Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·21 iunie 2010
Senatul · MO 106/2010 · 2010-06-21
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Crin Antonescu – aventurierul iresponsabilității”; – Florin Constantinescu (PSD+PC) – declarație politică cu titlul „Unde se duc banii de la FMI?”; – Ioan Ghișe (PNL) – declarație politică referitoare la o posibilă soluție pentru plata integrală, în acest an, a pensiilor și salariilor bugetarilor; – Gheorghe Bîrlea (PDL) – declarație politică având ca titlu „Democrație și comportament democratic – dileme cotidiene cu tristețe”; – Vasile Nedelcu (Grupul parlamentar al senatorilor independenți) – declarație politică intitulată „70 de ani de la ultimatumul prin care România a pierdut definitiv Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței”; – Valer Marian (PSD+PC) – declarație politică cu titlul „Numai regimul Băsescu–Boc ucide bătrânii”; – Liviu Titus Pașca (PNL) – declarație politică intitulată „România după moțiune – schimbarea raportului de forțe în Parlament”; – Gabriel Mutu (PDL) – declarație politică cu titlul „PNL, un partid la dreapta dreptei”; – Adrian Țuțuianu (PSD+PC) – declarații politice: „Stăpânul amazoanelor”; „Asumarea răspunderii sau «Scapă cine poate!»”; – Marius Petre Nicoară (PNL) – declarație politică având ca titlu „Taxe peste taxe”; – Gavril Mîrza (PSD+PC) – declarație politică cu titlul „Disciplina de partid, mai presus decât conștiința”; – Marius Sorin Ovidiu Bota (PSD+PC) – declarație politică intitulată „Banii statului salvează prietenii din criză”; – Radu Alexandru Feldman (PDL) – intervenție privind declarația politică a domnului senator Adrian Țuțuianu; – Iulian Urban (PDL) – declarație politică având ca titlu „Cum să accept aceste noi impozite din Codul fiscal, atâta timp cât știu că 90% din bani sunt furați sau dezastruos de prost gestionați?”;
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
· Declarații politice
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
44 de discursuri
Îl rog pe domnul secretar Gheorghe David să dea citire listei senatorilor, pentru mobilizarea trupelor pe terenul de joc.
## **Domnul Gheorghe David:**
Bună ziua, tuturor!
**Domnul Ioan Ghișe**
**:**
Începeți cu noi, cei prezenți!
## **Domnul Gheorghe David:**
Da, domnule senator Ghișe, uneori e bine să le facem și așa.
Albert Álmos prezent Andrei Florin Mircea prezent Andronescu Ecaterina prezentă Antonescu George Crin Laurențiu absent Arcaș Viorel prezent Ariton Ion prezent Badea Viorel Riceard prezent Banias Mircea Marius prezent Bara Ion prezent Bașa Petru absent Bădescu Iulian prezent Bălan Gheorghe Pavel absent Belacurencu Trifon prezent Berca Gabriel prezent Berceanu Radu Mircea Guvern Bîgiu Marian Cristinel prezent Bîrlea Gheorghe prezent Blaga Vasile Guvern Boagiu Anca Daniela prezentă Boitan Minerva prezentă Bokor Tiberiu prezent Borza Dorel Constantin Vasile absent Bota Marius Sorin Ovidiu absent Calcan Valentin Gigel prezent Câmpanu Liviu prezent Chelaru Ioan prezent Chirvăsuță Laurențiu absent Chivu Sorin Serioja prezent Cibu Constantin Sever prezent Cinteză Mircea absent Coca Laurențiu Florian absent Constantinescu Florin prezent Constantinescu Viorel prezent Cordoș Alexandru prezent Corlățean Titus delegație Crăciun Avram prezent Cseke Attila Zoltán Guvern
Daea Petre prezent David Cristian delegatie David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian absent Diaconu Mircea prezent Dobra Nicolae prezent Dumitru Constantin prezent Fekete-Szabó András Levente prezent Feldman Radu Alexandru prezent Filip Petru prezent Fodoreanu Sorin prezent Frâncu Emilian Valentin prezent Frunda György delegație Găină Mihăiță prezent Geoană Mircea Dan prezent Ghișe Ioan prezent Greblă Toni prezent Grosu Corneliu prezent Günthner Tiberiu prezent Gyerkó László prezent Hașotti Puiu prezent Hărdău Mihail prezent Humelnicu Augustin Daniel prezent Ichim Paul prezent Igaș Traian Constantin prezent Ion Vasile prezent Iordănescu Anghel prezent Jurcan Dorel prezent Lazăr Sorin Constantin prezent Luca Raymond prezent Mang Ioan prezent Marcu Gheorghe prezent Mardare Radu Cătălin prezent Marian Ovidiu prezent Marian Valer prezent Markó Béla Guvern Mazăre Alexandru prezent Măgureanu Cezar Mircea absent Mărcuțianu Ovidius absent Meleșcanu Teodor Viorel prezent Mihăilescu Petru Șerban absent Mitrea Elena prezentă Mitrea Miron Tudor prezent Mîrza Gavril prezent Mocanu Alexandru prezent Mocanu Toader prezent Moga Nicolae absent Mustățea Vasile prezent Mutu Gabriel prezent Necula Marius Gerard prezent Nedelcu Vasile prezent Nicoară Marius Petre prezent Nicoară Romeo Florin prezent Nicolaescu Sergiu Florin prezent Nicula Vasile Cosmin absent Nistor Vasile prezent Niță Mihai prezent Onofrei Orest prezent Oprea Dumitru prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Panțuru Tudor prezent Pașca Liviu Titus prezent Păran Dorin prezent Pereș Alexandru prezent Pintilie Vasile prezent Plăcintă Sorina Luminița prezentă Pop Gheorghe prezent Popa Cornel prezent Popa Mihaela prezentă Prodan Tiberiu Aurelian prezent Prunea Nicolae Dănuț absent Rasaliu Marian Iulian prezent Rădulescu Cristian prezent Rădulescu Șerban prezent Robu Nicolae prezent Rotaru Ion prezent Rușanu Dan Radu absent Rușeț Ion prezent Saghian Gheorghe prezent Savu Daniel prezent Sârbu Ilie prezent Sbîrciu Ioan prezent Secășan Iosif prezent Severin Georgică prezent Silistru Doina prezentă Staicu Dumitru Florian prezent Stănișoară Mihai prezent Șova Dan Coman prezent Tămagă Constantin prezent Toma Ion absent Țopescu Cristian George absent Țuțuianu Adrian prezent Udriștoiu Tudor absent Urban Iulian prezent Valeca Șerban Constantin absent Vasilescu Lia Olguța absentă Verestóy Attila absent Voicu Cătălin absent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent
Vă mulțumesc, domnule senator. În acest moment, suntem în cvorum de ședință.
Am să-l invit la cuvânt, la primul punct din ordinea de zi, declarații politice, pe domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Vă rog, domnule senator Dumitru Oprea. Aveți cuvântul.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați invitați,
Declarația mea politică este intitulată „Crin Antonescu – aventurierul iresponsabilității”.
Domnului Antonescu nu-i place componența actualului Guvern. Este dreptul Domniei Sale. Șefului Partidului Național Liberal îi displac soluțiile Executivului la criza financiară. Probabil că Domnia Sa are cunoștințe de
Vă mulțumesc.
Îl invit pe domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Salut, de asemenea, prezența în lojă a unui grup de vizitatori, cred că din partea domnului senator Gyerkó László. Vă rog, domnule senator Florin Constantinescu.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică este, de fapt, o întrebare: „Unde se duc banii de la Fondul Monetar Internațional?”
## Doamnelor și domnilor senatori,
Din păcate, lucrurile în România merg din ce în ce mai prost. Nu există, deocamdată, niciun făgaș normal pentru economie, viața politică este învârtită pe degete de un unic partid, opinia publică este manipulată cu bună știință de lideri răsăriți peste noapte, în același timp în care oamenilor din această țară le este din ce în ce mai greu să rămână în țară, să muncească aici și să fie fericiți. Am impresia că suntem într-un banc prost, în care unii cred că le știu pe toate, iar ceilalți, marea majoritate, trebuie să se supună regulilor.
Un nou episod din telenovela „Întâlnire la Snagov” s-a derulat aseară. Cu riscul de a mă repeta, vreau să subliniez două lucruri.
În primul rând, întâlnirea are loc într-un loc plătit din bani publici. Ei, și ce? Chiar dacă a fost o întâlnire de partid, unora le convine să folosească spațiul public, deși puteau foarte bine să se întâlnească într-unul dintre localurile oamenilor de la guvernare.
În al doilea rând, opinia publică are dreptul să cunoască ceea ce s-a întâmplat acolo. Din nou, au apărut informații, pe surse, cum că remanierea va avea loc la toamnă, cum că președintele _de facto_ al partidului, care nu din întâmplare este și Președintele României, le dă guvernanților 60 de zile pentru a pune în aplicare măsurile de austeritate. Și cam atât.
Nu ar fi fost normal să se discute, dacă tot și-au făcut un obicei din întâlnirile de grup, despre cum se va proceda cu măsurile acestea, ce se va întâmpla cu banii de la Fondul Monetar Internațional, unde se vor duce, ce se va plăti din ei?
Stimați colegi,
Cred în continuare că avem nevoie de puțin respect din partea guvernanților. Îl pretindem și noi, cei de la PSD, aflați acum în opoziție, dar cel mai mult îl pretind oamenii din toate colțurile țării. Respectul se câștigă prin măsuri bune, prin comunicare, prin atenție. Guvernul Boc nu numai că nu înștiințează partidele din Parlament despre unele chestiuni arzătoare, la ordinea zilei, ci decide pentru fiecare în parte ce este mai bine și cum să-și ducă traiul.
Mulțumim domnului senator Constantinescu.
Domnule senator Ioan Ghișe, din partea Grupului parlamentar al PNL, vă rog.
Am să-l rog, în continuare, pe domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PDL, să se pregătească.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică se referă la o posibilă soluție pentru ca pensiile și salariile bugetarilor să poată fi plătite integral în acest an.
Sursele analizei de mai jos sunt Legea bugetului de stat și datele oficiale de la Guvern, Ministerul Finanțelor Publice și, respectiv, Banca Națională a României.
În plină criză economică și financiară, rezerva valutară a României, utilizată de Banca Națională, a crescut cu 8 miliarde de euro într-un an, de la 27 de miliarde de euro în aprilie 2009 la 35 de miliarde de euro în prezent. Veniturile bugetului de stat pentru anul 2010 sunt în sumă de aproximativ 36 de miliarde de euro, la fel ca în anul 2009. Cheltuielile cu salariile, pensiile și ajutoarele sociale sunt de aproximativ 28 de miliarde de euro în acest an. Așadar, bani pentru pensii și salarii sunt suficienți.
FMI a impus României ca în acest an, 2010, deficitul bugetar să nu fie mai mare de 6,8% din produsul intern brut, ceea ce înseamnă că Guvernul nu poate împrumuta în acest an mai mult de 8,2 miliarde de euro. Altfel spus, cheltuielile bugetului nu pot fi mai mari de 44 de miliarde de euro. Serviciul datoriei publice pe acest an este de 10 miliarde de euro. Dacă din cele 46 de miliarde, total cheltuieli, scădem salariile, pensiile și ajutoarele sociale – 28 de miliarde de euro – și serviciul datoriei publice – 10 miliarde de euro –, mai rămân 6 miliarde de euro pentru achiziții de bunuri și servicii.
Or, numai în primul trimestru al acestui an Guvernul a cheltuit 4 miliarde de euro, mai precis 3,75 miliarde de euro până la 1 aprilie. Mai rămân două miliarde de euro pentru trei trimestre, sumă total insuficientă, care pune în pericol, printre altele, capacitatea Guvernului de a plăti medicamentele compensate și gratuite. Aici este cauza actualei crize bugetare.
Guvernul nu a găsit altă soluție de a suplimenta suma disponibilă pentru achiziții de bunuri și servicii decât prin reducerea salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale, prin care speră să obțină, în semestrul al II-lea al acestui an, suma de 2,7 miliarde de euro, pe care să o folosească pentru achiziții de bunuri și servicii.
Mulțumesc mult, domnule senator.
Domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Dacă domnul senator Nedelcu dorește, după aceea, să intervină, am să-l invit la microfon.
## **Domnul Gheorghe Bîrlea:**
Declarația mea politică se intitulează „Democrație și comportament democratic – dileme cotidiene... cu tristețe”. Domnule președinte, Doamnelor și domnilor senatori,
Evenimentele din viața socială și politică din ultima vreme indică o radicalizare accentuată, cu conotații multiple ce definesc nu doar o situație de criză economico-financiară, ci și o criză atât de identitate a clasei politice, cât și de valori sociale.
Cei 20 de ani de tranziție și de posttranziție au schimbat în mare măsură fizionomia societății românești, mecanismele de reglare și autoreglare socială, s-a regrupat și restrâns spectrul politic. Societatea civilă, mai ales în anii ’90, a avut un impact puternic în exprimarea publică.
Putem vorbi de multe achiziții pozitive atât în plan economic, cât și în modul, stilul și calitatea vieții, dar la fel de corect este să amintim multiplele ratări ale unor oportunități de redresare și consolidare economică a României.
Am privatizat, uneori, societăți comerciale de referință pentru economia românească la prețuri derizorii. Este bine că au intrat în economia românească capitaluri străine, dar este rău că nu am consolidat și un capital românesc, cu un echilibru foarte necesar în perioade de criză precum cea pe care o traversăm.
Realitățile de acum sunt consecința unor strategii deficitare, lipsite de viziune, lipsite de pragmatism pe termen mediu și lung. „Fragmentarismul” în economie, după cum inspirat se exprimase cu un secol și jumătate în urmă Mihai Eminescu, subminează coerența și organicitatea dezvoltării.
În prezent, reculul economic și diminuarea resurselor financiare îngrijorează, pe bună dreptate, întreaga lume. Uniunea Europeană și-a angajat toate instituțiile într-un proces de reevaluare globală a efectelor crizei pentru a identifica soluții la probleme și pentru a demonstra forța și solidaritatea acestei construcții europene care are ca scop proiectarea unui viitor comun mai dezirabil pentru europeni.
Divergențele de opinii și soluții nu lipsesc. Disputele în plan ideologic au mai puține conotații electorale, urmărind, mai degrabă, refundamentări și readecvări, ca răspuns la provocările generate de criză.
## Mulțumesc, domnule senator.
Îi ofer cuvântul domnului senator Vasile Nedelcu, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, se pregătește domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
## **Domnul Vasile Nedelcu:**
## Vă mulțumesc, domnule președinte.
Am intitulat declarația mea politică de astăzi „70 de ani de la ultimatumul prin care România a pierdut definitiv Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței”.
## Doamnelor și domnilor senatori,
La 26 iunie 2010, mai precis peste câteva zile, se împlinesc 70 de ani de când, într-o notă ultimativă transmisă de către Molotov șefului misiunii diplomatice române la Moscova, se cerea Guvernului României să înapoieze cu orice preț Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste Basarabia, partea de nord a Bucovinei și Ținutul Herței. Vara lui 1940 însemna, astfel, sfârșitul visului milenar al unui neam întreg, care s-a sacrificat pentru a-l realiza.
Ultimatumul din data de 26 iunie avea să fie urmat de o altă notă ultimativă, prin care sovieticii cereau ca evacuarea să fie făcută în termen de patru zile. În acel moment, teritoriul ocupat de URSS, de 44.000 de kilometri pătrați, era locuit de 3.200.000 de cetățeni, majoritatea etnici români. După ocupația sovietică, a început exterminarea românilor, care au fost fie arestați, torturați, chiar uciși, mulți dintre ei supuși foametei, iar alții deportați în Siberia, astfel încât în anul 1950, conform statisticilor rusești, o treime din populația românească dispăruse.
## Stimați colegi,
Mi-am îngăduit această succintă evocare a consecințelor ultimatumului din anul 1940 și pentru faptul că printre soldații români aflați în retragere, agresați, batjocoriți, unii chiar uciși pe la spate, s-a aflat și tatăl meu, care s-a întors acasă cu pușca la tâmplă, hăituit de invadatorii sovietici.
În memoria lui și a trupelor Armatei Române, a acelor soldați și ofițeri români umiliți în mod nemeritat în drumul lor spre patrie, ar fi de subliniat faptul că URSS nu avea niciun drept de a încălca grosolan nu numai convențiile internaționale în vigoare, ci chiar angajamentele asumate anterior de puterea sovietică, iar faptul că punerea în aplicare a ultimatumului a fost însoțită de numeroase abuzuri exercitate atât asupra populației civile evacuate, cât și asupra soldaților români în retragere este de condamnat chiar și după 70 de ani.
## Mulțumesc, domnule senator.
Urmează domnul senator Valer Marian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL.
## **Domnul Valer Marian:**
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică este intitulată „Numai regimul Băsescu–Boc ucide bătrânii”.
Regimul Băsescu–Boc a impus regimul de austeritate cel mai draconic din Europa, prin asumarea răspunderii pe o lege prin care sunt reduse cu 25% salariile bugetarilor și cu 15% pensiile, indemnizațiile de șomaj, indemnizațiile pentru persoanele cu handicap și indemnizațiile pentru creșterea copilului. Niciun stat din Uniunea Europeană nu a adoptat măsuri atât de draconice, care să lovească în bătrâni, în copii, în handicapați sau în șomeri, cum a făcut Guvernul Emil Boc, la comanda președintelui Traian Băsescu.
Majoritatea statelor din Uniunea Europeană au înghețat salariile și pensiile, preferând să crească TVA cu unu-două procente și să taxeze mai substanțial veniturile mari. Țările europene mai afectate de criză, Grecia, Spania și Portugalia, toate trei cu guvernări socialiste, au ales ca povara datoriilor să fie suportată diferit, mai mult de cei mai bogați, mai puțin de cei mai săraci.
Nici măcar Grecia, aflată în pragul falimentului, având un deficit bugetar de 13,6% din PIB și un nivel al datoriei publice de 115% din PIB, nu a optat pentru tăierea pensiilor și salariilor publice, alegând recomandarea FMI de a aplica un tratament mixt. Concret, Guvernul de la Atena a decis că grecii cu venituri peste salariul mediu nu vor primi cel de-al 13-lea și cel de-al 14-lea salariu și nici prime de vacanță, iar pensionarii cu pensii peste cea medie nu vor mai primi cea de-a 13-a și cea de-a 14-a pensie. Măsurile de austeritate adoptate de Parlamentul elen, care au stârnit reacția dură a sindicatelor și a tineretului, privesc înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor pentru un an, reducerea cu 30% a primelor de sărbători, majorarea cu 10% a accizelor la alcool și creșterea TVA de la 21% la 23%.
În Spania, care a înregistrat un deficit bugetar de 11,2% din PIB și un nivel al datoriei publice de 53% din PIB în anul 2009, Guvernul a adoptat un plan de austeritate care prevede reducerea salariilor bugetarilor cu 5% și înghețarea acestora până în anul 2011, reducerea pensiilor mari din 2011, ridicarea vârstei de pensionare la 65-67 de ani, blocarea angajărilor în sectorul public și anularea ajutorului pentru nașterea unui copil, în valoare de 2.500 de euro.
Mulțumesc, domnule senator.
Îi ofer cuvântul domnului senator Liviu Titus Pașca, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Mulțumesc, domnule președinte. Declarația politică se intitulează „România după moțiune – schimbarea raportului de forțe în Parlament”.
Doamnelor și domnilor senatori,
Cred că trebuie să fim de acord cu toții, fie că ne aflăm în opoziție sau la butoanele puterii, că săptămâna trecută a fost, poate, una dintre cele mai consistente din punct de vedere al vieții politice românești.
Aș dori să mă opresc asupra evenimentului pe care-l consider cel mai semnificativ în acest sens, și anume moțiunea de cenzură împotriva măsurilor de austeritate propuse și asumate de către premierul Emil Boc.
Înainte însă de a vorbi despre impactul moțiunii de cenzură, aș dori să vă supun atenției câteva aspecte legate de modul în care Guvernul României, condus, iată, de un an și jumătate de domnul Boc, a înțeles să gestioneze relația cu societatea românească, mai bine zis cu românii, atât de des invocați în discursurile demagogice ale președintelui Băsescu. Păi, dacă stăm strâmb și judecăm drept, această relație nici nu există, pentru că în orice societate democratică interacțiunea dintre guvernanți și opinia publică este una complexă, fiecare dintre cele două părți ținând seama de comportamentul, valorile și interesele celeilalte.
Ei bine, stimați colegi, actuala criză economică, care în mod inevitabil afectează în mod dramatic și țara noastră, a scos la iveală cinismul, aroganța, dar mai ales incompetența celor care conduc astăzi România.
Vă asigur că nu am ales întâmplător acești termeni. Dimpotrivă, cred că această caracterizare este prea blândă față de ceea ce se petrece în România, cârmuită de regimul Băsescu–Boc, pentru că lipsa oricărui program coerent anticriză, precum și măsurile de austeritate propuse vor determina nu relansarea economică, ci, dimpotrivă, scăderea imediată a consumului și modificarea veniturilor din TVA la stat prin scăderea vânzărilor comercianților, implicit creșterea șomajului în mediul privat.
Iată care vor fi consecințele incompetenței și superficialității unui Guvern care s-a compromis definitiv în fața majorității covârșitoare a românilor. Actualii guvernanți continuă, fără nicio tresărire, să clameze necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare, iar, pe de altă parte, mențin zeci de instituții cu atribuții aproape identice, în care clientela politică portocalie toacă bani publici.
## Mulțumesc, domnule senator.
Îi ofer cuvântul domnului senator Gabriel Mutu, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
## **Domnul Gabriel Mutu:**
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Mi-am intitulat declarația politică de astăzi „PNL, un partid la dreapta dreptei”.
Pentru orice partid politic, doctrina ar trebui să reprezinte coloana vertebrală care ghidează și coordonează un astfel de organism. Din păcate, la noi nu prea se întâmplă așa. Cel mai elocvent exemplu în acest sens mi se pare a fi, la ora actuală pe scena politică dâmbovițeană, Partidul Național Liberal.
PNL este unul dintre cele mai vechi partide politice din Europa, reclamându-se de la o tradiție istorică liberală, care începe undeva în timpul Revoluției de la 1848 și se cristalizează în 1875, prin Coaliția de la Mazar Pașa.
Nu cu puțin timp în urmă, mai precis în data de 25 mai 2010, s-au împlinit 135 de ani de la înființarea acestui partid politic.
Fără să aibă prea mult de-a face cu actuala conducere a PNL, liberalii de la cumpăna secolelor XIX–XX au fost cei care au adus o contribuție substanțială la modernizarea statului român, prin constituirea unor instituții publice coerente, prin nașterea Constituției de la 1866, considerată una dintre cele mai elocvente și democratice de la acel moment, sau prin reformele atât de necesare dezvoltării României.
Astăzi, avem un Partid Național Liberal care doar la nivel declarativ este un partid de centru-dreapta, pentru că hârtia de turnesol care verifică în ce măsură o astfel de formațiune politică își asumă în mod real doctrina politică este momentul guvernării. Altfel spus, transpunerea principiilor doctrinare în linii directoare pentru politicile guvernamentale ne oferă cel mai bun indicator în acest sens.
Ne aducem aminte cum s-a comportat Partidul Național Liberal atunci când s-a aflat la guvernare, exact cum ar fi
făcut orice partid politic de stânga. Principalele politici dezvoltate de PNL s-au concretizat în augmentarea aparatului birocratic, în creșterea nesustenabilă pe termen mediu a pensiilor – prin emiterea mai multor ordonanțe de urgență ale Guvernului prin care diferitelor categorii de bugetari le-au fost crescute salariile –, prin îngreunarea sistemului instituțional prin crearea unor agenții guvernamentale ale căror atribuții, în foarte multe cazuri, coincideau, prin oferirea de ajutoare sociale.
Mulțumesc.
Îi dau cuvântul domnului senator Țuțuianu – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmează domnul senator Marius Petre Nicoară – Grupul parlamentar al PNL.
## **Domnul Adrian Țuțuianu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Stăpânul amazoanelor”.
## Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi mi-a fost sugerată de comportamentul abuziv, discreționar al doamnei Roberta Anastase în modul de a conduce Camera Deputaților. Este aproape unanim recunoscut că ilustra doamnă s-a remarcat prin faptul că, din 1990 încoace, este președintele cel mai abuziv și necunoscător al procedurilor parlamentare. Ultima ispravă și cea mai elocventă: refuzul de a semna numirea lui Valer Dorneanu ca judecător al Curții Constituționale.
Doamna Anastase este una dintre preferatele șefului suprem, înscriindu-și cu succes numele în pleiada de „starlete” lansate de pe Dealul Cotrocenilor: Elena Băsescu, Elena Udrea, Roberta Anastase, Monica Iacob-Ridzi, Mioara Mantale, Cristina Pârvulescu, Georgia Gabriela Voicu, Anca Cristina Zevedei, și inventarul ar putea continua.
Ce au în comun doamnele și domnițele menționate? Toate au obținut funcții și responsabilități pe baza unui argument incontestabil: obediență și servilism față de stăpânul de la Cotroceni. Adăugați în fișa personală și nepriceperea dovedită în toate posturile ocupate și veți avea un tablou aproape complet al modului în care înțelege Traian Băsescu să se înconjoare de „profesioniști”, cu ghilimelele de rigoare.
Interesantă ar fi o analiză a procedurii folosite în alegerea unor astfel de persoane, care mai de care mai „pricepute” în treburile țării. Îndrăznesc să intuiesc câteva probe ale exercițiului de recrutare.
Mai întâi de toate ar fi tupeul, trebuie din belșug, altfel cum să reușești să treci cu vederea criticile întemeiate, iar tu, perfect incompetent, să te faci că plouă?!
## Stimați colegi,
Aruncați o privire pe numele de mai sus și vă veți aminti, sunt sigur, că ați fost martori, în repetate rânduri, ai demonstrațiilor de tupeu și nesimțire, dar și ai neprofesionalismului dus la extrem.
Nu este însă destul să ai tupeu. El trebuie dublat de incompetență. Obligatoriu! Aproape că aș crede că este o probă eliminatorie, altfel există riscul ca, înfipte într-un scaun călduț de șef, tinerele cadre chiar să-și facă treaba, iar aceasta este inadmisibil pentru PDL.
## Mulțumesc, domnule senator.
Dau cuvântul domnului senator Marius Nicoară – Grupul parlamentar al PNL, urmează domnul senator Gavril Mîrza, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
## **Domnul Marius Petre Nicoară:**
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se numește „Taxe peste taxe”.
Criza economică este dublată în România de criza de idei. Este deja evident acest lucru, mai ales atunci când vine vorba despre colectarea de fonduri la bugetul de stat.
Ce constat însă este faptul că, în lipsa adevăratelor soluții, se nasc monștri, cum sunt aceste taxe noi, aberante, ca și formulările sub care se ascunde neputința guvernanților, iar una tipică este obligația de a dona. Contradicția în termeni este nu numai păguboasă, ca imagine politică, ci și împotriva legii, conform definițiilor din legile în vigoare astăzi.
De ultimă oră este taxa de solidaritate, care urmează să fie plătită de persoanele care dețin mai multe locuințe, asta pe lângă impozitul majorat pentru cea de-a doua casă. Invențiile de acest tip nu vor face altceva decât să împovăreze populația, să adune penalități și să crească vertiginos veniturile nedeclarate, proprietățile nedeclarate și orice alte tranzacții care vor fi făcute la negru, asta în timp ce Guvernul va aștepta bucuros bani mulți din taxe ingenioase, dar nereale.
Ce nu se înțelege este faptul că anunțarea noilor biruri nu aduce automat bani la buget, ci creează panică, cu atât mai mult cu cât vorbim despre aberații fiscale. Nu înțeleg zâmbetul domnului Boc atunci când iese în conferințe de presă cu ideea că prin noi taxe va crește bugetul cu milioane de lei. Profund greșit. Calculul acesta steril, pe hârtie, nu va genera fonduri automat, pentru că oamenii nu mai au bani. Mi-e greu să cred că o familie cu mai mulți copii, cu un apartament, care și-a mai achiziționat o garsonieră, se va grăbi să plătească taxa de solidaritate, pe lângă impozitul datorat, pentru că aceste taxe nu se adresează numai milionarilor din România, ci tuturor românilor.
Fiori reci au dat oamenilor și știrile despre impozitarea drepturilor de autor, pe lângă salariu, sau a tichetelor de masă... Până aici s-a ajuns. După pensii și scutecele bebelușilor, am ajuns și la tichetele de masă.
Nu știu unde ne vom opri, dar haosul generalizat pe care l-a instaurat Guvernul acesta scoate lumea în stradă, iar de la întâlnirile de partid aflăm că se merge mai departe tot așa... Cabinetul Boc rămâne, din păcate, pe poziții.
## Mulțumesc, domnule senator.
Dau cuvântul domnului senator Gavril Mîrza – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, urmează domnul senator Sorin Bota – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, ultimul înscris pe lista de luări de cuvânt de astăzi.
## **Domnul Gavril Mîrza:**
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația politică am intitulat-o „Disciplina de partid, mai presus decât conștiința”.
Îmi pare rău că nu s-au găsit încă opt conștiințe care să determine opt parlamentari să voteze moțiunea de cenzură.
Îmi pare rău că nu au mai existat opt oameni care să-și fi adus aminte că au părinți pensionari, care au contribuit pe toată perioada de salarizare la fondul de pensii din propriul lor câștig, în timp ce se străduiau să ofere copiilor lor, celor care au votat împotriva propriilor părinți, tot ce era mai bun, mai folositor, mai necesar pentru un viitor demn.
Îmi pare sincer rău că nu am reușit să oprim amenințarea ce, iată, a trecut de la vorbă la faptă și va umili prin foame și frig demnitatea celor ce au crezut că-și pot încheia viața omenește.
Nu îmi pare rău că va trebui să suport încă o bucată de vreme, nu poate fi prea lungă, efectele guvernării bramburite și vinovate care ne-a adus unde suntem.
Nu-mi pare rău de rămânerea la guvernare a acestei struțo-cămile cu cap de președinte și spinare de premier. Să rămână acolo până la vremea decontului final! Să rămână și să dea socoteală în fața acelei jumătăți de popor care i-a votat și care este învinovățită acum de cealaltă jumătate de popor pentru nenorocirea națională. Aceasta este singura „mare realizare” a puterii portocalii: învrăjbirea poporului împotriva lui însuși. Mare păcat pe sufletul făptuitorilor și răsplată pe măsură la vremea vremii!
## Stimați colegi,
Poate sunt printre dumneavoastră persoane ce mă consideră susceptibil de a fi acuzat de patetism, de declarații lacrimogene, în afara realității. Nu faceți această greșeală! Gândurile exprimate astăzi aici și-au dobândit veridicitatea în verificări cu frământările sucevenilor mei. Oameni de marcă ai vieții județului meu, departe de a avea culoarea mea politică sau orice altă culoare politică, sunt preocupați și îngrijorați de ceea ce urmează să se abată asupra noastră sub pretextul măsurilor așa-zis de austeritate. Mă refer aici la cei ce pot fi considerați adevărate motoare ale economiei, dată fiind implicarea lor în această ramură a vieții județului.
## Mulțumesc.
Domnul senator Sorin Bota – Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC, ultimul înscris pe listă, cu rugămintea să fim cât mai conciși, ora este foarte înaintată.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi se intitulează „Banii statului salvează prietenii din criză”.
Eternul ministru Radu Berceanu este un monument de generozitate. Ne-am obișnuit deja cu dărnicia și pomenile domnului ministru, care plătește o lucrare de trei ori peste cât face ea inițial la licitații. Domnul ministru își permite să facă aceste gesturi de mărinimie, pentru că buzunarul Domniei Sale nu este afectat, nu dă de la el, ci din banii românilor, care rămân acum fără bani de medicamente, fără bani de pâine, fără bani de vacanță, fără autostrăzi.
Când credeam că nimic nu ne mai poate surprinde, domnul ministru Radu Berceanu o comite din nou. În timp ce țara arde, Berceanu se piaptănă sau, mai bine spus, atribuie contracte de consultanță de peste 3 milioane de euro unei firme care s-a înființat la șase zile după ce compania a depus oferta cu care a câștigat licitația.
Concret, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a atribuit un contract de consultanță și asistență tehnică de peste 3 milioane de euro pentru reabilitarea drumurilor din România, etapele a V-a și a VI-a. Câștigătoarea contractului a fost declarată compania „Ascot Engineering Services” – SRL.
Modul în care acest contract a fost acordat este o insultă adusă românului de rând, celui care-și rupe de la gură ca să-și plătească taxele și impozitele de care domnul ministru Berceanu își permite să-și bată joc. Firma de casă a domnului ministru a fost înființată pe 9 octombrie 2006, la patru luni după ce Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a început procedurile de licitație. Ba mai mult, doi dintre asociații firmei „Ascot Engineering Services” – SRL erau angajați la Compania de Autostrăzi în timpul derulării licitației de 3 milioane de euro.
În ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților de săptămâna trecută, din data de 15 iunie 2010, ministrul Radu Berceanu a declarat că acest contract se află în fază de contestație. Declarația domnului ministru nu coincide cu realitatea, întrucât contractul a fost semnat în 20 februarie 2007, iar societatea a emis deja facturi pentru serviciile prestate. Am o copie la mine, factura nr. 29 din 1 iulie 2009 – 70 de milioane de lei.
Domnul senator Radu F. Alexandru, pe procedură. Microfonul 2.
Vă rog, domnule senator.
Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,
Știu că practica cotidiană nu cultivă dreptul la replică la declarațiile politice, așa că nu am să-l întreb pe domnul senator Țuțuianu ce legătură vede între calul ajuns senator în
Roma antică și cele două distinse doamne, respectiv doamna Udrea și doamna Elena Băsescu, dar îmi îngădui să-i atrag atenția domnului senator ca, pe viitor, când invocă exemple celebre din istorie, să se apropie cu mai multă atenție de istorie și astfel să afle că nu Nero și-a trimis calul în Senat, ci Caligula. Așa că ar fi bine de evitat asemenea erori. Este o bibliografie imensă, i-o pun oricând la dispoziție. Vă mulțumesc foarte mult.
În acea perioadă a apărut, probabil, și ideea desființării Senatului pe astfel de motive.
Domnul senator Igaș.
Am rugămintea să nu transformăm această secțiune, deja foarte strâmtorată, în declarații politice suplimentare. Domnule senator Igaș, vă rog.
Cu siguranță, domnule președinte, nu voi face o declarație politică astăzi aici. Dacă voiam s-o fac, o făceam de la microfonul central.
Am, domnule președinte, o rugăminte către dumneavoastră, către toți colegii senatori. Avem o ordine de zi destul de încărcată. Să nu uităm că ne apropiem de vacanța parlamentară și rugămintea mea ar fi să încercăm să ne concentrăm pe actul de legiferare.
Eventual, domnule președinte și dragi colegi din Biroul permanent al Senatului, cred că mâine, la ședința de birou, ar trebui să luăm în calcul ca săptămâna viitoare să avem plen până la epuizarea punctelor pe care le avem înscrise în ordinea de zi. Nu de altceva, dar cred că nu ne face cinste nouă, tuturor celor de aici, din Senat, dacă vom avea proiecte de lege și ordonanțe adoptate tacit.
Nu am nicio preferință în ceea ce privește ordinea de zi de astăzi sau în ceea ce privește ordinea de zi de săptămâna viitoare, dar cred că ar trebui să epuizăm absolut tot ce avem în dezbatere la Senat, să putem să plecăm liniștiți în vacanța parlamentară.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Domnule senator Țuțuianu, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Nu am vrut decât să fac o singură precizare. Mă pricep bine la istorie, eu am vorbit de Caligula, și nu de Nero, deși riscul de a da foc României este prezent în fiecare zi, din păcate.
Așa că știu bine istorie și, dacă vrem să facem comparații, pot face între Carol al II-lea și regimul actual, între camarila de atunci și cea de astăzi, deci pot fi foarte bine documentat în această materie.
Vă mulțumesc mult.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumesc.
Aș dori să vă informez că un număr de colegi au depus în scris declarații politice. Am să le dau citire:
– din partea Grupului parlamentar al PDL, domnii senatori: Iulian Urban, Orest Onofrei, Gheorghe David, Dorin Păran, Ioan Sbîrciu, Augustin Daniel Humelnicu; – din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC: doamna senator Doina Silistru și domnii senatori Gheorghe Pop, Șerban Valeca, Ilie Sârbu;
– din partea Grupului parlamentar al PNL, domnii senatori: Cornel Popa, Mario Ovidiu Oprea, Emilian Frâncu, Vasile Mustățea și Paul Ichim;
– din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, domnul senator Sorin Serioja Chivu.
Declarația politică se intitulează „Cum să accept aceste noi impozite din Codul fiscal, atâta timp cât știu că 90% din bani sunt furați sau dezastruos de prost gestionați?”.
Nimeni nu suportă taxele și pe cei care le impun. E dureros că mă simt sugrumat de taxe cu un guvern zis de dreapta.
Dacă aș avea încredere că banii pe care-i dau sunt folosiți pentru mine și societatea în care trăiesc, aș fi mai indulgent, aș înțelege chestia cu strânsul curelei, dar atâta timp cât știu că 90% din ei sunt furați sau dezastruos de prost gestionați, voi fi frustrat să dau fiecare ban acestei administrații și oricărei alte administrații românești, mai ales în condițiile în care Guvernul întârzie adoptarea măsurilor de relansare economică a mediului privat gen reducerea cotei unice la 10%.
Ordonanța de urgență a Guvernului pentru modificarea Codului fiscal, care prevede lărgirea bazei de impozitare și creșterea unor impozite, va intra în vigoare în data de 1 iulie, potrivit proiectului de ordonanță postat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Scopul acestui act normativ este „creșterea veniturilor bugetare, al căror nivel a fost profund afectat de criza economică și financiară”.
Față de vechiul Cod fiscal, varianta 2010 prevede:
– impozitarea tuturor tichetelor (de masă, de creșă, de vacanță și a tichetelor cadou);
– impozitarea veniturilor din dobânzi (depozite la termen și conturi curente);
– impozitarea plăților compensatorii și a ajutoarelor primite, calculate în raport cu venitul lunar, salariul mediu pe economie sau salariul mediu pe unitate;
– introducea impozitului de 16% și pentru câștigurile din tranzacții cu valori mobiliare, deținute de mai mult de un an (până acum erau impozitate cu 1%); această prevedere se aplică și în cazul câștigurilor realizate din tranzacționarea unităților de fond (emise de fondurile de investiții);
– de asemenea, începând din 2011, cota de impunere a veniturilor obținute din transferul titlurilor de valoare va fi de 16%, cu impunere anticipată în timpul anului de 10% pentru persoane fizice rezidente;
– scăderea deducerilor în cazul veniturilor din drepturi de autor. Astfel, pragul de cheltuieli deductibile pentru cei plătiți prin drepturi de autor va fi scăzut de la 40% la 20%. Va fi păstrată impozitarea anticipată de 10%, aplicată acestor venituri în fiecare lună;
Declarația politică este intitulată „Atacuri nefondate la adresa Parlamentului, atacuri la adresa democrației”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
În ultimul timp, s-au întețit atacurile asupra Parlamentului, atât din afară, cât și din interiorul instituției, Parlamentul fiind considerat principalul vinovat pentru situația dificilă în care se află țara. Aceste atacuri sunt periculoase, iar ținta lor finală este chiar democrația acestei țări.
După cum bine cunoașteți, Constituția României, Titlul III, Capitolul I – Parlamentul, prevede la articolul 61 alineatul (1): „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.”
Atacurile asupra Parlamentului au venit direct sau indirect de la Președinție, de la Guvern, din partea opiniei publice, dar și din Parlament, din partea colegilor parlamentari aflați în opoziție, din partea liderilor lor, atacuri care nu contenesc de mai mulți ani și care sunt periculoase, întrucât atacă principala instituție a democrației.
Nu putem nega că există un dram de adevăr în unele dintre aceste critici, însă, indiferent de ce se spune despre Parlament și parlamentari, de procentul parlamentarilor acuzați de a fi implicați în acțiuni mai mult sau mai puțin legale, nu putem, stimați colegi, să admitem generalizarea situațiilor și să stăm impasibili, să asistăm la atacuri nefondate asupra întregului Parlament.
Dacă atacurile venite din afara Parlamentului, chiar dacă nu sunt întotdeauna corecte, pot fi de înțeles, mai grav este faptul că există un număr mult mai mare de atacuri nejustificate venite chiar din interiorul instituției noastre, multiple încercări de a împărți parlamentarii în buni și răi. Un bun exemplu în acest sens este chiar „lista rușinii”, mult mediatizată în timpul și după votul asupra moțiunii de cenzură.
Colegul nostru, domnul deputat Victor Ponta, a declarat, imediat după votul asupra moțiunii de cenzură, că îi blamează pe toți cei 198 de parlamentari care au votat împotriva acestei moțiuni.
Nu putem să admitem culpabilizarea parlamentarilor pentru votul lor, întrucât însăși Constituția României prevede la articolul 72 faptul că „Deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.”, iar orice încercare de învinovățire poate fi considerată un atac la democrație.
Declarația politică se intitulează „Descentralizare, dar nu oricum... și nu în toate”.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pregătește un proiect de descentralizare a oficiilor de studii pedologice și agrochimice și a modului de subordonare a acestor instituții.
Până aici nu este nimic rău, numai că, înainte de luarea unei decizii cum este cea privind trecerea acestor instituții în subordonarea consiliilor județene, trebuie să se țină cont și de părerea specialiștilor în domeniul pedologiei și al agrochimiei, care, de peste 40-50 de ani, deservesc și predau informații și soluții privind protecția solurilor României. Solul este o resursă naturală unică, de importanță cel puțin egală cu aerul și apa, care asigură mediul de viață terestră, alimentele, plantele tehnice și produsele agricole și forestiere necesare pentru bunăstarea și siguranța alimentară a populației României.
Solul este, în esență, o resursă neregenerabilă, în sensul că ritmul de degradare este rapid, în timp ce procesele de formare și regenerare sunt extrem de anevoioase. Este un sistem foarte dinamic, care îndeplinește funcții globale – ecologice, energetice, economice, informatice – și care este vital pentru activitățile umane și pentru supraviețuirea ecosistemelor.
Ca mijloc de producție major pentru agricultori, proprietari particulari sau fermieri, comparativ cu aerul și, în special, cu apa, care este monopol de stat, solul este deținut majoritar în proprietate privată, care asigură dezvoltarea și existența mediului rural la nivel național, cât și în Comunitatea Europeană, însă este o resursă naturală de interes comun, care trebuie protejată în interesul actual și pentru generațiile viitoare.
Degradarea solului și îmbunătățirile aduse lui au un impact major asupra celorlalte zone de interes ale Comunității, cum sunt protecția apelor de suprafață și a celor subterane, sănătatea populației, schimbările climatice, protecția naturii și a biodiversității.
Prin urmare, în interes public și național, solul trebuie cunoscut prin studii periodice, întocmite în mod obligatoriu unitar – în ceea ce privește terminologia, conținutul, caracterul științific, adaptabilitatea la terminologia CE etc. –, monitorizat sub aspectul calității, îmbunătățit, protejat permanent, pentru a asigura României capacitatea de a produce alimente și materii prime în cantități suficiente pentru a satisface cerințele interne, ale CE și cele ale piețelor de export.
Declarația politică este intitulată „Despre necesitatea unui nou împrumut de la FMI”.
Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Sunt un susținător al acordului actual care se derulează cu Fondul Monetar Internațional.
Am declarat în repetate rânduri, atât prin declarații politice făcute de la tribuna acestui for legislativ – a se vedea declarația politică din 27 aprilie 2009, cu titlul „Împrumutul de la FMI și Uniunea Europeană – necesitate obiectivă”, și declarația politică având titlul „Împrumutul acordat Guvernului României de către Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană”, datată 1 februarie 2010 –, cât și prin luări de poziție în presă, că aprob și sprijin împrumutul contractat de la instituțiile financiare internaționale, în valoare totală de 20 de miliarde de euro.
Știm că situația economică, în acest moment, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, comportă un anumit grad de „încordare”, specific unei situații de criză.
Și spun, ca o paranteză, că modul în care sunt prezentate în mass-media știrile legate de partea socială și economică, nu mai zic politică, nu e onorabil. Totul este prezentat apocaliptic. Dacă mă uit la știri, văd doar o parte din adevăr. Tare mult mi-aș dori să fie prezentate știrile economice în mod echidistant.
Lumea întreagă e în criză, doar că la noi această criză este prezentată ca un epilog regizat în întregime de guvernarea actuală. Nimic mai fals! Rezultatul? Dezinformarea populației și inducerea unei stări de panică generală.
Închid paranteza și revin, spunând că niciodată nu se știe cât de imprevizibile sunt evoluțiile economice, piețele internaționale și toate angrenajele economice.
Tocmai din cauza acestor incertitudini, eu împărtășesc punctul de vedere în favoarea unei noi linii de împrumut de la FMI și, implicit, a unui nou acord cu această instituție financiară.
Dincolo de orice fel de interpretare făcută unei asemenea ipoteze de lucru, consider că o nouă linie de credit reprezintă o garanție împotriva eventualelor riscuri economice, o asigurare, o umbrelă pentru soare puternic. Se spune că o bancă, când te împrumută, îți dă o umbrelă de soare, iar când plouă, îți ia umbrela.
Declarația politică se intitulează „Strategia 20”. Doamnelor și domnilor parlamentari,
Voi începe această declarație politică adresându-vă următoarele întrebări:
Unde a fost România? Unde este România? Unde va fi România? Cu toții știm în ce situație era România în urmă cu 20 de ani – o țară în care s-a instalat schimbarea spiritelor vremii, datorată Revoluției din 1989, incertitudinea în privința identității noastre trecute și a celei care urma să se formeze și să ne reprezinte în Europa și în lume.
Schimbările pe palierele economic, politic, administrativ au marcat transformări multiple, care ne-au repoziționat din punct de vedere politic și economic. Trecerea de la sistemul comunist la un sistem care își propunea să aspire și să educe în spiritul valorilor democratice și în spirit capitalist a format un nou tablou al valorilor societății, un sistem cu noi ierarhii de putere etc. Reconfigurarea României în noul context a fost gestionată de forțele politice ale momentului respectiv. Apar noi autorități publice, noi sisteme de implementare a actului administrativ-politic, un sistem bicameral inegalitar, revizuirea Constituției, noi poli de putere legitimă, evenimentele perioadei de tranziție, globalizarea, accederea la sistemele internaționale, maturizarea democrației în spațiul politic românesc – astfel s-a născut o Românie europeană.
„România europeană”, acesta este numele nostru astăzi, dar tot astăzi ne confruntăm cu ceea ce noi am luptat atâția ani să devenim. Faptul că noua noastră identitate s-a născut dintr-o poveste tristă să fie blestemul nostru sau modul în care am gestionat România în perioada postdecembristă este meritul pe care îl avem astăzi? Cu siguranță că ambele ne-au marcat toată această evoluție.
Cum va fi România viitorului? Cine poate să răspundă la această întrebare? Noi sau Europa?
Probabil, dacă forțele politice de pe eșichierul politic românesc, împreună cu entitățile-cheie ale acestui stat, s-ar opri un moment din lupta acerbă pentru supremație, am avea un răspuns.
Propunerea pe care o am în acest moment se numește simplu și concis: „Strategia 20”. Aceasta se traduce printr-o strategie care să cuprindă o viziune economico-politicosocială, etapizată pe următorii 20 de ani. Avem capital natural, potențial de resursă umană, dar avem nevoie și de o strategie clară și bine definită. Este absolut necesar ca instituțiile legitimate și responsabile pentru dezvoltarea României să creeze grupuri de lucru cu competențe specifice pentru fiecare dimensiune în parte, grupuri de profesioniști care să lucreze numai la implementarea și materializarea acestei strategii, având ca reper pulsul periodic al vremurilor pe care le trăim.
Declarația politică este intitulată „Opriți vuvuzelele... din politică”.
Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Stimați invitați,
După cum știm cu toții, românul este interesat și se pricepe foarte bine la două lucruri: fotbalul și politica. Din păcate, aceste două domenii au fost parazitate de un flagel grosolan care chinuie atât urechile, cât și bunul-simț al fiecărui om cumsecade.
Dacă vorbim de fotbal, instrumentele africane, pe numele lor „vuvuzele”, au început să fie o problemă la Campionatul Mondial de Fotbal, riscând să fure din frumusețea unor dueluri sportive atât de mult așteptate de microbiștii din întreaga lume. Autoritățile își pun chiar problema dacă nu cumva ar trebui interzise, pe când unele televiziuni deja au creat dispozitive de filtrare a sunetului lor enervant.
Nu știu cum s-a întâmplat însă că un astfel de disconfort s-a transferat, pe nesimțite, chiar înaintea Campionatului Mondial de Fotbal, și în politica românească. Mai exact, este vorba despre acei politicieni ai opoziției care, după ce au „duduit motoarele” României până la maximum, reușind astfel să caleze toată dezvoltarea ulterioară a țării, acum tot ei pretind că sunt cei mai buni mecanici din târg.
Dacă privim în urmă cu doar o săptămână, am fost saturați de declarațiile opoziției, pe toate canalele televizate, în ceea ce privește conținutul și rezultatul moțiunii de cenzură ce avea să vină. Ba că zeci de parlamentari ai arcului guvernamental vor trece cu arme și bagaje la ei, ba că moțiunea este un act asumat al întregului popor sau că milioane de sindicaliști vor trage în țepe Guvernul în Piața Victoriei.
Păi, dacă e să le luăm pe rând, nimic din ce s-a afirmat cu atâta vehemență nu prea s-a adeverit, în cele din urmă.
Moțiunea a picat, fără urmă de îndoială. Unii vor spune că la un scor mic, dar chiar și așa suficient de mare, zic eu, ca să arate că parlamentarii arcului guvernamental formează o majoritate solidă și responsabilă în această perioadă dificilă de criză internațională.
În plus, să reamintim faptul că ambii judecători propuși de Parlament pentru Curtea Constituțională au fost aleși respectând prevederile Constituției, și nu ale regulamentelor interne parlamentare, prost interpretate de o opoziție rău-intenționată. Judecători independenți de politic, apți de a aduce profesionalism la Curtea Constituțională, au fost aleși de o majoritate calificată.
Declarația politică este intitulată „Asumarea răspunderii sau «Scapă cine poate!»”.
Stimați colegi,
Fidel până la capăt politicii lui Băsescu „Scapă cine poate!”, Emil Boc își duce slugărnicia la bun sfârșit, neîndrăznind să ridice ochii la stăpân. A venit în fața Parlamentului, cu un tupeu nemărginit, dublat de o incompetență crasă, chipurile, pentru a-și asuma răspunderea, răspunderea pe dezastru, dar ce zic eu răspundere, când aici vorbim de iresponsabilitate în stare pură. Practic, pentru Boc și ai lui a fost un exercițiu de figurație și de formalitate ieftin, a venit în fața unui Parlament care îi stă în gât lui Băsescu, motiv pentru care și-l dorește ciuntit, dar și în fața unei națiuni sărăcite și umilite peste măsură.
Emil Boc s-a jucat din nou de-a premierul, spunând că prezintă măsuri economice anticriză. De fapt, a vrut să aplice o formă de genocid cu față umană. Ciuntirea pensiilor, a salariilor și a ajutoarelor sociale a fost ridicată la rang de demers responsabil, aruncarea în brațele disperării a unei populații sărăcite, umilite și mințite devenind strategie guvernamentală, iar bătaia de joc a miniștrilor la adresa românilor – politică de partid. Și Boc și-a asumat răspunderea pe asta!
Ne-am obișnuit să nu știe ce spune sau să recite partiturile scrise la Cotroceni, dar acum prea a întrecut măsura. În loc să se ocupe de cifre, de calcule și previziuni, adică să-și facă serviciul pentru care sunt plătiți, dalmațienii lui Boc compensează cu nesimțire și vin cu scuza penibilă că nu au putut să prevadă ce o să vină pe capul nostru, fiindcă e criză și datele problemei nu ar ține de ei. Ceva mai lamentabil nu mi-a fost dat să aud. Adică ungurii au putut să prevadă, letonii la fel, polonezii așijderea, numai ai noștri nu pot. Păi, dacă tot nu puteți, atunci plecați, domnilor guvernanți, și lăsați locul altora, mai capabili! Plecați, domnule Boc! Plecați, domnule Videanu, și nu uitați să-l luați în zbor și pe Vlădescu! Plecați cu toată gașca de incompetenți!
Nici dacă ar fi susținut probe de cinism, actualii reprezentanți ai puterii n-ar fi reușit să scoată atâtea mizerii pe bandă rulantă. Domnul Funeriu spunea că nu a văzut profesori morți de foame. Pe domnul Vlădescu îl incomodează „huzurul” bugetarilor cu 600 de lei salariul și al pensionarilor cu 350 de lei pensia. Doamna Anca Boagiu ne anunța cu mândrie patriotică și revoluționară că „românii simt deja că trăiesc mai bine”, probabil de-aia se și pregăteau de grevă generală?! În fine, campion de categorie, așa cum îi stă bine unui președinte, este Traian Băsescu, cel care a făcut din România un concurs de miss, unde grașii sunt eliminați. Nu ne-a spus președintele dacă în categoria asta intră și asfaltatorii lui Berceanu sau băieții deștepți ai lui Videanu, ăia cu energia.
Declarația politică se intitulează „Necesitatea adoptării unui comportament responsabil față de natură”.
Cu toții suntem dependenți de natură și de mediul înconjurător, iar omul are dreptul fundamental la libertate, egalitate și condiții corespunzătoare de viață într-un mediu de o calitate ce permite o viață demnă și bunăstare. Se fac cercetări în domeniul mediului, finanțări pentru protecția mediului, dar acestea nu sunt suficiente pentru a compensa indolența oamenilor față de efectele faptelor lor asupra mediului înconjurător.
Mediul – precizat, la nevoie, drept mediul înconjurător sau mediul ambiant – este o noțiune care se referă la totalitatea condițiilor naturale de pe Pământ sau dintr-o regiune a sa în care evoluează ființele sau lucrurile. Mediul are un rol foarte important în procesul evoluției ființelor vii, care, la rândul lor, sunt un factor de transformare a mediului. Spațiile verzi din orașe, grădinile și parcurile sunt adevărate refugii pentru mulți dintre noi. Ceea ce facem în direcția protejării acestora facem, în primul rând, pentru noi, pentru sănătatea noastră și a generațiilor care ne vor urma. Este important a sădi în mintea și sufletul fiecărui cetățean al societății conceptul că omul, ca specie biologică, este dependent de natură și nu poate trăi în afara ei.
Schimbările climatice provocate de om reprezintă o amenințare reală pentru sănătatea noastră, pentru interesele economice și pentru întreg ecosistemul terestru. Impactul acestor schimbări climatice include seceta, o serie de alte fenomene climatice extreme, o productivitate agricolă în transformare, reducerea disponibilului de apă proaspătă și o creștere semnificativă a nivelului mărilor. Factorul cel mai important în fenomenul încălzirii globale este considerat a fi impactul gazelor cu efect de seră. Emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global vor trebui să fie stabilizate până în 2020 și cel puțin înjumătățite până în 2050 (în comparație cu nivelurile din 1990), pentru a preveni agravarea efectelor schimbărilor climatice. Dacă vom consuma, global, mai puțină energie, vom crește procentul de energii alternative, energia solară și cea eoliană, foarte puțin exploatate în prezent.
Declarația politică se intitulează „Cine a câștigat după respingerea moțiunii de cenzură?”.
Orice victorie este o înfrângere și orice înfrângere este o victorie... Ca să obținem perspectiva reală, este nevoie să ne plasăm dincolo de dualitatea victorie – înfrângere, succes – eșec.
Există victorii după care orice progres real încetează și o viață întreagă este ratată. De multe ori, un eșec este mai bun decât o victorie, care ne dă iluzia că am reușit, că am găsit ce am căutat.
Și acum hai să privim imparțial ce fel de victorie a repurtat dictatura actuală și ce a pierdut, ce a plătit pentru ea
O victorie ca aceasta, împotriva unui întreg popor, demonstrează că cei trimiși, aleși să reprezinte interesele în Parlament, au pierdut orice respect din partea cetățeanului român cu drept de vot, după ce au abdicat de la menirea lor, alegând să asculte de un dictator – și aici mă refer, după cum bine știm, la mult iubiții parlamentari ai puterii. Încă o victorie ca aceasta împotriva unui întreg popor, și se va pierde orice control, după realizarea masei critice.
La prima vedere, nu noi am câștigat.
Cele două victorii recente asupra statului de drept, asupra unui întreg popor, care este condamnat la moarte:
1. Obținerea nominalizării celor doi judecători la Curtea Constituțională.
· procedural
4 discursuri
Declarația politică este intitulată „Licența portocalie de amputări angro expiră”.
Vorbeam, săptămâna trecută, într-o declarație politică despre faptul că actualii guvernanți reduc veniturile românilor până la înfometare. De asemenea, în cadrul moțiunii de cenzură depuse, PSD condamna aruncarea sub limita sărăciei a milioane de cetățeni români, a căror disperare este direct proporțională cu disprețul guvernanților, și vorbea despre genocidul social pe care tăierea pensiilor și salariilor îl va produce.
Iată că, din păcate, toate aceste previziuni sumbre s-au dovedit a fi perfect reale mult mai repede decât ne așteptam. Zilele trecute, la Iași, două femei în vârstă au decis să își pună capăt zilelor de teamă că vor muri de foame. Bătrânele, în vârstă de 80 și 89 de ani, au fost duse în stare gravă la Spitalul Clinic de Urgență Iași, după ce au înghițit o supradoză de medicamente. Conform purtătorului de cuvânt al spitalului, cele două femei și-au motivat gestul prin lipsa banilor și grija că nu vor mai avea cu ce să trăiască.
Stimate colege și stimați colegi,
Acestea sunt efectele așa-ziselor măsuri anticriză pe care și le-au asumat guvernanții și cei care au votat împotriva moțiunii de cenzură care ar fi putut opri aplicarea acestor măsuri aberante.
Am făcut parte dintre senatorii care au considerat că nu numai critica din opoziție ajută Guvernul să nu greșească. Fiind, la rândul meu, parte a unui Guvern acceptat, în general, drept cel mai competent Guvern postrevoluționar, este vorba de Guvernul PSD din perioada 2000–2004, așadar având o experiență personală în acest sens, am considerat că, în calitatea sa de reprezentant al României, deci al tuturor românilor, Guvernul trebuie să fie sprijinit și prin propuneri de proiecte, care să ajute la dezvoltarea societății românești, la crearea de locuri de muncă și la scăderea costurilor pe care populația le plătește.
În acest sens, în intervențiile mele din Senatul României:
– am criticat Guvernul pentru lentoarea și „eficiența” controlului asupra platoului Mării Negre, dar i-am propus o abordare normală de dezvoltare a tehnologiilor de explorare și exploatare a gazhidraților prin institutul românesc de profil „GeoEcoMar” – care are în dotare vasul de cercetare „Mare Nigrum” –, dar nu a făcut nimic. Aceste măsuri erau pentru reducerea dependenței de importul de gaze naturale și, implicit, pentru scăderea costurilor energiei. În paralel, am
aflat, zilele trecute, că ucrainenii descoperă pe platoul lor rezerve de gazhidrați care să le asigure necesarul de gaz metan pentru 1.500 de ani;
– am cerut Guvernului să facă o analiză complexă privind atribuirea contractelor de energie „băieților deștepți” și i-am argumentat că prețul energiei electrice către populație ar putea fi scăzut, lucru care ar fi adus atât prim-ministrului, personal, cât și Guvernului un plus de încredere. Totodată, am cerut restructurarea și controlul asupra agențiilor de resort privind reglementarea în domeniul energiei și al resurselor minerale, dar Guvernul nu a dorit să vadă faptul că acestea își fac de cap atât cu banii romanilor, cât și cu resursele țării;
– am atras atenția asupra blocajelor majore pe care le semnalăm în absorbția fondurilor europene și, în același timp, am oferit mai multe măsuri de deblocare a accesării și utilizării acestor fonduri;
– am avertizat asupra tendinței mondiale de a se impune, la nivel global, „valuta de carbon” și am cerut Guvernului să demareze programe de investiții în domeniul energetic și să se aplece mai mult asupra problemelor ce privesc viitorul țării;
– am informat Guvernul atunci când în presa internațională au apărut informații că la nivelul Uniunii Europene s-ar discuta posibilitatea ca România să fie una dintre țările în care ar urma să se depoziteze deșeurile radioactive produse în toate țările Uniunii Europene, afectând generațiile viitoare, și nu a avut nicio reacție;
– am solicitat Guvernului să-și întoarcă privirea de la bănci și fiscalitate către economia reală și am propus, printre altele, adoptarea unui mecanism de dependență, prin introducerea în contractele colective de ramură la nivel național a unei clauze care să prevadă continuarea acordării bonurilor valorice numai pentru achiziționarea de produse fabricate în România, pentru a susține locurile de muncă ale românilor și producția firmelor românești.
## Doamnelor și domnilor,
Acestea reprezintă numai câteva exemple din multele propuneri și sugestii pe care le-am făcut Guvernului prin intermediul întrebărilor și interpelărilor pe care le-am adresat atât prim-ministrului, cât și membrilor Guvernului. Toate însă au avut același efect: zero!
Întotdeauna, observațiile și propunerile mele, făcute așa cum am spus, cu bună-credință, au primit răspunsuri în doi peri, care mai de care mai pe lângă subiect, ceea ce mi-a demonstrat că nici nu i-a interesat și, de multe ori, nici nu au înțeles ceea ce le-am spus, lucru demonstrat printr-o lipsă totală a performanței economice.
Din păcate, niciodată acest Guvern nu a arătat că ar intenționa să facă efectiv ceva pentru a scoate țara din criza în care se află, să apeleze la institutele de specialitate pentru elaborarea de politici de dezvoltare economică a țării, așa cum îi impune legea. Guvernanții noștri au o idee fixă despre ceea ce înseamnă măsurile anticriză: micșorarea veniturilor populației și, probabil, în viitor, introducerea de noi impozite și taxe. În aceste condiții, vreau să îi spun domnului prim-ministru că eu nu îl mai ajut.
## Domnule prim-ministru,
Am încercat, așa cum am spus, să fac abstracție de deosebirile politice dintre noi și am încercat să fiu partenerul dumneavoastră atâta timp cât am crezut că pot ajuta astfel la rezolvarea problemelor grave cu care se confruntă țara și pe care dumneavoastră ați demonstrat că nu știți cum trebuie să le rezolvați. Dacă până de curând v-am crezut doar – ca să fiu elegant – mai puțin priceput, acum mi-am dat seama că sunteți și rău-intenționat. Or, la așa ceva refuz să fiu părtaș cu dumneavoastră.
Nu puteți cere parteneriate la înfometarea populației. Nu puteți cere parteneriate la această măcelărire a veniturilor românilor și la măsurile aberante și antiromânești pe care vreți să le luați. Ați ignorat Parlamentul, partenerii sociali, partidele politice și acum îi ignorați și pe români.
Doamnelor și domnilor,
Acest Guvern trebuie să își asume dezastrul pe care îl produce în România. Domnul Boc și miniștrii săi trebuie să știe că sunt oameni pe care i-au adus la limita disperării.
De asemenea, la fel de vinovați sunt și colegii noștri parlamentari care au votat împotriva moțiunii, susținând aceste măsuri antiromânești. Numai cu măsurile impuse prin asumarea răspunderii Guvernului de săptămâna trecută s-a demonstrat că nu se rezolvă criza economică, ci acestea reprezintă, eventual, precursorul unor viitoare decizii nedrepte, când, cu siguranță, guvernanții vor cere iarăși – pentru a nu știu câta oară – sacrificii populației. De aceea, trebuie să decidem că licența portocalie de amputări angro expiră.
Va mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „România – o țară a hoției ce generează moarte”.
Ne este imposibil să privim „Știrile de la ora 5”, ne e tot mai dificil să citim reviste și ziare despre accidente terifiante și ne este întotdeauna teamă să plecăm cu mașina la drum pe meleagurile României... Săraci sau bogați, Dacii 1310 sau Ferrari, motociclete sau căruțe, șoferi sau pietoni, suntem supuși, se pare, acelorași temeri macabre ce îndeamnă la rugi fierbinți și la speranța că... „poate dă Domnul și ne vom întoarce cu bine acasă!”
Pornim, cu frica în suflet, la șofat pe străzile neasemuite ale României noastre „dodoloațe”, detestând, totuși, fiecare groapă din asfalt, fiecare curbă periculoasă nesemnalizată, fiecare atelaj fără pic de lumină noaptea, detestăm bucățile de asfalt decopertate, fiecare patruped ce traversează DN-ul, drumurile înzăpezite sau pline de gheață, blocajul dintre aleile înguste ale cartierelor la prima ninsoare din an, detestăm orele scurse la ieșirea din București spre Urziceni, dar și timpul pierdut în faimoasa intersecție de la Răzoare, detestăm drumurile ce se asfaltează azi și se strică mâine...
Pornim, cu frica în suflet, la șofat..., detestând, de asemenea, inconștiența și lipsa de respect a celor care merg pe contrasens pe măreața noastră „autostradă”, a nerăbdătorilor care „dau cu faza” ori claxonează până la epuizare, a celor care sar la bătaie în mijlocul străzii, lezați, pesemne, de un gest obscen sau de o ironie din partea vecinilor de trafic, ne e frică de pietonii care trec pe culoare roșie a semaforului, dar și de șoferii care fac același lucru...
Și pornim, din nou, cu frica în suflet, la șofat pe străzile patriei..., detestând și învinovățind, într-un final, miniștri, directori, primari, consilieri județeni, Guvernul însuși. Ca un paradox, nimeni nu pare că este vinovat de ceva, însă toți clamează cu înverșunare aceeași veșnică „grea moștenire”, de care nicicând nu pot scăpa. Demoralizați, un zâmbet amar se ițește pe chipul fiecăruia: într-o zi de vineri, prim-ministrul a inaugurat cu fast șoseaua de centură a orașului Gherla din județul Cluj și în câteva zile a fost închisă, nemaiputându-se circula. Desigur, s-a stricat, deși a costat 8 milioane de lei și câțiva ani de muncă.
Declarația politică este intitulată „Topul rușinii”.
Am fost foarte încântat citind un titlu în presă, care anunța că Bihorul ocupă locurile fruntașe într-un top național, însă entuziasmul mi-a fost rapid spulberat de semnificația acestui clasament, era vorba despre cele mai proaste drumuri naționale, Bihorul figurând cu trei drumuri dintre cele patru care traversează județul.
Arad – Oradea, Oradea – Satu Mare, Oradea – Zalău (via Chiribiș), Oradea – Deva sunt reale pericole pentru mașinile care tranzitează zona de vest a României, o adevărată poartă a rușinii, având în vedere că suntem aproape de graniță și ar trebui să fim una dintre principalele căi de acces către Occident.
Topul acesta, întocmit de transportatorii români, vine să confirme ceea ce am susținut în atâtea rânduri, făcând apel la bunăvoința miniștrilor transporturilor de-a lungul timpului. Și dacă am întâlnit deschidere în vremea ministrului Ludovic Orban, primind finanțare pentru reabilitarea acestor drumuri afectate, în epoca Berceanu s-a sistat tot, ministrul PDL făcând pe surdul.
Trebuie să recunosc însă..., s-au făcut unele lucrări de consolidare sau de reparare, că nu îmi e clar ce a fost în intenția lor, dar le-au executat atât de prost, încât acum se pregătește recuperarea prejudiciului în instanță. Și în tot acest timp șoferii se chinuiesc în continuare să evite craterele din asfalt, înjură, pe bună dreptate, toate taxele de drum și speră că într-o zi vom avea șosele demne de o țară civilizată.
Mi-e greu să înțeleg de ce sunt blocate fonduri sau de ce nu se apelează la parteneriatul public-privat. Faptul că ministrul ne spune, relaxat, că nu are bani nu acoperă gropile și nici nu îi consolează pe transportatori.
Mai mult decât atât, pentru ministrul neputincios și fără bani, așa cum se prezintă, tronsonul de autostradă Borș – Suplacu de Barcău nu mai este o prioritate, pentru că l-a scos din planul lucrărilor viitoare, iar acum este pur și simplu năpădit de buruieni.
Nu mi se pare normală această atitudine și nu poate să-mi spună nimeni că tronsoanele de drum din vestul țării nu constituie o urgență. Măcar pentru faptul că sunt primul lucru care îi întâmpină pe cei care vizitează România.
Declarația politică este intitulată „România – între nesimțirea guvernanților și diversiunile președintelui”. Stimați colegi,
Am încercat, zilele trecute, un exercițiu: am parcurs presa ultimelor șase luni, am revăzut și unele talk-showuri și am ajuns la concluzia că numitorul comun pentru ceea ce se întâmplă în România anului de grație 2010 este nesimțirea. Păi ce poate înțelege un cetățean, să spunem, mai puțin informat, când află că la noi sunt „salarii nesimțite”, parlamentari prea mulți și cu salarii tot „nesimțite”, persoane cu pensii „nesimțite”?
Ce să mai vorbim, România pare un paradis al nesimțirii! Numai că, pentru păstrarea adevărului istoric, analiza trebuie începută cu exact aceia care atribuie aceste calificative cu o generozitate greu de acceptat, respectiv cu casele și afacerile domnului Băsescu, cu vilele din țară și din străinătate ale VIP-urilor din Guvern, adică Berceanu, Blaga, Videanu, Udrea și alții.
Dar să revenim, guvernanții actuali, conduși de nemuritorul Emil Boc, pe care nicio moțiune nu pare să-l doboare, au decis: poporul român trebuie să strângă cureaua, cu orice preț, pentru că vistieria nu mai are bani! „Trebuie să vă sacrificați, pentru că nu avem altă soluție!”, spun la unison președintele țării și premierul Boc.
Dacă ne gândim mai bine, în definitiv, cred că cei menționați spun adevărul, adică este limpede că nu au alte soluții, ceea ce se poate traduce în felul următor:
1. Sunt incompetenți.
2. Sunt rău-intenționați.
· Informare · adoptat
79 de discursuri
Declarația politică se intitulează „Guvernul Boc moare vara aceasta..., și nu de căldură”.
Prognozele sezoniere realizate la nivel internațional ne avertizează că 2010 va fi cel mai cald an din istorie, pe timpul verii așteptându-se temperaturi insuportabile în multe zone ale planetei. În România, adevărul acestor estimări a putut fi simțit pe pielea noastră chiar săptămânile trecute, când un val de căldură a lovit de-a dreptul cea mai mare parte a teritoriului național. Dacă românii mureau de arșița soarelui, lumea politică agoniza din alte motive – moțiunea de cenzură și focul stârnit în jurul ei, înăuntrul, dar mai ales în afara Palatului Parlamentului.
Deși moțiunea a picat, putem observa că Guvernul Boc se prăjește, dar nu la soare, ci sub „dogoarea” propriilor măsuri. Am văzut cu toții amploarea și starea de spirit a manifestanților de marțea-trecută. Să credem oare că lucrurile se vor termina aici? Că protestele de atunci i-au vlăguit deja pe cei afectați direct de „înțeleptele” decizii ale guvernanților? Că românii vor accepta liniștiți sărăcia care le este impusă de o incompetentă clasă conducătoare?
Între timp, miniștrii Cabinetului Boc par neafectați de „zăduful” crizei economice (își construiesc locuințe spațioase la Snagov), probabil folosesc o cremă de protecție solară cu factor UV ridicat.
Dacă ar fi știut toți românii de „arșița” așteptată, potrivit ministrului Blaga, încă de la începutul lui 2009, poate și-ar fi luat măsuri de precauție suplimentare, și nu vorbesc numai de loțiuni de plajă... Poate ar fi votat altfel la prezidențiale... Poate soarele, cunoscut și sub numele de Zeus, ar fi apus când era cazul...
În concluzie, vara aceasta canicula topește România, iar Guvernul Boc topește speranțele românilor, care, asudați și suduind, nu știu încotro s-o mai apuce. „The survival of the fittest” – teoria lui Darwin, potrivit căreia doar aceia capabili să se adapteze celor mai vitrege condiții supraviețuiesc – pare a fi dictonul pe care trebuie să îl avem în vedere în următoarele luni. Cu alte cuvinte, dacă suportăm „zăpușeala” adusă de caniculă și de actualul Cabinet, avem toate șansele să prindem toamna și, cu puțin noroc, anul viitor. Cât despre Guvernul Boc, nu este exclus să facă în curând implozie, sub „năduful” propriilor măsuri.
Declarația politică este intitulată „România – între dezastrul crizei economice și pericolul autoritarismului”.
Doamnelor și domnilor senatori,
Confruntată cu o criză economică fără precedent și cu neșansa de a avea un guvern incompetent, incapabil să o gestioneze și fără un program real de redresare, România pare să fie pândită și de un alt pericol, acela al instaurării unui regim autoritar. Fac această afirmație având în vedere câteva momente politice consumate în ultimele zile și ai căror martori am fost cu toții.
Primul se referă la scrisoarea președintelui Băsescu adresată conducerilor celor două Camere ale Parlamentului, prin care li se solicita nici mai mult, nici mai puțin, invocându-se proceduri constituționale, să se devanseze data convenită inițial pentru dezbaterea moțiunii de cenzură. Deși exista deja o hotărâre a Birourilor permanente privind programarea dezbaterii, președintele – ca de atâtea ori, de altfel – sfidează Parlamentul și dorește să-și impună propriul punct de vedere, în încercarea de a deturna atenția populației.
Așa cum ne-a demonstrat pe parcursul mandatului său precedent, dar și în acest al doilea mandat, Traian Băsescu
sfidează Constituția, Parlamentul și, ceea ce este mult mai grav, pune în pericol esența democrației. Cât despre interesele românilor – pe care le invocă atât de frecvent în discursurile sale –, ce să mai vorbim? Băsescu a decis și pentru ei: să se taie salariile și pensiile!
Pentru Traian Băsescu, a cărui politică înseamnă minciună, ipocrizie și sfidarea valorilor, nu contează impactul nefast pe care măsurile de austeritate impuse îl vor avea asupra populației. Pentru Traian Băsescu este important un singur lucru: menținerea unui permanent conflict în societate între diverse categorii de pensionari, între bugetari și salariații din mediul privat, între funcționari publici, profesori sau medici.
Al doilea aspect asupra căruia doresc să mă opresc se referă la scandalul din Camera Deputaților – soldat cu îmbrânceli și insulte –, prilejuit de numirea unui judecător la Curtea Constituțională. După ce parlamentarii PDL au respins numirea lui Valer Dorneanu, de la PSD, cerând reluarea votului, la intervenția expresă a președintelui Băsescu s-a insistat ca votul să fie reluat în după-amiaza zilei de luni, până când rezultatul era acela dorit de președinte, adică să fie votat candidatul PDL pentru Curtea Constituțională. Zis și făcut. Adică domnul președinte a ordonat, iar deputații PDL au executat comanda, chiar dacă, pentru a ieși candidatul dorit, ședința s-a prelungit până la miezul nopții. „Halal democrație!”, ar fi spus marele Caragiale.
Declarația politică se intitulează „Durerea-n... unde?”. Doamnelor și domnilor senatori, Stimați colegi,
Marțea trecută, participând la discuțiile asupra moțiunii și ascultându-l pe domnul prim-ministru, atenția mi-a fost captată de abuzul de termeni des folosiți în activitatea medicală.
Printre aceștia, cuvântul „durere”, atât de familiar mie, a fost asociat măsurilor sociale propuse. Urmărind reacția sălii, am constatat că termenul are susținere și, în consecință, ca profesionist în domeniul medical, am încercat să-mi explic etiologia acestei „dureri”.
Recunosc, nu mi-a fost ușor. Nu, nu mă refer la descoperirea cauzei, ci la acceptarea situației, distinși colegi.
Astfel, „durerea” prim-ministerială – rog să-mi fie acceptată asocierea – nu putea fi una acută, deoarece propunerea ce vizează tăierea pensiilor și salariilor durează de mai bine de o lună. De aici rezultă faptul că o vom încadra în familia durerilor cronice. Durerile cronice – și aici vă rog să-mi acceptați expertiza – capătă o componentă psihoafectivă deosebită, cu consecințe grave asupra individului. Astfel, manifestări precum scăderea apetitului, pierderea în greutate, insomniile nu sunt regăsibile în ceea ce-l privește pe domnul prim-ministru.
Totodată, intensitatea acestei „dureri” nu a fost precizată, iar localizarea ei nici atât, ceea ce m-a condus, reflex, spre abordarea anamnestică a cazului, neputând însă suspecta la premier, așa cum îmi sugerau unii colegi, dureri în regiunea dorsală.
De ce? Pentru că, din practica medicală, știu că acestea sunt dureri atroce, care ar fi condiționat chiar participarea premierului la dezbateri, ca să nu mai vorbim despre imposibilitatea de a susține două discursuri.
În concluzie, nici măcar aici, în..., nu-l doare.
Așa că, stimați colegi, tare mi-aș dori ca termeni precum „durere” să nu mai fie folosiți fără a fi resimțiți, goliți de sensul lor primar, încărcați de conotații alese după nevoia de moment, într-un scop meschin, strict politic.
Declarația politică se intitulează „Viitorul depinde de un cetățean sănătos”.
## Stimați colegi,
Am fost, sunt și voi rămâne mereu alături de nevoile pensionarilor, o categorie cu totul aparte, care a consimțit să solidarizeze în aceste momente și suportă și ea consecințele unei crize economice fără precedent.
Tocmai de aceea, haideți, stimați colegi, să conștientizăm importanța unei măsuri care se va lua începând cu 1 iulie și care va afecta domeniul de viață esențial: sănătatea.
Trag un semnal de alarmă Ministerului Sănătății, având în vedere faptul că, până în momentul de față, au avut loc deja două dezbateri publice vizavi de elaborarea noii metodologii de calcul al medicamentelor compensate.
Consider că ar fi o crimă să lăsăm în această formă noua metodologie propusă, în urma căreia ar suferi cel mai tare principala categorie de beneficiari – pensionarii.
Nu știu dacă știți, domnilor colegi parlamentari, dar noua metodologie înseamnă că, odată cu implementarea noului sistem de compensare, nu va exista decât un singur preț de decontare, și anume cel mai mic, la toate medicamentele care tratează o singură boală.
Trebuie să se înțeleagă că cel mai ieftin nu înseamnă și cel mai bun sau cu cea mai ridicată calitate și, când este vorba de sănătate, nu ne permitem să jonglăm cu vorbe frumoase, legate de o calitate bazată pe soluția cea mai ieftină.
Este nevoie, așadar, stimați colegi, să evaluăm cu mare atenție această metodologie, care riscă să se transforme din ceva ce se dorește a fi benefic într-o altă problemă din domeniul sănătății și într-o altă greutate adusă vieții pacienților, în special bătrânilor.
Vă anunț că voi întreprinde toate diligențele necesare către minister și către ceilalți factori decizionali pentru ca această formă a metodologiei privind implementarea noului preț de referință pentru medicamente să nu se aplice începând cu această dată.
Orice schimbare este bine-venită și sunt adeptul reformei, dar în acest moment cred cu tărie că sunt necesare o reevaluare și găsirea celei mai bune metode, pentru că sănătatea este primordială.
Așa cum v-am menționat în urmă cu câteva zeci de minute, suntem în cvorum de ședință.
Am să supun atenției ordinea de zi de astăzi și, evident, mâine, la Biroul permanent, vom lua în considerare și sugestia avansată de domnul lider Igaș, dar, deocamdată, supun atenției și votului ordinea de zi de astăzi.
Domnule Onofrei, înainte de vot, dacă aveți o sugestie cu privire la ordinea de zi, vă invit la microfonul 3.
Domnule președinte, Stimați colegi,
Am o observație la ordinea de zi. La punctul 39 din ordinea de zi este Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1995 – Legea învățământului. Rugămintea mea ar fi dacă îl putem aduce înainte numai pentru ca să-l putem retrimite la comisie. Am vorbit și cu cei din comisia de specialitate, pentru că au dat aviz negativ fără ca inițiatorii să fie întrebați, doar au motivat faptul că vine o altă lege care reglementează ceea ce reglementăm noi prin acest proiect de lege.
Nu am nimic împotrivă, domnule senator, dacă faceți o propunere concretă pe ce poziție să avansăm...
Pe orice poziție, dar să-l discutăm astăzi, ca să-l trimitem la comisie. Pe prima!
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Atunci, am să vă propun să fie primul după ce epuizăm inițiativele legislative care au termene de adoptare tacită astăzi. Deci după punctul 11, da?
Nu. După punctul 6, da?
Deci punctul 39 din ordinea de zi trece pe poziția 7 și, după aceea, vom continua dezbaterea noastră.
Cu această modificare,
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Ctitil ătl li d l tl l l onsuțonae asupra urmoareor eg epuse a secrearu genera a Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la București la 12 noiembrie 2009; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai
Programul de lucru de astăzi este programul obișnuit al unei zile de luni. Avem transmisie radiofonică de la ora 18.00 pentru întrebări și interpelări.
Cine este pentru acest program de lucru?
Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.
Aș dori să vă informez cu privire la exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale. În conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:
– Lege pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la București la 12 noiembrie 2009;
– Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003.
Această notă a fost adusă la cunoștința dumneavoastră în plenul nostru de astăzi, 21 iunie 2010.
Trecem la punctul 2 din ordinea de zi, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative: Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate.
Doamna secretar de stat, vă rog, foarte, foarte succint. Microfonul 10.
Motivați această solicitare.
secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are în vedere abrogarea unor dispoziții ale art. 38 lit. a) și a celorlalte dispoziții cuprinse în lege referitoare la restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație a cetățenilor români în străinătate, întrucât aceste măsuri nu se mai justifică în contextul actual.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Vă mulțumesc.
Vă rog să vă exprimați prin vot cu privire la dezbaterea în procedură de urgență a acestui proiect de lege.
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Ctitil ătl li d l tl l l onsuțonae asupra urmoareor eg epuse a secrearu genera a Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la București la 12 noiembrie 2009; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai
Trecem la punctul 3 din ordinea de zi, notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la data de 16, respectiv 17 iunie 2010, a următoarelor inițiative legislative:
– Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate;
– Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul instituțiilor de credit.
Aceste inițiative vor fi transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, deoarece este Cameră decizională.
Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aderarea României la Convenția privind crearea unei Organizații Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), adoptată la Geneva la 24 mai 1983, și la Protocolul privind privilegiile și imunitățile Organizației Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), adoptat la Darmstadt la 1 decembrie 1986.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Dan Cârlan.
Microfonul 9.
Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.
secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Începând cu anul 2003, România are statut de stat cooperant cu Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT). Acordul de cooperare cu respectiva organizație a intrat în vigoare pe 12 ianuarie 2004, pentru o perioadă de 5 ani. România și EUMETSAT au semnat un acord pentru prelungirea cu doi ani, până la
31 decembrie 2010, a perioadei de valabilitate a acordului dintre România și Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici.
În martie 2009, Ministerul Mediului și Pădurilor a transmis o scrisoare la EUMETSAT, prin care se exprima poziția oficială a României, intenția de a deveni stat membru cu drepturi depline al respectivei organizații. Conform procedurilor EUMETSAT, solicitarea României a fost analizată și aprobată.
Prezentul proiect de lege duce la îndeplinire această decizie a României de a deveni stat membru cu drepturi depline.
Vă mulțumesc. Domnul președinte Filip.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a analizat acest proiect de lege și a adoptat un raport de admitere, cu unanimitate de voturi.
S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, a Comisiei pentru politică externă și a Comisiei pentru sănătate publică.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Vă mulțumesc. Dezbateri, intervenții pe fond? Nu.
Este vorba despre ratificarea unui acord internațional din partea României.
Vă rog să vă exprimați prin vot asupra acestui proiect de lege.
Proiectul de lege are caracter de lege ordinară. Suntem Cameră decizională.
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Ctitil ătl li d l tl l l onsuțonae asupra urmoareor eg epuse a secrearu genera a Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la București la 12 noiembrie 2009; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai
Trecem la punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 41/2010 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei în construcții.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Tánczos Barna.
Microfonul 8.
secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului
Vă mulțumesc, domnule președinte. _Just in time_ !
Proiectul de lege pentru aprobarea...
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Nu, luați-vă timp și respirați, că nu vin nici Caligula, nici Nero, în timp scurt...
## **Domnul Puiu Hașotti**
**:**
Au venit deja...
Au venit deja, nu?
Domnule secretar de stat, reluați, cu mai multă liniște. Vă rog, domnule secretar de stat.
## Vă mulțumesc.
Urgența adoptării acestui act normativ a constituit-o începerea sezonului estival la 1 mai, scop în care au trebuit asigurate condițiile optime pentru desfășurarea activităților de turism, precum și a celor de asigurare a siguranței turiștilor.
Prin acest act normativ, se derogă de la prevederile art. 28, 31 și 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată.
Se desființează toate construcțiile cu destinație turistică, precum și construcțiile realizate în limita a 200 metri de la linia de coastă din stațiunile turistice și din localitățile aflate pe litoralul Mării Negre, ridicate fără autorizație sau cu depășirea limitei autorizației de construire, aflate pe proprietate publică sau privată, finalizate sau în curs de execuție.
Având în vedere că această ordonanță instituie unele principii noi – și anume se elimină procedura intrării în legalitate pentru construcțiile executate fără autorizație de construcție, se elimină prescrierea dreptului de constatare a contravențiilor și de aplicare a amenzilor –, vă rugăm să aprobați această ordonanță de urgență și să fiți de acord cu aprobarea ei.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul președinte Filip.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a discutat și a analizat acest proiect de lege și a dat un raport de admitere, cu majoritate de voturi, plecând de la situația punctuală și specială pe care o reprezintă zona costieră din punct de vedere al disciplinei în construcții.
Nu pot să nu spun că au fost o serie întreagă de comentarii și discuții, dacă legislația actuală nu este acoperitoare privind respectarea disciplinei în construcții sau punerea în aplicare a legislației privind disciplina în construcții și desființarea, pe baza legislației actuale, a construcțiilor făcute ilegal, indiferent că este vorba de zona costieră sau că este vorba despre o altă construcție făcută în oricare alt loc din România.
Am ajuns la concluzia că aceasta se întâmplă într-o zonă de interes economic major și fiecare dintre noi știm că subiectul respectării disciplinei în zona litoralului și al transformării turismului românesc la Marea Neagră într-un turism civilizat a constituit subiect de discuție în câteva proiecte de lege pe care le-am discutat în plenul Senatului.
Plecând de la această realitate, de la realitatea nepunerii în aplicare a prevederilor legale privind disciplina în construcții, cu atât mai mult în zona litoralului, am considerat necesar ca, mă rog, să ne aplecăm cu multă atenție asupra acestui proiect de lege și sigur că votul comisiei a fost pentru adoptarea unui raport de admitere.
Mai trebuie spus că s-a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și s-a primit aviz negativ din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Intervenții pe fond? Domnul senator Mazăre.
În ordinea înscrierii la cuvânt, domnii senatori Hașotti, Günthner, Țuțuianu.
Domnule președinte,
Pentru mine este limpede că avem de-a face cu o ordonanță de urgență dată cu dedicație. Doamna ministru Udrea vrea să fie ministrul turismului, vrea să fie ministrul dezvoltării, este, de fapt, prim-ministru al Guvernului României și vrea să aibă și calitatea de primar al tuturor localităților de pe litoralul Mării Negre, și acesta este, de fapt, substratul acestei ordonanțe.
Acum, ca să intru puțin pe fond, am o întrebare pentru domnul secretar de stat. De unde derivă urgența acestei ordonanțe? Pentru că se presupune că aceste construcții ilegale, dacă existau, existau de foarte multă vreme. Nu înțeleg de ce a trebuit, printr-o ordonanță de urgență, să descoperim abia acum că avem nevoie de acest instrument.
De ce s-a dat o ordonanță de urgență cu aplicabilitate numai pe litoral? Numai acolo sunt construcții ilegale? De ce nu se dă, de exemplu, ordonanță pentru Poiana Brașov, unde este un primar care aparține PDL-ului? Sau pentru zona din Delta Dunării, unde este, de asemenea, un consiliu județean cu coloratură portocalie?
Pe fondul discuției, vreau să vă spun că, din punctul meu de vedere, această ordonanță încalcă art. 115 alin. (6) din Constituția României, în sensul că ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile și libertățile individuale. Or, este limpede că aici avem de-a face cu o încălcare a dreptului la proprietate, care este garantat de Constituția României.
Pe de altă parte, ordonanțele sunt acte legislative care trebuie să-și producă efectul pe întregul teritoriu al României, și nu pentru o anumită porțiune, și este încălcat și art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, care consacră autonomia autorităților locale.
Aici fac un apel la Grupul parlamentar al UDMR. Știu că dânșii și-au făcut un stindard din a fi purtătorii idealurilor de autonomie locală. Prin această ordonanță, sunt încălcate flagrant principiile autonomiei locale, așa cum sunt consfințite în art. 3 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale.
Din aceste motive, domnule președinte, repet, este o ordonanță dată cu dedicație, iar Grupul parlamentar al Alianței politice PSD+PC va vota împotriva ei. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul senator Hașotti. Microfonul 2.
Aveți încredere în mine, domnule Meleșcanu! Vă mulțumesc, domnule președinte.
Eu nu vreau să comentez cele spuse de domnul senator Alexandru Mazăre, dar să vedeți și dumneavoastră în ce țară trăim – vorba unui foarte simpatic ziarist – și ce Guvern ne guvernează?! L-aș ruga pe domnul secretar de stat Barna să fie atent și, eventual, chiar îl rog să comenteze.
În expunerea de motive se spune: „ținând cont de faptul că, anual, sezonul estival începe la data de 1 mai și că acest...”. 1 mai, domnule secretar de stat!
Ordonanța este dată de Guvern pe data de 28 aprilie 2010. Deci pe 28 aprilie, în ședință de guvern, se dă ordonanța, pe 29 aprilie 2010, cel mai devreme, apare în „Monitorul Oficial al României”, efectele apar la 1 mai 2010. În Senat ajunge să fie dezbătută astăzi, la sfârșitul lunii iunie. Evident, Camera Deputaților se va pronunța undeva pe la sfârșitul lunii septembrie – cel mai devreme –, când sezonul estival se va fi terminat.
Vi se pare că această manieră în care – în opinia mea – Parlamentul, realmente, este ofensat este una corectă, domnule secretar de stat?
Vi se pare util și constructiv ca noi, în Parlamentul României – colegii de la Camera Deputaților îndeosebi –, să ne pronunțăm asupra unei ordonanțe de urgență care își va fi făcut efectele – necesare, după unii, deloc necesare, după alții, opinia domnului senator Alexandru Mazăre – și Parlamentul să se pronunțe când ordonanța nu mai are niciun fel de valabilitate, pentru că sezonul estival, vă repet, se va fi terminat?
Aș vrea să faceți un comentariu la cele spuse de mine, domnule secretar de stat.
Vă mulțumesc.
Domnul secretar de stat va nota întrebările sau alte comentarii.
Domnul senator Günthner Tiberiu. Microfonul 2.
## **Domnul Günthner Tiberiu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Eu cred că, într-un fel, domnul senator Mazăre are perfectă dreptate. Este o ordonanță cu destinație, dar nu cred că se adresează unor primari de o anumită coloratură, ci anumitor construcții executate fără autorizații. Este vorba despre anumite construcții ilegale, care au fost găsite la deschiderea sezonului pe plaja Mării Negre și care probabil că trebuiau desființate, întrucât autoritățile locale, instituțiile abilitate ale statului nu au menținut disciplina în construcții, nu și-au făcut treaba. Deci e cert că vorbim de construcțiile ilegale existente pe plajă, care trebuie desființate în mare urgență. Din acest punct de vedere, eu cred că Guvernul are dreptate și, practic, această ordonanță și-a atins obiectivul. Bănuiesc că au fost desființate construcțiile și, la ora actuală, plaja funcționează așa cum trebuie.
Din acest punct de vedere, cred că această ordonanță ar trebui să aibă și să primească un caracter provizoriu, temporar, pentru aceste obiective. În continuare, autoritățile locale, instituțiile statului care au atribuții...
Deci de când a ieșit ordonanța..., sigur, autoritățile locale puteau să-și facă treaba și în cursul anului. Puteau să constate când s-a început. Există Inspectoratul de Stat în Construcții, care trebuia să constate că s-au început niște construcții ilegale. Din păcate, nu și-au făcut treaba. Aceste instituții au și alte obligații decât să-și ridice salariul. Nu s-au achitat. Mă gândesc și că, probabil, au fost schimbați. Chiar aștept răspuns din partea domnului secretar de stat, dacă s-au luat măsurile necesare, întrucât instituțiile abilitate nu s-au achitat de obligații.
Deci, din acest punct de vedere, eu cred că această ordonanță poate fi susținută cu un caracter temporar, dar autoritățile locale și instituțiile abilitate ale statului trebuie să-și recapete autoritatea în acest domeniu. Altfel, această ordonanță, dacă se transformă într-o lege permanentă, poate crea dificultăți foarte serioase, mai ales că...
Dacă legea va rămâne o lege permanentă, va fi o problemă cu trasarea celor 200 de metri de la coastă. Cum îi trasăm? Majoritatea imobilelor sunt și încolo, și încoace. Cine va răspunde de ele?
De aceea, eu cred... și o să-l rog pe domnul secretar de stat să vedem cum putem găsi o formă ca această inițiativă legislativă, care, după părerea mea, și-a îndeplinit obiectivul, să dispară, iar, în continuare, autoritățile locale și instituțiile statului să-și recapete autoritatea în acest domeniu. Mulțumesc.
Mulțumesc. Domnul senator Adrian Țuțuianu.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Aș vrea să vă spun că este cunoscută butada potrivit căreia și „drumul spre iad e pavat cu bune intenții”.
Ce se întâmplă cu acest proiect de lege, pe care nu-l putem susține? De la o idee bună, de a dărâma eventuale imobile care sunt construite ilegal, se ajunge la încălcarea unor reguli fundamentale ale statului de drept, și aș vrea să subliniez trei dintre aceste reguli.
Prima regulă: o normă juridică trebuie să aibă caracter general, ea trebuie să se aplice unor subiecte de drept care nu sunt predeterminate într-un anume fel. Această regulă fundamentală de legiferare este încălcată, pentru că noi avem aici stabilit clar cine sunt subiecții cărora li se adresează norma juridică, cei care au ridicat construcții pe litoralul Mării Negre, pe o anumită zonă a litoralului, ilegal. Nu are importanță dacă este legal sau ilegal. O să vin eu să vă spun niște lucruri mai departe.
A doua regulă încălcată în această materie este aceea a încălcării unei proceduri de intrare în legalitate pentru construcțiile care sunt executate fără autorizație de construire. Acest principiu este prevăzut de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și este valabil și aici, și în altă parte din Europa civilizată.
Al treilea lucru pe care trebuie să-l spunem: încalcă o chestiune pe care nimeni nu a îndrăznit s-o încalce vreodată, respectiv, prescripția în materie, prescripția constatării respectivei încălcări a legii și, în al doilea rând, prescripția aplicării sancțiunii.
## Stimați colegi,
Prescripția este o instituție pe care o regăsim în toate ramurile dreptului, începând cu dreptul civil, unde avem un termen general de prescripție de trei ani, și terminând cu prescripția răspunderii penale. Noi venim și spunem că în materia aceasta a construcțiilor de pe litoral nu se aplică regula prescripției. Or, de 2000 și ceva de ani, prescripția este considerată ca un instrument corectiv de restabilire a legalității și un argument pentru nevoia de securitate juridică și, în al treilea rând, o sancțiune pentru neglijența autorităților în a constata anumite situații de fapt.
Mulțumesc.
Domnule secretar de stat, dacă doriți să comentați... Vi s-au adresat câteva întrebări și vă rog să le clarificați.
Mulțumesc, domnule președinte.
În primul rând, cred că suntem cu toții de acord că pe litoral, în momentul de față, există o dezordine, cel puțin în ceea ce privește construcțiile, și dezordinea nu depinde de coloratura politică a primarilor. Este o zonă în care a devenit regulă construirea fără autorizație, intrarea în legalitate pe proceduri juridice, pe procese și pe alte asemenea proceduri și nu cred că acest act normativ a avut un caracter de dedicație, să spun așa, în funcție de coloratura politică a vreunui primar.
Urgența actului normativ, de ce am fundamentat și am solicitat Guvernului un acord în procedură de urgență, adică aprobarea unei ordonanțe de urgență, a fost motivată de faptul că începea sezonul și am dorit, încă din acest sezon, să implementăm aceste măsuri de disciplină în construcții alături de Inspectoratul de Stat în Construcții. Nu doar angajații, nu doar colegii noștri din minister au participat la aceste acțiuni, ci au fost asistați exact de instituția care răspunde de disciplina în construcții, adică Inspectoratul de Stat în Construcții.
De ce s-a aprobat doar pentru litoral? Pentru că sezonul estival începea acolo și cele mai multe nereguli, conform informațiilor noastre din Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, sunt constatate exact în zona litoralului.
Nu este un act normativ pentru un sezon. Este un act normativ pe care noi dorim să-l implementăm mai mulți ani de acum încolo. Nu are un caracter provizoriu, este un act normativ pentru care cerem sprijinul dumneavoastră să fie aprobat prin lege și, de acum încolo, Inspectoratul de Stat în Construcții, alături de direcția de specialitate din minister, să poată să implementeze acele reglementări care vizează disciplina în construcții, reguli fundamentale ale statului de drept.
Într-adevăr, actele normative au un caracter general, dar știm cu toții că există acte normative pentru domenii specifice, există acte normative care au o limitare atât din punct de vedere al zonei geografice, de exemplu, cât și din punct de vedere al persoanelor juridice sau fizice la care se aplică. Deci nu credem că, în cazul nostru, este vorba de o încălcare a regulii fundamentale a statului de drept.
Mulțumesc.
Domnul senator Miron Mitrea.
## Domnule președinte, Stimați colegi, Domnule secretar de stat,
Problema construcțiilor care nu respectă legea în România nu este de astăzi sau de ieri. Nu cred că există o densitate mai mare pe litoral, din câte sunt eu informat, și am
Mulțumesc. Dacă nu mai sunt intervenții... Domnule senator Țuțuianu, un scurt comentariu, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Două comentarii vreau să fac. Primul: nu putem să răspundem, să spunem, la un abuz, săvârșind un abuz și mai mare. Când vorbim de o normă cu aplicabilitate generală, vorbim de o normă cu aplicabilitate la nivel național. Numai în situații extreme se pot adopta norme aplicabile pe o parte de teritoriu determinat.
Al doilea argument de care trebuie să ținem seama este că se încalcă principiul liberului acces la justiție, prevăzut de art. 21 din Constituție.
Și pentru aceste argumente, care sunt suplimentare, eu cred că trebuie să respingem această ordonanță.
Mulțumesc.
Pentru că Grupul parlamentar al PDL nu a luat cuvântul, domnul senator Marius Gerard Necula, un scurt comentariu. Microfonul 3.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
N-aș fi vrut să intervin, dar cred că nu se înțeleg câteva lucruri și este păcat să nu le punem la punct.
În primul rând, legea se referă la litoralul Mării Negre, pentru că atâta litoral avem. Probabil că ne-am fi dorit să mai eliminăm unii vecini și să mai întindem Marea Neagră, dar atâta este, indiferent ce vrea ministerul sau alt ministru care este vremelnic în fruntea acestui minister. Așa cum avem legi pentru Delta Dunării, așa cum avem legi pentru zonele montane, trebuie să ne obișnuim să tratăm cu seriozitate și zonele de interes.
În ceea ce privește oportunitatea sau viteza cu care a fost discutată această ordonanță în plen, probabil că, dacă ar fi fost dată cu o lună mai devreme, am fi avut timpul fizic necesar să o discutăm. Nu mă îndoiesc că pozițiile ar fi fost aceleași.
Pentru domnul Hașotti: eu îmi aduc aminte că în anul 2009 votam ordonanțe de prin 2008, cu modificarea bugetului, și nimeni nu s-a ridicat să spună de ce nu au fost date mai din timp sau de ce nu au venit cu celeritate mai mare în plen.
De aceea, eu cred că această ordonanță trebuie votată, cu atât mai mult cu cât ea și-a produs deja efectele. Mulțumesc.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## Mulțumesc.
Suntem în fața unui raport al comisiilor.
Astăzi expiră termenul de adoptare tacită, deci votul nostru de astăzi va determina soarta acestui proiect, care va fi, evident, decis de către colegii deputați.
De aceea, vă
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Ctitil ătl li d l tl l l onsuțonae asupra urmoareor eg epuse a secrearu genera a Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la București la 12 noiembrie 2009; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai
El va fi transmis Camerei Deputaților...
## Este o lege organică.
Aș dori să
Vot · Respins
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Ctitil ătl li d l tl l l onsuțonae asupra urmoareor eg epuse a secrearu genera a Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la București la 12 noiembrie 2009; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai
Camera Deputaților, fiind Cameră decizională, urmează să tranșeze acest subiect.
La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 39/2010 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. Doamna secretar de stat Grațiela Denisa Iordache. Microfonul 9, vă rog.
secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice
Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,
Prezentul act normativ reglementează următoarele:
– îmbunătățirea procedurilor de emitere a soluțiilor de aplicare unitară a legislației fiscale prin desființarea Comisiei de proceduri fiscale și stabilirea competenței Comisiei fiscale centrale de a emite decizii și cu privire la aplicarea unitară a Codului de procedură fiscală;
– întărirea capacității funcției de control prin reglementarea dreptului organelor de inspecție fiscală de a stabili obligația fiscală prin utilizarea metodelor indirecte de reconstituire a veniturilor și/sau cheltuielilor;
– înlocuirea sistemului accesoriilor, bazat pe majorări de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere, corespunzătoare unei dobânzi anuale de 36,5%, cu un sistem mai flexibil și mai transparent, bazat pe dobânzi de 0,05% pentru fiecare zi de întârziere, corespunzătoare unei dobânzi anuale de 18,25%, și penalități de întârziere de 5%, respectiv de 15%, calculate o singură dată asupra sumei restante, în funcție de perioada de întârziere;
– eliminarea posibilității cesionării creanțelor fiscale de către Autoritatea Națională de Administrare Fiscală – ANAF;
– eficientizarea activității de soluționare a contestațiilor împotriva actelor administrative fiscale prin majorarea de la un milion la trei milioane de lei a plafonului creanțelor fiscale contestate, care delimitează competența de soluționare a contestațiilor între direcția de specialitate constituită la nivel central și structurile specializate constituite la nivelul direcțiilor teritoriale ale ANAF;
– reglementarea sancțiunii pentru contravențiile definite la articolul 206[69] alin. (7) din Codul fiscal.
Ministerul Finanțelor Publice susține, în numele Guvernului, adoptarea actului normativ în această formă. Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc.
Domnule senator Ovidiu Marian, vă rog, din partea comisiei.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege reglementează:
– modificarea Codului de procedură fiscală, în sensul stabilirii de noi competențe pentru Comisia fiscală centrală și desființarea Comisiei de proceduri fiscale;
– înlocuirea sistemului majorărilor de întârziere cu un sistem bazat pe dobânzi și penalități de întârziere;
– delimitarea competenței de soluționare a contestațiilor între direcția de specialitate constituită la nivel central și structurile de specialitate de la nivelul direcțiilor teritoriale ale ANAF.
Au transmis avize favorabile Consiliul Legislativ și Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
Vă mulțumesc. Intervenții pe fond?
Vă rog, domnul senator Marcu, urmat de domnul senator Günthner Tiberiu.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte, Stimați colegi,
În mare parte, sunt de acord cu conținutul acestui act normativ, dar, dacă îmi permiteți, am două constatări.
Prima constatare se referă la expunerea de motive, care începe, citez: „În vederea respectării angajamentelor asumate de către Guvernul României...”, și textul curge mai departe, făcând trimitere la Acordul _stand-by_ dintre România și Fondul Monetar Internațional și, respectiv, Memorandumul de înțelegere dintre Comunitatea Europeană și România.
Rezultă o întrebare firească, atât timp cât într-o expunere de motive facem mereu trimitere la organismele internaționale care impun elaborarea unor acte normative: cine emite aceste acte normative și dacă Guvernul este sau nu în stare să emită aceste acte sau de ce sunt plătiți miniștrii în România?
Pe de altă parte, politica fiscală este dată de către cine? De către organismele internaționale sau de către Guvernul României?
Acestea sunt întrebările la care aș dori să primesc răspuns din partea reprezentantului Guvernului.
A doua constatare, uitându-ne la data emiterii acestei ordonanțe, știm că noi am adoptat Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, care, în art. 18, precizează că Guvernul României, până la data de 30 mai 2010 – data a trecut –, trebuia să vină în plenul Senatului și să prezinte acea strategie fiscal-bugetară.
Ceea ce este elaborat în acest act normativ face parte tocmai din strategia fiscală – așa este, dați din cap, dar rugămintea mea este să răspundeți – și mi se pare că trebuia să vină Guvernul României...
Tocmai aceste modificări, cuprinse în această ordonanță, trebuiau să fie prinse în acea strategie fiscal-bugetară atât pe anul în curs, respectiv 2010, cât și pe următorii trei ani. În concluzie, folosesc de trei ori cuvântul incompetență, am ajuns ca organismele internaționale să impună elaborarea de acte normative. Ca urmare a acestui fapt, grupul nostru parlamentar va vota împotrivă. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Günthner Tiberiu. Microfonul 2.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Vreau să vă spun că, din păcate, eu nu am putut să votez această inițiativă a Guvernului în comisia sesizată pentru aviz, întrucât mi se pare că măsurile care se iau vor duce spre insolvență încă un set de firme, după numărul mare de firme care au ajuns să fie desființate din cauza sumei forfetare. Aici vorbim de firme de bună-credință, aflate în dificultate, firme care își declară veniturile, dar care, din anumite motive, nu au încasări, nu au cash și nu pot să-și plătească la termen obligațiile.
Deci se prevede o dobândă de 18,2%, dobânda anuală, pentru reactualizarea sumei datorate, ceea ce mi se pare absolut rezonabil, corect, cu mult peste ceea ce oferă, de exemplu, o bancă, dar, în schimb, penalizările care se prevăd după 30 de zile, respectiv 90 de zile, mi se par uriașe.
Deci, dacă calculăm la zilele respective, s-ar potrivi cu o dobândă de circa 75%, deci la 31 de zile și la 91 de zile. Sunt, cred eu, perioadele cele mai dificile pentru firmele care au datorii, pentru că aceste datorii sunt niște datorii lunare, în momentul în care se acumulează trei luni, deja ai datorii pe trei luni, deci nu vorbim numai de datoria de trei luni. De aceea, mi se par exagerate.
Cred că în momentul în care ne aflăm, de criză economică, în care vorbim de măsuri de redresare economică, nu este cazul să luăm asemenea măsuri care pot să falimenteze, după cum am spus, foarte multe firme de bună-credință – nu vorbim de evazioniști –, dar care, din anumite motive, cum ar fi, de exemplu, că au contracte cu statul, iar statul nu le plătește la timp sumele, dar ei trebuie să-și achite, de exemplu, TVA-ul, pot ajunge într-o situație dificilă.
De aceea, cred că astăzi cel mai important lucru este ca aceste firme să supraviețuiască, chiar dacă cu greu.
În alte perioade s-au aprobat tot felul de reeșalonări de plăți pentru a sprijini firmele. Cred că aceste penalizări sunt mult prea mari și eu, personal, nu pot să le susțin. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Vă rog, domnule senator Igaș.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Eu aș vrea să intervin pe procedură și să vă rog, domnule președinte, să încercăm să ne încadrăm în programul nostru.
Cu siguranță, avem multe legi de dezbătut de aici înainte, săptămâna aceasta și săptămâna viitoare, dar ținând cont că ora este târzie pentru dezbaterea proiectelor de lege și că sunt aici colegi care au de prezentat întrebări și interpelări, vă rog frumos, domnule președinte, să supuneți la vot această ordonanță de urgență și să lăsăm colegii să intervină pe întrebări și interpelări.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Doar scurte comentarii din partea domnului senator Mustățea și din partea domnului senator Rotaru.
Foarte scurt, vă rog. Intervenția domnului senator Igaș este justificată.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,
Stimați colegi,
Din punctul meu de vedere, ne aflăm în fața unui sistem hibrid, pentru că în cazul creanțelor datorate bugetelor locale se păstrează sistemul cu majorări de întârziere, pe câtă vreme în cazul celorlalte creanțe, în speță cele datorate bugetului de stat, se introduce sistemul cu dobânzi de întârziere și penalități de întârziere.
Aș ruga-o pe doamna secretar de stat să ne spună care sunt motivele pentru care sistemul nu este unitar.
În același timp, studiind expunerea de motive, am sesizat că impactul asupra bugetului de stat este zero. Inițiatorul, adică Guvernul, spune că nu l-a calculat, deci pentru mine este foarte clar că Guvernul nu a urmărit elaborarea unui sistem care să conducă la creșterea încasării fondurilor la bugetul de stat, mă refer la plățile voluntare, ci dimpotrivă, sistemul propus de inițiator va conduce la falimentul multor agenți economici, așa cum a arătat și antevorbitorul meu. Vă mulțumesc și aștept răspuns.
Vă mulțumesc, domnule senator.
Ultima intervenție, domnul senator Ion Rotaru, după care doamna secretar de stat Grațiela Denisa Iordache, pentru un mic comentariu. Procedăm la vot după aceea.
Domnul senator Ion Rotaru, microfonul 4.
Vă mulțumesc, domnule președine.
Nu vreau să pun în discuție utilitatea acestui act normativ, care este pus la îndoială chiar de un reprezentant al puterii, dar aș avea de adresat o întrebare doamnei secretar de stat.
Se spune la art. 12 că „nedecontarea de către unitățile bancare a sumelor cuvenite bugetului în termen de trei zile de la data debitării contului plătitorului nu-l exonerează pe plătitor de obligația de plată a sumelor”.
Întrebarea mea este: avem asemenea situații în practică? Dacă da, cât sunt de frecvente și ce reprezintă? Dacă nu, de ce este reglementată o asemenea situație, pentru că eu îmi pun următoarea întrebare: în continuare, băncile sunt stat în stat și sunt favorizate chiar de stat, iar responsabilitatea se duce tot către agenții economici, care trebuie să se îndrepte împotriva băncii să vadă cum își recuperează banii și să plătească, în același timp, și majorări, și penalități pentru faptul că banca nu a decontat sumele respective.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc.
Vă rog, doamna secretar de stat Grațiela Iordache.
Vă mulțumesc frumos, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori, Câteva scurte comentarii.
În primul rând, referirea pe care o găsiți în expunerea de motive referitoare la Acordul _stand-by_ cu Fondul Monetar Internațional a fost necesară deoarece aceasta a justificat, în martie, caracterul de urgență al prezentului act normativ și răspunsul foarte clar este că, într-adevăr, politica fiscală, ca în orice stat membru al Uniunii Europene, este făcută de Guvernul național.
În ceea ce privește faptul că aceste prevederi legale ar putea determina trecerea în insolvență, doresc doar să vă spun că, dimpotrivă, așa cum este construită această ordonanță, practic, le oferă un răgaz de 30 de zile firmelor respective, în care nu plătesc nicio majorare de întârziere. Deci este foarte important acest lucru. Practic, 30 de zile ele nu plătesc majorări.
S-a vorbit aici despre faptul că aceasta ar însemna să percepem o dobândă mai mare decât până acum. Nu, dobânzile, acest sistem creat acum, în loc de majorări de întârziere, este bazat acum pe dobânzi și majorări. A fost, de altfel, să știți, statuat și de Curtea Constituțională – și aici fac referire la deciziile Curții Constituționale nr. 213/2003 și 214/2004, care statuau că, în condițiile economiei de piață, stabilirea de dobânzi în cazul neîndeplinirii la termenul scadent a obligației de plată reprezintă o măsură justificată și
necesară, specifică economiei de piață, pentru a preveni prejudicierea creditorului, iar penalitățile de întârziere apar ca o sancțiune pentru neîndeplinirea unor obligații legale.
În ceea ce privește nivelul, dați-mi voie să vă spun, cu titlu informativ, că în proiectarea unui regim al dobânzilor legile fiscale din multe țări stabilesc rata dobânzii la circa 20% peste rata dobânzii creditelor acordate de bănci, astfel încât să descurajeze contribuabilii de la a utiliza arieratele ca surse de finanțare a activității lor.
Au mai fost întrebări legate de aplicarea sistemului la nivel local. În ceea ce privește reglementarea, în cazul creanțelor administrate de organele fiscale ale autorităților administrației locale, a sistemului de percepere a accesoriilor pentru plata cu întârziere sub forma majorărilor de întârziere în cuantum de 2% pe lună sau o fracțiune de lună de întârziere, această reglementare a fost solicitată chiar de către structurile asociative ale unităților administrativ-teritoriale și a fost justificată de capacitatea administrativă redusă și de costurile ridicate, generate de introducerea sistemului dobânzilor și penalităților în cazul organelor fiscale locale.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Mulțumim, doamna secretar de stat, mulțumim mult. N-aș vrea să revin la cuvintele domnului senator Țuțuianu. Vă reamintesc faptul că suntem în fața unei legi ordinare, avem un raport de admitere...
Domnul senator Rotaru, doriți un comentariu?
Am să vă rog să transmiteți în scris întrebarea dumneavoastră pentru un răspuns...
Domnul senator Rotaru nu e satisfăcut de răspunsul primit din partea doamnei secretar de stat.
Vă rog, domnule senator. Microfonul 4.
## Domnule președinte,
Tot respectul pentru colegii care au de prezentat întrebări și interpelări, dar eu nu sunt de acord cu ce a spus aici domnul senator Igaș, că este foarte important acest lucru, acest act normativ este extrem de important. Eu am pus o întrebare și aștept un răspuns acum, și nu în scris. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Acum, nu în scris, doamna secretar de stat. Microfonul 9.
Mi-am notat întrebările, dar n-am trecut exact numele și m-am străduit să le cuprind pe toate.
Mă iertați, domnul senator, cu ce parte a răspunsului n-ați fost de acord? Puteți să-mi spuneți..., ca să vă pot răspunde?
Întrebarea era la art. 12, ce se întâmplă..., câte firme intră în intervalul de trei zile și câte nu.
## **Doamna Grațiela Denisa Iordache:**
Deci sistemul electronic...
În primul rând, dați-mi voie să vă spun că articolul la care faceți referire nu este obiectul acestei ordonanțe, ci este obiectul Codului de procedură fiscală. Aici doar s-au înlocuit, pur și simplu s-a făcut corecția „majorare de întârziere” cu „dobânzi și majorări de întârziere”. Practic, sunt rare situațiile – nu negăm, pot să existe –, dar situațiile la care faceți referire, din experiența ANAF-ului, sunt foarte rare.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
În aceste condiții concludente, aș dori să vă
Vot · Respins
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Ctitil ătl li d l tl l l onsuțonae asupra urmoareor eg epuse a secrearu genera a Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la București la 12 noiembrie 2009; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai
Vă rog, o secundă de atenție și, dacă vă veți ocupa locurile, veți putea să votați în condiții optime, vă asigur.
Din sală
#190435Nu mai repetăm votul!
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Ctitil ătl li d l tl l l onsuțonae asupra urmoareor eg epuse a secrearu genera a Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la București la 12 noiembrie 2009; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai
Camera Deputaților este Cameră decizională.
Un ultim vot, propunerea domnului senator Onofrei ca punctul 39, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 84/1995 – Legea învățământului, să fie retransmis la comisie.
## **Domnul Orest Onofrei**
**:**
Nu-mi mai mențin propunerea!
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## V-o retrageți? De ce?
O
Vot · Amânat
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Ctitil ătl li d l tl l l onsuțonae asupra urmoareor eg epuse a secrearu genera a Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru aprobarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții, aferent Proiectului de modernizare a metroului din București – etapa a IV-a, magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei – Universitate, semnat la București la 12 noiembrie 2009; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai
Vă rog să păstrăm liniștea în sala de plen.
Rog și colegii care au de adresat întrebări Guvernului să fie atenți.
Voi deschide lista întrebărilor cu domnul senator Dumitru Oprea, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Întrebarea este adresată doamnei Crinuța Nicoleta Dumitrean, președintele Autorității Naționale de Restituire a Proprietăților.
Obiectul și motivarea interpelării: O mai mare transparență în soluționarea dosarelor de despăgubire. Doamna președinte,
La cabinetul senatorial din colegiul pe care-l reprezint, dar și la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții, unde sunt secretar, vin zeci și sute de petiții
care invocă, în primul rând, lipsa de transparență și de informare în privința situației dosarelor de despăgubire. Sunt persoane care au primit o primă tranșă în urmă cu 3-4 ani, după care nu au mai primit nicio informație în legătură cu datele la care ar putea intra în posesia următoarelor tranșe, deși, conform legii, acest lucru trebuia să aibă loc în anul următor. Se spune în lege: „în ani consecutivi”.
Pentru a veni în sprijinul cetățenilor care fac numeroase drumuri la București sau cheltuie importante sume de bani încercând să afle informații oficiale despre dosarele lor, dar și pentru a ușura activitatea autorității pe care o coordonați, vă rugăm să ne spuneți în ce măsură și în cât timp pot fi puse în practică următoarele soluții:
1. Publicarea pe site-ul autorității a tuturor dosarelor depuse, în ordinea strict secvențială a datei de înregistrare a lor, starea în care se află, data la care s-a dat un răspuns oficial, data la care s-au făcut plățile, data la care se estimează că se va putea încheia întregul proces de despăgubire pentru dosarele în cauză; actualizarea listei să se facă cel puțin o dată pe lună.
2. Stabilirea unui termen maxim pentru fiecare dosar, astfel încât cetățenii să știe când pot intra în posesia despăgubirilor.
3. Elaborarea unui set transparent de criterii, în funcție de
care dosarele sunt supuse analizei și soluționării. Vă solicităm răspuns în scris. Mulțumim.
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Prima întrebare pe care am formulat-o o adresez domnului Emil Boc, prim-ministru, și domnului Mihail Dumitru, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, și privește punerea în aplicare a comunicării Comisiei Europene pentru modificarea cadrului comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice.
Comisia Europeană a modificat cadrul comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul actualei crize financiare și economice. De la data de 12 inuarie 2008 până la 31 decembrie 2010, se aplică modificările cadrului comunitar pentru măsurile de ajutor de stat pentru întreprinderile care-și desfășoară activitatea în sectorul producției primare de produse agricole.
Potrivit comunicării Comisiei Europene, producătorii agricoli primari beneficiază de un ajutor de stat de 15.000 euro. Țări precum Austria și Bulgaria au derulat procedurile regulamentare și au acordat sprijinul financiar producătorilor agricoli primari, România ignorând această posibilitate, deși majoritatea acestor producători se află în pragul falimentului și chiar al pauperizării.
Față de aspectele menționate, solicit domnului prim-ministru și domnului ministru să îmi comunice:
– care este numărul întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare de produse agricole și care au beneficiat, în anii 2009 și 2010, de ajutoare de stat;
– dacă Guvernul român intenționează ca, până la data de 31 decembrie 2010, să acorde producătorilor primari suma de 15.000 de euro, menționată în comunicarea comisiei, în ce condiții și care sunt categoriile de fermieri eligibili.
Vă rog să-mi îngăduiți și cea de-a doua întrebare. Mulțumesc.
Cea de-a doua întrebare este adresată domnului Mihai Șeitan, ministrul muncii, familiei și protecției sociale, și doamnei Domnica Doina Pârcălabu, președinte al Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, și privește activitatea Casei Județene de Pensii Dâmbovița.
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
24 de discursuri
Mulțumesc, domnule senator.
Domnul senator Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Mulțumesc, domnule președinte.
Amândouă întrebările sunt adresate domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.
Prima se referă la: Probleme financiare în comuna Nicolae Bălcescu, județul Vâlcea.
Domnule ministru,
În contextul actualei crize economice, resimțită din plin la nivel național, mai multe localități vâlcene au ajuns în pragul falimentului. Printre acestea, comuna Nicolae Bălcescu a anunțat recent intrarea în incapacitate de plată din luna iulie,
Da.
Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc.
A doua întrebare, așa cum am spus, este adresată tot domnului ministru Vasile Blaga, titularul Ministerului Administrației și Internelor.
Domnule ministru,
Departamentul de Stat american și-a publicat recent Raportul anual privind traficul de persoane, potrivit căruia bărbați și femei, dar chiar și copii din România sunt traficați către Spania, Italia, Republica Cehă, Grecia, Finlanda, Germania, Marea Britanie, Cipru, Australia, Franța și Statele Unite ale Americii, în scopuri de exploatare sexuală și muncă forțată, inclusiv cerșetorie.
În același timp, România este țară de destinație pentru un număr de femei din Republica Moldova, Columbia și din state care fac parte din Asia de sud-est, traficate în scopuri de prostituție.
Ținând cont de acestea, vă rog să-mi precizați, domnule ministru:
1. Care sunt ultimele statistici oficiale ale ministerului
privind fenomenul traficului de persoane?
2. Cum se implică ministerul în combaterea acestui
fenomen?
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC. Vă rog, domnule senator.
Mulțumesc, domnule președinte.
Întrebarea mea este adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor publice.
Obiectul întrebării: Impozitarea cu 16% a averilor nedeclarate din străinătate.
## Stimate domnule ministru,
Săptămâna trecută, ANAF a anunțat impozitarea cu 16% a averilor nedeclarate din străinătate. Astfel, începând din prima zi a anului viitor, Fiscul va pretinde acest procent drept impozit pe averile românilor bogați. Inițiativa a fost anunțată cu ceva timp în urmă, însă fără niciun rezultat. Până acum, nu există niciun act normativ care să reglementeze o astfel de măsură.
Probabil că declarațiile de săptămâna trecută au avut rolul de a crește imaginea ANAF-ului. Spun asta și din cauza faptului că informația a fost aruncată pe piața media fără amănuntele necesare.
Vă solicit a da explicații privind declarațiile ANAF din ultima perioadă. Care sunt pașii avuți în vedere de finanțe în această perioadă și câți români vor fi impozitați, dacă măsura respectivă ar intra în vigoare?
Solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule senator.
Aș dori să vă informez că au depus în scris întrebări adresate Guvernului României următorii colegi: domnul senator Vasile Nistor, domnul senator Gheorghe David, domnul senator Traian Constantin Igaș, din partea Grupului parlamentar al PDL; domnul senator Dan Voiculescu, domnul senator Marius Sorin Ovidiu Bota, domnul senator Ilie Sârbu, doamna senator Doina Silistru, domnul senator Valer Marian și domnul senator Gheorghe Saghian, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, și domnul senator Laurențiu Chirvăsuță, din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți.
Trecem la partea de interpelări prezentate în ședința Senatului de astăzi, 21 iunie 2010.
Doamna senator Anca Daniela Boagiu, vicepreședinte al Senatului, dorește să adreseze o interpelare Guvernului României, se pregătește domnul senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea nu este adresată întregului Guvern al României, dar cred că instituția căreia îi este adresată este o instituție mai mult decât responsabilă, și discutăm despre Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Interpelarea vizează modul de repartizare a fondurilor pentru serviciile medicale și spitalicești de care beneficiază asigurații din municipiul București de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Interpelarea s-a născut ca urmare a unor sesizări primite la cabinetul senatorial cu privire la modul în care sunt repartizate fondurile pentru serviciile medicale spitalicești către spitalele din municipiul București și doresc să elucidez câteva aspecte legate de activitatea CNAS în acest domeniu.
Așa cum este cunoscut, actul normativ care reglementează competențele și atribuțiile CNAS este Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare.
În baza acesteia, se precizează, printre altele, faptul că, la nivelul CNAS, se gestionează Fondul de asigurări, prin președintele său, CNAS elaborează și publică raportul anual și planul de activitate, pe care le prezintă Guvernului, CNAS elaborează proiectul Contractului-cadru, ce se aprobă de către Guvern, și tot CNAS prezintă rapoarte Parlamentului, la solicitarea acestuia. Poate că va fi un următor pas, nu știu. În funcție de răspunsul pe care-l vom primi, vom vedea.
În baza acestor prevederi, anual, prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS, se aprobă Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate pentru anul în curs.
Am dorit să fac o scurtă prezentare. Mai sunt și alte elemente în interpelare, dar nu vă răpesc timpul, le va primi președintele CNAS. Am dorit să fac această prezentare succintă a metodologiei de calcul și a responsabilităților pe care le are CNAS pentru a sublinia că există o procedură destul de precisă prin care se calculează aceste sume, care, în mod normal, nu ar permite judecăți subiective și care se
Mulțumesc, doamna senator.
Cred că este o inițiativă justificată. Dacă veți dori să faceți o propunere oficială în acest sens, vă oferim întreg concursul nostru.
Îi ofer cuvântul domnului senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC, se pregătește domnul senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc și domnului Mihail Dumitru, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.
Obiectul interpelării: Organizarea procedurilor de atribuire a contractelor de furnizare a fructelor în școli, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24 din 24 februarie 2010 privind implementarea Programului de încurajare a consumului de fructe în școli și Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 85/2010 privind aprobarea specificațiilor tehnice pentru procedurile de atribuire a contractelor de furnizare a fructelor în școli.
Stimate domnule prim-ministru,
Domnule ministru,
Conform art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2010, începând cu anul școlar 2009–2010, se acordă gratuit elevilor din clasele I–VIII, care frecventează învățământul de stat și privat autorizat sau acreditat, pentru o perioadă de maximum 100 de zile de școlarizare, mere, în limita valorii de 0,3 lei per elev. Uniunea Europeană alocă României suma de 4,99 milioane de euro pentru fiecare an școlar, până în anul 2013, pentru implementarea Programului de distribuire gratuită a fructelor în școli.
Din discuțiile purtate cu producătorii agricoli din bazinele pomicole dâmbovițene Voinești – valea Dâmboviței și Pucioasa – valea Ialomiței, a rezultat că producătorii români de mere pot asigura necesarul de fructe pentru implementarea programului, în condițiile prevăzute de ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, în perioada noiembrie–aprilie a fiecărui an școlar.
Recent însă, producătorii dâmbovițeni au constatat că s-a trecut la punerea în aplicare a programului sus-menționat în ultimele două săptămâni ale anului școlar 2009–2010, merele distribuite fiind de calitate inferioară și provenind din Polonia.
Față de cele prezentate, vă rog să-mi precizați:
1. dacă Guvernul României și-a propus derularea acestui program în condiții care să asigure accesul pomicultorilor din România, ori se va continua cu importul de mere din Polonia, Austria, Italia sau alte state europene;
Mulțumesc și eu, domnule senator.
Îi ofer cuvântul domnului senator Emilian Valentin Frâncu, din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregătește domnul senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Emil Boc, iar obiectul și conținutul ei sunt reprezentate de operațiunea de salvare de la vânzare prin licitație a Casei Tineretului din Râmnicu Vâlcea.
Domnule prim-ministru,
Una dintre problemele importante cu care se confruntă, deopotrivă, autoritățile locale din județul Vâlcea, cât și societatea civilă de aici, este situația Casei Tineretului din municipiul reședință de județ.
Clădire emblemă a orașului Râmnicu Vâlcea, Casa Tineretului riscă să fie scoasă la vânzare prin licitație pentru o datorie pe care administratorul acesteia, Fundația Județeană pentru Tineret, o are către Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Vâlcea. În fapt, în anul 2007, potrivit rapoartelor Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului Vâlcea, restanțele fundației se ridicau la aproximativ 200.000 de euro.
Cu toate acestea, a fost scos la licitație întreg patrimoniul Casei Tineretului, suprafață desfășurată, amfiteatru în aer liber, cele două bazine de înot, Discoteca „Enigma”, patrimoniu estimat la 2.558.808 euro, adică de 10 ori mai mult decât debitul datorat.
Chiar dacă procedurile de executare silită fuseseră sistate în urmă cu ceva timp, clădirea a fost din nou scoasă la licitație, fiind evaluată, de data aceasta, la numai 71.000 de euro.
Deși, timp de șapte ani, au fost semnalate numeroase nereguli în administrarea patrimoniului Fundației Județene pentru Tineret Vâlcea, în speță nedepunerea bilanțurilor
contabile și a deconturilor pentru bugetul consolidat al statului, niciunul dintre organele abilitate nu a declanșat verificări și controale care ar fi putut stopa intrarea în insolvență. Și mai dureros este faptul că niciuna dintre autoritățile locale, respectiv Consiliul Local Râmnicu Vâlcea sau Consiliul Județean Vâlcea, nu a întreprins nimic pentru a salva Casa Tineretului de la colaps financiar.
Ținând cont de faptul că, potrivit dispoziției Legii nr. 146/2002 – Legea-cadru de organizare și funcționare a fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București, atât patrimoniul Fundației Județene pentru Tineret, cât și destinația acestuia de a servi interesului tinerilor din Vâlcea nu pot fi modificate, vă rog să-mi comunicați, domnule prim-ministru, ce măsuri aveți în vedere pentru păstrarea Casei Tineretului în patrimoniul public, în proprietatea tinerilor, pentru că ei au ridicat-o.
## Mulțumesc.
Îi ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Bîrlea, din partea Grupului parlamentar al PDL, se pregătește domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Interpelarea mea se adresează Ministerului Mediului și Pădurilor, domnului ministru László Borbély și, în speță, Regiei Naționale a Pădurilor „Romsilva”.
Subiectul interpelării vizează: Situația proprietarilor de terenuri care au intrat în componența Parcului Național „Munții Maramureșului” fără a fi compensați.
În audiențele de la cabinetul meu parlamentar s-a prezentat și doamna Vancea Pălăguță, domiciliată în Sighetu Marmației, str. Gheorghe Șincai nr. 53, județul Maramureș, cu o problemă pe care doresc să o supun atenției dumneavoastră, mai ales că mi-a fost adus la cunoștință faptul că în aceeași situație se află sute de proprietari, care nici până la ora actuală nu pot beneficia de vreun drept asupra terenului pe care-l dețin și nici nu au fost despăgubiți sau propuși spre despăgubire.
Astfel, în conformitate cu Legea nr. 10/2001, doamna Vancea Pălăguță a primit în proprietate o suprafață de 10 hectare, în locul numit Groapa Julii, pădure ce se găsește pe raza comunei Poienile de sub Munte, și deține titlul de proprietate cu nr. 536/21.11.2002.
La un an de la primirea titlului de proprietate, această pădure a intrat în componența Parcului Național „Munții Maramureșului”. Situația este cu atât mai gravă cu cât niciunul dintre proprietari nu a fost informat sau consultat cu privire la înființarea acestui parc, deși, conform legislației în vigoare, consultarea era obligatorie. În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1.071 din luna august 2006 și cu Ordinul MAPDR nr. 625/2006, toți proprietarii care dețineau terenuri și păduri în zona care, ulterior, a fost transformată în rezervație urmau să fie despăgubiți.
Întrucât doamna Vancea Pălăguță a mai obținut 44 de hectare de pădure, care se află tot în acel parc, a urmat toți pașii necesari pentru obținerea despăgubirii, dar nici până în acest moment nu a intrat în posesia sumelor compensatorii.
La ultima petiție trimisă de către aceasta Direcției Generale de Regim Silvic, Cinegetic și Dezvoltare Forestieră i s-a răspuns că, pentru a putea beneficia de plata sumelor compensatorii, trebuie să aștepte avizul favorabil al Comisiei Europene, aviz ce nu a fost transmis României până în prezent.
Vă mulțumesc.
Domnul senator Florin Constantinescu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Interpelarea mea este adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor publice.
Obiectul interpelării: Programul antievaziune.
Stimate domnule ministru,
De câteva săptămâni încoace, mediul de afaceri așteaptă cu interes publicarea în „Monitorul Oficial al României” a programului antievaziune.
Ordonanța de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale a fost aprobată de Guvern încă din 30 mai anul curent. Deși, la nivel declarativ, au fost voci din cadrul Executivului care reclamă combaterea evaziunii fiscale, nu avem publicat încă actul normativ respectiv.
Nu am vrea să credem că respectivul act a fost aruncat în media doar de dragul de a exista o alternativă la scăderea pensiilor și salariilor. Vrem să credem că acest act nu va rămâne doar expus pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. Aplicarea măsurilor antievaziune nu trebuie să rămână doar pe hârtie, actul normativ trebuie să intre în vigoare cât mai repede.
În acest context, vă întreb când va fi publicată în „Monitorul Oficial al României” această ordonanță de urgență.
Vă solicit, domnule ministru, informații privind modalitatea în care ministerul pe care îl conduceți va reglementa neconcordanța actului respectiv cu standardele UE și Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun de TVA în ceea ce privește modalitățile de plată a TVA-ului. Solicit răspuns în scris și oral.
Vă mulțumesc.
## Vă mulțumesc, domnule senator.
Dați-mi voie să vă informez că următorii colegi au depus în scris interpelări, iar acestea vor fi transmise Guvernului României pentru a putea oferi răspuns: domnii senatori Traian Constantin Igaș, Iulian Urban și Augustin Humelnicu, din partea Grupului parlamentar al PDL; doamna senator Doina Silistru, domnul senator Ilie Sârbu și domnul senator Alexandru Cordoș, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC; domnul senator Marius Petre Nicoară, domnul senator Paul Ichim și doamna senator Minerva Boitan, din partea Grupului parlamentar al PNL; din partea Grupului parlamentar al senatorilor independenți, domnul senator Vasile Nedelcu.
Avem un răspuns din partea Guvernului la întrebarea adresată de domnul senator Florin Constantinescu.
Prezent în plenul Senatului, pentru a prezenta acest răspuns, este domnul secretar de stat domnul Király Andrei Gheorghe.
secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate domnule senator,
Ca urmare a întrebării formulate de dumneavoastră și înaintate Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, vă comunicăm următoarele:
Școala cu clasele I–IV Borșa, comuna Vlădeni, este o structură a Școlii cu clasele I–VIII Borșa, comuna Vlădeni, județul Iași. Contractul de lucrări a fost încheiat de Școala cu clasele I–IV Borșa, comuna Vlădeni, și Consiliul Local Vlădeni, ca autorități contractante, executant fiind SC „Just Construct” – SRL, având ca obiect reabilitarea Școlii cu clasele I–IV Borșa, comuna Vlădeni, județul Iași.
Contractul de lucrări nr. 13 din data de 26 noiembrie 2007 are o valoare totală de 513.000 de lei, iar finanțarea contractului a fost făcută prin Hotărârea Guvernului nr. 919/2007, prin care s-a alocat suma de 75.000 de lei, sumă care a fost transferată integral Consiliului Local Vlădeni și au fost achitate lucrări executate de constructorul lucrării. Din bugetul local al comunei Vlădeni, în anul 2007 a fost alocată suma de 28.000 de lei, ce a fost decontată executantului lucrării. Lucrările executate sunt în valoarea de 173.000 de lei, din care au fost decontate lucrări în valoare de 103.000 de lei, în prezent existând o datorie față de executantul lucrării de 70.000 de lei. Valoarea lucrărilor rămase de executat este de 34.000 de lei.
În conformitate cu art. 167 din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar intră în sarcina unităților administrativ-teritoriale. Așadar, întreaga responsabilitate o dețin autoritățile locale, care au obligația ca în momentul angajării lucrărilor să dispună de fondurile necesare pentru a susține realizarea și finalizarea lucrărilor începute. În afară de sursele financiare oferite de Guvernul României, trebuie găsite și alte surse de finanțare decât cele de la bugetul de stat.
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului poate aloca fonduri în conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2010, astfel că obiectivul de investiții Școala generală cu clasele I–IV din satul Borșa, comuna Vlădeni, județul Iași, a fost introdusă pe lista de priorități a ministerului.
Mulțumesc.
Domnul senator Florin Constantinescu.
## Mulțumesc, domnule președinte. Domnule ministru,
Eu aș vrea să vă spun că Vlădeni este o comună cu dificultăți deosebite. Consiliul Local al Comunei Vlădeni nu poate și nu are de unde să susțină financiar finalizarea acestei lucrări. Poate că știți, comuna Vlădeni este una dintre comunele executate de SAPARD, alături de alte comune din România, pentru o lucrare executată cum nu trebuie de către executantul lucrării. Este o comună blocată, nu au bani decât de salarii. Nu au bani de telefoane și nici să-și plătească energia electrică consumată, de aceea v-aș ruga să găsiți o soluție cu prioritate pentru această comună.
## Mulțumesc.
Sunt convins că aceste elemente vor fi reținute. Dau cuvântul domnului secretar de stat, microfonul 9.
## Mulțumesc.
Domnule senator,
De acea, la finalul răspunsului, am spus că lucrarea, comuna, satul respectiv, este inclusă pe lista de prioritate a ministerului. Deci, în momentul de față, se lucrează la aceste liste. Să sperăm la o hotărâre a Guvernului care va realiza în parte cerințele care sunt formulate.
## Mulțumesc.
Doresc să informez plenul Senatului că răspunsurile orale din partea Guvernului vor fi transmise în scris următorilor colegi: domnului senator Alexandru Cordoș, domnului senator Adrian Țuțuianu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC; domnului senator Ion Rușeț, din partea Grupului parlamentar al PDL; domnului senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL.
Se solicită, din partea Guvernului, amânarea răspunsurilor la întrebarea adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului de către domnul senator Marius Petre Nicoară, la întrebarea adresată Ministerului Sănătății de către domnul senator Sorin Serioja Chivu și la întrebarea adresată Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului de către domnul senator Emilian Valentin Frâncu.
De asemenea, se vor transmite răspunsuri în scris la interpelările adresate de către următorii senatori: domnul senator Adrian Țuțuianu, domnul senator Valer Marian și domnul senator Sorin Serioja Chivu, din partea Grupului parlamentar al Alianței politice PSD+PC; doamna senator Minerva Boitan, domnul senator Emilian Valentin Frâncu și domnul senator Marius Petre Nicoară, din partea Grupului parlamentar al PNL; domnul senator Augustin Daniel Humelnicu, din partea Grupului parlamentar al PDL.
Cu aceasta, segmentul dedicat întrebărilor, interpelărilor și răspunsurilor din partea Guvernului a fost epuizat.
Declar încheiate lucrările ședinței Senatului României de astăzi, 21 iunie 2010.
Vă mulțumesc.
O seară plăcută!
## _Ședința s-a încheiat la ora 19.00._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
#224459„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|519138]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 106/1.VII.2010 conține 36 de pagini.**
Prețul: 7,20 lei
economie mai solide decât Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României și Fondul Monetar Internațional la un loc. Fostului candidat la Președinție nu-i convine nici existența șefului statului la Cotroceni. Domnia Sa este însă liber să pretindă că trăiește într-o dictatură, dar când același Crin Antonescu vine cu soluțiile pentru toate aceste frustrări, consecințele ambițiilor sale nu-l mai privesc doar pe dumnealui, ci pe toată lumea.
Atât moțiunea de cenzură, ratată zilele trecute, cât și manevrele sale din ultima vreme ridică grave semne de întrebare despre responsabilitatea acestui personaj. Dorește să dărâme un guvern în plină criză financiară, aruncând România și într-o criză politică. Nu-l interesează că s-ar bloca acordul cu Fondul Monetar Internațional, că țara s-ar confrunta cu nesfârșite lupte între partide. Nu contează că nu este îndreptățit de votul popular să aibă asemenea pretenții, el vrea neapărat să fie premier. Înconjurat de exact aceiași oameni din PNL, vrea să i se dea puterea. Pe loc! Garanția oferită este supremă: nu se pricepe la economie, dar are voință. Înțelegem de aici că asumarea ignoranței este temelia carierei sale, motiv suficient pentru care acestui om ar trebui să i se dea România pe mână.
Dacă toate aceste vise infantile s-ar limita la șicanarea Guvernului la Curtea Constituțională, nu ar fi mare lucru. Domnia Sa încearcă însă și manevre periculoase, capabile să producă noi spasme în societatea românească. Împreună cu restul liberalilor și cu sprijinul credincios al unor trusturi media, se pretează la propagarea unor sondaje grosolan fabricate. Conform acestora, toată lumea ar fi compromisă, evident, în afară de liderul liberalilor. Acestuia ar trebui să i se încredințeze degrabă guvernarea, în cel mai rău caz ajutat de PSD. În plus, toți românii ar vedea ca prioritate absolută suspendarea președintelui țării. Asta în vreme ce alți liberali, cu capul înfierbântat, pretind că „singura soluție pentru România ar fi forța oamenilor din stradă”.
Din nefericire, dincolo de iresponsabilitatea gesturilor lui, șeful liberalilor pare, în continuare, să nu conștientizeze că puterea se câștigă la urne, și nu prin lovituri de joasă speță. Dacă la acestea adăugăm necontenitele jigniri personale la adresa premierului și Președintelui României, constatăm compromiterea definitivă a iluziei „politicii bunului-simț” și zbaterea unui personaj, care, probabil, va rămâne în istoria politicii românești drept un aventurier oarecare.
Vă mulțumesc.
Este asta o dictatură sau nu? Poate că trebuie să ne punem această întrebare din ce în ce mai des, pentru că, la un moment dat, o să ni se ia și acest drept: să punem întrebări.
După 28 iunie, România va beneficia de o nouă tranșă a împrumutului cu Fondul Monetar Internațional, tranșa a V-a, în valoare de 850 de milioane de euro, care se va duce, conform declarațiilor de până acum, direct la Banca Națională a României. Până aici ar fi în regulă.
Am vrea să cunoaștem – și e dreptul nostru să știm acest lucru – ce va face Banca Națională cu acești bani. Oare a rămas Banca Națională a României fără rezerve?
Așa cum ne-a anunțat puterea, vom primi și ceva bani de la Uniunea Europeană, e drept, ceva mai târziu. Acești bani se vor duce la Ministerul Finanțelor Publice. De asemenea, e dreptul nostru să fim informați ce se va întâmpla cu acești bani, când vor veni.
Mai sunt câteva aspecte pe care guvernanții ar trebui să ni le spună răspicat. Care este dobânda pe care statul o va plăti? Cine va gestiona banii din această a cincea tranșă? Mai avem nevoie în următoarele luni sau în următorul an de un alt acord cu Fondul Monetar Internațional, însoțit sau nu de un alt împrumut, așa cum declaraseră deunăzi lideri ai PDL?
În același context, aș vrea să mai subliniez un lucru extrem de important. Este vorba despre avalanșa de neaveniți care se perindă prin studiourile de televiziune „vorbind” economie. Eu știu că avem mulți economiști și finanțiști în România. Poate că Guvernul nu ar face rău dacă ar angaja niște profesioniști care să explice de ce trebuie să aibă Banca Națională a României o rezervă, de ce pierde moneda națională teren în fața euro sau a dolarului și, mai presus decât atât, ar trebui să explice de unde se vor plăti salariile și pensiile de acum înainte și până când va dura austeritatea.
Lipsa de informații creează o stare de panică printre oameni. Știu acest lucru pentru că și în colegiul meu oamenii sunt nelămuriți, dar guvernanții noștri sunt mult prea interesați de întâlnirile de la Snagov decât să dea explicații oamenilor. Puținul respect pe care scaunul puterii îl oferă acestor guvernanți va dispărea încet, încet. Mă tem să nu fie prea târziu pentru români.
Vă mulțumesc.
La sfârșitul anului 2008, soldul datoriei publice s-a ridicat la 20 de miliarde de euro. În anul 2009, Guvernul a împrumutat 10 miliarde de euro, adică într-un singur an Guvernul președintelui Băsescu a făcut o datorie egală cu jumătate din soldul datoriei acumulate în toți cei 18 ani anteriori. La sfârșitul anului 2009, datoria publică a fost de 30 de miliarde de euro. Aceasta a făcut ca serviciul datoriei publice externe să crească într-un an de la 2,5 miliarde de euro, cât a fost în anul 2009, la 10 miliarde de euro în anul 2010.
Anul trecut, Guvernul a împrumutat 10 miliarde de euro, ca să poată cheltui 18 miliarde de euro pe bunuri și servicii. Această cheltuială a reprezentat jumătate din totalul veniturilor de 36 de miliarde de euro pe anul 2009.
Guvernul președintelui Băsescu a îmbogățit clientela de partid a PDL cu bani publici din împrumuturi și acum vrea ca această îmbogățire a clientelei PDL să fie plătită de pensionarii și bugetarii cel mai slab remunerați. Nu este nici constituțional, nici legal și nici moral ca poporul să suporte risipa Guvernului președintelui Băsescu. Aceasta este adevărata criză socială din România, și nu criza mondială sau criza economică și financiară românească.
Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, prin art. 21 alin. (4), obligă ordonatorii principali de credite să asigure integral cheltuielile de personal. Prim-ministrul și miniștrii sunt ordonatori principali de credite. Ei trebuie să respecte și să aplice această obligație legală.
Cele 20 de miliarde de euro contractate prin contractul de împrumut din anul 2009 cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană au fost angajate ilegal din partea României, fără ca Parlamentul, reprezentantul suveranității poporului, să fi aprobat prin lege, conform art. 137 din Constituția României.
Cine, cum și când a dat mandat Președintelui României, guvernatorului BNR și prim-ministrului să împrumute poporul român cu acești bani? Poporul și Parlamentul nu au dat un astfel de mandat. Președintele Băsescu și Guvernul său au împrumutat în mod ilegal cetățenii români cu suma de 20 de miliarde de euro și vor ca acum poporul să plătească infracțiunea lor.
Guvernul României mai răspunde cumva în fața Parlamentului? Așa ar trebui, potrivit Constituției României.
Angajarea fără mandat legal a unui astfel de împrumut este cumul de infracțiuni: abuz în funcție și neglijență în serviciu. Ce face Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care, conform legii, trebuie să se autosesizeze în astfel de cazuri de abuz în funcție și neglijență în serviciu? Dar DNA ce face, conform legii sale de organizare și funcționare?
Stimați colegi parlamentari,
Reflectați la cele spuse anterior și apoi susțineți inițiativa legislativă cu nr. 398/14 iunie 2010, pe care am înregistrat-o la Senat. Propunerea acestei inițiative legislative este de a reduce cu 15 miliarde de lei, aproximativ 3 miliarde de euro, rezerva valutară a României, pentru a plăti o parte din sarcina datoriei publice din acest moment. În acest fel, bugetul de stat ar putea fi grevat de această sarcină de aproximativ 3 miliarde de euro și ar rămâne întregi pensiile și salariile oamenilor.
Abuzul în funcție, incompetența și proasta gestionare a politicilor publice de către Guvernul președintelui Băsescu nu le treceți pe sacrificiul pensionarilor și bugetarilor cu salariile cele mai mici. Aprobați inițiativa legislativă nr. 398 pentru a nu reduce pensiile și salariile bugetarilor. Ar fi o minimă reparație față de răul făcut deja. Aprobarea reducerii rezervei valutare cu 15 miliarde de lei, echivalent euro, este o soluție pentru a evita mari tensiuni sociale, economice și politice.
Simion Bărnuțiu a spus ceva odată, ceea ce este la fel de valabil și astăzi, politicieni, „Țineți cu poporul, ca să nu rătăciți calea!”.
Vă mulțumesc pentru atenție.
La noi, din păcate, abordările sunt premeditat contencioase atât în planul politic, cât și în cel al comunicării publice. Liderii celor mai importante partide se întrec în a se vitupera reciproc în expresii ce țin mai degrabă de jargonul lingvistic al cartierelor mărginașe. Din decență, evit să indic autorii. Provin din toate grupurile politice importante. Nu scuz și nu circumstanțiez pe nimeni.
Înțeleg pe deplin îngrijorarea cetățenilor afectați de măsurile anticriză, inclusiv dreptul de a se exprima în stradă, dar nu înțeleg exploatarea emoțională, politică și electorală stridentă din partea unor lideri mai puțin interesați de soluții, ci mai mult de gloria de moment.
Democrația este declamată de la tribuna Parlamentului, în spațiul public, în mass-media și compromisă cu dezinvoltură în practica politică și socială. Nu acesta este modul de exprimare a democrației autentice, decât dacă vrem să-i confirmăm încă o dată pe Caragiale și pe Tudor Arghezi, ultimul răspunzându-le ironic unor activiști politici din anii ’50, care înjurau în limbaj proletar burghezia și fumau Kent: „Una vorbim, și alta fumăm, domnilor!”
Când se va face un inventar al jignirilor reciproce, al sloganurilor lipsite de formă și conținut, al comportamentelor unor lideri politici din prezentul cotidian, sociologia politică va avea un material faptic și cazuistic enorm pentru a descrie patologia disputelor actuale.
Dialogul politic autentic a intrat în dispreț, pentru că pentru unii comportamentele negative, populismul și demagogia au devenit rețete electorale. Respectul pentru diferență este rar asumat și foarte rar cultivat.
În vâltoarea evenimentelor din ultima vreme, în mass-media s-a petrecut un fenomen de o gravitate fără precedent. Să admitem, în principiu, că și instituțiile media au dreptul să-și exprime simpatia sau antipatia pentru o forță politică sau alta, deși, deontologic și în conformitate cu legea, nu ar trebui să facă acest lucru. Din păcate, și aici este ca la fotbal, cine plătește, acela face echipa, dar, în tensiunea bătăliei politice dintre partidele care susțin guvernarea și cele care o contestă, ca post public media mai mult sau mai puțin privat să induci dihotomia sau, mai bine zis, dihonia că unii sunt numai răi, și alții numai buni, este foarte grav.
Afișarea de panouri, în studiouri, cu fotografiile parlamentarilor pro-Guvern este o formă de instigare, depășind orice normă a imaginarului publicistic. Analiza economico-socială riguroasă și responsabilă a fost eliminată de pe unele ecrane, înlocuită cu speculații sterile, cu scenarii fanteziste, cu sentințe subiective și pătimașe. Indiferent de care parte a eșichierului politic ne situăm moralmente, trebuie să ne opunem unor astfel de metode din respect pentru democrație și pluralismul ideilor. O societate democratică funcționează corect pe principiul dialogului dintre putere și opoziție. Cine încalcă regula își asumă riscul pierderii de credibilitate.
## Doamnelor și domnilor,
Istoria politică ne-a demonstrat că, uneori, crizele profunde generează și efecte curative, benefice, în instituțiile fundamentale ale statului, dar și în viața cetățeanului. Criza economică mondială pe care o traversăm lasă în urmă provocări. Sunt sigur că, în curând, discursurile politice și economice se vor schimba la scara planetară. Politicile publice și sociale se vor redefini. Este bine să fim pregătiți și noi, clasa politică din România, pentru un alt tip de comportament politic și social, democrația să se regăsească în atitudini democratice cotidiene, nu doar în figuri retorice, lipsite de forța convingerii, în modele de responsabilitate și creativitate socială, iar apartenența politică și practica politică să-și recapete credibilitatea în percepția cetățeanului.
Mai puțină patimă și mai multă înțelepciune, iată fundamentele autentice ale solidarității sociale în momente de criză și de cumpănă pentru țară și pentru cetățean.
Vă mulțumesc.
Poate că astăzi, ținând cont și de nepăsarea, cinismul, precum și de tendința spre compromis și concesie a guvernanților României din acea vreme, ar fi cazul să ne întrebăm: oare ar fi fost posibilă respingerea ultimatumului sovietic?
Este o întrebare la care, stimați colegi, vă invit să reflectați.
Vă mulțumesc.
Guvernul din Portugalia, stat care are un deficit bugetar de 9,4% și o datorie publică de 76,8%, a anunțat înghețarea salariilor bugetarilor, reducerea cu 5% a salariilor mari din sistemul public, inclusiv cele ale membrilor Guvernului, introducerea unei taxe suplimentare de 45% pentru veniturile mai mari de 150.000 de euro pe an, concomitent cu creșterea impozitului pe profit cu 1,5% și a TVA cu 1%.
Irlanda aplică încă de anul trecut un program de austeritate, care prevede reducerea salariilor bugetarilor cu un procent cuprins între 5% și 15%, creșterea vârstei de pensionare la 66 de ani și introducerea unei taxe pe carbon pentru gospodăriile care se încălzesc cu gaz, petrol sau cărbune.
Italia, care înregistrează un nivel al datoriei publice de 115,8%, a anunțat un amplu plan de reducere a cheltuielilor publice prin înghețarea salariilor funcționarilor publici în următorii trei ani și prin reducerea bugetelor unor ministere cu 10%.
Și Germania a anunțat reduceri ale cheltuielilor publice, exceptând pensiile și cercetarea științifică.
În fine, vecina noastră din vest, Ungaria, care înregistrează un nivel al datoriei publice de 80% din PIB, a adoptat recent un program de redresare, care prevede reducerea fondului de salarii din sistemul public cu 15%, precum și introducerea unei taxe speciale pe profitul băncilor și al instituțiilor financiare.
Vecina noastră din sud, Bulgaria, se laudă că va ieși din recesiune până la sfârșitul verii, aplicând un plan de austeritate prin care a înghețat salariile, a mărit vârsta de pensionare a femeilor, a majorat accizele la băuturi, țigări, combustibili și a supraimpozitat mașinile cu peste 150 CP, concomitent cu combaterea mai fermă a contrabandei.
Numai regimul Băsescu–Boc și-a făcut un titlu de glorie din reducerea pensiilor, în condițiile în care România înregistrează un deficit bugetar de 9% și un nivel al datoriei publice de 34% din PIB, declanșând astfel un genocid împotriva bătrânilor din țara noastră.
Mulțumesc.
Pentru toate aspectele prezentate mai sus, noi, parlamentarii liberali, am votat pentru moțiunea de cenzură inițiată de PSD, sperând până în ultima clipă că bunul-simț va învinge și că ea va fi susținută de majoritatea senatorilor și deputaților.
Din păcate, moțiunea nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru ca Guvernul Boc să plece. Cu toate acestea, mi-aș îngădui câteva sublinieri.
Prima, și cea mai importantă, este că rezultatul votului, adică 228 de voturi pentru și 197 de voturi împotrivă, demonstrează un fapt important, acela că raportul de forțe în Parlament s-a modificat, mai exact că Guvernul Boc nu se mai bucură de susținere parlamentară majoritară.
Votul a mai scos la iveală și un alt aspect, acela că există parlamentari, chiar în arcul actualei puteri, care au nesocotit disciplina de partid, punând mai presus interesele alegătorilor, adică ale acelor oameni care le-au acordat încredere tocmai pentru a-i reprezenta în mod onest.
Și, nu în ultimul rând, stimați colegi, aș mai sublinia faptul că, pentru prima dată, o moțiune de cenzură s-a bucurat de un puternic suport popular din partea miilor de protestatari veniți din toată țara, care, în pofida caniculei, au dorit să urmărească la fața locului dezbaterile asupra moțiunii.
## Doamnelor și domnilor senatori,
Aș dori, în încheiere, să-mi exprim încă o dată stupefacția față de atitudinea incalificabilă a premierului Boc, a miniștrilor din Guvernul său, care, în lipsa unor contraargumente viabile, au decretat că moțiunea de cenzură este un plagiat și au inventariat greșeli gramaticale fictive în textul acesteia, în loc să ia act de gravitatea crizei în care au adus România.
Consider că acest tip de reacție la acțiunea opoziției este descalificant, deopotrivă pentru Emil Boc și așa-zisa lui echipă, și impune părăsirea de urgență a scenei politice, pentru că, măcar în acest ultim ceas, atât premierul, cât și mentorul său de la Cotroceni trebuie să înțeleagă că democrația nu este forma de guvernare care să-ți permită să faci ce vrei cu cetățenii din țara ta.
Vă mulțumesc.
Mai pe scurt, PNL, aflat la guvernare, a încurajat un model de stat asistențial. A fost cel mai liberal mod de a gândi politica, prin a-i face pe oameni dependenți de stat și, prin urmare, prin a-i face pe oameni să înțeleagă că acest tip de bine este indisolubil legat de Partidul Național Liberal. Nu puțini au fost cei care au asociat acest model de societate cu PNL, întrucât acest partid a obținut cel mai bun scor în istoria sa electorală de după 1990.
Acum, PNL nu mai este la putere. A refuzat să își asume această responsabilitate atât după alegerile parlamentare, cât și după cele prezidențiale. A refuzat o coaliție guvernamentală logică și coerentă – testată în ciclul electoral anterior – doar pentru satisfacerea unor orgolii personale.
Ceea ce surprinde însă cel mai mult este maniera în care PNL a decis să se opună măsurilor pe care le susține Partidul Democrat Liberal. De ce? Erau mai liberale măsurile pe care le-a susținut în mod regulat Partidul Social Democrat, alături de care au votat moțiunea de cenzură? A fost în acord cu specificul dreptei susținerea indirectă a PSD, care dorește creșterea fiscalității?
Prin votul dat săptămâna trecută, Partidul Național Liberal a dovedit, o dată în plus, dacă mai era nevoie, că nu are în fibra sa doctrinară niciun element specific dreptei. Mai mult, astăzi, liderul PNL Crin Antonescu a declarat că relația sa cu PSD este una cât se poate de deschisă.
PNL este, așadar, un partid care se situează la dreapta dreptei, ca să nu spun direct că este un partid care gândește și acționează în spațiul public ca un partid de stânga. Tocmai de aceea, propun conducerii Senatului și Camerei Deputaților ca în sesiunea următoare parlamentarii Partidului Național Liberal să fie situați, în hemiciclul celor două Camere, în apropierea celor de la PSD, din cel puțin două motive: acela ca dialogul dintre cele două partide care se susțin reciproc să fie înlesnit și, cel de-al doilea, cel mai important, apropierea doctrinară dintre cele două partide politice să fie corect reprezentată și în Camerele Legislativului.
Vă mulțumesc.
Și pentru că am adus aminte de PDL, deși îmi promisesem o cură de dezintoxicare, o altă probă la care sunt supuse este atașamentul față de partidul oranj. De fapt, nu atât față de partid, cât față de președintele oranj, și nu mă refer la Emil Boc, pe care nu-l putem suspecta că ar fi președinte de ceva, slugărnicia în raport cu Traian Băsescu este, cumva, mândria CV-ului respectiv. De ea depinde ca tinerele amazoane din armata prezidențială să fie luate în seamă. Restul vine de la sine: ministere, agenții, Aston Martin, Vuitton, Prada și alte bagatele.
## Stimați colegi,
Acum aproape 2000 de ani, Caligula intra într-o ridicolă nemurire ridicându-și calul la rang de senator. Deși ceea ce se întâmplă astăzi în România dominată de Traian Băsescu ne pune pe gânduri, refuz să cred că vom trăi clipa în care, din dorința acestuia de a avea un parlament supus, armăsarii Mariei Băsescu și ai Elenei Udrea vor depune jurământul în fața națiunii.
Vă mulțumesc.
Așa se face că, la nivel de vârf al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, se consideră că se va ajunge la o scădere a calității muncii depuse atât de personalul academic, cât și de cel administrativ. Se apreciază că va avea loc și o scădere semnificativă a ritmului de dezvoltare instituțională și personală și, dacă este cineva care se poate întreba de ce este importantă părerea unui universitar în această conjunctură, voi răspunde că universitatea de care vă vorbesc are un cuvânt însemnat de spus atât în ceea ce privește proiectele de dezvoltare ale județului în viitor, dar și în ceea ce privește crearea unei pepiniere de potențiali oameni de afaceri, precum și de forță de muncă bine calificată pentru piața muncii din județ și din țară.
Oameni aflați la conducerea unor societăți comerciale de prestigiu din județ, și nu numai, consideră că, atâta timp cât nu se prefigurează nicio creștere economică și se merge mai mult pe consum decât pe producție, aplicarea unor măsuri ce vor prăbuși puterea de cumpărare a populației va determina o micșorare drastică a consumului, care va provoca o și mai sporită descreștere a producției. Aceasta se va solda, logic, cu o reducere a locurilor de muncă și niciun agent economic nu mai este dispus la producție pe stoc. De aici șomaj, o și mai accentuată scădere a consumului, alte reduceri de activitate sau falimente, într-o adevărată spirală a prăbușirii economice.
Executivul nu a avut altă cale decât aceea de a reporni motoarele economiei pentru a putea alimenta bugetul. Din păcate, Guvernul a ales o altă cale, aceea de aplicare a măsurilor de austeritate, care nu provoacă altă bătaie de cap decât cea a condamnării maselor de pensionari și mici salariați la înfometare și promiscuitate, situație căreia Guvernul îi va face față fără eforturi speciale, fiind imun la asemenea probleme.
Concetățenii mei aflați în conducerea județeană a întreprinderilor mici și mijlocii consideră că măsurile luate de Guvern nu vor avea un efect pozitiv în ceea ce privește relansarea activității economice. Ele vor determina scăderea consumului și, implicit, scăderea cifrei de afaceri a agenților economici.
Conducătorii Federației Patronale a IMM-urilor Suceava au propus de nenumărate ori, public, trei măsuri care pot fi considerate „de austeritate” doar pentru cei care se fofilează pe lângă lege, sub oblăduirea interesată a guvernanților, este vorba despre eradicarea evaziunii fiscale, relansarea investițiilor, scăderea cheltuielilor bugetare nejustificate. În niciun caz soluția nu poate fi ca pensionarii de drept să plătească lipsa de profesionalism a celor ce ne conduc.
Mai am argumente în favoarea afirmațiilor mele, doamnelor și domnilor colegi, și sunt oricând pregătit să le susțin. Nu sunt însă pregătit să îndur sacrificiul pensionarilor și al copiilor. Nu mă pot înfățișa în fața sucevenilor mei altfel decât arătându-le cum am votat, pentru că m-au trimis aici să-i reprezint, iar nu să-i condamn. Voi face acest lucru știind și spunându-le și lor că nu am fost părtaș la ticăloasa punere la cale care vrea să ne lase fără trecut și fără viitor.
Pe sufletul meu acest păcat nu se va scrie! Vă mulțumesc.
Ne întrebăm cum este posibil ca domnul Berceanu să uite că acest contract a fost semnat. Așa cum ne informează premierul Emil Boc, „suntem în cea mai gravă criză din ultimii 20 de ani”. Ne întrebăm dacă această criză nu le afectează unora memoria sau au uitat când au jurat să apere democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să îndeplinească cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
O altă dovadă a lipsei de interes sau, poate, a tupeului fără margini al domnului ministru Radu Berceanu o reprezintă proasta gestionare, fără precedent, din sistemul feroviar. Solicit în acest sens organelor abilitate să se autosesizeze cu privire la modul cum au fost încheiate contractele între CFR Călători și „ASTRA Vagoane Călători Arad”.
Din informațiile pe care le dețin, abonatul numărul unu la bugetul CFR Călători, „ASTRA Vagoane Călători Arad”, aparținând omului de afaceri Valer Blidar, după ce a obținut un contract fraudulos, la licitație prezentându-se un singur participant, cu CFR Călători, pentru vânzarea a 300 de vagoane de călători la un milion de euro pe vagon, în total 300 de milioane de euro, a avut tupeul ca din banii CFR Călători să-și deschidă o bancă privată. CFR Călători s-a văzut obligată să ruleze banii prin această bancă, la dublu comisioane bancare. Denumită simbolic Banca Comercială Feroviară, a început demersul de poprire în mod ilegal a conturilor societății CFR Călători, pentru o datorie de numai 500 de mii RON.
Are cunoștință domnul ministru Berceanu de acest aspect? Sau rugăm tot organele abilitate să verifice relația bancară dintre cele două societăți. Totodată, dorim să solicităm organelor statului să verifice informațiile referitoare la posibilitatea ca „ASTRA Vagoane Călători Arad” să exporte vagoane în Iran, încălcând, prin interpuși, embargoul internațional împotriva Iranului, livrând acestei țări același tip de vagoane pe care le vinde la CFR Călători, dar nu la un milion de euro, ci la 400 de mii de dolari pe vagon.
Ce faceți, domnule ministru Berceanu? Aveți cumva relații speciale cu „ASTRA Vagoane Călători Arad”, firma abonată la bugetul CFR Călători, sau sunt doar zvonuri? Din acest motiv nu abordați subiectul?
Așa cum deja știm, CFR Marfă este pregătită pentru a intra în faliment. Analizând eforturile depuse până în prezent, trebuie să înțelegem că este rândul societății CFR Călători?
În numele românilor, solicit categoric ca acest tupeu de a atenta la Compania Feroviară de Transport Călători și poate chiar de a o privatiza fraudulos să înceteze imediat și să fie sancționat.
În ultimul timp, am atras de mai multe ori atenția asupra situației ambigue din transporturi. Ultimii ani, din păcate, nu au însemnat decât prea puține investiții în infrastructură, construcțiile rutiere sunt puține și de proastă calitate, lucrările feroviare sunt la pământ, companiile de cale ferată sunt falimentare. Se cheltuiesc bani publici, iar contribuabilii au dreptul să știe pentru ce și dacă există grave abuzuri, chiar deturnări de fonduri.
În numele românilor, vă cer să răspundeți cât mai rapid la aceste întrebări care nu și-au găsit încă răspunsurile. Mulțumesc.
– creșterea impozitelor pe locuințe cu destinație rezidențială. Impozitul pe clădiri se dublează la 30%, față de cota actuală, pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu a contribuabilului. Pentru cea de-a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu (deci cea de-a treia proprietate a contribuabilului), impozitul crește de la 50% la 100%. Pentru a treia proprietate, impozitul crește de la 75% la 200%.
Vă mulțumesc.
Le adresez o întrebare tuturor acelora care, conștient sau inconștient, atacă nefondat, în mod constant, Parlamentul: ce s-ar întâmpla dacă nu am avea Parlament? Ar fi mai bine? Stimați colegi,
Consider că ar trebui să avem o reacție de solidaritate în fața acestor atacuri și să apărăm instituția în care am fost aleși, prin vot uninominal, de către cetățenii acestei țări.
În scopul „întocmirii studiilor pentru cunoașterea solurilor și a răspândirii lor teritoriale, a însușirilor și proprietăților chimice, fizico-mecanice, hidrofizice și a conținutului de elemente nutritive”, în România funcționează, în baza Ordinului Ministerului Agriculturii și Silviculturii nr. 1.700/ 22 iulie 1970, 37 de oficii de studii pedologice și agrochimice (OSPA), care funcționează „pe principiul gestiunii economice proprii pentru activitatea de agrochimie și cu plata de la buget pentru activitatea de pedologie” (art. 4 din Ordinul nr. 1.700/1970).
După anul 1990, OSPA funcționează în baza Hotărârii Guvernului nr. 477/1990, art. 11, ca instituții de stat (publice), cu personalitate juridică – modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.331/19.08.2004 –, având ca obiect de activitate studii pedologice și agrochimice pentru diverse scopuri: realizarea și reactualizarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, organizarea și sistematizarea teritoriului agricol, înființarea de plantații, lucrări agropedoameliorative, redarea în circuitul agricol a terenurilor neproductive, slab productive, degradate, poluate, afectate de ariditate etc., încadrarea terenurilor în clase de calitate prin bonitare, completarea documentațiilor pentru bilanțurile de mediu, pretabilitatea terenurilor agricole la aplicarea nămolurilor de epurare și a dejecțiilor din zootehnie, aplicarea Directivei nitraților în România, utilizarea rațională a îngrășămintelor, amendamentelor, conservarea și protecția solurilor, analize de sol-plantă etc.
Considerăm că prin aceste acte normative a fost realizată descentralizarea pe criteriul ariei geografice a beneficiarilor (37 de oficii în 42 de județe), completată de finanțarea din venituri proprii, pe bază de contracte comerciale încheiate cu beneficiarii studiilor și cercetărilor pe care le elaborăm.
Activitatea oficiilor de studii pedologice și agrochimice din România se desfășoară în mod unitar, conform atribuțiilor prevăzute de Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 223 din 28 mai 2002 privind aprobarea Metodologiei întocmirii studiilor pedologice și agrochimice, a Sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, emis pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2002, aprobată prin Legea nr. 444/2002, privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice și finanțarea Sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, precum și sol-vegetație pentru silvicultură, care prevede următoarele:
Art. 3 – „Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București și oficiile de studii pedologice și agrochimice județene, la solicitarea Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, execută, prin încredințare directă, studiile pedologice și agrochimice și realizează sistemul de monitorizare sol-teren pentru suprafețele cu destinație agricolă, privind: unitățile de sol, inventarierea resurselor de sol, favorabilitatea terenurilor pentru culturile agricole sau silvicultură, pretabilitatea pentru folosințe, poluarea, restricțiile terenurilor la diferite utilizări și măsurile agropedoameliorative și antierozionale corespunzătoare, indiferent de forma de exploatare sau de proprietate.”
Art. 12 – „Datele și informațiile obținute prin Sistemul național de monitorizare sol-teren pentru agricultură și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură vor fi puse de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prin Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie și Institutul de Amenajări Silvice, la dispoziția Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului (INCDPM) București, în vederea elaborării Raportului privind starea mediului, conform Legii mediului.”
Art. 13 – „Finanțarea cheltuielilor anuale necesare elaborării studiilor pedologice și agrochimice, a Sistemului național și județean de monitorizare sol-teren pentru agricultură și sol-vegetație forestieră pentru silvicultură, precum și participării la organismele internaționale de specialitate se suportă din alocații bugetare, prin bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor.”
Față de cele prezentate, mai avem în vedere și următoarele aspecte:
– structura actuală OSPA are meritul de a fi organ tehnic de specialitate ce asigură o acoperire teritorială foarte bună, deține date de importanță națională, experiență, specialiști (din păcate, din ce în ce mai puțini);
– coordonarea tehnică a acestei structuri este asigurată de MADR prin direcția de profil;
– subordonarea metodologică a oficiilor este realizată prin ICPA București, care elaborează metodologii și normative de execuție a lucrărilor și de obținere a datelor de laborator. De asemenea, ICPA avizează lucrările efectuate de OSPA, controlează și instruiește periodic personalul acestora;
– coordonarea științifică a activității de execuție a studiilor pedologice și agrochimice pentru monitorizarea sistemului sol-teren și caracterul unitar de elaborare a studiilor și de prezentare a informațiilor privind calitatea solurilor sunt asigurate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA;
– prin caracterul unitar al informațiilor, rețeaua OSPA, coordonată de direcția de profil din minister, și ICPA au răspuns permanent la multitudinea de sarcini care să asigure ministerului posibilitatea de a cunoaște starea de calitate a solurilor din România și a măsurilor care se impun pentru protejarea și îmbunătățirea calității acestora, în scopul adoptării deciziilor necesare protecției solurilor; – în țările membre CE, studiile pedologice sunt efectuate de specialiști în domeniu, în instituții gestionate unitar la nivel național;
– personalul de specialitate se formează după mulți ani de activitate (peste 5–7 ani), deoarece activitatea de pedologie și agrochimie este foarte complexă, necesită atât faza de teren, cât și cele de laborator și birou și impune multă responsabilitate, necesită echipe de specialiști experimentați care să asigure formarea viitorilor specialiști.
Considerăm că proiectul de descentralizare cu trecerea OSPA în cadrul consiliilor județene nu este oportun.
Orice transformare a acestor structuri ICPA, OSPA, clădite în timp prin migală, trudă și cu dăruire, ar conduce la deturnarea arbitrară a unor specialiști de la activitatea specifică spre altele, socotite poate mai importante din partea instituției tutelare, aducându-se, astfel, prejudicii asigurării fundamentării, prin studii pedologice și agrochimice, a diverselor programe destinate dezvoltării agriculturii românești, putând conduce, de fapt, la desființarea mascată, dar sigură, a OSPA.
În aceeași măsură, factorii decizionali locali, nefiind de specialitate, pot conduce la disfuncționalități majore, iar ruptura de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și ICPA București poate periclita grav activitatea OSPA, instituții tehnice de specialitate și cercetare, aplicată unitar, pe criteriul ariei geografice.
Specialiștii din acest important domeniu de activitate propun și susțin subordonarea la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin coordonarea tehnică a acestei structuri de către direcția de profil și prin coordonarea științifică a activității de execuție a studiilor pedologice și agrochimice de către Institutul Național de CercetareDezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului – ICPA.
Sigur, trebuie respectate condițiile convenite cu FMI în ceea ce privește limita de deficit bugetar, aproximativ 6,8%, în sensul că reducerea cheltuielilor bugetare se face cu mari sacrificii și cu o scădere drastică a popularității Guvernului Boc, dar PDL își asumă acest lucru și face ce trebuie pentru România.
Ne trebuie bani de la FMI, care să facă alți bani aici, în țară, dar nu în buzunarele unor „deștepți”, ci să îi folosim, spre exemplu, în infrastructură. Baza tehnico-materială a acestei țări trebuie să înceapă să meargă și, mai ales, pe timp de criză, altfel vom fi depășiți de situație. Cererea de locuri de muncă este impetuos necesară, așa cum restructurarea sistemului bugetar trebuie făcută imediat.
Vă dau două exemple ale unor țări vecine, Ungaria și Polonia, care, de curând, prin reprezentanți guvernamentali, au declarat că doresc să ceară noi împrumuturi.
În 2008, Ungaria a încheiat un acord de finanțare cu instituțiile internaționale în valoare de peste 25 de miliarde de dolari, iar acest acord va expira în luna octombrie a acestui an.
Polonia, pe de altă parte, a cerut și ea să beneficieze de o linie de credit de tip preventiv din partea FMI, în valoare de 20 de miliarde de dolari.
De altfel, Polonia e singura țară din UE care trece foarte ușor prin criză. A făcut ce trebuie când a trebuit, fără să țină cont de anii electorali. Volumul de absorbție a banilor din UE în ultimii trei ani, 2008–2010, este de aproximativ 3 miliarde de euro, iar în România de aproximativ 165 de milioane de euro.
Sigur că fiecare țară are specificul său de caz, dar Fondul Monetar Internațional „radiografiază” cazurile și își expune părerile în consecință.
Peste câteva zile, România va beneficia, potrivit reprezentanților Ministerului Finanțelor Publice, de a cincea tranșă de împrumut, în valoare de 850 de milioane de euro.
Până acum, acordul cu FMI a funcționat și viitorul trebuie să confirme, în continuare, această funcționalitate, din punctul meu de vedere.
Doamnelor și domnilor senatori,
Trebuie să vedem în perspectivă și totul depinde foarte mult de cum merge evoluția economică a țării, însă închei declarația mea politică de astăzi cu ideea asumată că un nou împrumut de la Fondul Monetar Internațional poate fi extrem de benefic tocmai în acest context. Nu trebuie să riscăm periculos, dar nici nu trebuie să ocolim oportunitățile ivite. Vă mulțumesc.
Să revenim însă la moțiunea așa-zis populară, o moțiune dovedită a fi, până la urmă, o compunere între poeziile marelui Eminescu și un plagiat după articolele unui portal de informații de pe internet. Păi cu astfel de materiale a dorit opoziția să destabilizeze o țară întreagă, lăsând-o fără Guvern în plină criză? Oare au plătit măcar dreptul de copyright pe text? Se vede astfel treaba că nici ei nu și-au dorit victoria prin această moțiune, ci mai mult o reprezentație de circ în Parlament, prin care să mai mimeze interesul pentru țară, dacă tot n-au făcut-o atunci când au fost la guvernare.
Despre sindicaliștii amenințători nici n-are rost să mai amintesc, pentru că oricum s-au discreditat singuri, și nu vorbesc la modul general, pentru că sindicatul, într-o țară democratică, este o instituție ce trebuie imperios să fie respectată. Problema este însă cu sindicatele conduse de președinți dubioși, care fac afaceri pe la metrou – n-are rost să dau nume aici –, ori organizații fantomă cu câte 50 de oameni și tot atâtea vuvuzele, plătiți de patronii de televiziune să pară mulți și gălăgioși pe ecran.
Păi asta nu mai e politică, dragi colegi, e un mare cor de vuvuzele politice ce ne asurzesc de luni până duminică cu Apocalipsa ce va să vină și, dacă aceasta nu vine, așa cum doresc Domniile Lor, se amenință, săptămâna următoare, cu revoluții cheguevariste. Și, dacă nici acestea nu le ies, se bat mătănii măcar pentru un potop.
Oare tot așa o s-o țină opoziția până în 2012, invocând, la final, chiar și sfârșitul lumii prezis de mayași? Să ne ferească Cel de Sus să asurzim, până atunci, de atâta gălăgie în pustie!
Din aceste motive, dragi colegi din opoziție, prin această declarație politică fac un apel la înțelegerea dumneavoastră să stopăm... vuvuzelele politice. Haideți să punem cu toții umărul la muncă, pentru că Guvernul a început deja cu reforme sănătoase pentru binele țării și, chiar dacă ne așteaptă o așa-zisă vacanță parlamentară, vă rog să nu ne mutăm cu toate bagajele în studiourile televiziunilor și până în septembrie să continuăm circul apocaliptic. Să mergem mai bine în teritoriu și să le explicăm tuturor că țara are nevoie de această reformă pentru o dezvoltare sustenabilă pe viitor sau să pregătim legi și mai bune pentru sesiunea viitoare.
Aș sugera chiar unor televiziuni ca până la sfârșitul anului să adopte pentru talk-showurile politice dispozitivele acelea antivuvuzele, dar stai, mi-am adus aminte, chiar ele vi le pun la dispoziție pentru rating sau jonglerii cu drepturi de autor...
Și tot legat de Cotroceni, președintele Băsescu a încercat să convingă că nu e laș și, vezi Doamne, de-aia ne-a anunțat el Apocalipsa în „joia neagră”. Întrebat însă cine va răspunde pentru eșecul, previzibil de altfel, al măsurilor aberante, a
răspuns bărbătește, umflându-și pieptul de marinar: Guvernul, firește! Curat act de responsabilitate!
De fapt, ce am înțeles noi din ieșirile la rampă ale domnului Băsescu? Că, deși e în fruntea țării de peste cinci ani, el nu are nicio legătură cu dezastrul actual; că, deși a avut toate guvernele pe care și le-a dorit, el nu a fost lăsat niciodată să facă treabă; că, deși este notoriu faptul că are un guvern de marionete slugarnice, el nu are niciun dram de autoritate asupra lor; că, deși directorul FMI declară tranșant că măsurile anunțate nu vin din partea FMI, FMI e de vină și că, de fapt, Ponta, Antonescu, Iliescu, minerii și mogulii sunt unicii vinovați pentru situația în care ne aflăm. Vă mulțumesc.
Protecția mediului înconjurător a apărut ca problemă a omenirii numai în zilele noastre, respectiv atunci când omul a cucerit întreg spațiu al Terrei prielnic vieții. Acum, bogățiile și resursele de energie au fost afectate în așa măsură încât se întrevede epuizarea rapidă a unora dintre ele. Viitorul omenirii pare să fie pus sub semnul întrebării, dacă, bineînțeles, nu se iau măsuri energice de protecție a planetei.
Omul a înțeles că face și el parte din natură, că Terra și resursele ei sunt limitate, că această planetă funcționează ca un sistem și că dereglările produse într-un loc pot avea repercusiuni pentru un întreg circuit, inclusiv pentru om. Oamenii trebuie să înțeleagă necesitatea adoptării unui comportament responsabil față de natură. Pentru ca Pământul să rămână o planetă vie, interesele oamenilor trebuie corelate cu legile naturii. Construind fabrici și uzine, dezvoltând orașele și transporturile, defrișând pădurile pentru a folosi lemnul și a mări suprafețele agricole, aruncând nepăsător în apă cantități mari de deșeuri toxice, omul a stricat echilibrul natural existent în mediul înconjurător, așa încât, uneori, și-a pus în pericol însăși viața lui.
Mediul înconjurător ne asigură condițiile necesare vieții, însă depinde de noi dacă dorim să folosim aceste elemente esențiale cât mai util sau dacă vrem să ocolim acest aspect al vieții noastre. Poluarea planetei se agravează pe zi ce trece și se pare că populația nu acordă interes acestui proces nociv. Convingerea că această problemă este doar a specialiștilor și a forurilor internaționale este tot atât de eronată pe cât este și de gravă.
Utilizarea durabilă a resurselor naturale, prevenirea poluării și conservarea habitatelor naturale sunt aspecte centrale în procesul de eradicare a sărăciei, dar și pentru îmbunătățirea calității vieții pe întreaga planetă. Vrem ca România să devină unul dintre actorii importanți în eforturile care se depun pentru atingerea acestor obiective esențiale pentru prezentul și viitorul civilizației umane. Este nevoie de o implicare susținută a societății civile în procesul de întărire a capacității instituționale a autorităților locale pentru elaborarea strategiilor de mediu.
Securitatea oamenilor, prosperitatea și bunăstarea depind în mod direct de existența unui mediu sănătos. Ocrotirea planetei este o problemă mondială și, tocmai de aceea, fiecare om trebuie să-și asume această responsabilitate. Lupta împotriva poluării întregii planete solicită colaborare și cooperare internațională și, de aceea, depinde de noi dacă vom trăi într-un mediu curat, sănătos și nepoluat. Stă în puterea omului să ia măsuri eficiente și să găsească soluții pentru a opri continuarea și agravarea acestui proces dăunător. Să învățăm să ne purtăm corect față de natură!
Știați că în România o dată la trei zile un motociclist își sfârșește viața? Recent, în pasajul Unirii, un tânăr motociclist de nici 20 de ani a fost răpus de o banală groapă. Dar știați că pe Autostrada Soarelui există oameni care fac autostopul?! Mă întreb cum e posibil. Cum? Mă întreb, de altfel, cine a avut minunata inspirație de a o denumi „autostradă”. Dacă în Germania sau în Belgia „autostradă” reprezintă acea șosea cu mare capacitate de transport, rezervată exclusiv circulației autovehiculelor, în România este rezervată și unor turme de oi, cirezilor de vaci și câinilor.
Mai nou, drumul ce unește Adjudul județului Vrancea de Oneștiul județului Bacău, drum „ca-n palmă”, refăcut în 2008, se decopertează și reasfaltează... integral. Desigur, sunt convins că domnul Umbrărescu, prin firma sa „Spedition UMB Bacău”, va efectua lucrările de reasfaltare din buzunarul propriu. Aș comite un păcat să bănuiesc că o asemenea finanțare ar putea fi suportată dintr-o realocare de noi fonduri!
Exemplele ar putea continua, ar fi de prisos să prezint în amănunt ceea ce zeci de moțiuni simple, declarații politice, comunicate de presă, întrebări și interpelări au știut până acum să evidențieze: aceleași nereguli, aceleași sume de bani grandioase, aceiași puțini kilometri construiți, aceleași contracte fabuloase cu statul. Și totuși, întrebarea care persistă este: oare unde vom ajunge?
Cât se mai pot ascunde guvernanții în spatele faimoasei crize economice, invocând tot felul de motive puerile pentru a scădea salariile și pensiile, însă pentru asfaltări, și acestea de proastă calitate, se găsesc întotdeauna fonduri de zeci de ori mai mari decât e necesar?
Cum poți să pavezi cu piatră importată din China aceleași alei din Parcul IOR din capitală, care până mai ieri arătau încă foarte bine? Desigur că poți, dacă deții firma „Titan Mar” și te cheamă Adriean Videanu, iar pe finul tău îl cheamă Liviu Negoiță și, în plus, mai e și primar al Sectorului 3!
Aceasta este și va rămâne veșnic problema stringentă a autorităților române: afacerile bănoase cu statul. Vrem legi mult mai aspre, vrem justiție mult mai restrictivă, pentru ca celor care reprezintă statul să li se interzică până la al treilea grad de rudenie, cel puțin, să poată încheia vreun contract cu statul, nici măcar dacă obiectul acestuia ar fi vânzarea de pixuri sau pahare de plastic!
În cursul acestui an, site-ul de știri „HotNews.ro” a investigat o situație deosebită, în premieră în România: Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a încheiat cu „Ascot Engineering Services” – SRL un contract de consultanță de peste 3 milioane de euro. Această firmă, cu acționariat britanic, a fost înființată în luna octombrie 2006, la patru luni după ce au început procedurile de licitație și la șase zile după ce compania a depus oferta cu care a câștigat licitația. În perioada în care se derula licitația de 3 milioane de euro, doi dintre asociații firmei erau angajați ai Companiei de Autostrăzi. Incredibil, se pare că numai în România se pot petrece astfel de lucruri!
Conform unui raport întocmit de Banca Mondială pentru Europa și Asia Centrală, România se situează pe locul 5 în ceea ce privește pierderile economice înregistrate ca urmare a accidentelor rutiere. Printre cheltuielile realizate drept consecințe ale acestora, se găsesc cele privind costurile de spitalizare, despăgubirile acordate prin asigurări și costurile pentru îngrijiri medicale de urgență. Astfel, accidentele produse pe șoselele din România „înghit” 4,1 miliarde de euro.
În ceea ce privește numărul de persoane care își pierd viața în accidente de mașină, România se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, mai precis 749 de morți la un milion de mașini pe an, forma de transport care face cele mai multe victime fiind transportul rutier.
Din păcate, calitatea drumurilor patriei noastre sau, pe alocuri, lipsa lor generează un cerc vicios din care cu greu se poate ieși: riscuri maxime la care sunt expuși șoferii și pietonii, pagube economice suferite în urma accidentelor și, desigur, turism deficitar, ce duce la o economie slabă. Siguranța rutieră nu se regăsește pe lista priorităților acestui Guvern, în schimb colectarea de taxe și impozite cât mai mari pentru rovignete, poluare, asigurări sau altele asemenea se găsește la loc de cinste. Tocmai de aceea, România poate fi denumită, cu ușurință, „o țară a hoției ce generează moarte”.
Vă mulțumesc.
Nu-mi rămâne decât să depun eforturi în continuare și să readuc permanent în atenție acest subiect, până când Bihorul va dispărea din topul rușinos al celor mai proaste drumuri naționale sau până când locul domnului Berceanu va fi luat de un ministru responsabil și cu bun-simț.
Vă mulțumesc.
Cât despre noi, am rămas fără grai, mai ales după ce la învestirea noilor judecători președintele Băsescu declara: „Sper că veți face ca deasupra proiectelor de lege și a voinței Parlamentului să se așeze Constituția țării.” No comment.
## Stimați colegi,
Zilele acestea, președintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, lansa un avertisment grav referitor la faptul că în țările europene cu probleme grave de deficit bugetar democrația însăși este în pericol. Semnalul de alarmă al oficialului european are în vedere faptul, deloc neglijabil, că proasta gestionare a crizei economice în țările afectate ar putea crea premisele instaurării unor regimuri dictatoriale. Aviz amatorilor, aș îndrăzni să spun.
În încheiere, îmi exprim convingerea că noii judecători desemnați pentru Curtea Constituțională, alături de ceilalți aflați în funcție, își vor exercita atribuțiile în spiritul și litera Constituției și în deplină neutralitate, fără a admite vreo ingerință politică. Altfel, și fragila democrație românească ar putea fi în primejdie.
Pentru toate aceste motive, eu nu cred că trebuie să votăm acest proiect de lege, pentru că este neconstituțional și încalcă principii fundamentale de drept, indiferent în ce condiții s-au construit sau nu, de-a lungul timpului, anumite imobile pe raza plajei Mării Negre.
Deci, pentru toate aceste motive, eu cred că nu trebuie să votăm acest lucru și aceasta este poziția întregului Grup parlamentar al Alianței politice PSD+PC.
De asemenea, în legătură cu procedura de intrare în legalitate, din păcate, în domeniul construcțiilor, această excepție a fost folosită, a devenit o regulă și cei care au construit, mai ales în zona litoralului, au abuzat de acest lucru, motiv pentru care am considerat că este oportună o altă procedură decât cea de intrare în legalitate pe prevederile inițiale legale.
Mulțumesc.
avut patru ani de zile în subordine acest capitol. Există un interes financiar mai mare pe litoral și asta este evident pentru toată lumea.
În același timp sau în aceeași ordine de idei, Inspectoratul de Stat în Construcții are dreptul de a reglementa această chestiune, indiferent unde se întâmplă, pe litoral sau în altă parte.
Faptul că Inspectoratul de Stat în Construcții a fost incapabil – și puneți dumneavoastră după „incapabil” ce termeni doriți, de ce a fost incapabil să facă ordine pe litoral, cum de este incapabil să facă ordine, câteodată, la Snagov, cum de este incapabil să facă ordine pe la Predeal, prin Poiana Brașov, dar este capabil să facă ordine acolo unde sunt mai puține interese financiare – nu este o problemă care trebuie reglementată prin lege. Este chiar periculos să apară o lege specială pentru o anumită zonă – până la 200 de metri, până la 300 de metri.
Inspectoratul de Stat în Construcții trebuia să-și facă datoria. Din câte înțeleg acum, Inspectoratul de Stat în Construcții a trecut sau va trece la dumneavoastră în subordine. Ori prim-ministrul n-a știut cum să conducă inspectoratul și inspectoratul și-a făcut de cap, și atunci prim-ministrul trebuie să vadă cine a coordonat – pentru că nu cred că s-a ocupat domnul Boc personal de acest inspectorat, de a ajuns în această situație –, ori lobby-ul anumitor firme interesate este mult mai mare decât altădată.
Bun, eu pot accepta, pentru că am trecut prin această chestiune. Să știți că am demolat foarte multe – și știu colegii mei din zonă – construcții ilegale, împreună cu Inspectoratul de Stat în Construcții, pe legea generală, n-am avut nevoie de lege specială. Nu am dat ordonanță de urgență, n-am venit în Parlament pentru o lege specială și situația pe litoral în 2000 era mult mai delicată decât este acum în privința construcțiilor de pe plajă. Erau construcții până în buza mării. Era Puiu Hașotti senator acolo și știe la ce mă refer. Și am reușit să facem ordine fără să fie nevoie de o lege specială.
Acum, eu spun așa: avem o ordonanță de urgență care și-a produs efectele. Nu ați putut să folosiți metodele clasice, OK, înțeleg, nici nu aveați Inspectoratul de Stat în Construcții în subordine. „Înțeleg”, cu ghilimelele de rigoare. Pot înțelege. A păstra însă această ordonanță de urgență și a rămâne aceste măsuri valabile în continuare sunt extrem de periculoase.
I-am spus eu unui coleg de-al meu – și cine își aduce aminte știe la ce mă refer –, într-un moment în care pusese la un loc mai multe asemenea instrumente de control, că cea mai mare corupție se poate crea în sânul instrumentelor de control sau al instituțiilor care fac controlul, dacă nu avem grijă cum le folosim, mai mare decât în partea cealaltă.
De aceea, eu nu cred că este sănătos pentru România să avem o lege specială pentru o anumită zonă din țară în ceea ce privește construcțiile sau altă măsură și cred că, din moment ce ordonanța a trecut, acum putem să o respingem. Acum ați dărâmat, dar anul viitor folosiți inspectoratul, pentru că este simplu.
Pe de altă parte, aș vrea să aveți în vedere faptul că avem un număr foarte mare de organe fiscale locale, circa 4.000, care sunt constituite la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale și care, așa cum se știe, beneficiază de autonomie și independență în gestionarea problemelor colectivităților pe care le administrează.
întrucât fondurile alocate de Guvern pentru anul 2010 s-au dovedit insuficiente pentru achitarea datoriilor și remunerarea angajaților. Ca urmare, aceștia nu-și vor mai primi salariile începând cu luna următoare.
Ținând cont de cele menționate, vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, dacă și cum intenționează Guvernul să acorde sprijin locuitorilor din comuna Nicolae Bălcescu.
Solicit răspuns în scris.
Pot să citesc și a doua întrebare?
Stimate domnule ministru,
Stimată doamnă președinte,
Săptămânal, la cabinetul parlamentar din județul Dâmbovița mă întâlnesc cu numeroși cetățeni care au calitatea de pensionari ori vocația de a primi o pensie din sistemul public.
Am constatat cu surprindere că sunt încă nerezolvate cereri de recalculare a pensiilor depuse în anii 2006–2007. De asemenea, foarte mulți dintre pensionari reclamă condițiile improprii de lucru, lipsa de solicitudine a funcționarilor Casei Județene de Pensii Dâmbovița, aglomerația de la ghișee.
Recent, directorul coordonator adjunct al Casei Județene de Pensii Dâmbovița, Stamate Gheorghe, numit în funcție exclusiv pe criteriul politic, fiind membru al PDL, fără vreo legătură profesională anterioară cu această activitate, a fost arestat și apoi trimis în judecată pentru luare de mită, acesta pretinzând suma de 1.000 de euro în schimbul aprobării cu prioritate a unui dosar prin care denunțătorului i se acorda indemnizația reparatorie la care era îndreptățit, conform Legii nr. 341/2004.
Față de cele prezentate, vă rog să-mi comunicați următoarele:
1. Care este numărul dosarelor de pensionare aflate în lucru la Casa Județeană de Pensii Dâmbovița, cu rugămintea de a preciza și numărul dosarelor cu o vechime mai mare de 6 luni?
2. Care este numărul cererilor de recalculare a pensiilor cu o vechime mai mare de 6 luni?
3. Ce măsuri ați dispus pentru rezolvarea tuturor dosarelor sau cererilor într-un termen rezonabil, știut fiind faptul că, într-un clasament național, Casa Județeană de Pensii Dâmbovița se află în ultima parte a acestuia?
bazează pe o serie de indicatori statistici înregistrați și raportați anual în spitale.
Vreau să mai fac o precizare. Interpelarea s-a născut din cauza faptului că, anul acesta, sumele alocate municipiului București – unde sunt tratați nu numai pacienți sau bolnavi din capitală, sunt tratați pacienți din toată România – au scăzut substanțial, ajungându-se la un cuantum de 36% pentru luna aceasta.
În acest context, doresc ca domnul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să informeze Senatul României cu privire la următoarele aspecte:
1. cum s-au calculat sumele acordate spitalelor din municipiul București la începutul anului 2010 și de ce acestea au fost reduse substanțial ulterior;
2. la ce dată prezintă raportul de activitate pentru anul 2009, ținând cont de faptul că au trecut deja șase luni din acest an și raportul nu a fost încă prezentat, cel puțin după cunoștințele mele;
3. ce măsuri intenționează să întreprindă pentru a preîntâmpina intrarea în insolvență a unor spitale care au acumulat datorii mari către furnizorii de medicamente și utilități, pentru a evita o practică deja utilizată de unele firme furnizoare, aceea de a apela la firme intermediare care preiau datoriile și apoi le recuperează prin executare silită;
4. având în vedere prevederile art. 270 alin. (1) lit. u) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, să prezinte un raport de activitate chiar în fața Senatului.
Nu am făcut deloc întâmplător această interpelare, pentru că mi se pare cel puțin cusut cu ață albă – poate că sunt eu mai catolică decât Papa –, dar faptul că suma alocată pe spitale se diminuează substanțial și în piață au apărut acei așa-ziși recuperatori de creanțe este un semn de întrebare. De ce spitalele nu au bani și de ce unii au bani să le cumpere? Oare le dăm o mână de ajutor?
2. care sunt motivele pentru care programul a fost pus în aplicare în luna iunie 2010. S-a dorit în acest fel justificarea importurilor și excluderea din competiție a producătorilor de mere din România?
3. ce măsuri intenționează să dispună Guvernul pentru punerea în aplicare a programului în anul școlar 2010–2011. Cu deosebită considerație, vă mulțumesc mult.
Vă rog, de asemenea, în calitate de cetățean al Râmnicului și de fost proprietar simbolic al Casei Tineretului, să întreprindeți toate demersurile necesare, inclusiv adoptarea unei hotărâri de guvern care să readucă patrimoniul Casei Tineretului din Râmnicu Vâlcea, prost administrat de Fundația Județeană pentru Tineret, într-o zonă de proprietate care să-l ferească de divizare și de înstrăinare. Eventual, să fie preluat de consiliul municipal, de consiliul județean sau de o structură guvernamentală. S-ar împiedica scoaterea la vânzare prin licitație a unuia dintre cele mai importante imobile din Râmnicu Vâlcea, evitându-se finalizarea tunului imobiliar care s-a pregătit.
Solicit răspuns verbal și în scris. Mulțumesc.
Deoarece proprietarii de terenuri nu pot executa lucrări de exploatare a terenurilor pe care le dețin, aceștia nu-și pot plăti paza, situație creată prin aplicarea Legii nr. 38/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, coroborată cu Hotărârea Guvernului nr. 363/2006 pentru aprobarea Normelor privind circulația materialelor lemnoase și controlul circulației acestora, cu Hotărârea Guvernului nr. 483/2006 pentru aprobarea atribuțiilor ocoalelor silvice de stat și ale celor constituite ca structuri proprii, a obligațiilor ce revin deținătorilor de păduri, în vederea respectării regimului silvic, precum și a Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea pădurilor din România, care prevede încheierea unui contract de pază.
Domnule ministru, vă rog ca, în urma unei documentări aprofundate asupra aspectelor semnalate, să-mi comunicați:
Ce trebuie să facă doamna Vancea Pălăguță și toți proprietarii aflați în această situație pentru a putea beneficia de plățile compensatorii ce le revin, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale a florei și faunei sălbatice?
Care ar putea fi soluția legală și echitabilă pentru toți proprietarii de terenuri din parcuri naturale astfel încât să se poată bucura de dreptul conferit de Constituția României prin art. 44, respectiv dreptul de proprietate privată?
Aștept răspuns în scris. Vă mulțumesc.