Florian Popa

Domnule președinte, Stimați colegi,

La 15 septembrie în întreaga lume a fost celebrată Ziua Internațională a Democrației, zi instituită de Națiunile Unite în 2007 și cu o valoare simbolică cu totul specială pentru parlamente și membrii acestora.

Alegerea de către Națiunile Unite a zilei de 15 septembrie este, în fapt, recunoașterea de către Uniunea Interparlamentară, în septembrie 1997, a Declarației Universale privind Democrația, document care reafirmă principiile fundamentale ale democrației, iar Parlamentul devine instituție emblematică ce înglobează esența însăși a societății constituite pe baze democratice.

Pentru noi, parlamentarii români, a devenit deja o tradiție să evocăm Ziua Internațională a Democrației, atât în Senat, cât și în Camera Deputaților, la inițiativa și prin acțiuni propuse de Comitetul director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

În 1997, parlamentarii lumii adoptau, la Cairo, sub egida Uniunii Interparlamentare, Declarația Universală privind Democrația, în care afirmau că democrația este un ideal cu valoare universală și, în același timp, un obiectiv către care trebuie să tindem permanent.

Democrația nu poate exista fără respectarea pluralismului politic, iar dacă opiniile politice diferite conduc uneori la controverse, acesta este un preț acceptabil pentru democrație, atâta vreme cât controversele se rezolvă prin dialog.

Pornind de la ideea că ceea ce diferențiază democrația de alte filozofii politice este principiul și practica rezolvării disputelor în primul rând prin dialog, Uniunea Interparlamentară a propus pentru ediția 2012 a Zilei Internaționale a Democrației tema „Dialog și implicare – elemente centrale ale democrației”.

Din perspectivă politică și parlamentară, dialogul îmbracă mai multe forme: dialogul între instituția parlamentară și cetățeni; dialogul parlamentarilor cu cetățenii pe care îi reprezintă.

Parlamentul este, prin excelență, forumul în care pluralitatea de opinii trebuie să se facă auzită. Diversitatea opiniilor, respectul reciproc și dialogul care conduce la înțelegere și compromis sunt elemente definitorii ale activității parlamentare, pentru că în politică nimeni nu este deținătorul adevărului absolut.

Prin urmare, avem responsabilitatea de a asigura includerea în dezbaterea parlamentară a tuturor vocilor. Adesea, capacitatea noastră de a asculta și de a înțelege este cel puțin la fel, dacă nu mai importantă decât capacitatea de a vorbi.

Solidaritatea instituției parlamentare – cea mai reprezentativă pentru diversitatea unei societăți – este dată de măsura în care se adaptează și evoluează în concordanță cu așteptările populației.

Dacă ar fi să evocăm rezultatele unui studiu recent despre evoluția reprezentării parlamentare la nivel mondial, realizat de Uniunea Interparlamentară și Programul ONU pentru Dezvoltare și la care au contribuit parlamente și parlamentari de pe toate continentele, principala constatare este aceea că influența reală a cetățenilor asupra dezbaterilor parlamentare rămâne în continuare limitată și este percepută ca atare.