Daniel-Liviu Toda

Supunerea la votul final a: – Proiectului de hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 74/2020 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PHCD 19/2023; adoptat); – Propunerii legislative pentru instituirea zilei de 30 noiembrie ca Ziua națională a tezaurului uman viu (Pl-x 620/2022; adoptată); – Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de garanție dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 ianuarie 2023, privind garantarea în procent de 100% a obligațiilor aferente Acordului de împrumut (Proiect privind consolidarea instituțională și rezistența plasei de siguranță financiară) dintre Fondul de garantare a depozitelor bancare și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de 406.000.000 EUR (PL-x 189/2023; adoptat); – Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 134/2022 privind unele măsuri în vederea protejării consumatorului final în ceea ce privește utilizarea materialelor lemnoase și a produselor derivate din lemn, pentru încălzirea locuinței în sezonul rece (PL-x 707/2022; adoptat); – Proiectului de lege privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane în România (PL-x 578/2021; adoptat); – Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 354/2022; adoptat); – Moțiunii simple inițiate de 56 de deputați (MS 3/2023; respinsă) 38–40

330 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

Domnule președinte, Stimați colegi,

Noua Lege a dialogului social nr. 367/2022, inițiativă a PSD, a intrat în vigoare în data de 25 decembrie 2022, după ce a fost votată de parlamentarii coaliției. Din păcate, așa cum am subliniat în nenumărate rânduri, nu se mai regăsește prevederea din legea anterioară, pe care o abrogă. Aceasta stabilea tribunalele drept instanțe competente material pentru soluționarea conflictelor de muncă.

Această lipsă naște o problemă de competență între judecătorii și tribunale. Cu alte cuvinte, când un angajat este concediat sau nu își primește salariul, avem un conflict de muncă și salariatul poate să se adreseze justiției. Doar că astăzi va fi plimbat de la o instanță la alta.* Pentru a evita această problemă gravă, imediat ce a început sesiunea legislativă, am depus un proiect de lege pentru completarea Legii nr. 367.*

În ciuda numeroaselor avize favorabile, tocmai Guvernul, cel care ar trebui să fie interesat să repare această greșeală, este cel care a comunicat un punct de vedere negativ. Pare incredibil că Executivul dorește perpetuarea acestei probleme din justiție.

În contextul ședinței

Cunosc părerea unor colegi juriști

1

2

care consideră că reglementarea conflictelor de muncă trebuie să fie făcută de Codul muncii. Însă, până când se va interveni asupra acestei legi esențiale, soluția la îndemână era, evident, reglementarea sa prin Legea dialogului social.*

Repet, așa cum o făcuse legea anterioară.

Liberul acces la justiție este garantat de Constituție.* Dar ce acces e acela când, astăzi, tribunalele nu mai au temei juridic pentru a soluționa conflictele de muncă? Ce stat de drept este acela în care cererea de chemare în judecată a unui cetățean este plimbată de la o instanță la alta, fiindcă legea nu prevede expres cui îi revine competența de a o judeca? Ce guvern este acela care, în fața unei soluții simple la această problemă, i se opune?

Avem nevoie de o justiție funcțională pentru un stat de drept! Și toate puterile în stat trebuie să colaboreze în interesul cetățeanului și al statului de drept. Vă mulțumesc.