Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·21 iunie 2010
Informare · adoptat
Grațiela Denisa Iordache
Discurs
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Câteva scurte comentarii.
În primul rând, referirea pe care o găsiți în expunerea de motive referitoare la Acordul _stand-by_ cu Fondul Monetar Internațional a fost necesară deoarece aceasta a justificat, în martie, caracterul de urgență al prezentului act normativ și răspunsul foarte clar este că, într-adevăr, politica fiscală, ca în orice stat membru al Uniunii Europene, este făcută de Guvernul național.
În ceea ce privește faptul că aceste prevederi legale ar putea determina trecerea în insolvență, doresc doar să vă spun că, dimpotrivă, așa cum este construită această ordonanță, practic, le oferă un răgaz de 30 de zile firmelor respective, în care nu plătesc nicio majorare de întârziere. Deci este foarte important acest lucru. Practic, 30 de zile ele nu plătesc majorări.
S-a vorbit aici despre faptul că aceasta ar însemna să percepem o dobândă mai mare decât până acum. Nu, dobânzile, acest sistem creat acum, în loc de majorări de întârziere, este bazat acum pe dobânzi și majorări. A fost, de altfel, să știți, statuat și de Curtea Constituțională – și aici fac referire la deciziile Curții Constituționale nr. 213/2003 și 214/2004, care statuau că, în condițiile economiei de piață, stabilirea de dobânzi în cazul neîndeplinirii la termenul scadent a obligației de plată reprezintă o măsură justificată și
necesară, specifică economiei de piață, pentru a preveni prejudicierea creditorului, iar penalitățile de întârziere apar ca o sancțiune pentru neîndeplinirea unor obligații legale.
În ceea ce privește nivelul, dați-mi voie să vă spun, cu titlu informativ, că în proiectarea unui regim al dobânzilor legile fiscale din multe țări stabilesc rata dobânzii la circa 20% peste rata dobânzii creditelor acordate de bănci, astfel încât să descurajeze contribuabilii de la a utiliza arieratele ca surse de finanțare a activității lor.
Au mai fost întrebări legate de aplicarea sistemului la nivel local. În ceea ce privește reglementarea, în cazul creanțelor administrate de organele fiscale ale autorităților administrației locale, a sistemului de percepere a accesoriilor pentru plata cu întârziere sub forma majorărilor de întârziere în cuantum de 2% pe lună sau o fracțiune de lună de întârziere, această reglementare a fost solicitată chiar de către structurile asociative ale unităților administrativ-teritoriale și a fost justificată de capacitatea administrativă redusă și de costurile ridicate, generate de introducerea sistemului dobânzilor și penalităților în cazul organelor fiscale locale.
Pe de altă parte, aș vrea să aveți în vedere faptul că avem un număr foarte mare de organe fiscale locale, circa 4.000, care sunt constituite la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale și care, așa cum se știe, beneficiază de autonomie și independență în gestionarea problemelor colectivităților pe care le administrează.