Baza expunerii de motive a proiectului de Lege cu privire la legalizarea prostituþiei o constituie afirmaþia c„ astfel s-ar putea controla bolile cu transmitere sexual„ ∫i SIDA Ón societatea rom‚neasc„. Nimic mai fals! Studiile arat„ c„ Ón þ„rile occidentale unde prostituþia este legalizat„, acolo unde este, incidenþa bolilor cu transmitere sexual„ (BTS) este mult mai mare dec‚t la noi.
Dac„ lu„m Ón considerare cazul bolii SIDA, o boal„ mortal„ care se propag„ cu mare rapiditate Ón societate, Ón Europa de Vest ∫i Ón America, ponderea bolnavilor este de zece ori, respectiv de dou„zeci de ori mai mare dec‚t Ón Rom‚nia.
Conform datelor O.M.S. din decembrie 2001, dac„ lu„m ca ∫i criteriu Ón cercetarea fenomenului prostituþiei ponderea bolnavilor de SIDA din r‚ndul populaþiei, vom constata c„ Ón Statele Unite rata Ómboln„virilor cu SIDA este cea mai ridicat„, spre exemplu. Œn Franþa, Statele Unite, Thailanda prostituþia este legalizat„ sau exist„ o puternic„ industrie a sexului.
Departamentul de epidemiologie biostatic„ ∫i medicin„ a Universit„þii din Washington a demonstrat Óntr-o cercetare din anul 2000 c„ mai mult de 50% din prostituatele aflate sub observaþie s-au infectat cu virusul HIV Ón primele ∫ase luni de la îÓnrolare“ ∫i 73% Ón primul an.
Eroarea promovat„ cu insistenþ„ este aceea c„ prin legalizarea prostituþiei controalele medicale periodice f„cute prostituatelor vor conduce la stoparea contamin„rii cu BTS. Œn realitate, controalele medicale nu ofer„ nici o garanþie pentru clienþii bordelurilor at‚ta timp c‚t perioada de incubaþie a virusului HIV (care provoac„ SIDA) ∫i a sifilisului este de 4 la 8 s„pt„m‚ni – p„cat c„ cei care sunt partizanii acestei legaliz„ri nu ∫tiu aceste lucruri elementare –, timp Ón care prostituatele nu pot fi depistate ca bolnave dar pot transmite virusul. Œn mod teoretic, Ón 24 de ore, o prostituat„ poate Ómboln„vi p‚n„ la 30–40 de subiecþi. Deci, chiar dup„ un control medical care constat„ c„ prostituata este s„n„toas„, primul client venit poate s„ o contamineze prin virusul HIV, nedepistat la analize, deoarece se afl„ Ón perioad„ de incubaþie.
Œn al doilea r‚nd, un control la o lun„ de zile este doar un act convenþional, deoarece Ón fiecare zi prostituata, av‚nd Óntre 10 ∫i 30 de clienþi, unele chiar mai mulþi, se poate contamina cu o boal„ sexual„, retransmiþ‚nd-o ulterior altor b„rbaþi care pot Óntreþine la r‚ndul lor relaþii sexuale.
A∫adar, chiar Ón condiþiile unor controale medicale ideale f„cute de medici incoruptibili, Ón termenii descri∫i de lege, nu exist„ absolut nici o garanþie a faptului c„ prostituata din bordelurile legalizate nu va contamina clienþii ∫i, prin aceasta, implicit, populaþia.
Poate statul, prin legalizarea prostituþiei, s„-∫i asume responsabilitatea de a oferi garanþii privind s„n„tatea prostituatelor din reþeaua a∫a-zisei prostituþii legalizate? Cercet„rile demonstreaz„ c„ acest lucru este imposibil, at‚ta timp c‚t bolile nu pot fi depistate Ón perioada de incubaþie a virusului.
Se afirm„ Ón expunerea de motive a proiectului de lege c„ prevalenþa Ómboln„virilor pentru sifilis ∫i gonoree este de de 10 ori mai mare Ón Rom‚nia dec‚t cea zonal„. Acest lucru nu Ónseamn„ c„ femeile care se prostitueaz„ Ón þara nostr„ sunt mai bolnave dec‚t Ón Occident. Dintr-un studiu realizat Ón America rezult„ c„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002
peste 75% din prostituatele aflate sub observaþie contractaser„ deja boli cu transmitere sexual„.
Legalizarea prostituþiei nu modific„ Ón nici un fel gradul de Ómboln„vire, deoarece prostituatele nu sunt supuse controlului ∫i, la r‚ndul lor, b„rbaþii care le frecventeaz„. Legalizarea are ∫i consecinþe imediate: cre∫terea num„rului de prostituate, precum ∫i a num„rului b„rbaþilor care frecventeaz„ bordelul (vezi cazul Olandei ∫i al Franþei) ∫i prin aceasta cre∫terea factorilor de risc Ón Ómboln„virea populaþiei.
O prevalenþ„ at‚t de mare Ón Ómboln„virea cu gonoree ∫i sifilis Ón þara noastr„ nu se datoreaz„ nelegaliz„rii bordelurilor, ci netrat„rii bolilor datorate lipsei de educaþie a celor care se Ómboln„vesc, precum ∫i, de ce s„ n-o spunem, ∫i a unei asistenþe medicale deficitare.
Chiar dac„ Ón Rom‚nia num„rul celor care se Ómboln„vesc prin frecventarea prostituatelor este mai mic dec‚t Ón alte þ„ri, ca Franþa sau Germania, boli ca gonoreea ∫i sifilisul, Ón condiþiile Ón care sunt netratate, ajung s„ contamineze Óntr-o m„sur„ mult mai mare populaþia, ceea ce arat„ c„ cre∫terea Ómboln„virilor cu sifilis ∫i gonoree nu poate fi luat„ drept argument Ón legalizarea prostituþiei.
Œn Franþa, de exemplu, unde prostituþia este legalizat„, gonoreea a crescut cu 49% Ón primul semestru al anului 2000, faþ„ de aceea∫i perioad„ a anului 1999, dup„ datele publicate de Institutul îAlfred Fournier“ Ón colaborare cu Institutul de Supraveghere a St„rii de S„n„tate.
Acela∫i institut a constat pentru anul 2001 o cre∫tere f„r„ precedent a bolii sifilis precum ∫i o cre∫tere a incidenþei tuturor bolilor cu transmitere sexual„. Dac„ s-ar dori cu adev„rat stoparea prolifer„rii bolilor cu transmitere sexual„ Ón Rom‚nia ar trebui mai cur‚nd subvenþionate programe de educaþie ∫i de asistenþ„ medical„ a celor bolnavi.
Amplasarea de îEros Locuri“ (bordeluri) Óntr-o anumit„ zon„ a unui ora∫, duce – ∫i nu mai este nevoie s„ insist„m – la cre∫terea exploziv„ a infracþionalit„þii. Dup„ mai multe cercet„ri f„cute Ón diferite state din America, rezult„ c„ dup„ deschiderea unor astfel de îafaceri cu sex“, îEros Locuri“ sau bordeluri, delictele au crescut cu 102%. Anumite delicte, ca v„t„mare corporal„ cu premeditare, au crescut p‚n„ la 700%. Toate genurile de insulte, ameninþ„ri au avut o cre∫tere p‚n„ la 387%, iar prostituþia cu p‚n„ la 300%. Toate tipurile de jaf, inclusiv — dac„ e bine s„ punem accentul ∫i pe acest lucru —, inclusiv furturile de automobile, s-au Ónmulþit cu 120%. Exemplele evident c„ pot continua.
Datele sunt preluate de pe pagina de Internet http://www.Women’s Network. Alte informaþii de baz„, articole ∫i studii de specialitate referitoare la impactul social ∫i uman al prolifer„rii prostituþiei ∫i pornografiei le putem g„si pe multe din studiile care au intrat deja Ón circulaþie.
Dup„ o cercetare mai recent„ a Centrului de pe l‚ng„ Universitatea Minnesota din S.U.A., orice tip de infracþiune, a∫a cum ne arat„ recens„m‚ntul zonal, indic„ o rat„ mai mare a infracþiunilor acolo unde piaþa pentru pornografie este admis„ legal.
Din acestea rezult„ c„ prezenta, o consider deocamdat„ iniþiativ„ legislativ„, nu numai c„ nu protejeaz„ societatea de o serie de fapte reprobabile conexe prostituþiei (proxenetism, trafic de minori ∫i de femei, pedofilie, agresiuni fizice, violuri, evaziune fiscal„, consum de droguri),
Doamna M. Hughes, coordonatoare Ón educaþie ∫i cercetare a Coaliþiei Ómpotriva traficului de femei, o instituþie onorabil„, observ„ Óntr-un studiu ce prive∫te þ„rile din estul Europei c„ þ„rile care reglementeaz„ legalizarea prostituþiei sprijin„ traficul de sex ∫i sex-turismul. De altfel, consultanþii numiþi de Liga Naþiunilor Ón 1937 pentru investigaþii Ón privinþa traficului sexual Ón America, Europa ∫i Orientul Mijlociu ajunseser„ la concluzia c„ principalul factor ce determin„ traficul internaþional de femei din Est Ól constituie existenþa caselor de prostituþie autorizate, numite ∫i bordeluri, care funcþionau deja la nivel naþional Ón Vest.
A∫adar, Ónc„ o dat„ trebuie s„ subliniem c„ legalizarea prostituþiei nu reduce traficul de femei ∫i copii, ci Ól dezvolt„. Œn privinþa abuzurilor fizice, a violurilor, legalizarea prostituþiei nu constituie o garanþie a sc„derii acestora at‚ta timp c‚t Poliþia este deficitar„.
Un studiu realizat Ón 1996 Ón cinci þ„ri din America, Africa, Europa ∫i Asia arat„ c„, mediind pe toate þ„rile, 73% din femeile aflate sub observaþie au fost atacate fizic ∫i 68% au fost ameninþate cu o arm„, 62% au fost violate de c‚nd au intrat Ón prostituþie ∫i 40% au fost constr‚nse peste voinþa lor s„ practice pornografia.
Aceea∫i doamn„ Hughes arat„ c„, indiferent c„ este sau nu legalizat„ prostituþia, violenþa Ómpotriva prostituatelor este la fel de mare. Legalizarea nu face dec‚t s„ creasc„ num„rul prostituatelor ∫i s„ dezvolte fenomenul, precum s-a constatat Ón Olanda, unde legalizarea a dus la cre∫terea prostituþiei ∫i a traficului din cadrul s„u.
Nu am luat Ón discuþie p‚n„ acum motivele de ordin moral care ar trebui s„ ne preocupe c‚nd vrem s„ legaliz„m prostituþia. Ar trebui s„ ne g‚ndim cu toþii c„ instituþia bordelului se afl„ Ón opoziþie ∫i Ón conflict de interese cu familia, dac„ ne mai aducem aminte de ea.
Dezvoltarea bordelurilor Ónseamn„ sl„birea vieþii de familie Ón societate prin infidelitatea b„rbaþilor. Se va putea ajunge astfel la o grav„ criz„ a familiei, precum Ón þ„rile Ón care prostituþia este legalizat„ sau Ón care exist„ o important„ industrie a sexului. Œn Franþa, Olanda ∫i S.U.A., spre exemplu, rata divorþurilor este de aproape 70%.
Din cele ar„tate mai sus, rezult„ cu claritate faptul c„ expunerea de motive a iniþiativei parlamentare pentru legalizarea prostituþiei nu se susþine, ci, dimpotriv„, se poate afirma c„ legalizarea prostituþiei duce la agravarea tuturor fenomenelor care o Ónsoþesc: proliferarea bolilor cu transmitere sexual„, violenþ„, traficul de minori ∫i femei, cre∫terea infracþiunilor etc.
Legalizarea prostituþiei nu va duce la controlul acesteia, ci la dezvoltarea ei, precum s-a petrecut Ón Franþa ∫i Ón Olanda. Legalizarea prostituþiei ofer„ doar o acoperire pentru prostituþia ilegal„, cadrul necesar dezvolt„rii traficului de femei ∫i a turismului sexual.
Prin turismul sexual, SIDA va prolifera Ón Rom‚nia ca urmare a import„rii ei prin turi∫tii str„ini ∫i retransmis„ populaþiei prin prostituate. Cei care vor profita cel mai mult de pe urma legaliz„rii prostituþiei vor fi patronii de bordeluri sau afaceri∫tii din lumea interlop„ a afacerilor ilegale. Impozitele c‚∫tigate de stat vor fi cu mult mai mici dec‚t impozitele produse de fenomenul infracþional dezvoltat prin legalizarea bordelurilor.
Pentru cei care doresc s„ se informeze mai mult, le stau la dispoziþie cu un studiu pe care l-a realizat un centru pentru ocrotirea familiei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/22.II.2002
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.