementul lucrărilor de electrificare va fi asigurat de Ministerul Internelor și Reformei Administrative.

Știți ce vă propun?

Da.

Facem amândoi o societate privată, ca să ne dea aceste 600 milioane de euro și ne ocupăm noi de electrificare.

## Domnule președinte,

Noi am prevăzut, după ce am discutat și cu aceste instituții ale statului, că autoritățile locale se vor ocupa de această electrificare. Managementul lucrărilor de electrificare va fi asigurat de Ministerul Internelor și Reformei Administrative și de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Consultanța și proiectele vor cădea în sarcina Companiei „Electrica” — S.A.

Până acum au fost destule promisiuni, dar până în prezent nu a fost o lege, nu s-a făcut nimic.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să susțineți inițiativa noastră, a cincisprezece parlamentari, pentru a aduce lumină în gospodăriile acestor săraci.

Mulțumesc.

Imediat vă dau cuvântul, domnule senator Popa.

Vreau să vă spun că, în calitate de fost prim-ministru, am făcut un studiu în detaliu în legătură cu electrificarea și chiar am început cu bani serioși acolo unde s-a putut.

La un moment dat am fost puși într-o situație aproape imposibilă. Luați comuna Ponoarele sau satele pe care le spuneți dumneavoastră... Sunt trei-patru case izolate pe văi, munți, și costă enorm. Sigur că aparțin unei comune, pentru că nu poți să-i lași fără o adresă, dar acolo unde pășteau oile pe timpuri, lângă grajdul unde era depozitat fânul au mai construit două camere și s-au mutat acolo. Când am făcut calculele, ne-am speriat. Acum m-am liniștit, însă, că Uniunea Europeană ne dă banii să ducem toate aceste lucruri la capăt!

Nu am știut, îmi cer scuze și probabil ne va fi ușor, pentru că ne va plăti altcineva banii aceștia, care sunt nerambursabili!

Domnul senator Popa, după care urmează domnul senator Onaca.

Domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnule președinte, Foarte scurt.

Este firesc ca orice localitate, într-un stat membru al Uniunii Europene, să aibă acces la curentul electric.

Au, domnule, dar au generatoare!

Am semnat și eu această inițiativă legislativă.

Sigur că există și alte formule de a duce curentul electric, inclusiv prin acele stații despre care vorbeați dumneavoastră sau prin microcentrale, pentru că în acele locuri unde există, spuneați dumneavoastră, șleauri și ape s-ar putea, dacă există voință.

Legea aceasta este un ultimatum, un ultimatum față de oricare guvern din România, ca să se ocupe de această problemă.

Vă rog să mă credeți, mergeți în Austria, în orice loc din Austria, inclusiv în vârful muntelui, și veți avea curent electric!

Au, generatoare, domnule senator Popa!

Da, și eu ce spun?

Să-i plătească statul generatorul?

Nu vă supărați, există obligația față de oricare cetățean, așa cum eu am beneficiul acesta, al curentului electric, în Brașov, așa și el trebuie să aibă acest beneficiu, chiar dacă-l costă mai mult.

Trebuie să existe, cum se spune, mintea și voința necesare pentru a pune în aplicare astfel de planuri.

Or, câtă vreme nu există și se spune „Nu avem bani, nu rezolvăm!”, nu o să se întâmple nimic.

Eu asta vreau, să se ocupe! Avem un termen-limită și să găsească soluții.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Faceți o lege care nu se poate respecta, v-o spun eu, nici în zece ani!

Sunt de acord ca în zonele în care nu s-au tras doi kilometri... Este altceva, dar așa trebuie să facem legea! Domnul Onaca, microfonul 3, după care domnul Petrescu.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, cum ați spus și dumneavoastră și distinsul nostru coleg Marius Marinescu, am semnat această inițiativă mai mulți senatori din diferite grupuri parlamentare și diferite zone geografice. Spun geografice pentru a mă putea referi exact la ceea ce ați spus dumneavoastră, că nimeni nu dorește să facă o casă la 20 de leghe sub mări, ci undeva pe munte, dar și acolo necesită o oarecare susținere din partea statului, pentru asigurarea un trai decent. Ca fiecare dintre noi, am avut un motiv. Unul dintre motivele pentru care eu am semnat această inițiativă a fost de a veni în întâmpinarea Hotărârii Guvernului nr. 328/2007 pentru aprobarea „Programului de electrificare 2007—2009” și chiar raportul Comisiei economice, industrii și servicii este de susținere a acestei inițiative, respectiv pentru a urmări finalizarea electrificării locuințelor urbane, rurale izolate și a obiectivelor sociale dispersate. Într-adevăr, există zone în care accesul pentru a crea un drum electric este foarte anevoios, dar probabil că acest lucru se va putea reglementa prin crearea unor microcentrale eoliene în zone izolate, dar acest lucru trebuie făcut. Există surse europene care ar putea fi accesate în acest sens. Nu sunt pentru lichidare, dar sunt pentru situații colaterale care ar putea susține și acest lucru. Pentru aceasta eu aș dori să supunem atenției acest proiect de lege, pentru că dacă el există deja, să susținem ca acest lucru să se întâmple cât mai repede, deoarece până în momentul de față, am înțeles de la distinșii noștri colegi de la Guvern, că etapa chiar de începere este foarte greoaie. Aș dori ca în proiectul acesta de lege, probabil am evitat să spunem, dar ar trebui un termen de penalizare în cazul nerealizării acestui lucru.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Petrescu.

Numai un moment, stimați colegi! O precizare. Când faci o lege sau un proiect de lege care nu prevede sancțiuni nu face două parale! Deci dumneavoastră spuneți să răspund. Mă duc la primăria mea din Lunca Banului, domnul Ungheanu știe, știu și colegii deputați și senatori, care are vreo trei case îndepărtate de celelalte. Eu, primar și consilier, răspund dacă nu-i trag lumină acelui cetățean, în timp ce primăria aceea fiind pe vârf de munte e atât de săracă încât nu-și poate plăti salariile. De acord, dar spuneți: „Domnule, dacă nu ai făcut până la 31 decembrie 2009, te bag în pușcărie pe tine, primar, consiliu local sau ministru.” Spuneți ceva ca să se respecte legea, dacă credeți că se poate face până în 2009.

Domnul Petrescu, microfonul 1.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Insist să iau cuvântul deoarece m-am deplasat cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională

în Iordania. Spun asta pentru că la deplasarea pe care am avut-o, statul iordanian, cu o populație de 5.800.000 de locuitori, colectează apa o dată pe an în niște bazine cu folie, pe zona Iordanului. Am mers pe parcursul vizitei pe care am avut-o în Iordania și am văzut case cum sunt la Ponoare, domnule președinte, și l-am întrebat pe cel care ne-a îndrumat pe tot parcursul vizitei de ce sunt casele izolate? Am văzut, de asemenea, în zona respectivă și asfalt, o singură casă în vârf de munte, curent electric și trotuar, domnule președinte. Obligația statului iordanian este să aducă asfalt până la casă și curent în condițiile în care „o casă construită acolo se va face un cartier”, spunea cel care ne-a condus în zonă, și statul iordanian nu are nici resurse minerale, nu are absolut nimic, dar se dezvoltă și construiește o infrastructură mult mai bună și mai durabilă ca a noastră din România.

Dacă statul iordanian, fără un buget, am înțeles că primește banii din exterior, noi, românii, care primim banii de la Uniunea Europeană, de ce nu putem să facem acest program pentru electrificare? Proiectul colegilor de la P.D. este... cel puțin în anul 2009 să aibă acești oameni curent, indiferent care va fi Guvernul.

Vă mulțumesc.

Am înțeles. Faceți o lege atât de ambițioasă! Foarte important. S-ar putea înțelege că cineva este împotrivă. Domnule, dacă am putea să avem, cum spune domnul Petrescu... Nu are dreptate, și eu am fost în Iordania. Sunt zone care nu au...vai de capul lor! Au și case în pământ, fără lumină, dar să-mi spui că acel cetățean are casă pe munte și are asfalt acolo, i-a asfaltat statul, i-a adus lumină, i-a făcut canalizare, alimentare cu apă și trotuar, că are o gospodărie în vârful muntelui, dați-mi voie să spun că Iordania a depășit demult granițele dezvoltării. Și vai de capul lor!

Ovidiu Crețu, după care domnul Berceanu. Vă rog, domnule Ovidiu Crețu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doresc să fac precizarea că orice construcție care se realizează pe teritoriul României, chiar pe vârf de munte, trebuie să aibă o autorizație de construcție. Dacă nu, cei care sunt autorități locale trebuie să i-o dărâme. Dacă obține omul, domnul Onaca, autorizație de construcție pe vârful muntelui, atunci autoritățile locale, în respectiva autorizație, trebuie să-i scrie: „Curentul ți-l tragem în anul 2020, apa niciodată, canalizarea niciodată, îți faci fosă septică”. Dacă nu se fac aceste mențiuni, atunci firesc este ca la data la care estimează că el termină construcția autoritățile locale trebuie să-i ducă acolo și apa, și curentul, și canalizarea. Sunt nenumărate cazuri în care oamenii construiesc în intravilan, iar autoritățile locale nu mișcă un deget pentru nimic. Oamenii se asociază, își trag curentul, apa, iar după aceea autoritățile sau societățile care le gestionează preiau respectiva investiție, respectiva construcție gratuit, fără să plătească niciun leu și fără să asigure vreun avantaj celui care a construit. Eu cred că legea va face un pic de ordine în acest domeniu, iar în ceea ce privește asigurarea unor facilități în Austria, despre care spunea domnul senator Popa, pot să vă confirm și eu pentru că mă duc în fiecare an la schi acolo și este curent tras, nu numai generatoare, este tras curentul electric.

Vă mulțumesc.

Acolo sunt stațiuni, sunt pârtii de schi, iar cu ce spuneți dumneavoastră sunt de acord.

Legea trebuie să conțină sancțiuni!

Dar asta trebuie să spună inițiativa legislativă. Păi citește articolul acela, e un articol unic. Păi lăsați-o-ncolo!

Domnul senator Berceanu, vă rog.

Domnul Dumitru, la urmă, că dumneavoastră, sunteți cu...

## Mulțumesc.

Eu cred că mulți nu înțeleg, domnule senator Berceanu, că electricitate nu înseamnă să tragi doar firul, sunt transformatoare... treburi serioase.

Vă rog, domnule senator Dumitru. Este o mare plăcere să vă dau cuvântul. Microfonul nr. 2, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte, mai ales că sunt printre puținii liberali și puteați să mă vedeți mai din timp, dar sunt eu mai firav, așa, din fire.

## Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu am fost în Iordania, am fost ministrul industriei și comerțului acum vreo 10 ani, și în 1998, 1999, 2000 m-am preocupat și eu puțin de această problemă. Cred că și alte guverne dinainte și după s-au preocupat în mod sigur de această problemă și cred că ea trebuie abordată puțin mai pragmatic. A spune „dorim să fie electrificate toate locuințele din România” e un lucru pe care nu-l contestă nimeni. Toate grupurile parlamentare, toți senatorii, toți deputații, toată lumea este de acord. Când trecem de la teorie la practică este ceva mai greu. În primul rând o mare parte dintre distribuțiile de energie electrică din România s-au privatizat. Cei care se ocupă de această chestiune își fac socoteli economice. Sunt foarte multe, chiar și cătune din anumite localități, deci grupuri de case situate undeva mai departe, care, din punct de vedere strict economic, nu social, nu ar trebui niciodată să fie electrificate, în sensul tragerii de curent electric pe metoda cunoscută, de la o furnizare generală a energiei electrice, pentru că pierderea pe 1-2 kilometri, câteodată 5 sau 7, este mai mare decât consumul acelor case, mai ales că acei oameni aprind lumina destul de puțin, seara se culcă devreme și nu prea se uită la televizor, la tot felul de emisiuni despre electrificarea patriei.

De aceea, din punct de vedere economic și tehnic, subiectul trebuie abordat într-un fel și în foarte multe locuri răspunsul este: generator local. Costă în mod clar și de departe mult mai puțin, generator pentru o singură gospodărie sau generator pentru un grup de gospodării, dar în niciun caz trasă energia electrică de la nu știu câți kilometri de unde se află ea la ora actuală, iar din punct de vedere social este o problemă de bani. Legea asta trebuie să se adreseze cuiva. Cine este acela sau cine este acea instituție care are obligațiile prevăzute acolo? Pentru că dacă sunt primăriile locale, unora dintre aceste primării locale ar trebui să le dăm banii ca să-și plătească energia electrică pe care a consumat-o primăria, clădirea primăriei, și pe care nu o plătesc nu pentru că nu vor, ci pentru că nu au suficiente fonduri ca să-și plătească energia electrică consumată de primărie. Dacă este vorba despre autorități județene, iarăși se pune problema banilor și se mai pune și problema administrării, pentru că, după ce se face linia, ea trebuie conectată la firma CES, EON, ENEL și așa mai departe, „Electricité de France”, care au distribuțiile de energie și care au niște condiții economice foarte clare.

Nu, nu, nu, eu am considerat că trebuie să fim aici.

Sigur, ideea în sine este generoasă, nimeni nu contestă lucrul acesta. Noi avem, totuși, un obicei, în general, când facem inițiative parlamentare, găsim soluția financiară imediat, autoritățile locale, uitând că, de fapt, noi reprezentăm inclusiv interesele acestor autorități locale care sunt extrem de sărace. Se știe foarte bine că, în ultima vreme, toți banii veniți în bugetele locale sunt dirijați pentru lucruri exprese: școală, cămin cultural, drum, apă, și așa mai departe. Deci acela nu are, săracul, de unde să strângă o sumă de bani să participe la un asemenea proiect.

Eu consider că ar fi cazul ca inițiatorii să-și retragă acest proiect de lege pentru a reformula acest articol sau să-l modifice, deoarece formularea din lege este extrem de încurcată... să mă exprim așa. Cred că ar trebui reformulat. Scos de acolo „toate gospodăriile” și, într-adevăr, introduse inclusiv sancțiunile. Bineînțeles, să se specifice clar sumele financiare care duc la o astfel de execuție. Pentru că nu este simplu, domnule Marinescu, când scoatem cifra de 600 de milioane începem să ne speriem! Sunt 600 de milioane de euro! Da.

Vă mulțumesc.

Domnul Marinescu a luat tot capitolul de dezvoltare rurală pentru finanțare.

Domnul senator Claudiu Tănăsescu. Vă rog, domnule senator. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, înainte de toate vreau să vă spun că intervenția dumneavoastră poate fi salutară, dar poate fi salutară și în sens invers. Dumneavoastră ați avut întotdeauna din partea mea o admirație extraordinară și vă admir tocmai de pe timpul când ați fost prim-ministru și când ne explicați la televiziune cum este cu două persoane și jumătate cărora să le ajungă bugetul și așa mai departe. La început am fost revoltat, dar după aceea m-am lămurit că aveați dreptate. De data asta mi-e teamă că nu reușiți să ne lămuriți pe noi, pe toți cei de față, că poate ar fi bine să lăsăm la mâna Guvernului această acțiune, Guvern care nu a făcut, de fapt, nimic, cu toate că s-a angajat într-un fel de proiect de lege, dacă vreți să-i spuneți așa, de ordonanță, că vor face și vor drege. Eu cred că este umilitor pentru țara noastră, umilitor pentru noi, românii, să avem peste 64.000 de gospodării neelectrificate. Aș vrea să corectez ce a spus domnul senator Marinescu: nu sunt 64.000, acestea erau la 31 decembrie 2006, sunt vreo 86.000, ca să știți, să modificați.

Tot ca modificare, cred că dacă noi vom lua o hotărâre, ar fi bine să ne gândim să mai împingem puțin acest termen, deoarece, într-adevăr, sursele financiare, care ar trebui să vină din altă parte — și pentru care avem promisiuni și unii ar trebui să se ocupe de treaba asta, în primul rând Guvernul —, nu vor ajunge să rezolve această chestiune până la sfârșitul anului 2009, cum ați propus dumneavoastră.

Sigur că nu trebuie electrificată toată lumea care nu are posibilitatea să beneficieze deocamdată de curent electric. Sigur, ăia cu vile mai în vârf de munte pot fi lăsați mai la sfârșit, așa... cu toate că, fie vorba între noi, aproapeaproape, repet — ca să nu jignesc pe unii sau să-i trec în elementul descoperirii —, pe la munte, pe la mare ori peste pajiști cu mult soare cam toți avem posibilitatea de o căsuță, acolo, „amărâtă” sau mai puțin amărâtă, dar să ne fie clar că toate au curent electric. Deci, să reținem și ideea asta, că poate așa ne gândim altfel.

În altă ordine de idei, se pare că nici puterile locale, poate nici Guvernul — deci puterea, în sine — nu sunt interesate să acorde fonduri de genul acesta, fiindcă sunt case izolate și vin puține voturi de acolo. Și pentru 7 voturi ne mai chinuim, mai rupem de colo-colo, să o lăsăm mai moale și așa mai departe!

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Domnule Tănăsescu, de acord cu tot ce vorbim aici. Toți vrem să fie bine. Toată lumea să aibă energie, canalizare, tot ce vreți dumneavoastră. Dar așa să scriem proiectul de lege, cu ce ați spus. Eu mă refer la ce am în față. Spun: „Până la 31 decembrie să curgă lapte pe Calea Victoriei” sau în toate localitățile. Cine nu vrea să fie lapte la cișmea să dea la copii? Cum spunea domnul Berceanu: să fim realiști. Se poate? Hai să facem o...

Apropo de subvenții, de acord, dar să scriem acolo: „Se vor da subvenții...” sau analizăm bugetul. În buget sau în lege spunem: „În fiecare an, în bugetul de stat, la poziția Ministerul Economiei și Finanțelor, se va cuprinde distinct o sumă de 20 de milioane de euro” pentru cutare, draci, laci, sprijin și nu știu ce, cu sancțiuni dacă nu se cheltuiesc banii în sensul realizării obiectivului, și atunci vin cu o lege concretă.

Așa, nu răspunde nimeni. Am dat o lege... Dumneata, ca primar, dacă primești legea asta, ce faci? Dacă nu o respecți, ce se întâmplă?

Bun. Haideți să încheiem, că se prelungesc discuțiile. Domnul Funar a vorbit. Domnule Funar, v-am dat cuvântul. Deci eu nu sunt împotrivă. Singurul lucru pe care l-am dorit, apropo de inițiatori, că sunt aici toți colegii din diferite partide, este ca atunci când gândim o inițiativă să nu ne rezumăm să expediem un articol care nu servește nimănui, nu-l respectă nimeni. Să facem o lege viabilă, cu sancțiuni... cu chestii, cu nu știu ce, și să-i dăm și o pârghie concretă în mână.

Domnul senator Dinescu.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Renunț, pentru că bănuiți că vrem să progresăm.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Da. Vă rog.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Poftiți?

Nu. Nu oprim proiectul de lege.

Nu?

E raport favorabil. Cine a spus așa ceva? E raport favorabil, nu se pune nicio problemă.

Da, domnule Funar, microfonul 2. Imediat! Abia... Așteptați, domnule Funar!

Domnule Dinescu, vă rog.

## Domnule președinte,

Probabil că această inițiativă legislativă nu este una dintre cele mai izbutite care au trecut prin acest Senat și, dincolo de stângăcia unor oameni animați de intenții bune, argumentele care s-au adus împotriva acestei legi mi se pare că au o anumită candoare a inocenței. Și când spun „candoare a inocenței” mă refer, în primul rând, la faptul că venim să ne punem întrebarea ce se întâmplă dacă nu respectăm această lege și unde sunt sancțiunile.

Vreau să vă spun că, ani de zile, bugetul de stat al României a fost adoptat cu încălcarea Legii învățământului și nu am văzut sancționat pe nimeni.

Mai departe, vorbim despre resurse. Probabil că termenul este nerealist, dar mie mi se pare că am pus excepțiile înaintea regulii. Or, regula este să nu uităm să învățăm și de la înaintașii noștri că acele comunități pentru care Europa a făcut atât de mult scandal ca să fie demolate, dizolvate, tocmai pentru faptul că erau rupte de niște realități economice din cauza locului în care erau amplasate, astăzi sunt o realitate națională, iar această realitate națională trebuie tratată ca atare și, dacă această lege nu este bună, o respingem, dar mie mi se pare că se forțează, în mod nejustificat, curajul — înăbușirea curajului, dacă vreți — unor oameni care totuși vor să ridice niște probleme.

Sigur, Senatul este suveran, va respinge această lege, dar problema rămâne. Așa cum spunea și domnul Tănăsescu, așa cum au mai spus și alți antevorbitori, acei oameni au dreptul la civilizație. Este un drept constituțional, pe care ne-am obligat să-l respectăm. Nimeni nu a zis, atunci când am adoptat Constituția și când spuneam că statul este dator să asigure un nivel de trai decent, cum se va putea face asta. De unde vom avea fonduri? Toată lumea a fost mulțumită cu această prevedere constituțională și astăzi, când cineva vine în sprijinul aplicării acestei prevederi, îi spunem că este nerealist. Ba da, este foarte realist.

Și să se gândească orice Guvern care va veni de aici înainte că acei oameni au dreptul la un nivel de trai decent. Este inadmisibil ca unii oameni să-și numere sute de milioane de dolari, făcuți prin jaf național, și alții să nu aibă acces nici măcar la un televizor sau la un aparat de radio. Asta este problema în fond.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

De acord cu dumneavoastră, îmi place discursul, mergea și o declarație politică pe tema asta.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Mi-ați dat o idee.

## **Domnul Nicolae Văcăroiu:**

Dar, dincolo de asta, domnule președinte, am pretenția la dumneavoastră, că sunteți jurist, cel puțin ați lucrat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Un act normativ trebuie să fie viabil, aplicabil. De acord să introduci elementele prin care să-l faci aplicabil.

Domnule Funar, microfonul 2.

Nimeni nu a fost împotriva acestei inițiative, dar să o punem pe note cum trebuie, să fie aplicabilă _(Discuții.),_ nu „până la 31 decembrie”... Să ne întâlnim amândoi la 31 decembrie?

Măi, ne întâlnim amândoi și să vezi că ai dat o lege care nu s-a respectat, că nu e posibil!

Lăsați, domnilor, că ne certăm de pomană pe o treabă la care toată lumea achiesează. Pe urmă îmi spuneți despre casele romilor. Păi dacă îmi arătați casă de romi fără electricitate, o mănânc!

Nu contează. Arătați-mi o casă fără electricitate care aparține romilor. Nu știu cum trag firele alea chiar și prin văgăuni...

Domnul Funar, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat, fiind unul dintre cei doi lideri, bănuiesc, de grup prezenți în sală, și ținând seama că s-au făcut atâtea propuneri interesante și pentru ca această idee generoasă să fie materializată, Grupul parlamentar al P.R.M. solicită retrimiterea la comisie, astfel încât toate ideile valoroase exprimate aici să se regăsească într-un text amendat al proiectului de lege. Probabil că și termenul va fi puțin avansat. Acesta — 2009 — este prea lung pentru chinezi. Pentru noi, românii, probabil că este prea scurt!

Ca atare, în esență, solicităm retrimiterea la comisie și ideea să fie în final materializată și rezolvată problema, așa cum au susținut toți colegii, inclusiv dumneavoastră, domnule președinte.

Vă mulțumesc.

Repet, eu cred că o astfel de dezbatere este utilă pentru treburile astea. Nimeni nu este împotriva unei formule care să-i dea forță, în care să se introducă două-trei articole care să facă aplicabilă legea. Pun și un articol: „automat, obligatoriu”... atâția bani din fondul de dezvoltare rurală... să se aloce obligatoriu sume pentru proiecte și nu știu ce. Se poate face și nimeni nu mă oprește.

Domnule Tănăsescu, păi mă oprește pe mine, ca primar, cineva să fac un proiect să iau bani? Îmi trebuie lege pentru asta? Să iau bani și să electrific, nu știu, două sate? Este adevărat că primarul zice: „Pentru două voturi? Lasă-le, naibii, încolo!”

Deci haideți să încheiem aici. Nu-i mai dau cuvântul, că trimitem la comisii și mai vedem pe urmă.

Deci rugămintea este să o retrimitem la comisie. Rog și inițiatorii să fie de acord.

Domnule Marinescu, poate dezvoltăm cu două-trei prevederi, ca să facem, cât de cât, o treabă operațională și o lege care să fie aplicabilă. Rog toți inițiatorii, că sunt aproape toate partidele aici, la inițiatori, astfel încât să putem scoate ceva bun pentru cei care sunt în necaz și nu au, într-adevăr, electricitate.

Deci se va supune luni sau miercuri, la vot, că nu am cum să fac acum, retrimiterea la comisie, la solicitarea Grupului P.R.M., pentru ca inițiatorii, împreună cu comisia, să completeze cu două-trei prevederi, sigur, în prezența reprezentantului Guvernului. Da?

Mulțumesc foarte mult.

Punctul 22, Propunerea legislativă pentru modificarea și

- completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Comisia economică, industrii și servicii a întocmit raportul. Inițiatorul este? Nu este.

- Domnule senator Dinescu, vă rog, vă ascultăm.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă vizează modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Intenția inițiatorului este de a institui posibilitatea administratorilor ca, pe durata mandatului, să poată încheia cu societatea un contract individual de muncă. Se propune ca, totodată, cheltuielile privind asigurarea pentru răspunderea profesională, încheiată potrivit legii, să fie suportate de către societate. Referitor la modificarea propusă pentru art. 137[1] , alin. 3, precizăm că Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale este armonizată, în ceea ce privește statutul administratorului societății pe acțiuni, cu directivele comunitare în materie și cu principiile OECD privind guvernarea corporatistă.

Calitatea de salariat al societății presupune un raport de subordonare față de societate. Or, articolul 72 din Legea nr. 31/1990 prevede expres că obligațiile și răspunderea administratorilor sunt reglementate pe dispoziții referitoare la mandat. La aceasta se adaugă și faptul că administratorul are drept de control asupra angajaților societății, ceea ce, în condițiile aprobării acestei legi, ar însemna că se autocontrolează și, de aceea, comisia propune un raport de respingere.

Mulțumesc foarte mult. Doamna Katalin Kibedi, microfonul 10. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

La argumentele care au fost prezentate în raportul comisiei și întrucât și punctul de vedere al Guvernului este unul nefavorabil, de a nu susține această inițiativă legislativă, aș vrea să mai adaug că, în expunerea de motive, protecția pe care o dorea inițiatorul de a se asigura ani de vechime în muncă în legislația în vigoare este compensată prin faptul că administratorii sunt obligați să vireze la fondul public de pensii contribuția necesară, situație în care pensia lor este asigurată prin punctajul pe care îl au și anii de cotizare la acest fond.

Așa încât, pe lângă argumentele expuse, că o combinație între legislația muncii și regulile mandatului ar fi nefericită și nu s-ar mai asigura protecția acționarilor, pentru că, în măsura în care s-ar acționa în judecată, de pildă, o decizie a acționarilor de a se revoca un administrator din funcție, instanța are posibilitatea, după legislația muncii, să-l reintegreze, pe când, la regulile mandatului, un administrator are dreptul la dezdăunare și atunci aceasta nu s-ar repercuta asupra voinței acționarilor.

Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Deci suntem în fața unei legi organice, o propunere legislativă. Raportul este de respingere.

Trecem la dezbateri generale.

Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Luni vom da vot pe raportul de respingere. Dacă se adoptă raportul, cade legea. Dacă nu se adoptă raportul de respingere, se supune la vot proiectul de lege.

Punctul 23, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea lit. c) de la art. 86 din Legea nr. 351/2007 — Legea gazelor.

Este, de asemenea, o lege organică. Inițiatorul nu a venit. Domnule Dinescu, vă rog.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 86 lit. c) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificările și completările ulterioare, în sensul restrângerii

incidenței servituții legale de trecere subterană, de suprafață sau aeriană, pentru instalarea de rețele, conducte, linii sau alte echipamente numai în favoarea concesionarilor care au regim juridic de societăți cu capital integral de stat.

Propunerea ca doar societățile cu capital integral de stat să fie beneficiare ale dreptului de servitute legală este discriminatorie și contravine dispozițiilor art. 44 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.”

Pe de altă parte, este de semnalat că legiuitorul a stabilit regimul tuturor servituților legale din acest domeniu, având în vedere calificarea serviciului prestat de concesionar ca fiind „serviciu public de interes național” sau „de utilitate publică”, motive pentru care, în urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de respingere.

Mulțumesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Cătălin Doică, microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul este de acord cu punctul de vedere negativ al comisiei, cu atât mai mult cu cât proiectul de act normativ nu a primit nici măcar avizul Consiliului Legislativ, avizul Consiliului fiind negativ.

Deci suntem de acord cu raportul de respingere.

Mulțumesc. Dezbateri generale. Domnul senator Antonie. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Inițiativa aparține deputatului de Cluj Mircia Giurgiu și privește, punctual, o situație la Societatea „Sticla Turda” — S.A. din Turda, unde sunt două stații de reglare de gaz, care aparțin firmei de distribuție fostă „Distrigaz Nord”, acum E.ON GAZ.

Deși pleacă de la o idee generoasă, forma în care este pusă această inițiativă legislativă nu poate fi susținută pentru că face o diferențiere clară între ceea ce înseamnă firmele cu capital de stat și firmele cu capital privat. Mai mult decât atât, în momentul în care E.ON GAZ a preluat pachetul de la „Distrigaz Nord”, ea a preluat în anumite condiții, care privesc și prețul, și, de asemenea, serviciile de utilitate publică.

Deci propunerea legislativă nu poate fi susținută în această formă, repet, ca discriminare între firmele cu capital de stat și firmele private și, pe de altă parte, pentru că face obiectul unor alte înțelegeri, care au fost stabilite anterior, în momentul în care s-a privatizat „Distrigaz Nord” Târgu-Mureș. Mulțumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Raportul este de respingere.

Luni vom da vot pe raportul de respingere. Dacă nu se votează respingerea, se supune la vot proiectul de lege.

Trecem la punctul 24, Propunerea legislativă privind modificarea Legii gazelor nr. 351/2004.

Inițiatorul este prezent? Nu este. Domnul senator Dinescu, vă rog să ne prezentați raportul Comisiei economice, industrii și servicii.

Domnule președinte,

Având în vedere că există numeroase reglementări care conferă un statut solid regimului juridic al gazelor în acest moment și luând în considerare punctul de vedere al Guvernului, Comisia economică, industrii și servicii propune un raport de respingere.

Mulțumesc. Domnul secretar de stat Cătălin Doică. Foarte pe scurt, vă rog. Microfonul 9.

De acord cu raportul de respingere. Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Mulțumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenții.

Raportul este de respingere. Luni vom supune la vot raportul de respingere, apoi legea, dacă va fi cazul.

Trecem la punctul 25, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 279 din 21.04.2003.

Vă rog, inițiatorii...

Domnul senator Marius Marinescu, vă ascultăm.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Inițiativa noastră se referea la incompatibilitățile dintre funcțiile de demnitate publică de la Comisia Europeană și Parlamentul European cu calitatea de demnitar național. Reglementarea a fost făcută de Guvernul României și inițiativa noastră nu mai are obiect. Ca atare, renunțăm și nu o mai susținem.

Așadar, nu mai susțineți inițiativa. Aceasta rămâne pe ordinea de zi, dar va fi supusă la vot în ședința viitoare.

Trecem la punctul 26, Propunerea legislativă privind retrocedarea lăcașurilor de cult către Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, confiscate de statul român prin efectul Decretului-lege nr. 358 din 1948.

Inițiatorul este prezent?

Doamna senator Liliana Lucia Tomoiagă, aveți cuvântul. Microfonul 6.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Propunerea legislativă vizează repararea abuzurilor comise de către regimul comunist împotriva Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, având ca obiect retrocedarea lăcașurilor de cult către Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, confiscate prin Decretul-lege

nr. 358/1948, fiind prevăzută restituirea în natură a unor biserici, catedrale, mânăstiri, biserici din centre urbane și din mediul rural, unde există comunitate greco-catolică reconstituită și o singură biserică fostă greco-catolică. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult.

Să ascultăm și punctul de vedere al comisiei. Domnule președinte Eckstein Kovács Péter, vă rog.

Raportul este de respingere, adoptat cu majoritate de voturi. La această inițiativă am primit un punct de vedere negativ din partea Guvernului și însuși Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă.

De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au transmis avize negative.

Inițiativa face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Mulțumesc.

Domnul secretar de stat Știrbu, microfonul 8. Foarte pe scurt, vă rog.

**Domnul Gigel Sorinel Știrbu** — _secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Toate comisiile sesizate au dat aviz negativ. Punctul de vedere al Guvernului este de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale.

Sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu.

Luni vom da vot pe raportul de respingere. Legea are caracter organic. Dacă nu se adoptă raportul, se trece la votul pe lege.

Punctul 27, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Inițiatorii sunt prezenți? Nu.

Au fost anunțați, da? Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Eckstein Kovács Péter, vă rog să ne prezentați raportul comisiei.

Raportul este de respingere, cu majoritate de voturi. De altfel, avem pe ordinea de zi și o modificare consistentă a Codului rutier, inițiată de către Guvernul României.

Guvernul nu susține adoptarea inițiativei, iar Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a dat aviz negativ.

Inițiativa face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc foarte mult. Să ascultăm și punctul de vedere al Guvernului. Domnul secretar de stat Alexandru Mircea, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Guvernul nu susține inițiativa legislativă.

În fapt, se prevede să se reducă sancțiunile pentru un gen de contravenții care prezintă un pericol social deosebit.

## Mulțumesc.

Dezbateri generale. Nu sunt luări de cuvânt.

Raportul este de respingere, legea este organică, Senatul este primă Cameră sesizată.

Luni vom da vot pe raportul de respingere și, dacă este cazul, pe lege.

Punctul 28, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 49/2006 privind circulația pe drumurile publice.

Inițiatorul a fost anunțat, dar nu este prezent.

Domnule președinte Eckstein Kováks Péter, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Raportul este de respingere, adoptat cu majoritate de voturi.

Și această inițiativă tinde spre a ușura, practic, consecințele conducerii neregulamentare pe drumurile publice.

Mulțumesc foarte mult.

Este tot lege organică, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Domnule secretar de stat Mircea Alexandru, vă rog să ne prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

Mulțumesc.

Inițiativa legislativă prevede următorul fapt: pentru neacordarea priorității de trecere a vehiculelor să nu se mai sancționeze cu suspendarea permisului de conducere.

Nu suntem de acord cu această inițiativă. Suntem de acord cu raportul comisiei.

Mulțumesc. Dezbateri generale.

Domnule senator Ilie Petrescu, spuneți-ne cum este în zona aceea, la Motru.

La Motru, domnule președinte, și în zona de munte.

Domnule președinte, în cadrul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională am analizat în mod serios această propunere legislativă, am dezbătut-o și nici Grupul parlamentar al Partidului România Mare nu va vota această propunere legislativă.

Mulțumesc foarte mult. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt.

Vă mulțumesc foarte mult, stimați colegi. Legea este organică.

Luni vom da vot pe raportul de respingere și pe lege, dacă este cazul.

Punctul 29, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru accelerarea combaterii corupției.

Suntem Cameră decizională, legea este organică. Avem inițiatorul aici? Nu este.

Domnul președinte Eckstein Kovács Péter ne prezintă raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Este doamna Petrescu.

Avem inițiator!

Avem inițiator?

Doamna Petrescu, scuzați-mă! Îmi fac autocritica. Aveți cuvântul, microfonul 8.

**Doamna Mira Anca Victoria Mărculeț-Petrescu** — _deputat_ **:**

Să prezint sau...?

Foarte pe scurt, susținerea propunerii legislative.

Evoluția luptei anticorupție, demarată încă din anul 2003, prin emiterea Legii nr. 161/2003, a demonstrat, pe de o parte, că mecanismele și instrumentele necesare contracarării acestui grav fenomen sunt insuficient motivate, sub aspectul accelerării instrumentării cazurilor de corupție sesizate și, pe de altă parte, a demonstrat că datele și informațiile cuprinse în declarațiile de interese sunt lipsite de relevanță funcțională, dacă nu sunt detaliate prin declarații personale ale demnitarilor sau ale celor care dețin temporar anumite funcții publice.

S-a constatat, din păcate, o exagerare a prelungirii fazei de cercetare și urmărire penală în cazurile sesizate de corupție. Consecințele acestei insuficiente responsabilizări a procurorilor care instrumentează cazurile sesizate de corupție s-au materializat prin zeci de audieri ale persoanelor învinuite, termene de audiere mediatizate, dar ineficiente din punct de vedere practic, culminând cu neîntocmirea timp de doi ani a unor rechizitorii de trimitere în judecată.

Pe de altă parte, închiderea sau deschiderea aleatorie a unor cauze, generate de plângeri penale, a generat grave încălcări ale drepturilor omului. Sub acest aspect, din cauza refuzului de a înainta justiției rechizitoriul și actele de urmărire penală într-un termen rezonabil de la data sesizării și audierii învinuitului, s-au produs îngrădiri ale dreptului la acces la justiție.

De asemenea, lipsa unei reglementări clare cu privire la durata instrumentării cazurilor de corupție, care astfel se pot prelungi _sine die_ chiar dincolo de termenele prescripției penale, poate induce anumite abuzuri care pot fi calificate ca înfrângeri ale principiului constituțional statuat la art. 21, accesul liber la justiție. Cercul vicios creat de situația actuală este complet.

Dacă eventuala contracarare a plângerii penale adresate instituțiilor speciale anticorupție se face prin depunerea unei plângeri pentru denunț calomnios de către o persoană învinuită care atrage competența aceleiași instituții anticorupție, instituția care instrumentează plângerea considerată denunț calomnios este învestită și cu instrumentarea plângerii penale.

Acum nu ne citiți toată expunerea, că am citit-o...Vă rog eu mult de tot.

Domnul senator Dan Mircea Popescu se întreba dacă are aceeași copie.

Domnul președinte Eckstein Kovács, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Raportul este de admitere la forma adoptată de Camera Deputaților și, în esență, este de respingere a propunerii legislative. Guvernul nu susține această inițiativă legislativă care, după părerea mea, de altfel, are unele rațiuni nobile, dar, în forma prezentată, nu este susținută de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Camera decizională.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Katalin Kibedi. Poate Guvernul s-a răzgândit.

Microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Argumentele care rezultă din punctul de vedere comunicat de Guvern de a nu susține această inițiativă legislativă sunt cele care se referă, în primul rând, la un paradox, pentru că inițiativa legislativă dorește o accelerare a combaterii corupției, dar în măsura în care fixăm termenelimită de numai un an în cauze care deduse urmăririi penale ar fi imposibil, prin complexitatea lor, de administrat probe, bunăoară, mă refer la cazurile unde sunt necesare expertize, unde se solicită contraexpertize, unde trebuie puse de acord aceste expertize, de fapt, ar face imposibilă rezolvarea cauzei, întrucât în inițiativa legislativă se propune ca, atunci, să se dea soluție de scoatere din evidența parchetului a dosarului respectiv. Dar ceea ce este esențial de reținut este acea încălcare a principiului liberului acces la justiție, întrucât nu ar mai permite celorlalte părți din proces să atace soluția procurorului în instanță.

Pe de altă parte, ar fi încălcat, indirect, și dreptul la apărare, întrucât interdicția de a da curs unor probe solicitate în apărare și care sunt justificate din nou nu este admisibilă din punctul de vedere al Constituției României.

Pentru aceste considerente, susținem raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Pentru că țin foarte mult la doamna deputat Anca Petrescu, o singură sugestie: consultați un jurist bun atunci când redactați un proiect de lege. Nu poți să spui „prevedere în scopul accelerării combaterii corupției”. Aceasta se pune în expunerea de motive. Aici intri pe subiect direct, art. 1, articol coordonator, după care avem două-trei articole de reglementare.

Vă mulțumesc foarte mult.

Senatul este Cameră decizională, legea este organică. Luni se supune la vot raportul, dacă e cazul și legea.

La punctul 30 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea

legislativă pentru modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Inițiatori, P.R.M., P.S.D. Domnul senator Funar susține. Microfonul 8, vă rog. Vă ascultăm.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea noastră legislativă a fost generată de o realitate faptică, respectiv am constatat și mass-media a aflat și a mediatizat mult faptul că s-au plătit, din bani publici, zeci de milioane de lei, în fiecare lună, la trei dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv trei membri de drept: ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Mai ales fostul ministru al justiției, doamna Monica Macovei, a lipsit la nenumărate ședințe ale Consiliului Superior al Magistraturii, dar nu s-a sfiit să încaseze indemnizația de 25 de milioane de lei pe lună, apoi a crescut la 33 milioane de lei pe lună, cât a unui senator sau deputat, pentru nemuncă.

La discuțiile care au avut loc în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, unde a fost invitată la cererea semnatarilor acestei propuneri legislative, doamna ministru, atunci, a spus că renunță la o asemenea indemnizație, nu este firesc să primească o asemenea indemnizație, la fel ca și ceilalți 16 membri ai C.S.M., care desfășoară o activitate permanentă în cadrul C.S.M. și beneficiază de indemnizația prevăzută de lege. Ceilalți trei pe care i-am amintit primesc, lunar, pentru activitatea desfășurată o indemnizație substanțială care este de cel puțin două ori mai mare decât a președintelui României, domnul Traian Băsescu.

Prin legislația actuală, acești trei membri de drept ai C.S.M.-ului beneficiază de circa 33 milioane lei, în plus, adăugându-se la cei 150 sau 200 de milioane lei pe lună, cât primesc de la locul de muncă de bază.

Noi am propus și insistăm să intrăm în normalitate și pentru cei care nu muncesc și primesc bani degeaba, pentru că s-a constatat și confirmat că nu au participat decât sporadic la ședințele C.S.M., ca acești trei membri să nu mai beneficieze de indemnizație.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Și eu vă mulțumesc.

Eu vreau doar să vă atenționez, apropo de expunerea de motive, că aveți o problemă cu domnul Chiuariu, pentru că ați scris aici: trei membri C.S.M., inclusiv „doamna ministru a justiției”. Poate știți ceva și eu nu știu. Este o glumă, bineînțeles!

Domnul președinte Eckstein Kovács, vă rog să prezentați raportul comisiei.

Pe lângă avizul negativ al C.S.M.-ului și al Consiliului Legislativ, inițiativa legislativă a rămas și fără obiect, între timp modificându-se legislația.

Ca atare, constatând că face parte din categoria legilor organice și Senatul este Cameră decizională, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, în unanimitate, un raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Doamna secretar de stat Katalin Kibedi, microfonul 9.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Argumentele expuse pentru a nu se mai acorda indemnizație membrilor de drept ar trebui combătute prin faptul că din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte nu numai membri care desfășoară o activitate cu caracter permanent, ci și membri care desfășoară o activitate cu caracter nepermanent, fiind dreptul lor de opțiune dacă renunță sau nu la statutul de judecător. Menționez că, la ora actuală, sunt inclusiv președinți de instanță care sunt membri ai acestui consiliu și care au salarizare superioară pentru acest considerent și totuși au această indemnizație. În afara acestui argument, este un lucru pe care l-am semnalat în comisie, dacă abrogăm, pur și simplu, acest articol, deși expunerea de motive se limitează strict la membrii de drept, ar însemna, pentru că au aceeași reglementare, ca și reprezentanții societății civile să piardă această indemnizație, lucru la care inițiatorul nu s-a extins și nu a motivat de ce reprezentanții societății civile nu ar trebui să beneficieze de această indemnizație.

Pentru aceste considerente, susținem în continuare prevederile acestui articol.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt, dacă sunt?

Domnul senator Vasilescu, vă rog să mă scuzați, nu v-am observat!

Aveți cuvântul. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, eu aș vrea să clarificăm o problemă în legătură cu expunerea de motive. Vă rog să luăm act, să consemnăm că, la 14 septembrie 2006, sub numărul 866, această inițiativă legislativă a fost înregistrată la Biroul permanent al Camerei Deputaților, Camera Deputaților fiind prima Cameră sesizată. Tot ceea ce este în expunerea de motive, la data respectivă, era corect. Asta o fac așa, colegial, pentru inițiatori, pentru că asta este situația.

Dacă-mi permiteți, acum, puțin și pe fond. Problema este soluționată pentru această categorie, deci membrii de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii. Sunt unul dintre cei

care au pledat dintotdeauna pentru o asemenea soluție și ar fi bine ca, ori de câte ori avem asemenea situații, în care trebuie să cumulăm niște bani publici pentru activități care, conform legii, ne revin, să nu facem greșeala de a le da de două ori bani pentru o treabă pe care trebuie să o facă pentru că așa e prevăzut în statutul funcției respective. Vă mulțumesc.

Domnul senator Funar, microfonul 8.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Încerc să răspund la constatarea dumneavoastră. Este adevărat că s-au schimbat miniștrii justiției. Noi, prin această propunere legislativă, doamnei fost ministru al justiției, Monica Macovei, am vrut să-i luăm doar ceea ce nu i se cuvenea, alții acum actualului ministru al justiției nu vor să-i ia indemnizația, ci vor să-i ia libertatea. E o mare diferență.

Eu m-am referit la faptul că, atunci când ați redactat, nu trebuia să vă referiți la persoană, „doamna ministru”, trebuia „inclusiv ministrul justiției”, că este doamnă, că este domn... Dar sigur, noi toți știam că e de un an și ceva...

Am încheiat, nu mai sunt luări de cuvânt. Eu îl apreciez deosebit de mult pe domnul senator Funar și speram că vine cu o inițiativă legislativă în care să ne ceară ca și președintele României, când participă la ședință, să primească această indemnizație, ca și ceilalți. Poate data viitoare. Gândiți-vă. Îi dați satisfacție și domnului Vasilescu cu treaba asta.

Luni, vot pe raportul de respingere. Legea are caracter organic, Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

La punctul 31 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Inițiatorul, domnul senator Ilie Petrescu, vă ascultăm cu cea mai mare dragoste. Microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României, republicată, o propunere legislativă venită de la colegii senatori Ilie Stoica, domnul general Mihail Popescu, Jan Vraciu, Cristian Cucuian, Ilie Petrescu, Valentin Dinescu...

Iertați-ne, vă rog. Vă rog să ne iertați, nu ne chinuiți! Avem în față toată lista cu inițiatori.

Am înțeles, dar voiam s-o citesc pentru stenogramă, domnule președinte.

Nu este cazul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Printre atribuțiile Jandarmeriei Române, având drept finalitate apărarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, se numără și aceea privind efectuarea celor necesare începerii urmăririi penale pentru infracțiunile constatate pe timpul executării misiunilor specifice.

Având în vedere aceste considerente, prezenta propunere legislativă vizează modificarea și completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea Poliției Judiciare, în sensul includerii ofițerilor și subofițerilor de jandarmi specializați în rândul organelor de cercetare ale Poliției Judiciare.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc foarte mult.

Domnul președinte Eckstein Kovács Péter prezintă raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Raportul comun este un raport de respingere, votat cu majoritate de voturi. Din considerente se reține că rolurile Jandarmeriei și Poliției, prin atribuțiile stabilite de lege, sunt complementare, o suprapunere a acestora nu se justifică.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a transmis aviz favorabil, iar Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități a avizat negativ propunerea legislativă. Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri. Proiectul are caracter de lege organică, iar Senatul este Cameră decizională.

## Mulțumesc foarte mult.

Să vedem dacă Guvernul păstrează punctul de vedere. Domnule secretar de stat Alexandru Mircea, aveți cuvântul. Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține inițiativa legislativă. Dacă s-ar adopta o asemenea lege, ea ar contraveni prevederilor art. 207 și art. 208 din Codul de procedură penală, care vizează competențele în materie de cercetare penală, și orice demers legislativ având ca obiect acordarea de competențe de cercetare penală ofițerilor și subofițerilor din cadrul Jandarmeriei Române ar contraveni concepției generale de specializare a competențelor autorităților publice din România, abilitate să vegheze la respectarea legii.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt? Domnule senator Popescu Mihail, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Noi am mai discutat o dată această problemă. S-a stabilit să o reluăm în discuție, dar pe marginea unor reglementări din structurile similare Jandarmeriei din țările europene — și

era vorba despre Franța, Italia, Spania — unde sunt asemenea reglementări. De asemenea, cred că și acestea sunt structuri militarizate, nu cred că sunt structuri civile Jandarmeria franceză, Carabinierii italieni. Toate argumentele care s-au adus prima dată în raport au fost respinse, pentru faptul că nu erau bine motivate. Există numai un singur lucru: ambiția poliției de a face numai ea lucrul acesta. Aceasta este toată treaba. În rest, asistăm la niște lucruri grotești, sunt jandarmii pe stadioane, îi bat huliganii pe jandarmi, aceștia fac primele cercetări, le dau poliției, poliția nu-l identifică pe huligan, și săptămâna viitoare tot acela care face scandal este acolo, pe stadion. La fel, îl prinde jandarmul pe cel cu căruța de lemne, îl dă poliției, nu mai apare în acte că este peste o tonă, ci îi scrie acolo că erau peste 950 kilograme, nu mai este o faptă și, ca atare, oamenii aceștia sunt puși într-o situație extraordinar de dificilă.

De aceea, v-aș ruga să fie retrimis la comisie proiectul de lege, să reanalizăm acest lucru și să dăm o soluție corespunzătoare. Aceasta este propunerea mea.

Menționez că sunt două comisii care au dat raport. Domnule Eckstein, aveți cuvântul.

Nu mă opun, este o cerere formulată și urmează să ne pronunțăm, cred, luni asupra acestei cereri de retrimitere.

Nu am nimic împotrivă. Sigur, problema este dacă apare vreo noutate. Nu sunteți de acord cu retrimiterea? Pentru stenogramă...

## Domnule președinte,

Și pentru stenogramă, Grupul parlamentar al P.R.M. solicită aceeași chestiune ca și Grupul parlamentar al P.S.D. Vreau să prezint plenului următorul lucru: mi se pare că, la nivelul Ministerului Internelor și Reformei Administrative, domnul ministru David, senator P.N.L. și membru al Guvernului Călin Popescu-Tăriceanu, s-a fixat pe Jandarmerie, vrea s-o desființeze de tot, din informațiile pe care le am acum. Și este o chestiune foarte periculoasă pentru activitatea viitoare privind ordinea și...

Domnule senator, dacă retrimitem la comisie, scuzați-mă, dar iertați-ne, că mai avem puncte pe ordinea de zi de discutat. Data viitoare, pe raportul suplimentar, discutați problemele acestea referitoare la Jandarmerie.

Am înțeles, domnule președinte.

## Mulțumesc foarte mult.

Deci luni se va propune vot pentru retrimiterea la comisie, lege organică. Dacă nu se aprobă, se supune la vot raportul de respingere, după care, dacă este cazul, propunerea legislativă.

La punctul 32 din ordinea de zi, este înscris Proiectul de lege privind modificarea art. II din Legea nr. 249/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Vă rog, de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului este cineva?

Da.

Inițiatorii sunt?

Nu este niciunul.

Domnul Relu Fenechiu nu este prezent, a fost anunțat. Vă rog, domnule senator, prezentați dumneavoastră raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.

## Mulțumesc, domnule președinte.

La acest proiect de lege Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, deși a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, a hotărât, cu 7 voturi împotrivă, elaborarea unui raport de respingere, pe care-l propune plenului Senatului, dat fiind faptul că ne aflăm în situația în care termenul de 45 de zile de la publicarea Deciziei nr. 61/18.01.2007 a fost depășit, astfel că proiectul de lege nu mai are obiect, deoarece dispozițiile art. II din Legea nr. 249/2006 au fost abrogate.

Prin obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc foarte mult.

S-a reținut, Guvernul este acord.

Sunt luări de cuvânt? Nu este cazul.

Luni, votul pe raportul de respingere, după care, dacă este cazul, proiectul de lege.

La punctul 33 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind înființarea comunei Tescani, județul Bacău. Avem inițiatorii aici? Nu sunt.

Vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

S-a primit la această propunere legislativă un aviz negativ din partea Consiliului Legislativ și un aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Ca atare, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a întocmit un raport de respingere, cu majoritate de voturi, deoarece rezultatele referendumului au constatat o prezență la vot de 23% din numărul persoanelor înscrise în listă pentru referendum. Este, de asemenea, o lege organică.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc foarte mult.

Din partea Guvernului, aveți cuvântul, domnule secretar de stat Mircea Alexandru.

Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, în punctul de vedere exprimat, spune că susține adoptarea propunerii legislative sub rezerva însușirii unor observații de la punctul 2. La punctul 2 se semnala absența documentației din care să rezulte că sunt întrunite condițiile legale. Nici până la acest moment această documentație nu a fost prezentată și, prin urmare, nu rezultă că ar fi îndeplinite condițiile legale. De aceea, acum trebuie să susținem respingerea propunerii legislative.

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri sunt?

Domnule senator Funar, vă rog frumos, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Grupul parlamentar al P.R.M. susține această propunere legislativă. Am avut și eu șansa să ajung în această localitate, am discutat cu autoritățile de la nivelul Consiliului Județean Bacău, cu cele din satul Tescani, așa este acum, am avut întâlnire și cu o parte dintre cetățenii acestei localități. Mi-au relatat faptul că în mod abuziv a fost desființată această localitate în care a trăit George Enescu, în care se află Casa memorială „George Enescu”. Cetățenii doresc reînființarea acestei comune. Se pune problema de a se reînființa comuna Tescani, care a existat și a fost abuziv desființată. Există voința cetățenilor din satul respectiv, dar, la nivel de comună, sunt alte lucrături, alte interese politice și așa mai departe și ori de câte ori s-ar face referendumul acesta în comuna înființată în regimul comunist ajungem la același rezultat sau unul apropiat de acesta.

Este nevoie de o voință politică și, în memoria lui George Enescu, cred că se cuvine, doamnelor și domnilor senatori, să facem dreptate și prin lege să fie reînființată această comună.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc foarte mult, domnule Funar.

Mai sunt și alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Stimați colegi,

Este lege organică, Senatul este Cameră decizională. Se va supune la vot luni raportul de respingere și, dacă se votează, se respinge legea, dacă nu, se supune la vot și legea.

La punctul 34 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995, republicată.

Este o propunere legislativă.

Avem raport suplimentar, nu?

Domnule senator Cismaru, aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

Să ascultăm ce ne spune Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport în raportul suplimentar.

Domnule președinte,

Comisia a reluat în discuție această propunere legislativă și își păstrează punctul de vedere, adică păstrează raportul de respingere, având în vedere că, potrivit legii, cheltuielile pentru transportul elevilor se fac prin finanțarea de bază, respectiv prin unitățile de învățământ preuniversitar, și nicidecum prin inspectorate sau prin Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Apoi, este vorba despre faptul că dacă ministerul a găsit bani și a distribuit aceste microbuze, acum se cer bani pentru combustibil și urmează să se ceară bani și pentru șoferi.

Chiar dacă Guvernul a dat un aviz pozitiv, comisia rămâne la ideea că este bine să se respingă, pentru că legislația actuală are în vedere rezolvarea transportului elevilor și dascălilor din localitatea unde trăiesc spre localitatea unde este școala în care învață, respectiv au activitate de dascăli.

Mulțumesc foarte mult.

Ministerul își păstrează același punct de vedere pe care l-ați auzit, favorabil, da?

Vă rog, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Este lege organică, Senatul este Cameră decizională.

Luni se va supune la vot raportul de respingere, și, după caz, votul pe lege.

Stimați colegi,

Avem o notă de sesizare a Curții Constituționale, pe care v-o prezint:

— Lege pentru completarea art. 7 din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate;

— Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Vă mulțumesc mult pentru prezență. Am epuizat ordinea de zi. Am încheiat ședința noastră de astăzi.

Mulțumesc domnilor secretari pentru sprijin și vă doresc activitate bună în circumscripții.

Domnule senator Mario Oprea, vă mulțumesc pentru participarea activă.

## _Ședința s-a încheiat la ora 13,05._

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202375]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 124/1.X.2007 conține 32 de pagini.**

Prețul: 8,00 lei