În istoria fiecãrui stat, au existat momente ºi acþiuni decisive pentru evoluþia ulterioarã.
În momentul de faþã, sunteþi de acord cu mine, integrarea în organismele euroatlantice reprezintã pentru România un obiectiv fundamental, iar rolul nostru, al clasei politice, este acela de a fructifica oportunitãþile care ni se oferã în anul 2002. Cred cã anul 2002 pentru România este anul astral, comparabil ca încãrcãturã emoþionalã, ca încãrcãturã istoricã, cu anul 1918, când nu numai cã s-a îndeplinit idealul de veacuri al poporului român, al unitãþii naþionale, dar a început ºi procesul de racordare a României, cu statut de partener real, la valorile, la sistemul de valori europene.
În acest context, þin sã declar, în numele grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, cã problemele integrãrii României în structurile euroatlantice nu au culoare politicã ºi repet acest lucru pentru stimaþii noºtri colegi din opoziþie: problemele integrãrii României în NATO nu au culoare politicã. Mai mult, cred cã sunteþi de acord cu mine cã toþi cei care reprezentãm partidele parlamentare aici, întreaga clasã politicã, avem mandatul poporului român pentru înfãptuirea obiectivului fundamental al anului 2002: integrarea în NATO. De aceea, Grupul parlamentar Social-Democrat ºi Umanist salutã Declaraþia cu privire la politica Guvernului pentru pregãtirea aderãrii României la Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord ºi apreciazã cã este un gest de maximã responsabilitate, un gest cu semnificaþii majore în procesul de integrare a þãrii noastre în structurile euroatlantice.
Aceastã declaraþie pe care am audiat-o cu toþii reflectã totodatã hotãrârea de a face eforturi suplimentare
pentru îndeplinirea tuturor criteriilor politice, economice ºi sociale necesare în procesul integrãrii. Acest efort nu este ºi nu poate fi doar al Executivului, este un efort al întregii societãþi ºi trebuie sã-ºi gãseascã exprimarea în legile adoptate de cãtre noi în Parlament.
Este evident cã de la preluarea mandatului de cãtre Guvernul P.S.D., au avut loc progrese notabile în reforma ºi restructurarea economicã, în reforma instituþiilor statului, progrese recunoscute ca atare de organismele internaþionale ºi de statele democratice.
Sunt convins cã ne aflãm pe drumul cel bun ºi þara noastrã are, într-adevãr, o ºansã istoricã. Drumul nostru este spre consolidarea democraþiei ºi spre stabilitate ºi este un drum ireversibil.
Ultimele luni au marcat o percepþie corectã a progresului României în ceea ce priveºte îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianþa Nord-Atlanticã, în special în noul context internaþional creat dupã evenimentele tragice din 11 septembrie 2001.
Anul 2001 a fost un an ce a marcat schimbãri majore în politica mondialã, un an cu tragedii ºi conflicte, un an în care lumea a înþeles amploarea ameninþãrii terorismului. A fost însã ºi un an care a impus redefiniri ºi întregiri ale conceptului de securitate colectivã, într-un context global pe care întreaga lume îl traverseazã cu emoþie astãzi.
Se încheie acum un ciclu istoric al tranziþiei de la lumea confruntãrii cãtre cea a solidaritãþii, de la Rãzboiul rece la cooperare, iar rolul geostrategic pe care-l are România devine din ce în ce mai important, ca legãturã necesarã între nordul, centrul ºi sud-estul Europei, cu acces la Marea Neagrã ºi la rutele comerciale din Caucaz ºi Asia Centralã.
În aceastã perspectivã, Parlamentul României are un dublu rol: pe de o parte, acela de a asigura cadrul legislativ pentru reforma economicã, iar pe de altã parte putem avea o contribuþie majorã, prin diplomaþia parlamentarã, în efortul de a ne alãtura organismelor europene ºi euroatlantice. Contribuþia fiecãruia dintre noi, printr-o prezenþã activã la organismele parlamentare internaþionale, prin întâlniri bilaterale ºi delegaþii mixte, printr-un demers coerent ºi unitar, poate deveni ºi sunt convins cã va deveni semnificativã.
În cadrul Parlamentului, am luat unele decizii majore pentru comportamentul României ca membru _de facto_ al Alianþei ºi þarã implicatã activ în lupta împotriva terorismului. Totodatã, în plan legislativ, am dovedit hotãrâre ºi consecvenþã în adoptarea cadrului juridic esenþial, pentru a ne asigura prezenþa alãturi de þãri ale cãror valori le împãrtãºim.
A fi europeni ºi a ne sincroniza la ritmul de dezvoltare al Europei înseamnã reguli, înseamnã respectul legii, seriozitatea îndeplinirii angajamentelor asumate, ºtiinþa de a negocia în interesul cetãþenilor, perseverenþã pentru a ne duce la îndeplinire obiectivele. De aceea, cred cã sunteþi de acord cu mine, criminalitatea organizatã nu trebuie sã fie toleratã sub nici o formã. De aceea, reforma administraþiei este o prioritate. De aceea, privatizarea ºi economia de piaþã transparente sunt criterii pentru accelerarea aderãrii.
Prin transparenþã instituþionalã ºi stabilitate legislativã, dublatã de voinþã politicã ºi angajamentul societãþii civile, pot fi continuate reformele economiei ºi armatei, dar totodatã pot fi combãtute eficient fenomene precum corupþia ºi traficul cu fiinþe umane ºi pot fi asigurate drepturile copilului ºi drepturile minoritãþilor.
Guvernul, prin primul-ministru, ne-a prezentat astãzi un plan coerent de acþiuni prioritare. Aceste prioritãþi, ºi repet
prioritãþi, reprezintã o continuare a efortului legislativ pe care l-am fãcut cu toþii în ultimele luni ºi vin sã confirme încã o datã angajamentul nostru ireversibil pe calea integrãrii în structurile europene ºi euroatlantice.
Planul naþional de anticorupþie îl vom susþine prin adoptarea unei legi referitoare la conflictul de interese, care sã prevadã condiþii stricte, prin care oficialii din administraþia centralã ºi localã se disociazã, pe parcursul mandatului, de activitãþile de afaceri pe care le au.
Este în curs de elaborare un Cod de conduitã al funcþionarilor publici ºi trebuie sã încheiem procesul de revizuire a Codului penal. De asemenea, lucrãm cu toþii la un nou proiect de Lege pentru finanþarea partidelor politice, precum ºi ratificarea Convenþiei Civile împotriva Corupþiei a Consiliului Europei ºi a Convenþiei ONU privind crima organizatã transnaþionalã, care vor completa, cu toate, cadrul legislativ existent. Un exemplu elocvent, de altfel, pentru modul transparent în care noi, membrii Parlamentului, ne-am asumat responsabilitãþile integrãrii îl constituie ºi Legea informaþiilor clasificate, pe al cãrui proiect s-au organizat dezbateri cu reprezentanþi ai societãþii civile, putere ºi opoziþie deopotrivã. Spun acest lucru în contextul în care, zilele trecute, ºi Senatul a aprobat aceastã lege, încheindu-se, cu acest prilej, un proces derulat de-a lungul a douã legislaturi aproape. Dar acest moment nu este decât începutul implementãrii unui nou sistem de proceduri ºi verificare ºi acces compatibil cu standardele NATO pentru toate persoanele care au acces la informaþii clasificate.
Noi, membrii Parlamentului, împreunã cu societatea civilã, am avut un rol major în promovarea transparenþei ºi avem un rol major, de asemenea, în conºtientizarea opiniei publice privind necesitatea protecþiei acestor informaþii.
Un alt obiectiv important pe care îl avem îl constituie cadrul legislativ pe care trebuie sã-l aprobãm pentru combaterea crimei organizate ºi mai ales în ceea ce priveºte traficul cu fiinþe umane. Legislaþia naþionalã în materie, incidenþa ºi formele de trafic, cauzele ºi vulnerabilitãþile, îmbunãtãþirea asistenþei pentru victime vor fi elaborate prin cooperare cu organismele internaþionale, dar ºi cu cele nonguvernamentale. Procesul nu este uºor, este îndelungat ºi laborios, dar suntem convinºi cã vom putea rezolva aceste probleme, multe dintre ele chiar în aceastã sesiune.
Am adoptat, ºtim cu toþii, Statutul poliþistului. De asemenea, vom adopta o lege privind combaterea crimei organizate ºi o lege privind protecþia martorului, precum ºi o nouã lege privind organizarea ºi funcþionarea poliþiei. Acestea sunt legi care vor duce la combaterea criminalitãþii organizate.
Nu ne-au fost indiferente nici drepturile copilului ºi nu ne sunt indiferente, ºi nici situaþia copiilor instituþionalizaþi, pentru care avem nevoie de un pachet de legi unitar ºi coerent, care sã contureze regimul juridic al adopþiei ºi un sistem naþional de protecþie a copilului.
Aceste legi, împreunã cu o serie de acte normative pentru drepturile minoritãþilor, vizând în principal destituirea proprietãþii, identificarea ºi implementarea conservãrii patrimoniului aparþinând minoritãþilor naþionale, precum ºi aplicarea prevederilor strategiei privind îmbunãtãþirea situaþiei romilor, a prevederilor legii privind interzicerea organizaþiilor fasciste, a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ºi a promovãrii cultului unor persoane vinovate de infracþiune împotriva pãcii omenirii, vor contura un cadru legislativ coerent ºi focalizat pe prioritãþile momentului.
Vreau sã mã refer puþin la recenta reuniune de la Bucureºti a primilor-miniºtri din Grupul Vilnius, intitulatã semnificativ, de altfel, ”Primãvara noilor aliaþiÒ, sau putem sã spunem ”Primãvara vechilor prieteniÒ, care a dovedit încã o datã cã România calcã ºi merge sigur spre stabilitate ºi securitate ºi România este cea care doreºte ºi promoveazã includerea, ºi nu diviziunea, atragerea partenerilor din vecinãtate cãtre valorile comune euroatlantice ºi europene prin proiectarea unor soluþii comune la probleme comune.
Reuniunea care a avut loc recent la Bucureºti, extrem de importantã, a enunþat principiul unei extinderi cât mai robuste de la Marea Balticã la Marea Neagrã, a accentuat importanþa dimensiunii flancului sudic ca parte a unei lãrgiri puternice ºi echilibrate geografic, de naturã sã întãreascã alianþa, ºi nu sã o slãbeascã, ºi a evidenþiat, de asemenea, contribuþiile pe care noile democraþii europene le pot aduce pentru atingerea obiectivelor NATO.
România a demonstrat încã o datã Ð ºi acest lucru þin sã-l subliniez Ð cã este un pilon de stabilitate în regiune, cã este cea care exportã stabilitate în contextul în care a avut înþelepciunea sã-ºi rezolve o serie întreagã de probleme pe care alte þãri vecine nouã, ºi mã refer la problemele etnice, nu au avut înþelepciunea sã le rezolve decât pe calea conflictului ºi a rãzboiului. De altfel, încã astãzi asistãm în lume atât în Orientul Mijlociu, cât ºi în Cecenia ºi în alte zone ale lumii la conflicte etnice care se soluþioneazã pe calea conflictelor, ºi nu a dialogului. În acest context, România a dovedit tuturor cã poate ºi este un model.
Trãim cu toþii noile realitãþi geopolitice. Integrarea euroatlanticã rãmâne temelia stabilitãþii Europei secolului XXI. Angajamentul Partidului Social Democrat în acest proces este ferm ºi consecvent ºi salutãm implicarea tuturor forþelor democratice, a tuturor partidelor politice împreunã cu care vom clãdi acest obiectiv esenþial pentru viitorul României.
Credem cã poziþia Parlamentului ºi a clasei politice reflectã voinþa românilor de a se alãtura unui sistem de valori ºi obiective împãrtãºite de toate statele democratice. Existã obiective fundamentale pentru care clasa politicã nu poate acþiona decât prin consens. De aceea, Grupul parlamentar social-democrat ºi umanist susþine adoptarea unui Mesaj cãtre parlamentele þãrilor Alianþei Nord-Atlantice prin care sã facem cunoscutã voinþa fermã de a face parte din sistemul de valori al democraþiei, pãcii ºi stabilitãþii.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.