Stenogramă plen

## Stimați colegi,

Întrucât nu sunt absolut convins că suntem în cvorum, vă rog să-mi permiteți, înainte de a deschide lucrările, să-l rog pe domnul secretar Gheorghe David să facă apelul nominal.

Bună dimineața tuturor!

Vă spunem noi cine este prezent.

Ca să nu greșesc, am să strig catalogul.

|Albert Álmos|prezent| |---|---| |Andrei Florin Mircea|prezent| |Andronescu Ecaterina|prezentă| |Antonescu George Crin Laurențiu|absent| |Arcaș Viorel|prezent| |Ariton Ion|Guvern| |Badea Viorel Riceard|absent| |Banias Mircea Marius|prezent| |Bara Ion|prezent| |Bașa Petru|prezent| |Bădescu Iulian|prezent| |Bălan Gheorghe Pavel|prezent| |Belacurencu Trifon|prezent| |Berca Gabriel|prezent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Bîgiu Marian Cristinel|prezent| |Bîrlea Gheorghe|prezent| |Blaga Vasile|absent| |Boagiu Anca Daniela|prezentă| |Boitan Minerva|prezentă| |Bokor Tiberiu|prezent| |Borza Dorel Constantin Vasile|prezent| |Bota Marius Sorin Ovidiu|prezent| |Calcan Valentin Gigel|prezent| |Câmpanu Liviu|prezent| |Chelaru Ioan|prezent| |Chirvăsuță Laurențiu|prezent| |Chivu Sorin Serioja|absent| |Cibu Constantin Sever|absent| |Cinteză Mircea|absent| |Coca Laurențiu Florian|prezent|

Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus prezent Crăciun Avram prezent Cseke Attila Zoltán Guvern Daea Petre prezent David Cristian absent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian absent Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György absent Găină Mihăiță prezent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu absent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond absent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru delegație Măgureanu Cezar Mircea prezent Mărcuțianu Ovidius prezent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban prezent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre absent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicula Vasile Cosmin prezent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest învoire Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian absent Prunea Nicolae Dănuț prezent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe absent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai absent Șova Dan Coman absent Tămagă Constantin prezent Toma Ion absent Țopescu Cristian George prezent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin prezent Vasilescu Lia Olguța prezentă Verestóy Attila prezent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc domnului senator Gheorghe David.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, ca să începem ședința de astăzi.

Declar deschisă ședința Senatului din 13 octombrie 2010.

Lucrările vor fi conduse de mine, temporar, și apoi de domnul președinte Mircea Dan Geoană, asistați de domnii secretari Gheorghe David și Cornel Popa.

Suntem în cvorum.

O să vă comunic imediat și prezența.

85 de senatori sunt prezenți.

Vă propun să începem prin aprobarea ordinii de zi.

Vă supun aprobării ordinea de zi.

Proiectul îl aveți în mapele dumneavoastră.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cristian Rădulescu, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Vă rog, domnule senator, microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ar fi mai multe propuneri pentru modificarea ordinii de zi de astăzi, pe care o să vi le prezint pe rând.

În primul rând, avem un proiect de lege pe care îl considerăm important – L650/2010 – Proiectul de lege privind unele măsuri de expropriere în vederea realizării unor obiective de interes național, local și județean, la care a fost...

Domnule senator Rădulescu, la ce număr figurează?

Vă spun acum. La acest proiect de lege a fost elaborat raportul, a fost distribuit și dorim să-l includem pe ordinea de zi la punctul 6. Aceasta este o primă propunere și rog colegii să se pronunțe, prin amabilitatea dumneavoastră.

Am înțeles. Stimați colegi,

Domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL, a solicitat înscrierea pe ordinea de zi a unui proiect de lege care este înregistrat la Senat cu nr. L650/2010. Acest proiect de lege nu a fost înscris pe ordinea de zi, întrucât nu erau gata toate procedurile. Avem, la ora actuală, și raportul, deci, din punctul meu de vedere, nu sunt probleme.

Domnul senator Toni Greblă și, după aceea, domnul senator Puiu Hașotti.

Domnul senator Greblă, microfonul 4, domnul senator Hașotti, microfonul 2, iar domnul senator Daea la microfonul „confiscat” temporar de domnul senator Greblă, deci tot la microfonul 4.

Domnule senator Greblă, aveți cuvântul.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am văzut astăzi de dimineață raportul pe care Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări l-a întocmit pentru susținerea punctului 2 din ordinea de zi. Având în vedere că ieri am terminat la ora 13.30–14.00 ședința comisiei, că raportul, care este destul de voluminos, are 5-6 pagini, a fost întocmit în grabă și în el s-au strecurat câteva erori materiale, vă rog să luați act de cererea noastră de a retrimite dosarul la comisie pentru refacerea raportului pentru săptămâna viitoare, luni, eventual.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Puiu Hașotti, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu propunerea făcută de domnul senator Cristian Rădulescu, suntem de acord cu propunerea pe care a făcut-o Domnia Sa.

Sigur, luăm act că raportul nu a stat deloc la casetele senatorilor, conform Regulamentului Senatului, dar, dacă există un consens politic pe această chestiune, noi nu avem nimic împotrivă. Este un proiect important și suntem de acord cu propunerea făcută de domnul senator Cristian Rădulescu, și anume să-l discutăm astăzi la punctul 6 din ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Daea, după care urmează domnul senator Titus Corlățean.

Domnul senator Daea. Microfonul 4, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea domnului senator Rădulescu face parte din exercițiul nostru de început al fiecărei zile de lucru. Rugămintea ar fi ca această inițiativă legislativă să fie trecută nu la punctul 6, ci să fie trecută la punctul 10 din ordinea de zi, ca să avem și noi timp să ne uităm, în această perioadă, pe acest act normativ, pentru a putea vota în cunoștință de cauză și pentru a putea da un act normativ cum se cuvine.

Uneori, graba ne-a dus în eroare. Să nu repetăm acest lucru.

Suntem de acord.

Vă mulțumesc foarte mult. Domnul Titus Corlățean. Microfonul 4.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În fapt, mă refeream la punctul 6 care este pe ordinea de zi. Poate părea doar un acord internațional oarecare, însă el este legat – și spun colegilor – de un proiect extrem de important, care se va dezvolta în România, care va genera dezvoltare tehnologică, un proiect realmente esențial și unicat.

De aceea eu insist, cel puțin la nivelul meu, ca senator, ca punctul 6 din ordinea de zi să rămână punctul 6 și să putem ratifica pentru că este și un termen limită. Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Doresc să reamintesc tuturor colegilor că, la ședința Biroului permanent, domnul secretar de stat Valentin Iliescu, din partea Guvernului, a cerut introducerea cu prioritate pe ordinea de zi a acestui proiect pe care l-ați menționat.

Am înțeles că domnul senator Cristian Rădulescu este de acord cu înscrierea Proiectului de lege privind unele măsuri de expropriere în vederea realizării unor obiective de interes

național, local și județean (L650/2010) la punctul 10 din ordinea de zi, cum a propus domnul senator Daea.

În consecință, avem două propuneri în legătură cu care o să vă rog să vă pronunțați.

Prima este introducerea Proiectului de lege privind unele măsuri de expropriere în vederea realizării unor obiective de interes național, local și județean la punctul 10 din ordinea de zi – propunere venită din partea Grupului parlamentar al PDL, susținută într-o antantă, într-adevăr, de remarcat din partea opoziției, de domnul senator Puiu Hașotti, din partea Grupului parlamentar al PNL și, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, de domnul senator Petre Daea.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra solicitării venite din partea Grupului parlamentar al PDL.

Rog secretariatul tehnic să distribuie cât mai rapid posibil copii ale rapoartelor respective pentru domnii senatori.

A doua propunere de modificare a fost cea a domnului senator Toni Greblă, care propune retrimiterea la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a raportului privind numirea membrilor în Consiliul Național de Integritate și, în consecință, scoaterea de pe ordinea de zi a punctului 2.

Sunt și alte puncte de vedere?

Dacă nu sunt,

Îmi cer scuze față de distinsele personalități care au fost propuse pentru a face parte din Consiliul Național de Integritate și care au venit în sală înaintea noastră.

Urmează să vă anunțăm ulterior despre reprogramarea acestui punct.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

Domnul senator Cristian Rădulescu.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Continui seria propunerilor.

La punctele 33 și 34 din ordinea de zi sunt două ordonanțe de urgență ale Guvernului pe care le-aș vedea, pentru eficiență, grupate cu celelalte care sunt ceva mai jos pe ordinea de zi, și anume le-aș introduce la punctele 17 și 18, ca să tranșăm toate ordonanțele care sunt din partea Guvernului într-o primă urgență, într-un calup.

Deci punctele 33 și 34 din ordinea de zi să fie înscrise la punctele 17 și 18.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

În legătură cu propunerea domnului senator Rădulescu există observații?

Dacă nu sunt, supun la vot propunerea ca punctele 33 și 34 din proiectul ordinii noastre de zi să fie înscrise la punctele 17 și 18 din ordinea de zi.

Corect, domnule senator Rădulescu?

Domnule senator Cristian Rădulescu, acum înțeleg că vin propunerile adevărate! Vă rog, microfonul central.

Domnule președinte,

Cu viteza dumneavoastră de gândire, ați remarcat imediat acest lucru.

O altă propunere pe care dorim să o facem este legată de punctul 3 din ordinea de zi, respectiv Proiectul de hotărâre privind înființarea Comisiei de anchetă având drept scop investigarea condițiilor de legalitate a tranzacțiilor încheiate de autoritățile publice din România cu Daimler AG, în perioada 2007–2008.

Am beneficiat ieri de o expunere din partea domnului vicepreședinte Voiculescu referitoare la motivele înființării acestei comisii. Dânsul ne-a spus, practic, că a făcut demersuri la Ministerul Justiției și apoi la Procuratura Generală pentru a obține informații mai concrete referitoare la obiectul acestei anchete. Nu a obținut încă informațiile.

În Biroul permanent s-au exprimat puncte de vedere cum că pentru a obține un răspuns de la Procuratura Generală nu este necesară înființarea unei comisii de anchetă a Senatului, aceasta nu are cum să-i obțină informațiile pe care le dorește.

Nu suntem absolut deloc împotriva aflării oricăror informații care să ajute la stabilirea adevărului dorit de dânsul, dar, dacă ne aplecăm puțin asupra acestei chestiuni, vedem că nu avem de ce să facem o comisie de anchetă pentru ca procurorul general să-i dea dânsului răspunsul.

Ne asociem, în mod oficial, demersului dânsului pentru obținerea informațiilor pe care le dorește – facem această declarație publică, oficială –, dar să mai facem încă o comisie de anchetă a Senatului înseamnă să aruncăm în derizoriu obiectul activității noastre.

De aceea propunem ca punctul 3 să fie scos din ordinea de zi.

Vă mulțumesc. Comentarii?

Vă rog, domnule senator Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Microfonul central.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mai întâi, aș vrea să spun că din motivarea făcută de domnul senator Voiculescu rezultă că dumnealui a făcut demersurile necesare obținerii unui punct de vedere de la Ministerul Justiției și Parchetul General. Din păcate, ambele demersuri au rămas fără rezultat.

Al doilea lucru pe care trebuie să-l spunem foarte ferm este acela că această comisie de anchetă nu are drept scop obținerea unui răspuns de la autoritățile americane. Cred că, dacă citim denumirea comisiei și titlul proiectului de hotărâre – Comisie de anchetă având drept scop investigarea condițiilor de legalitate a tranzacțiilor încheiate de autoritățile publice din

România cu Daimler AG, în perioada 2007–2008 –, constatăm faptul că această comisie de anchetă va avea niște sarcini cu mult mai largi decât obținerea unui răspuns de la autoritățile americane.

În al treilea rând, eu cred că, dacă suntem serioși în abordarea problemelor care țin de combaterea corupției, pentru că aici este vorba despre fapte de corupție, Partidul Democrat Liberal ar trebui să fie alături de noi în acest demers, și nu împotrivă, motiv pentru care noi, cei din Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, nu suntem de acord cu scoaterea de pe ordinea de zi a acestui punct.

Considerăm utilă, necesară și bine-venită o comisie de anchetă care, repet, privește analiza unor fapte de corupție sesizate printr-un raport al autorităților americane. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Alte comentarii?

Domnul senator Daea, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Microfonul 4, vă rog.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Ne este atât de proaspătă imaginea când domnul lider a propus introducerea pe ordinea de zi a unor acte normative pentru a reglementa, a clarifica, a lucra în Senatul României și, bineînțeles, Senatul României a aprobat introducerea pe ordinea de zi.

Nu pot să înțeleg – decât dacă este ceva care nu se prezintă în motivația domnului lider de grup parlamentar – de ce vine cu scoaterea de pe ordinea de zi, pentru că, în fond și la urma urmei, dacă am putea discuta despre programul de lucru, despre conținutul acestuia, am putea vedea foarte ușor – și e lesnicios în gândire – că această comisie doar se înființează și trebuie să o lăsăm să lucreze, dând informații nu altora, ci senatorilor României, acelora care reglementează, care au instrumentul de control și care trebuie să-l valorifice.

Gândesc că este o propunere fără substanța necesară și, de aceea, apelez la conștiința politică a membrilor PDL pentru a da un vot cum l-au primit mai devreme la propunerile pe care le-au făcut.

Nu am niciun motiv să cred că va fi altfel, decât dacă este altceva, ceea ce eu nu văd la această oră. Dacă are elemente suplimentare, domnul senator Rădulescu ne-ar putea spune. Dacă sunt altele motivele, atunci este obligat să le prezinte plenului Senatului, iar noi putem opera în cunoștință de cauză atunci.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Numai un moment, domnule Rădulescu.

A solicitat cuvântul domnul senator Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, pe care îl invit la microfon, după care vă invit pe dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Microfonul central, vă rog.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Cunoaștem cu toții părerea Partidului Democrat Liberal vizavi de senatorul Voiculescu.

Mai știm și faptul că în Statele Unite ale Americii această problemă a fost clarificată, iar acolo se vorbea și despre comisionul care s-a dat în România.

Sigur că sunt lucruri care unora li se par importante, alții cred că nu este bine să intrăm în acest joc, fiecare dintre cei care au o anumită părere are dreptate, dar avem în față o cerere pe care altă dată am aprobat-o și nu văd de ce încercăm acum să „protejăm” o afacere care, la nivel mondial, deja este recunoscută.

Poate este bine să știm și noi cum s-au achiziționat aceste autobuze, cine a luat comisionul, pentru că, așa cum am văzut eu că merg lucrurile, cred că ne vom alege doar cu această informație, pe care o vom avea și va fi discutată mult pe toate mijloacele mass-media, dar nu văd unde vor fi luate măsuri!

Cred că nu avem dreptul să obstrucționăm propunerea unui coleg care se referă la un caz concret. Nu vine să povestească, nu... Dacă ar fi avut posibilitatea pe care a menționat-o aici domnul senator Rădulescu, să ajungă la acest demers..., Procuratura Generală, Ministerul Public, Ministerul Justiției să facă demersul respectiv, nu am fi ajuns la această comisie. Deci suntem într-un impas pe care instituțiile statului l-au creat.

Ca atare, vă solicit acest vot și cred că în viitor vom putea să avem rezultatul unei comisii care să ne spună ce s-a întâmplat.

## Mulțumesc foarte mult.

Îi ofer cuvântul domnului senator Rădulescu, urmează liderul Grupului parlamentar al PNL din Senatul României, domnul senator Puiu Hașotti.

Este o galerie de lideri.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Microfonul central.

După aceea urmează domnul senator Verestóy, ca să fie complet.

Vă cer scuze.

Încep citându-l pe colegul Hașotti – „Dacă vrei să nu se afle ceva, fă o comisie de anchetă”.

Noi vrem să se afle și atunci nu facem comisia de anchetă, fiindcă această comisie, în mod sigur, va stârni doar un nor de praf, iar în urma acestui nor nu se va mai ști, la urma urmei, care este adevărul, ci doar că s-a discutat că cutare ar fi luat niște bani, chiar dacă se vor face investigațiile și vor fi făcute probatoriile respective că persoanele incriminate sau pe care doresc această comisie și această inițiativă să le incrimineze nu au nicio legătură cu speța respectivă.

Zicea domnul senator Daea de unele elemente suplimentare. Nu este cazul să intrăm în fond. Acum suntem doar la punctul zero al acestei inițiative de înființare a comisiei, dar o să-i dau totuși plăcerea, fiindcă, oricum, documentul va circula prin presă, să-i spun că este vorba, pur și simplu, de o confuzie bine speculată între numele a două societăți: Daimler AG este una și Mercedes-Benz

Türk A.S. este cu totul altceva, și avem din partea firmei din urmă, pe care am menționat-o, un răspuns oficial.

Citez:

„Vă confirmăm cunoștințele noastre cu privire la informațiile publicate de către Ministerul de Justiție al Statelor Unite ale Americii – US Department of Justice – în legătură cu Acordul cu Daimler AG.

Tranzacțiile Mercedes-Benz Türk A.S., menționate în documentele autorităților americane, cu referire la România nu privesc RATB. RATB nu a achiziționat în trecut autobuze de la Mercedes-Benz Türk A.S.”.

Avem în continuare aceeași bunăvoință, împreună cu dumneavoastră, pentru aflarea adevărului, dar nu cu prețul de a specula o confuzie de nume și de a arunca cu praf peste cineva care nu merită acest lucru.

Dacă se dorește să se obțină date suplimentare se poate și pe altă cale, fără să creăm un scandal public cuiva care nu merită.

## Mulțumesc foarte mult.

Îl invit la cuvânt pe domnul senator Puiu Hașotti. Vă rog, microfonul 2.

## Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Din capul locului vă spun că Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea acestei comisii. Sigur, am văzut foarte multe comisii de anchetă care au eșuat, mai mult sau mai puțin, însă domnul senator Cristian Rădulescu tocmai a venit în întâmpinarea a ceea ce voi spune eu mai departe. Dacă Domnia Sa și Grupul parlamentar al PDL au deja informații că la Primăria Generală a Municipiului București, în timpul mandatului domnului Videanu, această afacere sau acest contract a fost unul absolut corect – cum au fost toate, de altfel, pentru că nimeni nu bănuiește că la Primăria Generală a Municipiului București, în timpul mandatului domnului Videanu, s-ar fi făcut ceva nelegal, ar fi fost vreo șpagă, ar fi fost vreun contract ilegal, vreo bordură pusă aiurea, nu, toți suntem convinși că acolo totul a fost în regulă, domnul senator Cristian Rădulescu tocmai asta ne-a spus – atunci, de ce să nu fim de acord – și mai ales dumneavoastră, colegii de la PDL – cu înființarea acestei comisii de anchetă, care va demonstra, iată, o dată în plus, că la Primăria Generală a Municipiului București, în timpul mandatului domnului Videanu, „nu s-a întâmplat nimic deosebit”, ca să citez o expresie foarte cunoscută din timpul celui de Al Doilea Război Mondial!

Așadar, votați în favoarea acestei comisii, pentru că este în favoarea dumneavoastră. Deja știți că este în favoarea dumneavoastră. Deci nu văd niciun motiv pentru ca dumneavoastră să nu votați în favoarea acestei comisii.

## Mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Verestóy Attila, liderul Grupului parlamentar al UDMR. Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc.

Nu sunt liderul Grupului parlamentar al UDMR, sunt chestor al Senatului României.

Ați merita să fiți.

## Domnilor colegi,

Sigur că aflarea adevărului este scopul nostru, pe care-l vom atinge, adică sunt convins că, după demersurile pe care le poate face, conform atribuțiilor și prerogativelor pe care le are Senatul României, sau senatorii, există șansa să se elucideze acest mister care este pornit de la o declarație sau, de fapt, de la informațiile care provin de la Departamentul de Stat pentru Justiție al Statelor Unite ale Americii.

Problema noastră, în momentul de față, este dacă această comisie este oportun a fi înființată sau încă nu am explorat acele mijloace și nu am mers până la capăt cu posibilitățile pe care ni le oferă însuși statutul de senator sau instituția Senatului.

Cred că, în momentul de față, stăm într-o așteptare nemeritat de lungă, și aici consider că domnul senator Voiculescu are, într-adevăr, dreptate, pentru că Domnia Sa a făcut demersuri la care nu a primit răspunsul la timp.

De fapt, pentru a porni această comisie de anchetă, avem nevoie de o informație, pe care domnul senator trebuia s-o primească în termen de 30 de zile de la domnul Cătălin Predoiu, ministrul justiției, și anume: dacă a făcut sau nu a făcut intervenția oficială, singura, de altfel, prin care se poate deschide acest dosar, la Departamentul de Stat pentru Justiție al Statelor Unite ale Americii. În momentul de față, Departamentul de Stat pentru Justiție al Statelor Unite ale Americii a comunicat foarte clar că poate să spună ce a obținut, ce date deține despre astfel de tranzacții, poate, dar cu o singură condiție: acest lucru să fie cerut de ministrul justiției, atât.

## Domnilor colegi,

În momentul de față, după această dezbatere, cred că am făcut deja o presiune, am făcut deja un anunț aproape oficial la adresa domnului ministru al justiției, să îndeplinească această dorință legitimă, de fapt, a unui domn senator. Deci să aflăm răspunsul cât de repede de la Departamentul de Stat pentru Justiție al Statelor Unite ale Americii pe calea legală, oficială, posibilă, care pornește cu o cerere oficială a ministrului justiției din țara noastră. Altfel, Departamentul de Stat pentru Justiție al Statelor Unite ale Americii nu va răspunde nici domnului senator Voiculescu, nici Senatului României, nici nimănui din această țară. Asta este procedura care trebuie respectată.

## Și eu vă mulțumesc.

Înainte de a le oferi cuvântul domnului senator Mitrea și domnului senator Mircea Andrei, vreau să fac o precizare în urma intervenției domnului senator Verestóy Attila, pentru a nu lăsa să planeze o îndoială în legătură cu corectitudinea unui fost coleg. Este vorba despre un fost coleg de la Ministerul Justiției și de la PNL, domnul ministru Cătălin Predoiu. Deci domnul ministru Cătălin Predoiu i-a răspuns domnului senator Voiculescu în scris, în termen, precizându-i că, pentru ca Ministerul Justiției să poată solicita oficial, în baza Tratatului de colaborare juridică dintre România și Statele Unite ale Americii, are nevoie să-i fie adresată o cerere de la Parchetul General. Numai pe această bază, Ministerul Justiției și domnul ministru pot să acționeze.

Nu vreau să rămână în stenogramă că domnul ministru Predoiu nu i-a răspuns domnului senator Voiculescu. I-a răspuns în termenii pe care vi i-am menționat.

Urmează la cuvânt domnul senator Mitrea, domnul senator Mircea Andrei și domnul senator Țuțuianu. Vă rog, domnule senator Mitrea, microfonul central.

## **Domnul Miron Tudor Mitrea:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să-l asigur pe domnul senator Rădulescu de faptul că cei care au pornit această procedură de înființare a comisiei de anchetă au dat numele corect. Vrem să se ancheteze tranzacțiile pe care le-a făcut Daimler AG în România. Nu vrem să se ancheteze activitatea domnului Videanu. Eu, personal, nu știam, până la intervenția dumneavoastră, că este legat numele domnului Videanu de această afacere, într-un fel sau altul, și sper să nu fie.

Deci nu are nicio legătură cu o persoană. Înțeleg faptul că vă apărați colegul, dar asta nu are nicio legătură cu comisia pe care o punem în discuție astăzi.

În același timp, aș vrea să precizez că, dacă autoritățile române ar fi dorit să afle adevărul – și nu mă refer neapărat la domnul ministru Predoiu care, sigur, are nevoie de o scrisoare, de o notificare, de o notă de la procurorul general – procurorul general putea și, după părerea mea, era obligat să facă, în cel mai scurt timp, demersurile necesare ca România să primească un răspuns oficial. Asta este pe partea administrativă.

Nu știu de ce s-a interpretat faptul că această comisie are ca scop să obținem un răspuns din partea autorităților americane. Nu acesta este scopul comisiei. Răspunsul autorităților americane poate fi un element în timpul desfășurării activității acestei comisii.

Sperăm cu toții, ca senatori, ca parlamentari ai României, să avem rapid, cu colaborarea firească a Parchetului General, acest răspuns, care poate fi parte în cadrul anchetei respective. Am solicitat – eu nu am semnat documentul privind această comisie, nu mi-a fost înaintat, probabil că l-aș fi semnat –, am vrea să aflăm dacă este ceva în neregulă, pentru că a fost dovedit că, la nivel internațional, pe acest tip de afaceri au fost nereguli, și vă rog să mă credeți că au mai fost și în alte domenii, iar acele domenii au fost anchetate. S-a stabilit dacă a avut sau nu a avut România legătură cu scandalul „X” sau „Y” sau cineva din România, din diferite firme mari, din Germania sau din altă parte, și s-a dovedit până acum, de-a lungul timpului, că România nu a intrat în asemenea scandaluri internaționale, și asta este bine.

Păi, nu, dar v-am auzit pe dumneavoastră spunând și am înțeles că din această cauză nu votați comisia, pentru că este vorba de faptul că deja se știe.

Mă rog...

Domnule senator Rădulescu, stați o secundă..., iertați-mă! Nu sunt naiv. Puteți să spuneți orice despre mine. Două lucruri nu puteți spune: că nu vă respect și că sunt naiv.

Domnul senator Rădulescu a spus că această comisie nu este bună pentru că această comisie va crea valuri și va murdări numele unui coleg, numele unei persoane, fără să se refere la numele colegului.

La momentul respectiv nu am știut despre ce persoană este vorba. După aceea, domnul senator Hașotti a spus că nu era vorba de domnul Videanu. Eu nu știu să fie vorba despre domnul Videanu sau despre o altă persoană. Cred că-i face rău domnului Videanu faptul că am discutat deja această chestiune, mai ales că eu personal nu am nicio informație.

De aceea cred că și dumneavoastră, dacă vreți să nu se creeze o dificultate colegului dumneavoastră, este bine să votați pentru înființarea acestei comisii, care, sigur, își va face datoria așa cum va putea.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Mircea Andrei, aveți cuvântul. Se pregătește domnul senator Țuțuianu. Vă rog frumos, microfonul 2.

Ce am înțeles până acum este că Senatul dorește să ancheteze un contract comercial de prin anul 2005 de la Primăria Generală a Municipiului București.

Nu știu dacă aceasta este atribuția importantă a Senatului României și dacă noi astăzi – sau măcar cei nou-veniți – vom înțelege suficient această dorință de întoarcere către mentalitatea de milițian, pentru că Senatul nu de anchete trebuie să se ocupe, ci eu cred că avem lucruri mai importante de făcut decât să ne eviscerăm această tentație, să ajungem la puterea milițianului, să anchetăm noi în locul organelor abilitate pentru acest lucru. Nimic nu a creat o emoție mai mare sau o dorință mai mare și o curiozitate în acest sens, decât comisiile de anchetă. De când suntem în Senat, nu am văzut de la niciuna vreun rezultat palpabil.

Cred că ceea ce ar trebui să facem, ca să nu coborâm demnitatea senatorului, ar fi să cerem ministrului sau organelor de cercetare penală un raport complet, și nu să facem noi munca de anchetă pe care o presupune o astfel de activitate. Înțeleg că, după ce înființăm comisia, urmează ca unii dintre noi să facă audieri, să facă citații, să punem

sechestre, eventual, pentru că aceasta este munca de poliție, pe care nu știu dacă colegii mei o cunosc așa cum trebuie.

Ce vreau să vă spun este că, din punct de vedere al mentalității sau atitudinii Senatului, nu aceasta este poziția care ne face cinste.

Mulțumesc.

Domnule senator Țuțuianu,

Vă rog, poate puțin mai scurt, deoarece ați mai luat cuvântul pe această temă.

Vă rog, microfonul central.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Noi nu ne-am propus să anchetăm pe nimeni. Nu știu de unde ați tras dumneavoastră concluzia că noi vrem să-l anchetăm pe domnul Videanu. Probabil că ați discutat la grup despre faptul că aveți o problemă pe acest segment.

Proiectul de hotărâre are următorul titlu: „Proiectul de hotărâre privind înființarea unei comisii de anchetă având drept scop investigarea condițiilor de legalitate a tranzacțiilor încheiate de autoritățile publice din România cu Daimler AG, perioada 2007–2008”. Nu știm câte tranzacții, nu știm cine le-a încheiat, nu știm care autorități, care ministere, care primării. Vom vedea în momentul în care această comisie își lămurește exact ceea ce are de studiat.

În primul rând, ca să punem lucrurile într-o ordine cronologică firească, există informația, confirmată printr-o scrisoare a procurorului general adjunct al Statelor Unite ale Americii, potrivit căreia concernul Daimler AG a fost sancționat de către Departamentul de Stat pentru Justiție al Statelor Unite ale Americii.

În al doilea rând, domnul procuror general adjunct al Statelor Unite ale Americii, într-un răspuns transmis domnului senator Voiculescu spune foarte clar că autoritățile din Statele Unite ale Americii vor colabora deschis cu partea română, însă, pentru a furniza eventuale informații, mărturii, declarații, documente, înregistrări, este necesară o solicitare expresă din partea ministrului justiției, instituție abilitată prin Tratatul de colaborare juridică dintre România și Statele Unite ale Americii.

În al treilea rând, domnul ministru al justiției, și în scris, și în ultima ședință a Birourilor permanente reunite, a spus foarte clar că nu a procedat la un asemenea demers, pentru că nu are o solicitare expresă din partea procurorului general, doamna Codruța Kövesi.

Domnul senator Voiculescu – și ajungem la punctul 4 în ordine cronologică – s-a ocupat și de acest lucru. S-a adresat printr-o scrisoare procurorului general. Au trecut peste 30 de zile, nici procurorul general, nici ministrul justiției nu au făcut niciun fel de demersuri pentru a clarifica ceea ce spune în scrisoarea Departamentului de stat pentru Justiție al Statelor Unite ale Americii, respectiv că în România s-au plătit comisioane.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Numai un moment.

Mă scuzați!

Domnul senator Necula Marius și-a exprimat dorința de a lua cuvântul, apoi o să vă rog pe dumneavoastră, poate conchidem această dezbatere, cu tot respectul. Vă rog, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Foarte scurt.

Domnul senator Țuțuianu are dreptate. Poate că ar trebui să discutăm despre o comisie de anchetă, dar în niciun caz pe o afacere privată. Cred că ar trebui să discutăm eventual de o comisie de anchetă privind modul în care instituții ale statului și-au făcut sau nu și-au făcut datoria. Cred că aici este de competența Senatului. În niciun caz să ne uităm în așternuturile unei instituții publice. Altfel, vă spun sincer, eu aș fi tentat, dacă se aprobă înființarea acestei comisii de anchetă, ca săptămâna viitoare să propun o comisie de anchetă pentru a analiza cum au dispărut 50 de milioane de euro de la Primăria Galați, fapt consemnat de Curtea de Conturi.

Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Și eu vă mulțumesc.

Domnule senator Mitrea...

Am o rugăminte către toți colegii, haideți să ne concentrăm pe punctul nostru, o să vă invit și pe dumneavoastră, să nu divagăm, că riscăm să intrăm într-o dezbatere care, dată fiind situația din România, ar pomeni foarte multe localități.

Domnule senator Rădulescu, vă rog, microfonul central.

Voi formula dreptul la replică tot așa sintetic și structurat ca și domnul senator Țuțuianu.

1. Devine evident și din expunerea dânsului că singura modalitate de rezolvare a acestei chestiuni este ca Ministerul Justiției să adreseze o cerere oficială Departamentului de Stat pentru Justiție al Statelor Unite ale Americii. Faptul că noi vom face o comisie senatorială, care, eventual, va duce la o hotărâre adoptată unanim în Senat, cu o anumită concluzie, nu-i va impresiona deloc pe cei de la Departamentul de Stat pentru Justiție, ca să ne trimită nu știu ce informații. Ei vor cere în continuare o cerere oficială de la Ministerul Justiției din România și cu asta, basta! Deci aici este evident faptul că și dânsul vede inutilă înființarea acestei comisii.

Îi mulțumesc domnului senator Rădulescu.

Domnule senator Mitrea, o să vă rog, scurt, pentru drept la replică.

Urmează domnul senator Georgică Severin.

## Domnule președinte,

Sigur că sunt tentat să îi dau replica și domnului senator Rădulescu, dar nu ajungem nicăieri.

Am venit la acest microfon ca să protestez față de ceea ce a spus colegul meu, senatorul Necula, spunându-i că acest mod de manipulare publică, în momentul discutării unui subiect, este inadmisibil, cel puțin între noi, senatorii. Nu discutam nici de Galați, nici de Iași, nici de altceva, discutam de compania Daimler AG, iar faptul că am fost puși...

Eu am vorbit pozitiv, am spus că nu sunt de acord ca numele colegului nostru să fie folosit aici. Dacă s-a înțeles altfel, vă cer scuze, dar nu sunt de acord ca noi să continuăm această metodă de manipulare publică, să venim la microfon pe un subiect și să începem să atacăm alt subiect..., că vrem să fim milițieni...

Nu, nu vrem să fim milițieni. Este dreptul nostru constituțional și este obligația noastră să înființăm, atunci când considerăm că este nevoie, comisii de anchetă.

Vă rog mult să nu intrăm peste alte subiecte. Acest mod de manipulare este inacceptabil între noi, senatorii. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu. Domnul senator Georgică Severin.

Urmează domnul senator Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor,

Nu intenționam să iau cuvântul, dar ascultând un coleg care vorbea despre faptul că acționăm ca niște milițieni m-am gândit exact la ceea ce menționa și domnul senator Mitrea mai devreme, și anume că una dintre cele mai importante datorii ale parlamentarilor este să contribuie la aflarea adevărului, iar aceasta se face inclusiv prin intermediul acestor comisii de anchetă, care sunt un instrument perfect constituțional, democratic și legal. Mă gândesc ce ar fi fost dacă nu s-ar fi creat comisii de anchetă, de exemplu, în cazul „Watergate” sau în cazul „Monica Lewinsky”. Sper că noi nu avem asemenea probleme aici.

În același timp, aș vrea să mai amintesc un lucru în ceea ce privește situația aceasta. Celelalte parlamente, din statele menționate în ancheta Daimler AG, au inițiat, cel puțin două dintre ele, comisii de anchetă. Ținând cont de replica mai puțin popularizată a doamnei Merkel, de ieri, legată de riscurile corupției în România, faptul că Parlamentul României se ferește să inițieze o comisie de anchetă într-un caz internațional, semnalat în forurile diplomatice, este un semn atât pentru democrația din România, dar mai ales pentru modul cum Parlamentul nostru înțelege să-și facă datoria.

Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Domnul senator Ilie Sârbu. Vă rog, mai pe scurt. Microfonul central, vă rog.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Am doar o propunere de făcut și, sigur, îi voi surprinde poate și pe colegii din grupul meu parlamentar. Sunt de acord cu propunerea pe care a făcut-o domnul senator Necula, mi se pare justă, cu o precizare: ar trebui să extindem obiectivul comisiei de anchetă și la firmele pe care le are mama dânsului și care au avut contracte atât cu administrația locală, cât și cu cea centrală _. (Discuții în sală.)_

## Vă mulțumesc.

## Stimați colegi,

Eu vă propun, înainte de a supune la vot propunerea domnului senator Rădulescu, care a fost larg dezbătută, să-mi permiteți ca, indiferent de rezultatul pe care îl va avea acest vot, să informez Biroul permanent despre discuțiile care au avut loc și, la o primă ședință, să discutăm și despre propunerile pe care unii dintre dumneavoastră le-au avansat.

În mod cu totul excepțional, îi dau cuvântul pentru a treia sau a patra oară, pe același subiect, domnului senator Verestóy Attila.

Am exagerat puțin. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Onorați colegi,

Mă bucur că mă vedeți prezent și când nu iau cuvântul, este a doua oară, și nu pentru altceva, decât pentru a repeta că am făcut o propunere clară: nu suntem împotriva înființării acestei comisii de anchetă. Considerăm că va veni momentul în care nu vom avea un alt mijloc de a contribui la aflarea adevărului, și asta cât de repede, dar trebuie să acordăm încredere câteva zile domnului ministru al justiției să îndeplinească procedura, pentru că nu cred că nu este în legătură cu doamna procuror general. Nu cred. Eu cred că este posibil ca în câteva zile să se îndeplinească această – cum să spun? – conversație oficială dintre procuratură și minister, pentru ca domnul ministru să fie dezlegat, în sfârșit, și să poată să afle, conform promisiunii Departamentului de Stat pentru Justiție al SUA, acele date, dovezi de care dispun dânșii. Dați-ne voie să avem încredere că totuși dânșii vor face aceste lucruri în câteva zile. Astfel de demersuri trebuie să dureze în jur de 30 de zile, să acordăm cele 30 de zile care se acordă totdeauna autorităților în aceste cazuri.

În acest sens, propun ca toată discuția de astăzi, stenograma ședinței, să fie trimisă atât domnului ministru, cât și doamnei procuror general, cu mențiunea că, dacă se ajunge la această concluzie, așteptăm să ne dea răspunsul, în conformitate cu cel primit deja, după îndeplinirea procedurilor, de la Departamentul de Stat pentru Justiție al SUA, cu privire la stadiul în care se află ancheta.

Aceasta este propunerea făcută față de propunerea de înființare imediată a comisiei de anchetă, care nu este exclusă, v-am spus, dacă este nevoie, vom ajunge acolo, dar

să nu explorăm până atunci instrumentele pe care le avem noi la îndemână, nu este corect. Mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Am înțeles.

Îmi pare rău că trebuie să vă contrazic. Singura propunere clară care a fost făcută aici este cea a domnului senator Rădulescu, în legătură cu scoaterea punctului pe de ordinea de zi. O voi supune prima la vot și, în cazul în care se aprobă această propunere, voi supune la vot propunerea dumneavoastră, și anume ca stenograma ședinței de astăzi, cu aceste discuții, să fie trimisă celor interesați.

## Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, chiar dacă sunteți independenți sau de la alte partide, ca să votăm în legătură cu propunerea făcută de domnul senator Cristian Rădulescu, liderul Grupului parlamentar al PDL, în legătură cu scoaterea punctului 3 din ordinea de zi.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Liste!

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Domnul senator Hașotti, ca să nu fie discuții, a solicitat anticipat liste.

Supun la vot propunerea de scoatere din ordinea de zi a punctului 3.

În aceste condiții, voi supune la vot propunerea domnului senator Verestóy Attila, și anume de a transmite stenograma discuțiilor de azi autorităților interesate, respectiv Ministerului Justiției și Ministerului Public – Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Listă!

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Domnul senator Hașotti a solicitat listă. Cu 91 de voturi pentru, 3 împotrivă și 5 abțineri...

Vă rog...

## **Domnul Constantin Dumitru**

**:**

Nu am vorbit eu!

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Vă rog, stimați colegi!

Propunerea domnului senator Verestóy Attila a fost aprobată.

Rog secretariatul tehnic să pregătească stenograma. Rog colegii să se manifeste la microfon, nu în sală.

- Domnule senator Dumitru, dacă nu veniți la microfon, nu

- vă auzim bine.

Manifestați-vă la microfon. Vă rog frumos. Stimați colegi... ## **Domnul Constantin Dumitru**

**:**

Bine, la microfon.

Vă supun acum la vot...

Vă rog, dacă doriți să vă exprimați la microfon... După care urmează domnul senator Valeca.

Domnul senator Dumitru, microfonul 3.

Vreau să-i spun domnului senator Puiu Hașotti că nu eu am cerut listă și în niciun caz nu m-am folosit de numele dumnealui. Am această putere personală să-mi exprim punctele de vedere. Nu am nevoie de ajutorul dumnealui.

Vă mulțumesc foarte mult.

Sunt convins că puteați să i-o spuneți și direct. Domnul senator Valeca, microfonul 4.

Haideți să încercăm să trecem și la celelalte puncte din ordinea de zi.

Și domnul senator Mitrea, după aceea.

## **Domnul Șerban Constantin Valeca:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, cred că am reușit să ne facem reclamă negativă în fața colegilor din cercetare...

Având în vedere că cercetarea românească, sportul, cultura sunt singurii vectori care ne mai reprezintă cu mândrie și onorare în aceste clipe grele, în care economia este la pământ, vă solicit și vă propun să trecem punctul 6 – Acordul dintre România și CERN – la punctul 2, având în vedere că punctul 2 a fost retrimis la comisie, iar punctul 3 a fost scos de pe ordinea de zi.

Măcar să avem un vot pe un acord internațional astăzi, iar colegii din cercetare să nu mai participe la aceste discuții sterile.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Domnul senator Valeca propune trecerea punctului 6 la punctul 2 din ordinea de zi.

Dacă nu sunt probleme...

## Domnule președinte,

Aveam și eu o propunere privind ordinea de zi, de aceea m-am înscris la cuvânt. Voiam să o fac în fața Senatului și nu cred că făceam ceva foarte rău.

M-am uitat la punctul 4 și, sincer, am o mare nedumerire legată de ceea ce a făcut Biroul permanent al Senatului în momentul în care a introdus pe ordinea de zi o solicitare de procedură de urgență pentru o reexaminare.

În primul rând, în conformitate cu art. 107 alin. (1) din Regulamentul Senatului nu există procedură de urgență pentru reexaminări.

În al doilea rând, este total inutilă procedura de urgență, din moment ce în Regulamentul Senatului scrie foarte clar că reexaminarea cerută de președinte se rezolvă în maximum 30 de zile. Or, procedura de urgență spune același lucru.

Nu înțeleg de ce trebuie să inventăm o procedură care nu există și care nu folosește nimănui. Cred că colegii din Biroul permanent, cei care sunt acolo consilieri, au uitat să le spună colegilor senatori că nu putem să punem pe ordinea de zi o chestiune care este rezolvată. Este inutilă această cerere și nici nu există această procedură.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

## Vă mulțumesc.

Suntem într-o situație delicată, întrucât noi am adoptat totuși ordinea de zi, este adevărat, vă cer scuze, omițând să-l invit la cuvânt pe domnul senator Mitrea care își manifestase regulamentar această dorință.

În consecință, vă propun să intrăm pe ordinea de zi și când ajungem la punctul 4 de acum, vă rog să reluăm discuția în legătură cu necesitatea de a adopta sau nu procedură de urgență pentru o inițiativă legislativă revenită la noi pentru reexaminare.

Vă mulțumesc.

Vă cer scuze.

Intrăm la punctul...

Programul de lucru.

Da. Nu am apucat să-l votăm.

Programul de lucru pentru astăzi, de la orele 9.00–13.00. Aveți ceva împotrivă?

Nu.

Vă rog să aprobăm programul de lucru al Senatului pentru perioada 18–23 octombrie anul curent.

Vă atrag atenția că este o singură modificare. Biroul permanent vă propune să introducem un plen în plus. Deci vom avea plen luni, marți, miercuri, având în vedere că suntem foarte în urmă cu procesul legislativ.

Dacă nu sunt observații,

Tot la probleme organizatorice avem o solicitare a Comisiei pentru politică externă. Biroul permanent al Senatului a fost de acord să le motivăm absențele de la lucrările Senatului astăzi, 13 octombrie 2010, între orele 11.30–13.00, pentru o acțiune pe care o au.

Doresc să vă informez că Biroul permanent al Senatului a fost sesizat asupra faptului că în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială s-a hotărât, în unanimitate, în ședința din data de 5 octombrie 2010, ca biroul de conducere al comisiei să aibă următoarea componență: președinte – domnul senator Petru Bașa, pe care îl felicit, vicepreședinte – doamna senator Minerva Boitan, secretar – Alexandru Cordoș, pe care, de asemenea, îi felicit.

Este doar pentru informarea dumneavoastră, nu trebuie să ne pronunțăm prin vot.

Vă mulțumesc.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi – Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) privind statutul de candidat la aderarea la CERN, semnat la Geneva la 11 februarie 2010.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Király Andrei Gheorghe, microfonul 8.

**Domnul Király Andrei Gheorghe** _– secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului dintre România și Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN) privind statutul de candidat la aderare la CERN, semnat la Geneva la 11 februarie 2010.

Acordul reprezintă o înțelegere internațională bilaterală care, prin obiectul de reglementare, intră sub incidența Legii nr. 590/2003 privind tratatele, urmând a fi supus spre ratificare Parlamentului.

Prin Rezoluția CERN din 11 decembrie 2008, România a fost acceptată să devină stat candidat la CERN. În urma negocierii și analizei dosarului de candidatură al României, proiectul de acord a fost definitivat în cursul anului 2009.

La data de 11 februarie 2010, la Geneva s-a semnat Acordul dintre România și Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare privind statutul de candidat pentru aderare la CERN, în baza Memorandumului nr. 13307 din 29 decembrie 2009.

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, are responsabilitatea de a susține și gestiona participarea comunității științifice la programele, proiectele și experimentele CERN și de a contribui financiar la aceasta și pe plan intern, în cotă de cel puțin o treime din valoarea contribuției la CERN.

## Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul președinte Necula.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ și de Comisia pentru politică externă.

Noi, comisia, propunem admiterea proiectului de lege. Amintesc că suntem în fața unei legi ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dorește să intervină cineva? Domnul senator Valeca. Microfonul 4.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu susțin, fără îndoială, proiectul de lege, însă ne-am confruntat cu o situație similară în anul 2001. Și atunci am cerut la CERN statutul de țară în curs de aderare, dar având în vedere cotizația pe care urma să o plătim, România nu era capabilă să întoarcă atâtea rezultate benefice pentru cercetarea românească.

Din acest motiv, pentru că nu mai am date, vreau să-l întreb pe domnul secretar de stat care este cotizația după momentul aderării. În ce măsură rezultatele pe care le lucrăm în comun în cadrul acestui centru de cercetări se justifică vizavi de cotizația plătită?

Vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții sau întrebări adresate domnului secretar de stat Király Andrei Gheorghe? Domnul senator Titus Corlățean.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Evident că susținem ratificarea acestui acord, Comisia pentru politică externă a dat foarte rapid un aviz.

Aș vrea să le spun colegilor un lucru și să-i sensibilizez de pe acum – cred că este bine să facem publicitate – pentru un proiect extrem de important. Este un proiect care a fost gândit de niște oameni extrem de valoroși profesional, specialiști în fizică atomică în România, și care, pe scurt, va aduce în România, dacă vom avea și noi înțelepciunea politică de a sprijini cu toții acest proiect și prin finanțarea acestui proiect din bugetul anului viitor, un centru deosebit în care, poate cel mai puternic laser din lume va fi aici, în România, ceea ce va însemna un progres tehnologic extraordinar.

Este o contribuție internațională.

Toate aceste lucruri se vor întâmpla la noi dacă – subliniez încă o dată – vom avea inteligența de a face un efort bugetar care, vă asigur, nu este extraordinar și îl putem face.

Acest acord trebuie ratificat astăzi pentru a permite realizarea acestui proiect.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții sau întrebări? Nu.

Îl invit pe domnul secretar de stat Király Andrei Gheorghe să răspundă la întrebarea domnului senator Valeca.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Conform Acordului pentru perioada în care România va fi stat candidat, contribuția va fi plătită în felul următor: 25% în primul an, 35% în al doilea an, 50% în al treilea an, 60% în al patrulea an și 75% în al cincilea an, din cotizația anuală. Pentru anul 2010, contribuția financiară a României este de 3.232.200 de franci elvețieni, echivalent în lei, la cursul BNR.

Dar dorim să subliniem că, prin dobândirea statutului de candidat la aderare la CERN, România va avea dreptul să participe la ședințele în plen ale consiliului, inclusiv la cele ale Consiliului pentru Strategie Europeană.

Domnule senator Valeca, vă rog, microfonul 4.

Aș vrea să nu fim într-o confuzie. Statutul de membru la CERN nu are nicio legătură cu alte proiecte.

Totuși, revin la statutul de membru cu drepturi depline la CERN. Faptul că participăm la o ședință nu înseamnă mare lucru, totuși domnul secretar de stat ne-a spus despre contribuția de 3 milioane de franci elvețieni din primul an, când plătim 25%. Această cotizație va crește. Eu știu foarte bine, am vrut să fie informat Senatul.

Rămân întrebările: care este, cum evaluați și ce planuri de viitor v-ați făcut pentru a eficientiza participarea României, știindu-se faptul că, de exemplu, la o nouă instalație care se face la CERN, primele întrebate sunt industriile naționale, deci țările membre. Și atunci, întreb dacă ați avut o discuție cu reprezentanții industriei naționale de resort pentru a livra echipamente și materiale pentru CERN, măcar acești bani să se întoarcă în producția românească, deci dacă aveți o strategie în acest sens. Faptul că suntem membri într-un comitet decizional nu înseamnă absolut nimic, dacă industria nu ne sprijină.

Acesta a fost și motivul pentru care în anul 2001 am cerut statutul de țară în curs de aderare, ca să plătim numai 400.000 de franci elvețieni, și nu aceste milioane. Deci aveți o asemenea strategie?

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat Király – microfonul 8 –, dacă vreți să răspundeți, vă rog.

Mulțumesc frumos. Domnule președinte,

Vă cer permisiunea să acordăm cuvântul domnului Zamfir, care reprezintă Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (ANCS) în momentul de față, având în vedere că ANCS va desemna membrii la CERN din partea ministerului.

Vă rog, domnule Zamfir, microfonul 9.

## **Domnul Nicolae Victor Zamfir** _– director general_

## _la Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică_ **:**

Avantajele participării la CERN sunt, cred, pe trei direcții. În primul rând, participarea la marile descoperiri ale științei din ziua de astăzi și pregătirea de cadre.

În momentul acesta avem câțiva zeci de studenți care își fac tezele de doctorat pe tematica experimentelor de la CERN, deci cel mai mare accelerator funcționează, iar studenții noștri participă la acel experiment.

În al doilea rând, avantajele sunt cele economice. Țările membre, inclusiv noi, în decursul celor cinci ani..., deci inclusiv România participă la toate licitațiile pentru construcții. Acceleratorul de la CERN a costat în jur de 6 miliarde de euro. Această sumă s-a întors în economiile naționale ale țărilor membre, deci firmele din România participă alături de firmele din celelalte țări membre la licitații.

Vă pot da un exemplu.

Finlanda, de exemplu, își plătește... Deci suma pe care o recuperează prin contracte economice este de câteva ori mai mare decât plata cotizației, pentru că a câștigat licitațiile pentru furnizarea întregii cantități de hârtie, de la hârtie igienică, până la hârtie de xerox. Este partea de construcții-montaj, este partea de tehnologie înaltă, la care participă firmele românești. Apoi, fiind membri ai CERN-ului suntem coautori ai tuturor patentelor care se realizează la CERN.

Vreau să vă amintesc, ca un ultim exemplu, că internetul, paginile de web au fost descoperite la CERN. Terapia cancerului cu ioni accelerați, care este extrem de eficientă, este descoperită la CERN, iar țările membre beneficiază de această tehnologie gratis. Austria construiește un centru, luând tehnologia de la CERN.

Deci acestea ar fi beneficiile.

Comisia de evaluare a CERN-ului a constatat că România este pregătită pentru... Cum spuneați dumneavoastră, în anul 2001 s-au început contactele și, în momentul acesta, după zece ani, România este pregătită să colaboreze cu cele mai mari foruri științifice internaționale.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumim domnului director Zamfir. Domnul senator Valeca, microfonul 4.

Nu vă interesează cercetarea! E păcat! De aceea ați alocat atât de puțini bani.

Mă bucur că s-au amintit cele două mari avantaje, într-adevăr, participarea cercetărilor români și participarea la patente, dar întrebarea rămâne. S-a dat exemplul cu Finlanda, s-a dat exemplu... Eu știu că o mare parte din bani s-au dus către Rusia, pentru că niciuna dintre țările membre, la vremea respectivă, nu putea să facă niște componente.

Și revin cu întrebarea – lăsând cercetarea la o parte, pentru că participă, și știu foarte bine, cu mare eficiență – dacă privitor la industria română de înaltă tehnologie există un plan – pentru că, totuși, 3 milioane și ceva de franci elvețieni reprezintă o sumă foarte mare, pe care o plătim –, dacă există o strategie din partea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, dacă ați discutat cu agenții economici de specialitate, potențiali furnizori, pentru a fi pregătiți, în sensul de a participa, pentru că ei trebuie să primească înainte informațiile de la CERN, ca să știe ce tip de aparatură electronică sau mecanică este necesar acolo pentru experimente.

Și rămâne întrebarea și îl rog pe domnul secretar de stat să-mi răspundă.

Dacă mai doriți, domnule secretar de stat Király sau domnule director Zamfir, să mai adăugați ceva.

Domnul director Zamfir.

Domnul director Zamfir, microfonul 9, vă rog.

În anii 2009 și 2010, atât timp cât au fost în dezbatere acordul și apoi legea în Parlament, CERN-ul a acceptat să trimită toate informațiile economice, care sunt dirijate către Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri și către Camera de Comerț a României. Deci cele două entități distribuie aceste informații tuturor firmelor.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule director Zamfir. Stimați colegi,

Dacă nu mai sunt intervenții generale, v-aș ruga să

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative:

Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice.

Dacă mai doriți să interveniți încă o dată, domnule senator Mitrea, cu scuzele mele, să prezentați punctul de vedere, vă rog, microfonul central.

Este în regulă, domnule președinte. Scurt, că doar am mai spus acest lucru.

Nu există procedură de urgență în cadrul Regulamentului Senatului pentru cererile de reexaminare și este și inutilă, deoarece regulamentul spune că cererea de reexaminare trebuie rezolvată în 30 de zile, iar procedura de urgență tot în 30 de zile. De aceea am propus scoaterea de pe ordinea de zi, pentru că este inutilă.

Vă rog, domnule senator Pereș, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Sigur, asupra celor scrise în Regulamentul Senatului putem să discutăm și tot n-o să epuizăm săptămâna aceasta, n-o să ne lămurim asupra unor asemenea solicitări pe care, câteodată, le face Biroul permanent, câteodată, le fac liderii grupurilor parlamentare.

Eu aș reaminti...

Sigur, sunt de acord cu ceea ce a spus domnul senator Mitrea.

În art. 146 din Regulamentul Senatului sunt trecute ca termen 30 de zile pentru reanalizarea proiectului de lege de către prima Cameră sesizată, dar, în același timp, vreau să-i reamintesc că, la alin. (2) se prevede că „reexaminarea legii pe baza cererii Președintelui României se face cu respectarea procedurii legislative”, iar procedura legislativă dă această posibilitate, de a solicita și procedură de urgență.

Pe de altă parte, dacă ne uităm puțin pe fișa proiectului, procedura legislativă este respectată. Am cerut această procedură de urgență la data când Senatul a fost sesizat cu acest proiect de lege, iar comisiile sesizate inclusiv pentru a analiza această reexaminare trebuie să fie, efectiv, comisiile pe care Senatul, în momentul sesizării cu acest proiect de lege, le-a consfințit prin hotărâre.

Plenul Senatului a luat act de acest lucru.

Și, ca să dau un exemplu, tot astăzi avem, la un punct din ordinea de zi, un Proiect de lege privind camerele pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, tot reexaminare în urma sesizării președintelui, la care tot Biroul permanent al Senatului a hotărât niște termene, într-adevăr, foarte scurte pentru întocmirea raportului privind cererea de reexaminare, inclusiv pentru avize, de 6 sau 7 zile.

Deci, iată, sunt niște elemente care vin în susținerea acestei afirmații a noastre, acestei dorințe a noastre de a cere procedură de urgență, inclusiv în cazul acestui proiect de lege trimis spre reexaminare de către președinte.

## **Domnul Teodor Viorel Meleșcanu:**

Mulțumesc foarte mult, domnule senator Pereș.

Domnul senator Petre Daea, domnul senator Puiu Hașotti și, după aceea, domnul senator Toni Greblă, doamna senator Olguța Vasilescu, domnul senator Țuțuianu.

Am adoptat Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre România și CERN, și acum ne putem permite... Da.

Domnul senator Daea, microfonul 4, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, aș vrea să apreciez disponibilitatea dumneavoastră de a conduce regulamentar ședința de plen și să apreciez și perspicacitatea de conducător, având în vedere faptul că ați și înșiruit următorii vorbitori, ca să nu pierdem timpul cu deplasarea la microfon.

## Domnule președinte,

Ne aflăm în fața unei cereri care deja s-a rezolvat. Eu știu că ieri, în ședința Biroului permanent, ca urmare a acestei solicitări, membrii Biroului permanent, și nu numai, și cel ce vă vorbește, în calitatea mea de invitat la ședința lărgită a Biroului permanent, au studiat cu atenție pașii procedurali pe care trebuie să-i facă la o lege atât de importantă. Sigur, s-a creat o anumită zonă de disconfort, evidentă din punctul de vedere al celui care beneficiază de o asemenea lege, pentru că noi, aici, trebuie să avem în vedere faptul că purcedem la actul legislativ, într-un demers juridic care pune în spațiu de execuție milioane de beneficiari. Și avem acest disconfort al imaginii publice, când legea în Senatul României a trecut prin adoptare tacită, iar în Camera Deputaților a trecut printr-un vot, evident, incorect, ca să fiu elegant în exprimare și, prin această eleganță, să dau răspunsul diferit față de atitudinea celor care conduc vremelnic ședințele de plen ale Parlamentului României.

Eu, ca senator, mă văd profund afectat de acest mod de promovare, de aprobare a legii, când cel ce vă vorbește nu a avut posibilitatea să-și aducă contribuția pe parcursul legislativ și când cel ce vă vorbește nu poate să dea explicații de ce Parlamentul României intră într-un joc al unei persoane care, spun, vremelnic, conduce o Cameră din Parlamentul României.

Și atunci, prin această posibilitate pe care ne-a dat-o președintele țării, ca legea să intre din nou în judecata Parlamentului, avem acum posibilitatea și noi, cei de la Senat, să ne aplecăm cu atenție asupra unui act normativ extrem de valoros și de important. Dacă ne-am grăbit la votat, să nu ne grăbim la judecat.

De aceea consider că este inutil, pierdem timp, consumăm energii care ar trebui îndreptate în alte zone de lucru, ca noi să propunem o procedură care este și asumată de Biroul permanent într-un grafic de lucru în comisii, cu un raport final, și cu o prevedere foarte clară a art. 146 din Regulamentul Senatului. În cazul în care Președintele României cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptate prima dată de către Senat, cererea va fi scrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului.

Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Puiu Hașotti – microfonul 2 –, se pregătește domnul senator Toni Greblă.

Vă mulțumesc. Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Nu pot începe această intervenție a mea decât cu acea amintire a unei fraude mizerabile pe care a făcut-o președintele Camerei Deputaților, doamna Roberta Anastase, și pentru care ar trebui să răspundă, și pentru care ar fi trebuit să i se retragă sprijinul politic, și pentru care... multe altele.

Doamna președinte Roberta Anastase, să nu uităm, face parte din noua generație de oameni politici, este un important exponent al reformei politice care s-a făcut în România, al tinerei generații, și dacă aceasta este tânăra generație în fruntea căreia se află Roberta Anastase, mai bine lipsă!

Acum să revenim la propunerea pe care a făcut-o Grupul parlamentar al PDL – și dânșilor mă adresez acum.

Avem un punct 10 pe ordinea de zi, Proiectul de lege privind unele măsuri de expropriere în vederea realizării unor obiective de interes național, local și județean – un proiect de lege foarte important.

Am luat cuvântul și atunci, și spun și acum: suntem de acord ca, în ciuda faptului că raportul ne-a fost prezentat astăzi la plen, să-l dezbatem, să-l și votăm. Am fost de acord cu acest lucru. Am fost de acord cu toate propunerile de modificare a ordinii de zi, făcute de liderul Grupului parlamentar al PDL. Am fost de acord ca marți să legiferăm, să fie o zi în plus de legiferare și să renunțăm la munca din comisii sau să facem după-amiază ședință în comisii, pentru a descongestiona ordinea de zi.

Biroul permanent a stabilit o dată. În situația în care noi venim în plen și invalidăm decizii ale Biroului permanent, ce rost mai are Biroul permanent? Vom ajunge ca în plen să facem și repartizarea proiectelor și propunerilor legislative.

Eu înțeleg că plenul Senatului este suveran, dar plenul nu poate să descarce de sarcină politică Biroul permanent. Nu trebuie să intervină abuziv peste deciziile Biroului permanent.

Stimați colegi,

În situația în care admitem și trebuie să admitem că plenul este suveran, dar nu în chestiuni de acest fel, înseamnă că noi vom tranșa absolut orice chestiune minoră, pentru că aceasta este o chestiune minoră în fond. Ce vrem? Vrem să uităm mai repede frauda mizerabilă pe care a făcut-o doamna președinte Roberta Anastase la Camera Deputaților. Aceasta vrem, de fapt. Este o chestiune minoră. Aceasta nu se poate uita dacă dezbatem cu o săptămână mai devreme cererea de reexaminare a Președintelui României.

Nu e foarte elegantă...

## Nu e foarte elegantă...

Mulțumesc, domnule președinte. Întotdeauna sunteți un înțelept și ne ajutați.

Cu această majoritate, ce putem face? Putem să blocăm! Putem să venim în plen fără raport! Aici ar trebui să ajungem. Eu cred că noi, în Senat... Până acum au fost doar două săptămâni tensionate și una-două ședințe de câte o jumătate de oră,... că mai conducea un vicepreședinte de la Grupul parlamentar al PDL – mă uit către dânsul –, dar noi, totdeauna, în Senat, am avut o altă atmosferă decât în Camera Deputaților și cred că noi trebuie să fim un exemplu pentru dânșii, și nu dânșii un exemplu pentru noi.

Închei, domnule președinte și stimați colegi, spunându-vă că, în situația în care Grupul parlamentar al PDL nu-și va retrage această solicitare, voi cere, la rândul meu, o intervenție pe procedură.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Înainte de a-l invita la microfon pe domnul senator Toni Greblă, aș vrea... și dumneavoastră, după domnul senator Țuțuianu...

Aș vrea să vă aduc la cunoștință că, pe lângă proiectul de lege menționat de domnul Puiu Hașotti, respectiv Proiectul de lege privind unele măsuri de expropriere în vederea realizării unor obiective de interes național, local și județean, care este înscris acum la punctul 10 din ordinea de zi, mai avem punctele 7, 8 și 9, care sunt cu adoptare tacită astăzi, 13 octombrie 2010.

În acest moment este ora 11.55.

În al doilea rând, dacă îmi permiteți, nu ca președinte, numai în calitate de coleg al dumneavoastră, vă spun că singurul avantaj al procedurii de urgență – așa cum este prevăzut în regulament, sunt tot 30 de zile – este că, dacă Senatul nu se pronunță în termen de 30 de zile, legea este considerată ca adoptată, ceea ce nu există în cazul reexaminării.

Deci, după părerea mea, este acoperitor, dar este o opinie personală pe care am exprimat-o, pe care mi-am permis...

Pe procedură, am înțeles că dorește să ia cuvântul domnul senator Sârbu, după aceea domnul senator Toni Greblă.

## Stimați colegi,

Cred că puteam să evităm această discuție și, într-adevăr, să ne întoarcem la ceea ce aveam de gând și doream cu toții astăzi să legiferăm.

Este o chestiune de procedură. Eu nu-mi explic cum a ajuns pe ordinea de zi această solicitare, pentru că, ieri, la Biroul permanent a fost repartizată la – dacă eu rețin bine – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, a fost o discuție și s-a votat.

Dacă permanent – și aici mă alătur celor spuse de domnul lider Hașotti – minimalizăm rolul colegilor noștri care se află în Biroul permanent, precum și Biroul permanent, atunci să nu mai existe Biroul permanent, venim și discutăm în plen, ne certăm aici, ca și astăzi, 2-3 ore, legiferăm, când e vorba de o prioritate pe care cu toții o agreăm și, în rest... Aceasta va fi

activitatea noastră în viitor. Nu cred că cineva poate gândi în acest mod.

Va trebui să verificăm cine a înscris solicitarea pe ordinea de zi, în ce condiții și cu aprobarea cui. Era simplu și nu aveam astăzi problema pe care o avem.

## Vă mulțumesc.

Eu am arătat spre dumneavoastră, că dumneavoastră ați introdus-o, dar vă dau cuvântul după aceea.

Îl invit la microfon pe domnul senator Toni Greblă – microfonul 3 –, se pregătește doamna senator Olguța Vasilescu.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Eu sper ca intervenția mea să deblocheze situația și să aibă darul să facă în așa fel încât să reluăm procesul de votare a legilor.

De fapt, noi ce analizăm acum?

Analizăm solicitarea ca Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice să fie adoptat în procedură de urgență, ca urmare a cererii de reexaminare a Președintelui României.

Cutuma constantă a plenului Senatului a fost în felul următor: orice solicitare de dezbatere în procedură de urgență va fi luată în considerare în plenul Senatului doar dacă inițiatorul este prezent și-și susține solicitarea ca propunerea legislativă, proiectul de lege să fie adoptate în procedură de urgență.

Desigur că acum noi ne aflăm în situația de a analiza cererea de reexaminare a Președintelui României, însă avem un inițiator al acestui proiect de lege. Este Guvernul României. Dacă nu avem o solicitare din partea inițiatorului... este practica constantă a Senatului.

Este inițiatorul în sală? Nu este.

Atunci, nici nu-l mai cităm.

Este Guvernul în sală?

Până în prezent – și aș ruga să se comporte corespunzător – nu s-a făcut o solicitare în acest sens. Drept urmare, nu avem ce dezbate și ce examina.

În felul acesta, cred că și colegii din Grupul parlamentar al PDL au o soluție elegantă de a ieși din această situație și de a înțelege să continuăm votarea inițiativelor legislative care sunt foarte importante, mai ales că solicitarea – și cu asta închei – este absolut inutilă, de vreme ce Biroul permanent a stabilit termen data de 2 noiembrie 2010 pentru depunerea rapoartelor, astfel încât se încadrează în procedura de urgență. Chiar dacă s-ar adopta, prin absurd, astăzi procedura de urgență, termenele stabilite de Biroul permanent rămân valabile înăuntrul termenului de 30 de zile.

Ca să vedeți că este numai o pupătură pe un obraz, care nu a fost întins încă, și pentru că a fost invocat Proiectul de lege privind camerele pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, trimis spre reexaminare de Președintele României, am scrisoarea Președintelui României, datată 16 iulie 2010. Din luna iulie 2010. Astăzi este în plen și nu va fi adoptat nici astăzi, dacă continuăm această dezbatere sterilă. Nu am înțeles de ce nu s-au grăbit și nu se grăbesc cu toate legile. Aceasta pentru că este o lege la care cineva ține mai mult decât la alte legi? De aceea, solicitarea mea este să dăm dovadă de înțelepciune, să dăm posibilitatea președintelui de ședință să constate că inițiatorul nu a solicitat procedură de urgență și, pe cutuma noastră, că nu putem adăuga nimic în ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

Îi ofer cuvântul doamnei senator Olguța Vasilescu, se pregătește domnul senator Țuțuianu și va trage concluziile domnul senator Dumitru Constantin.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt de 10 ani parlamentar, dar vă mărturisesc faptul că nu reușesc să înțeleg deloc actuala coaliție și nici ceea ce cere.

Ne aflăm în fața unui articol aflat în reexaminare, care va intra în vigoare în anul 2030. Care este urgența acestei legi? Sunt în ordinea de zi inițiative legislative – una care, întâmplător, chiar îmi aparține –, care așteaptă să fie dezbătute, și ne pierdem în discuții pe urgența unei legi care, repet, intră în vigoare în anul 2030.

Aceasta poate pentru că avem colegi, din actuala coaliție, bineînțeles, care vor să-și arate obediența față de Președintele României, pentru că, altfel, nu înțeleg. Au avut prilejul la Camera Deputaților să voteze de două ori acest articol care se referă la vârsta de pensionare. A trecut o dată pentru că nu erau suficienți la vot și a trecut cu vârsta de pensionare de 63 de ani la femei și 65 de ani la bărbați. Nu le-a convenit. Au creat un precedent la Camera Deputaților, s-a reluat articolul respectiv, au votat vârsta de 65 cu 65, după care s-au răzgândit. Aceasta pentru că le-a spus Președintele României că ar trebui să fie vârsta de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Și acum vin, în procedură de urgență, repede, repede, să facă ce le-a spus președintele. Când sunt serioși oamenii aceștia?

În al doilea rând, cred că legea respectivă, care a trecut printr-o mare fraudă în Parlamentul României, ar trebui să fie reluată _in integrum_ , pentru că nu putem accepta să se dezbată doar un singur articol – vârsta de pensionare – în condițiile în care întreaga lege a fost trecută în Parlamentul României printr-o fraudă. Poate că ar trebui să dezbatem iar punctul de pensie, poate că ar trebui să dezbatem iar cum este cu pensionarea anticipată, deoarece contribui la sistemul de pensii 30 de ani și, pentru că ieși înainte cu cinci ani, mai iei jumătate din pensie și așa mai departe.

Văd mâini ridicate în sală și-mi dau seama că or să fie colegi care vor spune că nu se poate pe procedură.

Păi, la Legea ANI cum s-a putut, stimați colegi? Când s-a întors pentru câteva articole punctuale și au venit colegi de-ai noștri care s-au referit și la alte articole și am votat aceste lucruri? Să vă mai aduc aminte de câte ori au fost cereri de reexaminare pentru un articol în Parlamentul României și legea a plecat din Parlament cu trei sau patru alte articole votate?

Vă mulțumesc și eu.

Îl invit la microfon pe domnul senator Țuțuianu, se pregătesc domnul senator Dumitru Constantin, doamna ministru Anca Daniela Boagiu și domnul senator Gheorghe David.

Microfonul central, domnule senator Țuțuianu.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Mai întâi vreau să lămurim foarte clar ce discutăm aici și trebuie să spunem clar pentru opinia publică – pentru că și opinia publică trebuie să știe ce se întâmplă în Senatul României – că Grupul parlamentar al PDL vrea să dea un vot în două zile pe Legea pensiilor care afectează 5.700.000 de pensionari, în timp ce Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC și Grupul parlamentar al PNL vor ca asupra acestei legi să discutăm temeinic, și o să vă aduc astăzi argumente serioase pentru o discuție temeinică pe tema acestei legi, și de text, și de precedent parlamentar, argumente care țin de modul în care se comunică opiniei publice anumite lucruri. Aceasta ar fi o primă chestiune.

A doua chestiune care este, de asemenea, de subliniat.

Ieri s-a decis în Biroul permanent un calendar. Respectiv, săptămâna viitoare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să se pronunțe pe chestiunile care sunt în discuție. Celelalte comisii care au fost sesizate pentru aviz să fie convocate și să dea avize până pe data de 27 octombrie 2010. Pe data de 2 noiembrie 2010, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială să întocmească raport, iar pe data de 3 noiembrie 2010 raportul să fie supus dezbaterii plenului Senatului.

Deci nu cred că noi am dorit în vreun fel să blocăm adoptarea cererii de reexaminare sau neadoptarea ei, discutarea acestei cereri, ci am dorit să facem un lucru serios și temeinic. Repet, am să aduc argumente suficiente pentru necesitatea unei analize temeinice a acestui act normativ.

Calendarul nostru este unul foarte strâns. Practic, avem trei săptămâni în cadrul cărora să luăm o decizie asupra acestei cereri.

Vă aduc argumente pentru ceea ce spunem astăzi, argumente de text. Interpretarea legii, pentru cei care văd că o tot citesc pe aici, este o meserie. Pentru a interpreta corect legea avem nevoie de juriști care să fi trecut serios pe la școală.

Mai mult, stimate coleg, interpretarea legii se face prin mai multe metode și se face în așa fel încât orice text dintr-un regulament să poată produce efecte, și nu să anihilăm un text prin altul.

Să mergem să citim, pentru că este prima formă de interpretare. Se cheamă forma gramaticală – art. 146 alin. (1), care spune foarte clar: „În cazul în care Președintele României cere, înainte de promulgare, reexaminarea unei legi adoptată prima dată de către Senat, cererea va fi înscrisă în termen de cel mult 30 de zile în proiectul ordinii de zi a Senatului”. Nu am încălcat cu nimic art. 146 alin. (1). Punem cererea pe ordinea de zi a Camerei mai devreme, respectiv în 21 de zile.

Alin. (2), la care făcea cineva referire, spune următoarele: „Reexaminarea legii pe baza cererii Președintelui României se face cu respectarea procedurii legislative”. Când vorbim de procedură legislativă, sigur că trebuie să interpretăm alin. (1) împreună cu alin. (2), ceea ce înseamnă că le respectăm pe toate cele care privesc avize, rapoarte, în cadrul termenului prevăzut la art. 1, domnule vicepreședinte Pereș, ca să ne lămurim foarte bine asupra acestei chestiuni.

Dacă citim și Regulamentul Camerei Deputaților, veți vedea că avem o reglementare la art. 135, care-i diferită de a noastră, alin. (1), care spune că termenul în cadrul căruia trebuie discutată cererea de reexaminare este de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia. Discutată, atenție!

Deci noi avem o procedură în Senat, pentru cei care nu înțeleg și metoda comparației, care este mult mai rapidă decât cea din Camera Deputaților.

Al doilea argument se cheamă precedent parlamentar. S-a spus aici că nu s-a discutat, nu s-a adăugat la cerere, s-a răspuns numai la ceea ce s-a solicitat prin cererea de reexaminare pentru termene.

Am avantajul să nu fi fost parlamentar și atunci am cerut, am studiat, am căutat ce s-a întâmplat în Parlament, până când am ajuns și eu în această situație.

Am să vă dau numai trei exemple:

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală și modificarea altor legi. Pe data de 27 noiembrie 2007 a fost trimisă cererea de reexaminare pentru raport la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și pe data de 19 martie 2008 – deci după câteva luni de zile, aproape o jumătate de an – s-a discutat cererea de reexaminare în plenul Senatului.

Iertați-mă, nu intru în conflict, pentru că Regulamentul Senatului spune să nu dialoghez cu sala și atunci încerc să nu răspund.

Domnul președinte de ședință îmi confirmă că am dreptate, dar sunt convins că și domnul președinte Geoană îmi va confirma acest punct de vedere.

Legat de modul în care trebuie să răspundem cererii de reexaminare, adică dacă ne rezumăm la ceea ce solicită Președintele României sau dacă putem discuta și alte

aspecte pe precedent judiciar, vin în fața dumneavoastră și vă arăt că s-au discutat alte aspecte.

Primul exemplu, care este cel mai recent – și am fost cu toții participanți –, este Proiectul de lege privind consolidarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

Sesizarea domnului președinte Traian Băsescu privea doar șase modificări ale textului – acestea sunt, aceasta este cererea de reexaminare. Ce am făcut noi? Am venit și am adus modificări și completări masive în corpul și în forma legii, care a fost adoptată de Senat, a fost adoptată și de Camera Deputaților, a fost promulgată de președinte, și este alta decât ceea ce ni s-a cerut prin cererea de reexaminare.

Al doilea exemplu – de data aceasta ceva mai vechi – este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2005 privind modificarea și completarea Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, un act normativ extrem de important.

Cererea de reexaminare a domnului președinte a privit – aceasta este – trei articole din lege.

Ce a făcut Senatul?

A adoptat un raport, cu amendamente – acesta este – pe 9 articole din lege, deci a modificat mai mult decât a cerut președintele prin cererea de reexaminare.

Al treilea exemplu este Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, tot un act normativ extrem de important.

Cererea de reexaminare a domnului președinte Băsescu privea trei texte – punctul trei –, eliminarea unor deficiențe de ordin tehnic legislativ.

Ce a făcut Senatul?

A venit cu un raport prin care a modificat, stimați colegi, nici mai mult nici mai puțin de 22 de articole din text.

Deci de la 3 la 22. Ca să tragem o concluzie, precedentul parlamentar ne arată că avem posibilitatea să intervenim pe întreg textul legii și nu doar pe chestiunea sesizată de către președinte.

Acolo avem de-a face cu o fraudă, un furt, un lucru care este de neimaginat într-o democrație cu adevărat consolidată, să numeri în loc de 80, 170. Care este argumentul? O lege care a trecut prin adoptare tacită, fără niciun fel de modificare în Senat și prin fraudă în Camera Deputaților, merită, stimați colegi, să fie discutată. Este obligatoriu să o discutăm, dacă suntem serioși în ceea ce facem. Dacă vrem să fim doar un loc pe unde trec proiectele de lege ale Guvernului, fără niciun fel de discuție și modificare, sigur că putem face și asta, dar atunci v-aș propune să ne ducem în Belarus, pentru că acolo se întâmplă acest lucru.

## **Domnul Constantin Dumitru**

**:**

Ești liber!

Ne trebuie viză.

Următorul argument, al cincilea.

Noi discutăm aici despre un act normativ, care nu-l privește doar pe Țuțuianu, nu-l privește doar pe Popescu sau doar pe Ionescu. Acest act normativ reglementează viața, situația juridică a 5.700.000 de pensionari, aflați astăzi în plată, și a altor milioane de pensionari care vor ieși la pensie în anii 2011, 2012, 2013, 2015..., 2030, inclusiv situația noastră.

Sigur, eu mai am până acolo vreo 20 de ani.

Unii dintre dumneavoastră poate doriți să ieșiți la pensie anul viitor.

Nu cumva merită, măcar pentru dumneavoastră, să fiți atenți la ce votăm aici?

Nu cumva merită cei 5.700.000 de pensionari să le acordăm atenție?

Nu cumva trebuie să fim atenți la ce spune opinia publică vizavi de modul în care a fost tratat acest act normativ în cele două Camere ale Parlamentului?

Nu cumva trebuie să fim atenți la ceea ce s-a întâmplat, la frauda masivă din Camera Deputaților și să arătăm că în Senat lucrurile se fac serios?

Eu cred că da.

Milioanele de români care beneficiază astăzi de această lege sau care vor beneficia mâine necesită atenția noastră. Argumentul numărul șase.

Ieri, am auzit pe la televiziuni că de fapt Senatul ar dori să protejeze pensiile speciale ale parlamentarilor. Este afirmația unui lider al Grupului parlamentat al PDL. Aș vrea să vă spun că această afirmație este lipsită de orice argument. De ce? Tot pentru opinia publică, pentru că, stimați colegi, încercați să-i mințiți pe oameni. Legile speciale sau situația lor a fost clarificată cu ocazia asumării răspunderii de către Guvern, prin Legea nr. 119 din 30 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 441 din 30 iunie 2010. Ca atare, în acest moment, nu mai putem discuta în România de pensii speciale, deoarece au un alt regim juridic decât pensiile stabilite prin Legea nr. 119/2010. În baza acestei legi – tot pentru informarea celor care încearcă să disemineze informații false pentru opinia publică – și pentru aplicarea ei, s-au adoptat două hotărâri de guvern: Hotărârea Guvernului nr. 737 din 21 iulie 2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute la art. 1 literele c)–h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Ce rezolvă această hotărâre de guvern? Să spunem exact ce avem în Legea nr. 119/2010 la literele c)–h). La litera c) „pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea”, la litera d) „pensiile de serviciu ale personalului diplomatic și consular”, la litera e) „pensiile de serviciu ale funcționarilor publici parlamentari”, la litera f) „pensiile de serviciu ale deputaților și senatorilor”, la litera g) „pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil, navigant, profesionist din aviația civilă” și la litera h) „pensiile de serviciu ale personalului Curții de Conturi”.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă rog să și concluzionați intervenția dumneavoastră. Mai sunt foarte mulți alți vorbitori și îmi este teamă că epuizăm ședința de astăzi pe o discuție sterilă.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Imediat, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Avem o problemă de tehnică legislativă și v-aș ruga să mă ascultați cu atenție, că o să fie motiv de contestare la Curtea Constituțională.

Legea nr. 24/2000 care reglementează normele de tehnică legislativă spune foarte clar că nu putem avea două reglementări pe același subiect. Noi avem reglementare prin Legea nr. 119/2010 și trebuie să punem de acord textul legii pe care am primit-o spre reexaminare cu ceea ce spune Legea nr. 119/2010.

Și, din acest motiv, este nevoie de o modificare mai substanțială a legii aflate în dezbatere.

Ca urmare, stimați colegi, orice limitare echivalează cu subminarea unui raport echilibrat între puterile statului, negând în felul acesta rolul de legiferare al Parlamentului.

Pentru aceste motive eu cred că trebuie să dezbatem legea în procedura stabilită de Biroul permanent și nu altfel, pentru că am încălca grav dreptul nostru de legiferare și am contraveni argumentelor pe care eu le-am susținut în fața dumneavoastră.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumesc domnului senator.

Îl invit la microfonul 3 pe domnul senator Dumitru Constantin.

## **Domnul Constantin Dumitru:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Încep prin a spune că votul plenului Senatului este suveran și nu întâmplător spun acest lucru.

Aș spune colegilor mei de la Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC că, ieri, în Biroul permanent – pentru cei care nu au participat la Biroul permanent, iar cei care au participat și au auzit altceva, este problema dumnealor –, inclusiv reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Iliescu a subliniat și a cerut, a rugat Biroul permanent să se dea un termen mai scurt. De altfel, noi am avansat două termene ieri.

Faptul că puterea Biroului permanent a fost arătată pe față este cu totul și cu totul altceva.

Eu îl felicit pe colegul meu, domnul senator Țuțuianu, pentru cât de mult a muncit să ne țină o prelegere de o oră. Se cunoaște că este avocat. Probabil, nu mai merge la bara niciuneia dintre judecătorii, că atunci ar fi fost obosit și nu ar mai fi ținut această prelegere să ne învețe pe noi, ca și ieri, pentru că la urma urmei tot ajungem la o modificare – revizuirea Constituției. Cred că ar trebui să fie o prevedere clară acolo, nimeni nu are voie să ajungă în Parlamentul României decât dacă este de profesie jurist. Noi ceilalți suntem niște profesioniști în domenii care nu au ce căuta în Parlamentul României. Sunt ei, juriștii, se descurcă și cu cealaltă putere judecătorească, cu Curtea Constituțională și am lămurit, dar îl asigur pe colegul meu că dacă ar fi numai juriști nici măcar un articol dintr-o lege, în patru ani, nu va trece, pentru că acolo unde sunt doi sau mai mulți juriști lucrurile o iau razna.

Domnule senator, dar eu care sunt inginer și jurist ce fac?

Nici nu ar trebui să fiți..., să știți.

Mulțumesc.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Domnul senator a venit cu atâtea exemple, ne-a împuiat capul, eu mă simt deja obosit. Cred că o să-mi revin în acest weekend. Ce să fac acum? Atâtea texte de lege... că am modificat, că nu am mers pe ce a spus președintele... Sigur, este adevărat, îi dau dreptate. Și acum putem discuta cererea de reexaminare a președintelui privind anii de pensionare pentru femei, dacă și numai dacă alte articole din Legea pensiei au vreun lucru comun cu această cerere de reexaminare. Eu nu știu ca în Legea pensiilor, undeva să se spună că punctul de pensie poate să crească dacă și numai dacă vârsta de pensionare a femeii este redusă la 63 de ani. Că este în 2030, că este în 2000 noi o discutăm acum, nu o discutăm nici peste cinci ani, nici peste 10 ani.

Încă o dată vă spun, cererea de reexaminare a președintelui este extrem de simplă. Trebuie să hotărâm – plenul Senatului – dacă admitem sau respingem această cerere de reexaminare a președintelui pe articolul privind vârsta de pensionare la femei, și doar atât.

Ce s-a întâmplat în Camera Deputaților e treaba dumnealor. Colegul meu vine și-mi dă exemplu aici circul pe care îl fac acolo colegii Domniei Sale. Este o altă Cameră. Am spus-o și ieri în Biroul permanent și o repet și astăzi cu toată seriozitatea: Camera superioară a Parlamentului are o cu totul și cu totul altă înfățișare. Suntem oameni cu păr alb, oameni cu judecată, nu avem voie să transformăm în circ o ședință de plen a Senatului. Nu se poate acest lucru.

Domnule președinte și stimați colegi,

Dovedind încă o dată că pragmatismul din mine iese la iveală totdeauna – numai pentru că revin la ce am spus inițial, și anume că votul plenului Senatului este suveran –, Grupul parlamentar al PDL vine și propune să dăm un vot pentru data de 19 octombrie 2010 pentru emiterea raportului pentru comisiile care au fost avizate inițial la lege, pentru că nimeni nu i-a împiedicat în timpul dezbaterii legii...

Vă rog, domnule Hașotti, vin lângă dumneavoastră și îmi spuneți ce vreți. Mi-e atât de drag. Doar mi-ați fost mentor și nu pot să fac altfel decât cum faceți dumneavoastră. Dacă vă supără cumva vreo depășire, îmi pare rău, dar așa este pe lumea asta: discipolii... știți dumneavoastră.

Vă mulțumesc. Doamna ministru Anca Boagiu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu voi răspunde chiar inginerește – nu avocățește, ci strict inginerește – colegilor de la PSD care au întrebat, cred că în toate intervențiile, de ce atâta grabă.

Păi, cred că răspunsul îl știm și noi, și dumneavoastră. Există un acord cu Fondul Monetar Internațional, pe care l-am negociat, inițial, împreună cu dumneavoastră, care continuă și, din nefericire pentru noi, din nou suntem întârziați în a realiza angajamentele din acest acord.

Vă informez că pe data de 19 octombrie sosește în România delegația Comisiei, iar pe 20 octombrie delegația Fondului Monetar Internațional, care vor sta în România până pe data de 1 noiembrie, motiv pentru care angajamentele noastre – și de data asta discutăm despre un proiect de lege pe care ni l-am asumat împreună, repet, eram împreună în coaliție la momentul respectiv – trebuie să treacă de cele două Camere și să facem dovada că ne menținem promisiunile pe care le-am făcut.

Acesta este motivul, dragi colegi, pentru care trebuie să reexaminăm în regim de urgență proiectul de lege retransmis Parlamentului.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, doamnă ministru. Domnul senator Gheorghe David.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul coleg Țuțuianu și-a uitat aici, la pupitrul microfonului central, niște fițuici. Să mai vină o dată să le ia.

Cred că mai are șapte argumente pregătite.

## **Domnul Gheorghe David:**

Referitor la ceea ce discutăm astăzi, vreau să fac o precizare din punct de vedere al procedurii legislative, dacă ceea ce avem la punctul 4 din ordinea de zi este corect sau nu.

Mă folosesc de Regulamentul Senatului, care spune la „Procedura de urgență”:

„Alin. (1) – La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Senatul poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative în procedură de urgență.

Alin. (2) – Cererea pentru procedura de urgență se analizează de către Biroul permanent” – ceea ce am făcut ieri – „și se supune aprobării Senatului în prima ședință de plen.” Cred că au fost îndeplinite condițiile de punere pe ordinea de zi de astăzi și sigur că, în urma multor discuții ale noastre, în final, va trebui să dăm un vot care va spune dacă rămâne sau nu rămâne această procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Varujan Vosganian.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Să nu mă faci să plâng.

## **Domnul Varujan Vosganian:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Dragă domnule Puiu Hașotti...

Firește că o democrație se conduce prin legi și regulamente. Prima dintre acestea este Constituția, iar Constituția vorbește răspicat despre rolul central al Parlamentului într-o democrație.

Discuția cu privire la Legea pensiilor nu este doar o discuție cu privire la motivul pentru care președintele a retrimis această lege în Parlament, ea prilejuiește o dezbatere mai amplă privind rolul Parlamentului în sistemul instituțional românesc și privind responsabilitatea Parlamentului în ceea ce privește normarea vieții românilor prin asumarea trecutului, prin modelarea vieții lor de azi și prin realizarea unei perspective pe termen mediu și lung.

De ce vorbesc despre toate aceste lucruri? Pentru faptul că legislația pensiilor reunește toate aceste trei dimensiuni: în primul rând, recunoașterea muncii de-o viață a unor oameni, în al doilea rând, recunoașterea situației dificile în care se află ei și, în al treilea rând, recunoașterea faptului că reforma sistemului de pensii presupune un orizont de timp cu un termen foarte lung.

De ce însă invoc rolul Parlamentului? Pentru că el este pus în ultima vreme la grea încercare și această dezbatere nu este pusă deloc sub auspicii favorabile în momentul în care se lansează asumarea răspunderii pentru Legea educației, pentru care deja de anul trecut Curtea Constituțională a dat un semnal de alarmă prin verdictul dat – legile care se referă la construcția organică a societății românești trebuie să fie rodul unei dezbateri ample, profundă, transparentă și legitimă prin intermediul Parlamentului.

Ce avem noi astăzi? Avem o lege trimisă președintelui, pe care Parlamentul nu a votat-o în niciuna dintre Camerele sale – la Senat legea a trecut prin adoptare tacită, la Camera Deputaților legea a trecut pe sub tejghea.

Tema de fond este că invocarea normalității, a regulamentului sunt, firește, exerciții bune pentru tribuna parlamentară, ele însă se referă, în acest caz, la o lege în care expresia de voință legitimă a Parlamentului nu s-a exprimat, în plenul său și în plenitudinea sa, nici în Senat, nici în Camera Deputaților.

În Senat, pentru că din diverse motive a fost pusă pe ordinea de zi exact pe muchia termenului de adoptare tacită și legea, din păcate, nu a trecut această frontieră, a plecat nevătămată la Camera Deputaților, iar la Camera Deputaților, cum bine știm, a fost acel simulacru, în legătură cu care tare mi-aș dori ca fiecare membru al Camerei Deputaților să dea o declarație pe propria răspundere dacă a fost sau nu a fost la vot, iar dacă a fost, împreună cu reprezentanții Parchetului, să arate pe peliculă locul în care a fost atunci când a votat, ca să știm exact – în virtutea sentimentului onoarei, care trebuie să anime orice parlamentar – dacă majoritatea, cel puțin din perspectiva cuvântului de onoare, a fost sau nu întrunită.

## Vă mulțumesc.

Pentru că ați vorbit de accelerat, îl invit pe domnul senator Mitrea și îl rog să se pregătească pe domnul senator Daea. Vă rog, microfonul central.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Nu am știut ce deschid ca dezbatere atunci când am spus un lucru simplu, plin de bun-simț, și anume că la o cerere de reexaminare trimisă de președinte nu are rost și nu există procedură de urgență din moment ce regulamentul spune că în termen de 30 de zile trebuie dezbătută.

Nu am intrat în alt subiect în momentul în care am venit eu la acest microfon, dar discuțiile care au apărut ulterior îmi creează și mie posibilitatea să răspund la două-trei probleme ridicate și să-mi spun punctul de vedere.

Întreba un coleg de-al nostru dacă propunerea președintelui Băsescu de modificare a vârstei de pensionare are legătură și cu alt articol. Are legătură cu multe articole. Are legătură directă cu stagiul de cotizare, are legătură directă cu punctul de pensie, are legătură cu o întreagă filozofie a legii în același timp. Eu personal nu sunt de acord cu modificarea vârstei de pensionare, așa cum a propus-o președintele Băsescu. Sigur, este și o greșeală să modifici numai vârsta de pensionare, lăsând stagiul de cotizare neschimbat, egalizat. Bun, sigur, asta îmi arată mie un lucru, care este evident pentru toată lumea: președintele Traian Băsescu nu a trimis legea înapoi ca să se modifice vârsta de pensionare, Domnia Sa, cu două-trei săptămâni înainte de adoptarea legii, și-a exprimat public sprijinul pentru vârstă egală la bărbați și la femei. Grupurile parlamentare de la Camera Deputaților, că la Senat nu am apucat să discutăm foarte serios – chiar și aici, am discutat în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială –, au fost pentru egalizarea celor două vârste de pensionare.

Sigur, nu-mi permit să fiu nerespectuos să spun că nu a arătat foarte bine ca, imediat după ce președintele Băsescu a spus că nu mai vrea 65-65, ci își dorește 63-65, să văd pleiada de lideri ai dumneavoastră afirmând că brusc au descoperit că 63 este bine. Nu face bine niciunui politician din România să vedem asemenea poziții.

Ați avut și doi lideri, ale căror nume nu vreau să le subliniez, care au fost mult mai rezonabili în poziția publică, măcar și-au păstrat șira spinării dreaptă, așa cum ar trebui să o facem toți, dar asta este o observație pe care îmi permit să o fac fiindcă am postura necesară.

Mulțumesc.

Domnul senator Daea, urmat de domnul senator Chelaru.

## **Domnul Petre Daea:**

Domnule președinte al Senatului, Doamnelor și domnilor senatori,

Nu reveneam la acest microfon dacă pe parcursul dezbaterilor nu se contura o realitate de care trebuie să ținem cont, iar spiritul nostru corect trebuie să fie pavăză în procesul legislativ, în așa fel încât să creăm instrumente de lucru corecte, care să îmbunătățească viața economică și socială a țării.

În momentul discuțiilor s-a derulat în mintea mea o secvență pe care am prezentat-o cu condescendența necesară, cu eleganța impusă de regula democrației și a noastră, ca oameni care ne desfășurăm activitatea în Parlamentul României.

Spuneam atunci și îl rugam pe premierul țării, domnul Emil Boc...

Să știți că ieri l-am urmărit cu atenție la întâlnirea cu cel mai puternic om politic din Europa, cancelarul Germaniei, și acolo am putut privi pe fața Domniei Sale unda de regret că nu suntem unde trebuie, că ne-au luat-o înainte și bulgarii, că ne-au scos din cuplajul acela folosit de Guvernul Năstase în procesul de integrare în Uniunea Europeană, am avut o undă de regret și am o revoltă interioară vizavi de faptul că suntem acolo unde nu merităm. Iar toți de aici, din această sală, oameni cu experiență, cu dragoste față de electorat, că altminteri nu poți să te așezi în fața electoratului dacă nu ai dragoste de el... Vii în Parlamentul României să soliciți ceea ce nu se poate și să impui ceea ce nu trebuie!

Și spuneam, repet, că l-am rugat pe premier să nu mai dea ordonanțe neconstituționale. A făcut-o. Și dacă facem inventarul acelora care au fost scoase din circuit după ce și-au făcut efectul, dovedindu-se neconstituționale, mă întreb dacă nu cumva suntem aici din cauza stăruinței în rău, și eu spun că da.

Stăruim în rău, dând în continuare acte neconstituționale, iar acolo unde Curtea Constituțională poate fi păcălită se folosește votul fraudulos în Parlamentul României pentru acte normative care nu ne fac cinste și care nici nu trebuie să fie puse pe masa de lucru a guvernanților sau a celor care urmează, în dinamica vieții, să le pună în aplicare.

De aceea, stimați colegi, mă întreb: în acest moment, putem noi fi părtași la fraudă, la nereguli? Categoric, nu!

Mulțumesc.

Cred că și stăruința în bine trebuie să fie o calitate a Senatului României.

Domnul senator Chelaru.

Aș dori să informez membrii Biroului permanent al Senatului că am convenit împreună cu președintele Camerei Deputaților o ședință a Birourilor permanente reunite luni, la ora 14.30, pe subiectul angajării răspunderii Guvernului pe Legea educației naționale.

Vă rog, domnule senator Chelaru.

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați și distinși colegi,

Printre multe defecte pe care recunosc public că le am, unul mi l-am întărit în ultimii șase ani, de când sunt în Parlament: m-am obișnuit să ascult și pe unii, și pe alții, și bune, și rele, și lucruri de mare valoare, judecăți de valoare deosebită, și, uneori, inepții. Uneori îmi trag concluziile interioare, alteori simt nevoia să exprim aceste concluzii.

Înainte de a începe să exprim un punct de vedere succint și pragmatic pe problema pusă în discuție, vreau să-mi dați voie să fac trei considerații vizavi de rezultatul ascultării de astăzi, și aș începe cu neregularitatea pe această lege, invocată de unul dintre distinșii mei colegi, care nu are nicio sancțiune.

## Dragi senatori,

Niciodată, nimeni, în istoria unei Camere a Parlamentului din Uniunea Europeană, nu și-a putut imagina și nu a inclus în Constituție sau în regulament posibilitatea ca votul în Senat sau în Camera Deputaților să fie furat. Niciodată! De asta nici nu există o sancțiune.

Care dintre dumneavoastră își poate imagina – prietenul meu, domnul senator Constantin Dumitru, sigur nu-și poate imagina – că votul pe o lege poate fi furat?!

Când am lucrat la regulament – și îl văd aici pe distinsul nostru coleg, domnul Berceanu, și am lucrat la Regulament opt luni, poate chiar mai mult –, și-a putut imagina cineva, vreodată, că se poate fura în plenul unei Camere în acest mod un vot?!

De asta nu există sancțiune. Asta ca să știți logica. A doua chestiune.

## Am mai spus-o o dată.

Am avut curiozitatea să arunc o privire peste CV-urile colegilor mei. 67% dintre dumneavoastră, membrii Senatului, aveți și studii juridice. Așa că să nu se supere același distins prieten că ne adresăm poate uneori cam lung, poate uneori cu prea multe detalii, poate uneori tragem concluziile – ca să nu spun conchidem – mai târziu decât ar trebui, dar 67% ați trecut printr-o facultate de drept și știți ce înseamnă acest lucru. Așa că nu facem deosebire, indiferent de profesie, nu e normal.

A treia chestiune. Doamna ministru Boagiu invoca Acordul cu Fondul Monetar Internațional și considera că merităm o presiune specială în împrejurarea că există acest acord și că trebuie să iasă repede – nu a spus și bine – Legea pensiilor.

## Mulțumesc. Stimați colegi,

Am o rugăminte.

Pentru că suntem foarte aproape de terminarea programului, aș dori totuși să vă cer un vot la punctul 5 – aprobarea prelungirii termenului de dezbatere pentru Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie.

Dacă nu prelungim termenul de la 45 la 60 de zile, riscăm ca ea să fie adoptată tacit. Este ultimul moment al acestui plen în care am putea evita adoptarea tacită.

Pe procedură, domnul Dumitru Constantin.

Am rugămintea ca acest subiect, eventual, să-l putem trata înainte de...

Nicio problemă, îl tratăm, suntem de acord, dar să nu uitați că și noi am făcut o propunere și vă rog să o supuneți votului astăzi.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Dacă cu privire la...

De la punctul privind prelungirea la 60 de zile, termen de dezbatere a unei inițiative legislative,

De asemenea, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie (L432/2010). Aceeași temă.

Pe procedură, imediat, domnul lider Ilie Sârbu.

Cu 61 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și două abțineri, s-a aprobat prelungirea termenului la 60 de zile și pentru acest text.

De asemenea, aș dori să rog echipa tehnică ca punctul 10 – Proiectul de lege privind unele măsuri de expropriere în vederea realizării unor obiective de interes național, local și județean – să figureze în agenda legiferării a zilei de luni, 18 octombrie 2010, cât mai sus în ordinea de zi.

Într-adevăr, este o lege importantă, care necesită urgentare.

Vă rog, domnule lider Sârbu, ultima intervenție, pentru că ne apropiem de finalul programului.

Intervenția e simplă. Ori constatați că programul s-a terminat, ori cer o pauză de consultări.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## Stimați colegi,

Am depășit deja timpul alocat ședinței și, pentru a evita o situație de continuare a acestui plen, declar închisă ședința noastră de astăzi.

Vă mulțumesc.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|519558]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 148/22.X.2010 conține 24 de pagini.**

Prețul: 4,80 lei