Miron Tudor Mitrea

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu am știut ce deschid ca dezbatere atunci când am spus un lucru simplu, plin de bun-simț, și anume că la o cerere de reexaminare trimisă de președinte nu are rost și nu există procedură de urgență din moment ce regulamentul spune că în termen de 30 de zile trebuie dezbătută.

Nu am intrat în alt subiect în momentul în care am venit eu la acest microfon, dar discuțiile care au apărut ulterior îmi creează și mie posibilitatea să răspund la două-trei probleme ridicate și să-mi spun punctul de vedere.

Întreba un coleg de-al nostru dacă propunerea președintelui Băsescu de modificare a vârstei de pensionare are legătură și cu alt articol. Are legătură cu multe articole. Are legătură directă cu stagiul de cotizare, are legătură directă cu punctul de pensie, are legătură cu o întreagă filozofie a legii în același timp. Eu personal nu sunt de acord cu modificarea vârstei de pensionare, așa cum a propus-o președintele Băsescu. Sigur, este și o greșeală să modifici numai vârsta de pensionare, lăsând stagiul de cotizare neschimbat, egalizat. Bun, sigur, asta îmi arată mie un lucru, care este evident pentru toată lumea: președintele Traian Băsescu nu a trimis legea înapoi ca să se modifice vârsta de pensionare, Domnia Sa, cu două-trei săptămâni înainte de adoptarea legii, și-a exprimat public sprijinul pentru vârstă egală la bărbați și la femei. Grupurile parlamentare de la Camera Deputaților, că la Senat nu am apucat să discutăm foarte serios – chiar și aici, am discutat în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială –, au fost pentru egalizarea celor două vârste de pensionare.

Sigur, nu-mi permit să fiu nerespectuos să spun că nu a arătat foarte bine ca, imediat după ce președintele Băsescu a spus că nu mai vrea 65-65, ci își dorește 63-65, să văd pleiada de lideri ai dumneavoastră afirmând că brusc au descoperit că 63 este bine. Nu face bine niciunui politician din România să vedem asemenea poziții.

Ați avut și doi lideri, ale căror nume nu vreau să le subliniez, care au fost mult mai rezonabili în poziția publică, măcar și-au păstrat șira spinării dreaptă, așa cum ar trebui să o facem toți, dar asta este o observație pe care îmi permit să o fac fiindcă am postura necesară.

Pentru colega noastră, doamna senator Boagiu, vreau să-i amintesc că Fondul Monetar Internațional, prin vocea reprezentantului României la Fondul Monetar Internațional, a spus că, din moment ce legea a trecut de Curtea Constituțională, România și-a îndeplinit sarcina asumată față de Fond, aceea ca legea să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului. Legea a trecut prin cele două Camere ale Parlamentului și Fondul Monetar Internațional a acceptat că această sarcină a fost îndeplinită. Deci nu mai avem o presiune din acest punct de vedere.

Închei făcând referire la același subiect la care s-a referit colegul meu Vosganian. Noi nu avem o lege și vorbim despre „legea votată în Parlament”, noi avem un text propus de Guvern pe care nu l-a votat nicio Cameră a Parlamentului, deci noi ne referim greșit la lege. Trebuie să ne referim la textul legii care a fost pus, la un moment dat, în discuția Parlamentului.