Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului, anunþându-vã cã din totalul de 483 de deputaþi ºi senatori ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 387 de parlamentari, iar 96 sunt absenþi, deci avem întrunit cvorumul legal pentru deschiderea lucrãrilor.

Birourile permanente ale celor douã Camere au propus ordinea de zi, o aveþi în mapele dumneavoastrã.

Vã rog, dacã sunt observaþii la ordinea de zi? Domnul deputat Valeriu Stoica, îl ascultãm.

## **Domnul Valeriu Stoica:**

## Domnilor preºedinþi,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În legãturã cu ordinea de zi se ridicã urmãtoarea problemã de procedurã: figureazã pe ordinea de zi prezentarea unei declaraþii de cãtre primul-ministru în legãturã cu mãsurile care vor fi luate de Guvern pentru a pregãti toate argumentele care sã determine o decizie favorabilã la Summit-ul de la Praga, adicã o decizie de intrare a României în NATO.

Vreau sã-l felicit pe primul-ministru pentru cã rãspunde unei iniþiative pe care Partidul Naþional Liberal a avut-o, noi i-am cerut sã vinã în faþa Parlamentului ºi sã prezinte o declaraþie în legãturã cu aceastã problemã ºi sã ne arate care sunt mãsurile pe care le ia Guvernul, în cooperare cu opoziþia, pentru a asigura aceastã decizie favorabilã la Praga.

Am crezut însã cã primul-ministru, fiind jurist, preºedintele Camerei Deputaþilor, fiind jurist ºi Guvernul, având la dispoziþie o armatã de juriºti, vor studia Constituþia cu atenþie, pentru a vedea care este procedura prin care primul-ministru poate sã prezinte asemenea declaraþii în faþa Parlamentului.

Or, dacã studiem cu atenþie Constituþia, vom constata cã numai preºedintele României, potrivit art. 88, adreseazã Parlamentului în plen mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naþiunii. Primul-ministru, potrivit art. 106 din Constituþie, poate sã prezinte, fie Camerei Deputaþilor, fie Senatului, rapoarte ºi declaraþii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate. Aºadar, textul constituþional este foarte clar: primulministru poate prezenta o asemenea declaraþie în ºedinþele separate ale Camerelor, nu în ºedinþa comunã a Camerelor Parlamentului.

Poate cã se va invoca o prevedere din Regulamentul ºedinþelor comune, în care se spune, la sfârºit, cã: ”Dispoziþiile regulamentului se completeazã cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaþilor ºi din Regulamentul Senatului.Ò Numai cã aceastã completare are în vedere aspectele procedurale ale ºedinþelor, iar nu competenþa Parlamentului reunit în ºedinþa ambelor Camere.

În ce priveºte competenþa, în aceastã privinþã, art. 1 din Regulamentul ºedinþelor comune este foarte clar. La art. 1 se aratã care sunt aceste competenþe ºi nicãieri nu vom gãsi acolo competenþa Parlamentului, în Camere reunite, de a discuta, de a dezbate o declaraþie a primu-

lui-ministru. Pct. 22 din acest articol face vorbire de: ”adoptarea unor declaraþii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic.Ò

Dar nu este vorba de declaraþiile primului-ministru, este vorba de declaraþiile ºi mesajele Parlamentului. Dacã se dorea, într-adevãr, sã existe o declaraþie sau un mesaj al Parlamentului, atunci pe ordinea de zi trebuia sã figureze declaraþia Parlamentului sau mesajul politic al Parlamentului.

În realitate, de ce se întâmplã acest lucru? Motivaþia este simplã. Într-adevãr, România are nevoie astãzi sã demonstreze voinþa politicã fermã privind integrarea în NATO. România a mai demonstrat acest lucru ºi o poate face atât prin actele Guvernului, prin actele preºedintelui, dar ºi prin actele opoziþiei. Dacã dorim, într-adevãr, sã demonstrãm cã existã politica clarã, voinþa clarã a întregii clase politice româneºti de integrare în NATO, atunci procedura normalã ar fi fost sã avem o discuþie între grupurile parlamentare, sã existe o discuþie în Birourile Camerelor ºi sã se propunã o declaraþie a Parlamentului, nu a Guvernului.

De fapt, care este substratul acestei derogãri de la procedura constituþionalã? El este simplu. Ca întotdeauna, Guvernul doreºte sã monopolizeze cât se poate din capitalul de imagine pe care un eventual succes l-ar putea avea.

Or, noi nu putem împãrtãºi în nici un fel aceastã tacticã. Aici nu este vorba de capitalizarea imaginii, aici este vorba de un interes naþional. Dacã este vorba de un interes naþional, atunci ar fi fost normal, firesc, ca toate partidele politice din Parlament sã discute aceastã chestiune ºi sã fie o declaraþie a Parlamentului.

Noi însã înþelegem foarte bine urmãtorul lucru: stângãciile procedurale nu trebuie sã acopere fondul. Înþelegem cã deja primul-ministru crede cã a fost revizuitã Constituþia ºi are, astãzi, ºi atribuþiile preºedintelui, ºi atribuþiile primului-ministru. Chiar dacã încã nu este revizuitã Constituþia, aceste stângãcii procedurale trãdeazã aceastã intenþie.

Spuneam însã cã, deºi de obicei se afirmã cã ”forma bate fondulÒ, important este ca astãzi toate partidele politice sã-ºi exprime aceastã voinþã privind integrarea României în NATO. Este motivul pentru care nu cer supunerea la vot a acestei chestiuni procedurale, vreau doar sã atrag atenþia cã, dacã dorim sã fim credibili când este vorba de un angajament internaþional, trebuie sã înþelegem cã respectarea propriilor legi, a propriei Constituþii este o condiþie necesarã. Asemenea stângãcii ar putea sã ne coste chiar credibilitatea noastrã externã.

ªi, ca atare, cer ferm Guvernului, primului-ministru sã analizeze cu toatã rigoarea aceste consecinþe când este vorba de alte acte de acest gen, astfel încât sã nu existe nici un fel de semn de întrebare cât priveºte credibilitatea noastrã. Dacã intrãm într-un angajament internaþional ferm, prima condiþie este aceea sã facem dovada cã ºtim sã respectãm un contract. Constituþia este contractul nostru, trebuie sã ºtim sã-l respectãm.

Aºadar, data viitoare, îl rog pe primul-ministru sã studieze cu mai multã atenþie Constituþia, iar armata de juriºti pe care o are sã gãseascã soluþia constituþionalã pentru ca o chestiune de formã sã nu umbreascã în nici un fel chestiunea de fond.

Vã mulþumesc.

Permiteþi-mi sã-i dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi sentatori,

Sunt surprins cã liderul Partidului Naþional Liberal, într-o ºedinþã care are o semnificaþie cu totul aparte pentru þarã, pentru viitorul þãrii, încearcã, cu o chestiune de procedurã, sã blocheze dezbaterile.

## **Domnul Valeriu Stoica**

**:**

Nu a fost nici o clipã vorba de aºa ceva!

Vreau sã vã spun cã aþi încercat sã rãpiþi din timpul care trebuia sã fie consacrat dezbaterilor acestei declaraþii!

Domnule deputat Valeriu Stoica, vã rog sã citiþi ºi art. 101 din Constituþie...

Nu a ajuns pânã acolo!

...care spune foarte clar: ”Guvernul, potrivit Programului sãu de guvernare acceptat de ParlamentÒ Ð ceea ce s-a întâmplat pe 28 decembrie 2000 Ð ”asigurã realizarea politicii interne ºi externe a þãrii.Ò Deci este sarcina Guvernului în problemele de politicã externã. Iar în Programul de guvernare, acceptat prin votul Parlamentului, o secþiune distinctã este cea referitoare la aderarea României la NATO.

În al doilea rând, în legãturã cu art. 106, sunt surprins cã daþi o astfel de interpretare. În momentul în care se spune cã ”primul-ministru prezintã Camerei Deputaþilor sau Senatului rapoarte ºi declaraþii cu privire la politica GuvernuluiÒ, cei care cunoaºteþi activitatea parlamentarã ºtiþi cã nu înseamnã cã nu se pot reuni cele douã Camere ca sã asculte o declaraþie pe o astfel de problemã.

În fine, vreau sã vã reamintesc cã Birourile permanente ale celor douã Camere au hotãrât ca, în urma dezbaterii acestei declaraþii, Parlamentul sã adopte un mesaj cãtre cele 19 state membre ale NATO pentru a sprijini în efortul sãu România. Punctul 22 al art. 1 din Regulamentul ºedinþelor comune spune acest lucru: ”Camera Deputaþilor ºi Senatul se întrunesc în ºedinþã comunã pentru adoptarea unor declaraþii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politicÒ, ceea ce urmeazã sã se facã dupã prezentarea de cãtre primul-ministru a Declaraþiei cu privire la aderarea la NATO.

Consider cã, în felul acesta, plenul celor douã Camere poate sã-ºi înceapã, domnule preºedinte, discuþiile, iar problemele formale de procedurã pe care le invocã domnul deputat Valeriu Stoica sã le considerãm ca neavenite. ( _Aplauze ale parlamentarilor din majoritate._ )

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, am impresia cã nu cunoaºteþi procedura. În primul rând, nu v-am invitat la microfon ºi nu v-am dat cuvântul, vã rog foarte mult. O sã vã dau cuvântul, dar s-a înscris altcineva înaintea dumneavoastrã, deci aºteptaþi.

Are cuvântul domnul deputat Bolcaº Augustin.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Cred cã, de data aceasta, avem de învãþat. Avem de învãþat ce înseamneazã diferenþa între politicianism, avem de învãþat ce înseamneazã forma fãrã fond în drept.

Este adevãrat ce a susþinut domnul deputat Valeriu Stoica, literele regulamentului pot sã fie interpretate restrictiv ºi în condiþiile în care spiritul lor este permisiv. E o formã fãrã fond. Este o formã fãrã fond pentru cã se urmãreºte blocarea unui discurs politic, independent din partea cui ar veni: a domnului prim-ministru Adrian Nãstase sau a colegului nostru, domnul deputat Adrian Nãstase, care are de informat Ð sper, cu tot respectul cuvenit Camerelor reunite ale Parlamentului României Ð ceea ce trebuie sã întreprindem într-un moment de mare importanþã pentru þarã.

S-a spus de multe ori cã Partidul România Mare s-ar opune aderãrii þãrii noastre la structurile europene ºi integrarea sa în NATO. S-a spus de multe ori cã am paralizat sau am acþionat împotriva acestei aderãri. ªi aceasta este o formã fãrã fond, pentru cã fondul este prezenþa noastrã aici. Dorim sã ascultãm, sã contribuim ºi sã facem ceea ce este mai bine pentru România.

Nu existã impediment procedural care sã nu permitã celor douã Camere sã accepte prin consens sau prin vot sã audieze un discurs care intereseazã la ora actualã destinul României. Nu este nici un impediment ca acest discurs sã fie, poate, apreciat, poate, criticat, dar, în primul rând, fãcut constructiv, pentru scopul urmãrit. Sub aceste auspicii, vã rog sã primiþi participarea noastrã la aceste dezbateri.

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Stoica. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## **Domnul Valeriu Stoica:**

Domnule preºedinte...

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am impresia cã nu este înþeleasã o chestiune elementarã! Nu am cerut sã blocãm aceastã discuþie de astãzi, dacã o ceream, aceastã chestiune, ceream sã fie supusã la vot. Credem însã, cu toatã tãria, cã dacã dorim sã fim credibili trebuie sã respectãm Constituþia þãrii.

Fãrã îndoialã cã ne putem aduna într-o ºedinþã particularã sã discutãm orice ºi sã ascultãm orice, dar, dacã dorim ca dezbaterea noastrã sã aibã credibilitate în faþa naþiunii ºi mai ales în faþa organismelor internaþionale, ea trebuie sã fie fãcutã, într-adevãr, cu respectarea strictã a prevederilor constituþionale.

Ca urmare, am toatã convingerea cã, pânã la urmã, astãzi este important sã arãtãm care este voinþa noastrã. E adevãrat cã partidul de guvernãmânt trebuie sã arate încã o datã acest lucru, pentru cã nu a fãcut-o întotdeauna.

În ce priveºte Partidul Naþional Liberal, nu existã nici o urmã de îndoialã cã în aceastã privinþã avem o poziþie consecventã. Ca urmare, ceea ce dorim noi este doar faptul sã atragem atenþia asupra unei chestiuni de corectitudine.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Aþi ascultat diferite puncte de vedere legate de acest subiect. Vreau sã precizez cã este o hotãrâre luatã în unanimitate de cele douã Birouri permanente, la solicitarea primului-ministru, a Guvernului, pe de o parte, ºi, pe de altã parte, la solicitarea celor douã Camere.

Permiteþi-mi sã supun la vot ordinea de zi pentru ºedinþa noastrã comunã de astãzi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc foarte mult.

Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate, ordinea de zi a fost votatã.

Trecem la primul punct al ordinii de zi: Declaraþia cu privire la politica Guvernului pentru pregãtirea aderãrii României la Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord.

Permiteþi-mi sã-i dau cuvântul primului-ministru al României, domnului Adrian Nãstase.

Domnule prim-ministru, aveþi cuvântul!

## **Domnul Adrian Nãstase** Ñ _prim-ministru al Guvernului României_ **:**

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori, Stimaþi invitaþi,

Vã mulþumesc pentru posibilitatea pe care mi-aþi acordat-o ca, în aceastã ºedinþã comunã a celor douã Camere, sã prezint, în conformitate cu prevederile constituþionale, Declaraþia cu privire la politica Guvernului pentru pregãtirea aderãrii României la Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord.

Vã mulþumesc pentru aceastã posibilitate, cu atât mai mult cu cât dezbaterea de procedurã de la începutul acestei ºedinþe comune a arãtat cã, din pãcate, ºi acest subiect poate sã intre în câmpul de dezbatere contradictoriu al partidelor reprezentate în Parlament.

Vreau sã mulþumesc în mod deosebit Partidului Naþional Liberal, care mi-a sugerat aceastã posibilitate, de a veni în faþa Parlamentului pentru a prezenta o informare în legãturã cu aceastã temã, deºi dânºii se pare cã nu au ºtiut, pânã la urmã, pe cine doreau sã invite: primul-ministru sau preºedintele þãrii.

Totuºi, am considerat cã este important ca Guvernul, în urma dezbaterii pe care a avut-o ºi în urma aprobãrii unui plan de acþiuni, care a fost difuzat, în urma dezbaterii acestui plan de acþiuni în cadrul Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, în aceste condiþii, deci, urmeazã sã vã prezint, inclusiv cu mandatul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, acest plan de acþiuni ºi o declaraþie referitoare la acþiunile prioritare legate de integrarea României în NATO.

Vreau sã subliniez cã, din punctul meu de vedere, cel puþin, textul Constituþiei, în art. 106, este foarte clar, dincolo de unele aspecte care au fost prezentate aici ºi care, în mod evident, nu pot fi susþinute, în ceea ce priveºte relaþia dintre Guvern ºi Parlament, cu atât mai mult cu cât, practic, Guvernul vine, de data aceasta, în faþa Parlamentului pentru a prezenta o informare în legãturã cu un domeniu de activitate constituþional. De aceea, vreau sã vã încredinþez cã dorinþa noastrã de a veni în plenul celor douã Camere este determinatã de ceea ce partidele politice au convenit în urmã cu mai multe luni, atunci când am convenit cã acest obiectiv este esenþial pentru toate partidele politice, pentru societata româneascã ºi, indiferent de poziþiile noastre ideologice, am convenit sã sprijinim acest obiectiv.

Stimaþi colegi,

Vã rog sã pãstraþi liniºtea în salã, cred cã subiectul este atât de important încât meritã atenþia noastrã. Vã ascultãm, domnule prim-ministru.

## **Domnul Adrian Nãstase:**

Regiunea balcanicã este cunoscutã prin problemele pe care le ridicã în materie de securitate ºi stabilitate. Menþinerea unui climat intern stabil, dominat de pace socialã ºi toleranþã interetnicã, reprezintã un argument incontestabil al României.

Intrarea noastrã în Alianþã va constitui, aºadar, un demers de integrare în civilizaþia bazatã pe valorile euroatlatince. Noi aparþinem geografic Europei de SudEst, dar am construit cu succes o culturã a toleranþei specificã Occidentului. Vom avea dificila, dar totodatã onorabila responsabilitate de a aduce aceastã culturã în Europa de Sud-Est, de a genera în jurul nostru pace ºi stabilitate regionalã.

Argumentele geostratetice nu sunt însã suficiente pentru aderarea la NATO. România trebuie sã demonstreze cã este un sistem democratic stabil, cu o evoluþie predictibilã ºi ireversibilã. Trebuie sã dovedeascã maturitatea ºi atingerea unui grad superior de pregãtire pentru a-ºi putea asuma participarea la misiunile NATO.

Programul Membership Action Plan (MAP), care se aflã acum la al treilea ciclu anual, ne-a permis sã ne structurãm concret, împreunã cu reprezentanþii NATO, procesul de pregãtire pentru aderare. La 16 aprilie, la Bruxelles, va avea loc Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic cu România, ultima reuniune de acest fel înaintea Summit-ului de la Praga. Rezultatele ei vor conta semnificativ în dezbaterile finale, care vor avea loc în perioada urmãtoare în capitalele þãrilor alitate.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Planul de acþiune discutat ºi aprobat de Guvern ºi de Consiliul Superior de Apãrare a Þãrii este în deplinã concordanþã cu obiectivele planului anual de aderare la NATO. El prevede mãsuri în vederea soluþionãrii aspectelor încã nerezolvate. Dorim ca prin realizarea mãsurilor stabilite în termenele prevãzute în plan progresele sã fie vizibile pânã la momentele decisive pentru evaluarea candidaturii noastre: Reuniunea ministerialã a NATO de la Reykjav’k, din mai, ºi Summit-ul NATO de la Praga.

Programul de acþiuni prioritare pentru pregãtirea aderãrii României la NATO cuprinde ºapte capitole ºi va fi monitorizat zilnic ºi sãptãmânal cu douã repere calendaristice de interes: lunile mai ºi septembrie. Acþiunile stabilite sunt concretizate pe termen scurt ºi mediu, fiind prevãzute clar responsabilitãþile la nivelul fiecãrui minister sau instituþie centralã.

Vã mulþumim, domnule prim-ministru. Stimaþi colegi,

Vã propun sã ascultãm ºi proiectul mesajului, pe care-l va prezenta domnul deputat Radu Podgoreanu, în numele Comisiilor de politicã externã din cele douã Camere, precum ºi ale Comisiilor de apãrare. Poftiþi, domnule Podgoreanu!

## **Domnul Radu Podgoreanu:**

Mesajul Parlamentului României privind aderarea României la NATO, adresat Parlamentelor þãrilor membre NATO

Parlamentul României, întrunit astãzi, 10 aprilie, în ºedinþã comunã a Senatului ºi Camerei Deputaþilor, a dezbãtut Declaraþia cu privire la politica Guvernului pentru pregãtirea aderãrii României la Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord, prezentatã de primul-ministru Adrian Nãstase, precum ºi Programul de acþiuni prioritare privind pregãtirea aderãrii la NATO.

Partidele politice îºi exprimã, în acest context, sprijinul pentru accelerarea reformelor necesare în vederea atingerii pânã la Summit-ul NATO de la Praga a criteriilor de performanþã necesare integrãrii. Acest larg consens politic reflectã sprijinul populaþiei, în proporþie covârºitoare, pentru efortul de integrare europeanã ºi euroatlanticã a României.

Recentele evaluãri pe care reprezentanþii þãrilor partenere din NATO le-au fãcut cu privire la nivelul de pregãtire al þãrii noastre pentru aderare au consemnat progresele înregistrate, continuitatea eforturilor pentru consolidarea candidaturii României.

Aºa cum reiese ºi din Declaraþia politicã, dar ºi din evaluãrile ultimului ciclu MERK, România a fãcut progrese remarcabile în domeniul reformei militare, prin îmbunãtãþirea planificãrii ºi o mai bunã corelare a resurselor cu obiectivele. De asemenea, a accelerat reforma economicã ºi socialã.

Clasa politicã apreciazã combaterea corupþiei, a traficului de fiinþe umane, protecþia informaþiilor secrete, respectarea drepturilor copilului ºi ale minoritãþilor ca fiind obiective esenþiale pentru consolidarea democraþiei ºi statului de drept în România.

Partidele parlamentare sprijinã politic consolidarea pregãtirii pentru atingerea obiectivelor de integrare în NATO, reunindu-ºi eforturile, pe baza aspiraþiei noastre fireºti, spre o societate construitã pe sistemul de norme ºi valori comune þãrilor din spaþiul euroatlantic, ºi confirmã, prin acþiunile lor, angajamentul ireversibil al României pe calea integrãrii europene ºi euroatlantice.

Parlamentul îºi exprimã acordul faþã de Planul de acþiuni prioritare adoptat de Guvern ºi cere Executivului sã urgenteze aplicarea acestora în practicã, astfel încât, înaintea Summit-ului de la Praga, România sã îndeplineascã cerinþele Alianþei ºi sã facã dovada cã procesul de reforme va continua ºi dupã admiterea României în Alianþã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Înainte de a trece la dezbateri, vã informez cã în ºedinþa Birourilor permanente reunite s-a stabilit ca luãrile de cuvânt sã se limiteze la 10 minute din partea grupurilor parlamentare din Senat ºi Camera Deputaþilor. În consecinþã, permiteþi-mi sã trecem la dezbateri.

Dau cuvântul, din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat ºi Umanist, domnului deputat Viorel Hrebenciuc.

Domnule prim-ministru, Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi, Stimaþi invitaþi,

În istoria fiecãrui stat, au existat momente ºi acþiuni decisive pentru evoluþia ulterioarã.

În momentul de faþã, sunteþi de acord cu mine, integrarea în organismele euroatlantice reprezintã pentru România un obiectiv fundamental, iar rolul nostru, al clasei politice, este acela de a fructifica oportunitãþile care ni se oferã în anul 2002. Cred cã anul 2002 pentru România este anul astral, comparabil ca încãrcãturã emoþionalã, ca încãrcãturã istoricã, cu anul 1918, când nu numai cã s-a îndeplinit idealul de veacuri al poporului român, al unitãþii naþionale, dar a început ºi procesul de racordare a României, cu statut de partener real, la valorile, la sistemul de valori europene.

În acest context, þin sã declar, în numele grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat, cã problemele integrãrii României în structurile euroatlantice nu au culoare politicã ºi repet acest lucru pentru stimaþii noºtri colegi din opoziþie: problemele integrãrii României în NATO nu au culoare politicã. Mai mult, cred cã sunteþi de acord cu mine cã toþi cei care reprezentãm partidele parlamentare aici, întreaga clasã politicã, avem mandatul poporului român pentru înfãptuirea obiectivului fundamental al anului 2002: integrarea în NATO. De aceea, Grupul parlamentar Social-Democrat ºi Umanist salutã Declaraþia cu privire la politica Guvernului pentru pregãtirea aderãrii României la Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord ºi apreciazã cã este un gest de maximã responsabilitate, un gest cu semnificaþii majore în procesul de integrare a þãrii noastre în structurile euroatlantice.

Aceastã declaraþie pe care am audiat-o cu toþii reflectã totodatã hotãrârea de a face eforturi suplimentare pentru îndeplinirea tuturor criteriilor politice, economice ºi sociale necesare în procesul integrãrii. Acest efort nu este ºi nu poate fi doar al Executivului, este un efort al întregii societãþi ºi trebuie sã-ºi gãseascã exprimarea în legile adoptate de cãtre noi în Parlament.

Este evident cã de la preluarea mandatului de cãtre Guvernul P.S.D., au avut loc progrese notabile în reforma ºi restructurarea economicã, în reforma instituþiilor statului, progrese recunoscute ca atare de organismele internaþionale ºi de statele democratice.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare România Mare, are cuvântul domnul deputat Marcu Tudor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru, Stimaþi colegi,

Partidul România Mare a respectat ºi respectã în continuare toate declaraþiile ºi angajamentele pe care ºi le-a asumat în privinþa intenþiilor noastre de aderare a României în structura NATO ºi vom folosi toate pârghiile interne ºi externe la care avem acces pentru a contribui la procesul de aderare. De la bun început, Partidul România Mare a înþeles cã în actuala conjuncturã istoricã în care se aflã România singura soluþie viabilã în destinul ei istoric este în prezent aderarea la Organizaþia

Tratatului Atlanticului de Nord la 53 de ani de la înfiinþarea acesteia.

În aceste condiþii, partidul, organismele ºi membrii lui s-au manifestat public ºi constant, semnând ºi susþinând toate documentele necesare, începând chiar cu primul dintre ele, cel de la Snagov din iunie 1995, semnat de 13 partide, document întocmit în mare mãsurã chiar de cãtre preºedintele Partidului România Mare, senatorul Corneliu Vadim Tudor.

Punctele de vedere cuprinse în documentele pe care le-am semnat au fost susþinute ºi mediatizate în toate împrejurãrile posibile atât pe plan intern, cât ºi internaþional. Mai mult decât atât, în politica permanent promovatã, Partidul România Mare a sprijinit toate iniþiativele de naturã a facilita aderarea noastrã la Pactul Atlanticului de Nord.

În plan legislativ, nu numai cã nu am blocat demersurile iniþiate de guvernele care s-au perindat pânã în prezent la conducerea þãrii, cum au fãcut-o într-o formã sau alta alte partide, dar am ºi contribuit prin introducerea ºi susþinerea unor amendamente eficiente la elaborarea unor legi strict necesare, impuse de cerinþele aderãrii. În acest sens aº enunþa: Legea privind protecþia informaþiilor clasificate, Legea privind organizarea armatei, hotãrârile Parlamentului privind strategia de securitate naþionalã a României ºi organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii naþionale de securitate etc. Ne-am alãturat eforturile de combatere a terorismului internaþional, punând în dezbatere toate problemele legate de acest aspect, cu riscul de a fi interpretat tendenþios de cãtre unele persoane rãu-voitoare.

Stimate coleg, vã rog foarte mult sã nu abuzaþi, aþi depãºit timpul cu mult.

Vã mulþumesc frumos, am terminat. Îmi pare bine cã nu l-aþi întrerupt ºi pe antevorbitorul meu care a vorbit dublu decât vorbesc eu acum, fiindu-ne asigurat exact acelaºi timp de discuþii.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

S-a încadrat în timp. Vã rog sã încheiaþi.

**Domnul Ion Solcanu**

**:**

Hai, cã baþi câmpii!

Vã mulþumesc. Termin imediat. Am monitorizat eu ºi ºtiþi bine cã vorbesc exact.

În privinþa celorlalte 4 capitole, privind securizarea informaþiilor, combaterea traficului cu fiinþe umane ºi drepturile copilului, am susþinut, publicat ºi iniþiat multe acþiuni ºi proiecte de legi pe care ºi în viitor ne vom implica sã le valorificãm pentru atingerea scopului final.

Partidul România Mare considerã cã trebuie luate mãsuri împotriva organizaþiilor cu caracter fascist, rasist, xenofob, dar apreciazã cã recenta ordonanþã de urgenþã nu rezolvã constituþional aceastã problemã, întrucât aduce modificãri unei legi organice, Codul penal, ceea ce contravine Constituþiei României. De altfel, nici în ordonanþã nu se definesc clar aceste noþiuni, provocând derutã în rândul populaþiei ºi dând posibilitatea unor interpretãri abuzive în scopul îndeplinirii unor considerente politice sau rezolvãrii unor rivalitãþi politice.

Aceste proiecte de legi trebuiau discutate ºi trecute prin Parlament, ele fiind de mare importanþã actualã ºi cu mare impact la public. Tocmai de aceea existã Parlamentul României, pentru rezolvarea unor asemenea probleme cu caracter social, care nu pot fi abordate unilateral, adeseori fiind rezolvate în scop partinic de cãtre un guvern trecãtor.

Partidul România Mare se va implica cu hotãrâre...

Stimate coleg, vã rog foarte mult!

## **Domnul Marcu Tudor:**

Am terminat, este ultima frazã.

ɺi animat de cele mai bune intenþii în activitãþile diplomatice în context NATO, în anul 2002, la care, prin structurile sale de partid ºi parlamentare, va lua parte ºi îºi va aduce contribuþia împreunã cu celelalte forþe politice responsabile la buna desfãºurare ºi îndeplinire a lor.

În concluzie, luând act de declaraþia Guvernului, prezentatã de primul-ministru, domnul Adrian Nãstase, care, principial, corespunde politicii Partidului România Mare privind aderarea la structurile NATO, înþelegem ca, prin observaþiile fãcute, sã sprijinim orice efort în sensul aderãrii, contribuind ºi prin aceasta la succesul consolidãrii iniþiativei României la Summit-ul NATO de la Praga.

Ne dorim cu toþii mult succes.

Vã mulþumesc pentru atenþie ºi înþelegere!

Vã mulþumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat, are cuvântul domnul deputat Onisei Ioan.

Astãzi, intempensiv ºi grãbit, Guvernul Nãstase vine sã prezinte în faþa Parlamentului acþiunile prioritare pentru pregãtirea aderãrii României la NATO. O face fãrã sã fi consultat înaintea acestei dezbateri partidele politice parlamentare ºi, cu atât mai puþin, societatea civilã. O face ca ºi când includerea României în Alianþa Nord-Atlanticã nu ar fi o aspiraþie ºi o speranþã a marii majoritãþi a românilor, cãreia partidele politice democratice i-au dat glas, temei ºi imbold, ci ca ºi cum aceastã dorinþã puternicã s-ar legitima doar din clarviziunea unei puteri atotcãlãuzitoare. Trufie deºartã, gest politic semnificativ al unei guvernãri plinã numai de ea însãºi, ignorând încã o datã prevederile Constituþiei despre a cãrei revizuire pânã mai ieri premierul Adrian Nãstase avea pãreri suspect de personale, Executivul, interpretând legea supremã dupã cum îi convine, ne prezintã un plan de acþiune fãrã sã-ºi angajeze rãspunderea în faþa Parlamentului ºi dacã pe noi, cei din opoziþie, nu ne mai mirã nimic, acest lucru ar trebui însã sã dea de gândit senatorilor ºi deputaþilor P.S.D., transformaþi în figuranþi ai neobositei joacã cu imaginea a celor care îi conduc pe linie de partid ºi de stat.

Noi, cei din Partidul Democrat, o spunem ºi acum rãspicat: aceste jocuri de imagine, ca ºi cele de cuvinte despre o posibilã demisie nu ne conving. Nu cu retoricã, nu cu figuri de stil se conduce o þarã.

Doamnelor ºi domnilor,

Noi, cei din Partidul Democrat, suntem primii care ne-am pronunþat pentru aderarea þãrii la NATO, am fãcut-o cu convingere ºi curaj încã de pe vremea când unii mai suspinau dupã Pactul de la Varºovia. Am fãcuto constant ºi susþinem ºi acum, cu toatã fermitatea, aspiraþia poporului nostru de a vedea România membrã a Alianþei Nord-Atlantice. Am spus-o în repetate rânduri ºi cu dese prilejuri, o spunem ºi acum. Nu este drept ca din cauza unei puteri corupte sã sufere milioane de români, este pãcat de Dumnezeu ca o speranþã sã fie curmatã de nesãbuinþa câtorva mii care ºi-au dorit puterea pentru a o gestiona numai ºi numai pentru ei, pentru cã, doamnelor ºi domnilor, securitatea statului se întemeiazã ºi se sprijinã mai întâi de toate pe siguranþa ºi bunãstarea cetãþeanului.

L-aþi luat voi 4 ani!

## **Domnul Ioan Onisei:**

Creºte dramatic sãrãcia. Bãtrânilor nu le ajunge pensia pentru pâine ºi medicamente.

Strânºi laolaltã, dupã truda de peste zi, cei care mai au norocul unui loc de muncã, bãrbatul ºi femeia vorbesc ferit, sã nu-i audã copiii, despre povara impozitelor ºi taxelor, a cheltuielilor de întreþinere, ei nu mai au nici banii necesari pentru lapte ºi pâine...

...necum sã-ºi þinã copiii prin ºcoli, sã-i dea sã înveþe o meserie, mãcar acolo unde încã mai existã ºcoli ºi mai existã dascãli.

Priviþi în faþã, domnilor guvernanþi, realitatea guvernãrii dumneavoastrã! Sãrãcia ºi corupþia s-au prãvãlit peste grumazul poporului român. Pentru el, pentru milioane de cetãþeni români, NATO este o speranþã nu numai de pace, ci ºi de mai bine, de lege ºi dreptate socialã. Corupþia endemicã se cronicizeazã. Concetãþenii noºtri nu mai au nici o încredere în stat, ei vãd cum puterea furã cu acte în regulã.

Dacã sunteþi responsabili, domnilor guvernanþi, daþi nu numai legi, daþi ºi independenþa ºi curajul celor ce trebuie sã le aplice. Daþi românilor credinþa cã cel ce încalcã legea, demnitarul sau omul de pe stradã, va rãspunde egal în faþa legii. Veniþi aici, în Parlament, domnule prim-ministru, ºi anunþaþi demisia sau demiterea acelor demnitari ce sunt corupþi. Dovediþi astfel cã luptaþi cu corupþia, iar adversarii politici aveþi curajul sã îi confruntaþi.

NATO înseamnã ºi mai multã ºi mai adevãratã democraþie, receptarea ºi încurajarea pluralismului politic, a deosebirilor politice, ideologice, culturale. NATO mai înseamnã ºi justiþie liberã, ºi presã liberã, nu justiþie aservitã politic ºi presã manipulatã economic; mai multã reformã ºi mult mai puþinã corupþie ºi, prin acesta, dreptatea ºi prosperitatea sunt valorile dorite de concetãþenii noºtri atunci când doresc NATO.

Iatã de ce, domnule prim-ministru ºi stimat auditoriu, Partidul Democrat susþine aderarea României la NATO, cu prilejul Summit-ului de la Praga.

Ca social-democraþi, vrem pentru concetãþenii noºtri consacrarea acelor valori împãrtãºite de lumea civilizatã, prin care în România sã triumfe libertatea, dreptatea ºi solidaritatea socialã.

Prin NATO, România are ºansa istoricã de a se reîntoarce la ea însãºi, de a se regãsi pe sine, iar noi, Partidul Democrat, nu vom îngãdui puterii sã compromitã aceastã ºansã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Naþional Liberal, are cuvântul domnul deputat Valeriu Stoica.

Vã rog sã pãstraþi liniºtea! Domnule deputat, aveþi cuvântul.

## **Domnul Valeriu Stoica:**

Domnilor preºedinþi,

Am impresia cã este o ºerpãrie în salã ºi cred cã este în grupul dumneavoastrã.

ªi, dacã distinºii mei colegi parlamentari doresc sã vorbeascã despre un defect de dicþie pe care-l am ºi-l recunosc ºi este ºarmul meu, s-o facã la tribunã ºi o sã mã bucure sã-i învãþ cum se sâsâie.

## Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Am ascultat astãzi Declaraþia ºi Programul de acþiuni politice privind mãsurile de aderare la NATO, prezentate de premierul Adrian Nãstase.

Aceastã Declaraþie politicã trebuia sã fie ceva mai mult decât o simplã apariþie mediaticã, având în vedere cã aderarea la NATO este o problemã de interes naþional, de care depinde viitorul României.

Ea trebuia sã fie dovada clarã cã partidul de guvernãmânt împãrtãºeºte cu adevãrat valorile ºi principiile care stau la baza Alianþei Nord-Atlantice.

Conþinutul documentului prezentat astãzi în faþa Parlamentului relevã tendinþa premierului ºi a Partidului Social Democrat de a transforma acest gest, politic ca semnificaþie, într-un spectacol cu un singur actor Ð partidul de guvernãmânt.

Decizia P.S.D. de a redacta de o manierã unilateralã un plan de mãsuri în vederea aderãrii la NATO dovedeºte faptul cã preocuparea principalã a partidului de guvernãmânt este de a monopoliza previzibilul succes de la Praga, ca ºi cum realizãrile politice ale României s-ar datora exclusiv actualului Guvern.

Redactarea unui proiect comun, prin consultarea tuturor partidelor parlamentare, ar fi fost nu atât o chestiune de onestitate faþã de acestea, cât o obligaþie faþã de cetãþenii României, impusã de normele democratice.

Poziþia Guvernului în probleme importante pentru viitorul României trebuie sã reflecte, în egalã mãsurã, atât viziunea partidelor ce au reprezentanþi aleºi în Parlament de cãtre cetãþenii României, cât ºi a întregii societãþi civile.

Astfel, Partidul Naþional Liberal considerã cã iniþierea unor consultãri pe marginea acestui subiect nu este numai un imperativ moral de care ar fi trebuit sã þinã cont reprezentanþii P.S.D., ci ºi o regulã elementarã a democraþiei. Iatã cum, la numai câteva zile dupã declaraþiile stranii ale preºedintelui Ion Iliescu, prin care se amendau în termeni duri cerinþele ºi standardele organismelor internaþionale, Guvernul României supune astãzi, prin vocea premierului, spre dezbatere în Parlament un document în care se reflectã o viziune unilateralã, ce nu reprezintã rezultatul unor consultãri cu partidele politice sau societatea civilã.

Vã mulþumesc.

În plus, nu ºtim de ce primul-ministru vorbeºte de o creºtere economicã de 5,3%, iar în Proiectul de Recomandare ce urmeazã a fi adoptat la Bruxelles în ºedinþa din 15Ð16 aprilie a Comitetului Parlamentar Reunit al Uniunii Europene ºi al României se precizeazã cã în anul 2000 România a avut o creºtere de doar 4,9%. Ce mai conteazã niºte zecimale? Numai rãu-voitorii ar putea aprecia cã cifrele sunt vãzute în mod diferit pe de o parte de primul-ministru ºi pe de altã parte de ministrul integrãrii ºi negociatorul-ºef ce vor fi prezenþi la aceastã reuniune în 15Ð16 aprilie la Bruxelles. Libertatea economicã ºi tratamentul egal al agenþilor economici au rãmas în ultimul timp la stadiul de principii, fãrã nici un corespondent în realitãþile cotidiene.

Astfel, capitolul referitor la reforma economicã nu pomeneºte despre discriminarea pe care o genereazã tehnica reeºalonãrilor între agenþii economici, despre trãdarea intereselor cetãþenilor prin direcþionarea banilor înspre întreprinderile cu pierderi sau despre dispariþia fãrã urmã a creºterii economice în umbra RAFO ºi SNTR.

De aceea, ne întrebãm ºi acum dacã nu ar fi fost momentul ca Guvernul sã prezinte în faþa Parlamentului un plan de acþiuni prioritare pentru rezolvarea unei dileme fundamentale. Care este traiectoria beneficiilor obþinute în urma creºterii economice? Probabil cã vom gãsi rãspunsul în curtea întreprinderilor protejate de Guvern ºi care au beneficiat de multiple subvenþii, credite, reeºalonãri ºi scutiri.

Citind cu atenþie capitolul dedicat corupþiei, problemã ce macinã în profunzime societatea româneascã, observãm cã documentul preia cu minuþiozitate propuneri liberale privind conflictul de interese, finanþarea partidelor politice ºi reforma în justiþie.

Este însã regretabil cã, deºi P.S.D. a promis cã va face amendamente la propunerea noastrã legislativã privind finanþarea partidelor politice ºi a campaniilor electorale, în programul prezentat astãzi de primul-ministru se precizeazã cã ministerele de resort vor elabora un proiect de lege cu acelaºi obiect, cu termen în luna octombrie. De ce sã rezolvãm o problemã mai devreme, când putem s-o rezolvãm mai târziu?

Permiteþi-mi, pentru un minut, sã dau cuvântul domnului preºedinte Valer Dorneanu.

## Stimaþi colegi,

Întrucât din partea mai multor ºefi ai grupurilor parlamentare am primit sesizãri cã s-ar dori o micã îmbunãtãþire asupra mesajului ºi cum acelaºi lucru a rezultat ºi din unele intervenþii ale dumneavoastrã, aº ruga ºefii grupurilor parlamentare sã avem o scurtã consultare, timp în care dumneavoastrã veþi continua dezbaterile.

Dacã sunteþi de acord cu aceasta? Bun. Vã mulþumesc foarte mult.

De acord? Vã mulþumesc foarte mult.

Deci rog liderii grupurilor parlamentare sã se retragã în biroul domnului preºedinte Valer Dorneanu, în contextul în care aveþi o serie de propuneri ºi sã punem de acord textul final al mesajului.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea grupurilor parlamentare ale Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, domnului senator Mark— BŽla.

## **Domnul Mark— BŽla:**

Domnilor preºedinþi, Domnule prim-ministru,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

În anii precedenþi s-au fãcut foarte multe declaraþii de sprijin pentru aderarea României la NATO, din partea tuturor formaþiunilor politice din Parlament.

Dacã am reciti aceste declaraþii, am putea constata cã nimeni nu a contestat interesul major al societãþii româneºti de a se afla în interiorul acestei structuri euroatlantice.

Sondajele de opinie au arãtat cã la noi procentajul celor care opteazã pentru intrarea în NATO este mult mai mare decât în majoritatea þãrilor din aceastã parte a Europei.

Deci nu de declaraþii de intenþie am dus lipsã, ci de proiecte concrete, prin care þara noastrã sã rãspundã la cerinþele politice, economice ºi militare ale NATO.

Noi am afirmat de la început cã este falsã ºi periculoasã ideea conform cãreia, dacã Occidentul are nevoie de noi din considerente strategice, atunci ºi aºa vom fi invitaþi, iar, dacã nu este nevoie de România, atunci degeaba vom face eforturi pentru aderare. Nu este aºa. Vom avea ºanse dacã vom impune mãsuri de reformã în continuare ºi, de aceea, este extrem de importantã realizarea Planului de acþiuni prioritare, întocmit de Guvernul României.

Aº vrea sã vã atrag atenþia asupra cuvintelor-cheie ale acestui proces de integrare: stabilitatea ºi securitatea.

NATO ne oferã securitate faþã de ameninþãrile unei lumi de dupã 11 septembrie 2001, dar ni se cere, în schimb, stabilitate.

Uniunea Democratã Maghiarã din România ºi-a oferit contribuþia la crearea stabilitãþii politice, economice, sociale ºi interetnice din România ºi sunt convins cã în ultimii ani am fãcut un progres real în aceste domenii. De fapt, nu este în interesul NATO, ci în interesul României trebuie sã realizãm aceste elemente de stabilitate. Iar atunci când mã refer la interesele României, mã gândesc ºi la interesele maghiarilor din România. Sunt conºtient cã va trebui sã treacã foarte mult timp pânã ce interesele majoritãþii ºi cele ale minoritãþii vor coincide în totalitate. Dar deja în acest moment avem o serie de prioritãþi care ne sunt comune. De fapt, toate dezideratele majore ale momentului ne sunt comune.

## Stimaþi colegi,

Ultimul vorbitor din partea Parlamentului, permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor, domnului deputat Sotiris Fotopolos. Aveþi cuvântul.

Domnilor preºedinþi, Domnule premier, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi parlamentari,

În numele Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, de la bun început, doresc sã afirm ferm ºi deplin, în ºedinþa de astãzi a Parlamentului României, voinþa noastrã de a sprijini ºi susþine politicile guvernamentale expuse, în opinia noastrã, cu luciditate ºi curaj în Declaraþia domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Esenþa declaraþiei este pregãtirea pentru aderarea României la structurile NATO ºi, evident, în context, în acþiunile prioritare propuse vizavi de pregãtirea aderãrii României la NATO.

În opinia noastrã, aceastã declaraþie încununeazã de fapt ºi de drept convergenþa politicilor actuale ale Guvernului spre aceastã ºansã de drept, am spune noi, a României de a se integra cu sistemul de norme ºi valori comune þãrilor care fac parte din Alianþã, pentru cã noi suntem convinºi cu toþii cã România aparþine grupului democraþiilor din Alianþã. În opinia Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale, conþinutul declaraþiei ºi luãrile de cuvânt ale colegilor le vedem ºi proiectãm ca o voinþã comunã a tuturor partidelor politice ºi minoritãþilor naþionale prezente în Parlamentul României ºi, ceea ce este extrem de semnificativ, este de fapt o voinþã naþionalã, este de fapt ceea ce am gândit cu toþii imediat dupã decembrie Õ89, este de fapt aceastã perioadã pânã în septembrie ca, în fine, sã aparþinem ºi noi familiilor þãrilor democratice ale Alianþei.

În declaraþia prezentatã de domnul prim-ministru, un loc destul de important revine ºi acþiunilor privind, eu aº zice implicarea în continuare a minoritãþilor naþionale în politicile guvernamentale, pentru cã modelul pe care cu toþii l-am construit pânã în prezent este un model care, probabil, nu se gãseºte în alte democraþii, acest model de relaþii interetnice statuat, legiferat ºi pe care-l trãim cu toþii, acest model al unor convieþuiri paºnice cu majoritatea româneascã. Suntem de acord în principiu ºi în filozofia ºanselor egale considerãm cã declaraþia domnului premier ºi, în general, toate acþiunile cuprinse, ºi mai ales la capitolul minoritãþi naþionale, ne vor crea posibilitate sã avem un portofoliu de acþiuni, cã Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale sã elaboreze o dinamicã de legãturã cu þãrile de unde provin, cã aceastã declaraþie, aceste politici, aceastã Declaraþie a Parlamentului României sã ajungã acolo nedistorsionate, sã ajungã în adevãrata valoare a lor.

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, permiteþi-mi ca, în finalul dezbaterilor noastre, sã dau cuvântul pentru rãspunsuri domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Domnule prim-ministru, aveþi cuvântul.

## **Domnul Adrian Nãstase:**

Domnilor preºedinþi, Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie în primul rând sã vã spun cât de bine mã simt din nou aici, în Parlament, reintrând în atmosfera fierbinte a dezbaterilor parlamentare. Uitasem cã _da_ -ul, afirmaþia, se poate face în aºa de multe feluri. Pentru cã, în esenþã, dacã eu am înþeles corect, toþi cei care au luat cuvântul au sprijinit acþiunea pro NATO.

În esenþã, punctul de vedere putea sã fie exprimat destul de simplu: sprijinim în continuare acþiunile pro NATO. Iar în ceea ce priveºte programul de acþiuni, mai avem urmãtoarele propuneri: revizuirea Constituþiei cu punctul referitor la, sã spunem, prevederile referitoare la integrarea euroatlanticã ºi cea europeanã ºi aºa mai departe. ªi, aºa cum m-am angajat din partea Guvernului, dorim sã includem idei valoroase în programul de acþiuni.

Pe de altã parte, stimaþi colegi, daþi-mi voie sã vã reamintesc câteva momente la care am participat împreunã, reprezentanþii partidelor politice. Poate dumneavoastrã aþi uitat aceste momente, dar eu mã simt dator sã vi le reamintesc. Am semnat împreunã o declaraþie pentru aderarea României la NATO în urmã cu un an de zile, partidele politice. Multe dintre elementele pe care le-am discutat sunt fixate în acea declaraþie. Este adevãrat cã la Partidul Democrat, pe vremea aceea, preºedinte era domnul Petre Roman. Poate o datã cu schimbãrile care au avut loc la P.D. s-au schimbat ºi opþiunile sau orientãrile.

Din acest motiv, vreau, de asemenea, sã vã reamintesc cã au avut loc dezbateri în cadrul forumului de la Snagov, în 31 martie, la care am discutat aceleaºi subiecte, împreunã cu societatea civilã, diverse organizaþii; au fost reprezentate partidele politice, dar ºi numeroase organizaþii neguvernamentale. Atunci a fost adoptatã o declaraþie-apel a participanþilor la forum.

Noi, la nivelul Guvernului, nu am fãcut decât sã operaþionalizãm aceste elemente de decizie politicã ºi sã punem în paginã un program pe care sã-l putem urmãri într-un mod coerent. Sã nu rãmânã doar angajamente globale. ªi, de aceea, am fãcut acest calendar pe care vi l-am prezentat ºi, vã repet, dacã existã idei importante, sugestii importante, le vom lua în considerare.

Eu cred cã este important însã ºi felul în care P.D.-ul a asigurat trecerea de la mormanul de fiare vechi, valorificarea acestui morman, trecerea de la mormanul de fiare vechi la vânzarea fierului vechi într-un mod eficient, ca sã nu se piardã nimic. Eu vreau sã vã rog, stimaþi colegi de la P.D., vedeþi-vã de treburile dumneavoastrã interne, aveþi destule, discutãm împreunã, stimaþi colegi, cum sã eliminãm gradual corupþia din România, ºtim cã asta e o problemã. Dar eu vã rog sã nu vã erijaþi dumneavoastrã în arbitrii ºi avocaþii acestui proces de curãþire în societatea româneascã.

Cred cã este important cu toþii sã lãsãm demagogia deoparte, avem fiecare în curtea noastrã destule probleme. Haideþi sã ni le rezolvãm cu înþelepciune! Dar nu cu aceastã formã de demagogie ºi de populism. Gândiþi-vã ce minister aþi avut dumneavoastrã pe perioada în care P.N.Þ.-ul era la guvernare, ce minister au avut dânºii ºi care sunt ministerele de care v-aþi ocupat dumneavoastrã. Începeþi sã vã uitaþi puþin în urmã sã vã clarificaþi unele probleme ºi discutãm dupã aceea, dacã vreþi, ºi despre corupþie, instituþionalizatã sau nu.

Eu vã rog foarte mult sã fim de acord cã aceasta este una dintre temele pe care trebuie sã le tratãm cu seriozitate, dar haideþi sã înþelegem cã, dacã vom face vânãtoare de vrãjitoare, dacã ne vom urmãri cu toþii creând aceste imagini, vor veni ºi alþii care vor fi bucuroºi sã creeze în societatea româneascã impresia unei societãþi incapabile de autocontrol ºi poate cã au alte tipuri de interese, mai profunde ºi mai mari decât cele pe care noi le putem bãnui în aceste mici jocuri politicianiste.

Cred cã va fi important sã vedem pentru fiecare zonã în parte cum putem sã eliminãm cauzele profunde ale fenomenului respectiv. ªi am convenit cã este important sã realizãm privatizarea într-un mod transparent, pe cât este posibil. Noi am fãcut eforturi în ultima vreme.

De asemenea, achiziþiile publice sã le realizãm cât mai transparent prin mecanismele electronice. Dorim, de asemenea, ca statutul proprietãþii sã fie consolidat. Pentru cã, în felul acesta, tentaþiile de corupþie vor fi mai mici. Reforma administraþiei este importantã. Am pus în paginã o mulþime de mãsuri.

Daþi-mi voie sã vã rãspund acum, dumneavoastrã o sã-mi rãspundeþi într-o conferinþã de presã, probabil, zilele viitoare, dupã obiceiul dumneavoastrã cunoscut. E foarte bine! Asta faceþi! Este un lucru cu care ne-am obiºnuit.

## Stimaþi colegi,

Vreau sã nu introducem în derizoriu aceastã temã. Vreau sã înþelegem cu toþii cã existã niºte obiective importante pentru noi toþi, dincolo de lupta politicã de gherilã sau nu, pe care o dãm în mod obiºnuit.

De aceea, vreau sã salut încã o datã suportul dumneavoastrã total pentru acþiunile pro NATO. Dacã existã diferenþe de abordare, putem sã le tratãm în mãsura în care existã mãsuri, iniþiative, sugestii care sã ne ajute ºi mai mult în ceea ce ne-am propus. Pentru cã nu vreau sã ne bãnuiþi de lipsã de inteligenþã, chiar dacã ne bãnuiþi de alte lucruri. Suntem interesaþi ca lucrurile sã meargã cât mai bine. Dorim ca, prin mãsurile pe care le vom lua, sã mãrim credibilitatea Guvernului ºi, pânã la urmã, Guvernul este principalul actor, ne place sau nu. Acesta care este, cât va fi.

Dar dorim, mãrind aceastã credibilitate cu sprijinul general politic ºi sprijinul societãþii, sã ne prezentãm cât mai bine într-o competiþie care va fi foarte durã ºi unde anumite lucruri vor depinde de noi în plan intern, altele vor depinde de o anumitã conjucturã internaþionalã. Avem datoria, acum, sigur, folosind diverse mijloace care au

fost folosite de-a lungul timpului, de la cãrþile poºtale din 1996ÑÕ97 pânã la altele care au fost utilizate, sã vedem care este cea mai bunã manierã de a ne prezenta.

Cred, totuºi, cã trebuie sã dovedim cã am ieºit din perioada de pubertate politicã ºi cã suntem capabili acum de o atitudine maturã. De aceea, vreau sã vã mulþumesc încã o datã pentru dezbaterile care au avut loc, pentru mesajul central care a reieºit din dezbaterile de astãzi ºi vreau sã vã asigur cã intenþia noastrã, venind în faþa Parlamentului, pornind cu bunã-credinþã de la ceea ce a fost o sesizare a unor reprezentanþi de la P.N.L., a fost de a prezenta, de a informa Parlamentul în legãturã cu ceea ce facem, agenda pe care Guvernul trebuie s-o urmãreascã pe diferite planuri.

De aceea, cred cã era firesc sã facem acest lucru ºi ne-am mobilizat, am încercat sã punem în paginã cât mai bine aceste obiective, iar, pe de altã parte, în ceea ce priveºte calendarul, sigur cã nu noi decidem unele dintre întâlnirile care pot fi realizate.

Vã mulþumesc, domnule prim-ministru. Stimaþi colegi,

Vom relua dupã ce vor veni colegii, liderii de grupuri cu eventuale propuneri de îmbunãtãþire a mesajului parlamentar pe aceastã temã.

Pânã la întoarcerea colegilor noºtri, sã fiþi de acord sã intrãm cu pct. 3, având în vedere cã ºi la modificãrile la Legea 42 propunerile le fac tot liderii de grupuri. Deci, la pct. 3, sã trecem la propunerea Guvernului României privind acordarea cetãþeniei române, cu titlul de ”Cetãþenie de onoareÒ, domnului Ion Miloº.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului ministru Acsinte Gaspar.

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi ºi senatori,

În ºedinþa din 7 martie 2002, Guvernul a hotãrât sã propunã Parlamentului acordarea cetãþeniei române, cu titlu de ”cetãþenie de onoareÒ, domnului Ion Miloº, poet, eseist, traducãtor, promotor al spiritualitãþii româneºti în Suedia.

Domnul Ion Miloº este etnic român, nãscut în Banatul sârbesc, actualmente cetãþean suedez. Activitatea domnului Ion Miloº se remarcã atât prin traducerea de poezie ºi prozã româneascã, cât ºi prin promovarea unor componente ale spiritualitãþii româneºti, cum ar fi: organizarea în Suedia a unor expoziþii de picturã, graficã ºi sculpturã româneascã, precum ºi de turnee ale unor formaþii artistice din România, cooperând în acelaºi timp ºi cu misiunea noastrã diplomaticã din Suedia.

De remarcat este faptul cã în anul 1989, cu ocazia centenarului Eminescu, domnul Ion Miloº a format în Suedia Comitetul Eminescu ºi a susþinut conferinþe despre Mihai Eminescu la universitãþile din Lund, Malmš ºi Stockholm.

În anul 1998, a obþinut premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru antologia de poezie ”La masa tãceriiÒ, cuprinzând lucrãri a 177 de scriitori din întreaga lume. De asemenea, lucrãrile domnului Miloº sunt traduse în mai multe limbi, fiind incluse în manualele ºcolare ºi de liceu din Suedia.

Domnul Ion Miloº este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Suedia, Serbia, Republica Moldova ºi Macedonia.

În conformitate cu prevederile art. 38 din Legea cetãþeniei române nr. 21/1991 Ð ”Cetãþenia românã, cu titlul de _cetãþenie de onoare_ , se poate acorda unor strãini, pentru serviciile deosebite aduse þãrii ºi naþiunii române, la propunerea Guvernului, fãrã nici o altã formalitate de cãtre Parlamentul României.Ò

Faþã de cele prezentate, Guvernul propune acordarea cetãþeniei române, cu titlul de ”cetãþenie de onoareÒ, domnului Ion Miloº, prin adoptarea unei hotãrâri de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului României, în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (2) din Constituþie. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule ministru.

Invit la microfon pe preºedintele Comisiei juridice din Camera Deputaþilor, domnul deputat Ionel Olteanu, pentru a prezenta raportul comisiilor juridice vizavi de aceastã propunere.

Raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validare a Senatului ºi a Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor.

Birourile permanente ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului au decis în ºedinþã comunã sã solicite celor douã comisii juridice elaborarea unui proiect de Hotãrâre a Parlamentului privind acordarea cetãþeniei române, cu titlul de ”cetãþenie de onoareÒ, domnului Ion Miloº, poet, eseist, promotor al spiritualitãþii româneºti în Suedia.

În ºedinþa din 9 aprilie 2002, membrii celor douã comisii juridice au examinat Hotãrârea Guvernului nr. E.117/1/28 martie 2002, prin care se propune acordarea cetãþeniei române, cu titlul de ”cetãþenie de onoareÒ, domnului Ion Miloº pentru servicii deosebite aduse þãrii ºi naþiunii române, prin traducere de poezie ºi de prozã româneascã, precum ºi promovarea unor componente ale spiritualitãþii româneºti în Suedia, precum ºi curriculum vitae al acestuia.

În urma exprimãrii punctelor de vedere, membrii comisiilor juridice au hotãrât, cu unanimitate de voturi, sã propunã plenului celor douã Camere spre dezbatere ºi adoptare proiectul de Hotãrâre a Parlamentului privind acordarea cetãþeniei române, cu titlul de ”cetãþenie de onoareÒ, domnului Ion Miloº, anexat la prezentul raport. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, aveþi în mapa dumneavoastrã ºi proiectul de hotãrâre.

Rog, dezbateri generale. Vã rog sã luaþi cuvântul. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Domnilor preºedinþi, Onoraþi membri ai Guvernului, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sunt deosebit de onorat cã am prilejul sã vorbesc la acest moment cu totul ºi cu totul de excepþie în activitatea noastrã parlamentarã, acela când suntem chemaþi sã oferim recunoaºtere naþionalã uneia dintre marile personalitãþi ale lumii contemporane, un autentic ambasador al culturii ºi spiritualitãþii româneºti, nu numai în Suedia, ci ºi în întreaga Europã.

Domnul Ion Miloº este în sine un monument de culturã ºi literaturã, unul dintre cei mai patrioþi scriitori pe care îi are România cea mare în momentul de faþã. Deºi nãscut în 1930, într-unul din satele Banatului românesc, Domnia sa niciodatã n-a încetat sã se considere cã este ºi cetãþean al patriei sale, România.

Domnul Ion Miloº este, dacã vreþi, unul dintre personalitãþile care, cu consecvenþã, începând din anii 1950, a militat pentru cunoaºterea mai bunã în lume a culturii ºi literaturii poporului român, fãcând traduceri în limba francezã, în limbile croatã, în limba suedezã, bineînþeles, ºi, nu în ultimul rând, în limba francezã din operele celor mai de seamã scriitori ai literaturii române din toate timpurile.

Domnul Ion Miloº este, dupã 1990, prezent în viaþa culturalã a României, neexistând moment de seamã desfãºurat în aceastã perioadã care sã nu se fi bucurat de prezenþa nobilã a distinsului cãrturar, poet, traducãtor ºi publicist.

L-am avut în nenumãrate rânduri ºi oaspete al manifestãrilor organizate la Cluj-Napoca pentru a omagia personalitatea lui Blaga. De altfel, trebuie sã vã precizez faptul cã domnul Ion Miloº este membru încã de la înfiinþare al Societãþii culturale ”Lucian BlagaÒ.

În ultima perioadã, Domnia sa s-a remarcat prin insistenþa cu care doreºte sã promoveze literele româneºti, fãcând traduceri atât din autori clasici, cât ºi din autori contemporani, din acest punct de vedere fiind cel mai consecvent promotor al ideii de mai bunã cunoaºtere ºi autenticã cunoaºtere a literelor româneºti peste hotare.

Iatã de ce consider cã Parlamentul României nu face decât sã dea o recunoaºtere a acestor eforturi admirabile acum, când domnul Ion Miloº a împlinit 72 de ani. Felicit pe cei care au avut ideea de a face o reparaþie faþã de meritele excepþionale ale domnului Ion Miloº, prin acordarea titlului de ”cetãþenie de onoareÒ a României. Mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu.

Stimaþi colegi, aveþi hotãrârea cu un singur articol, articol unic. Daþi-mi voie sã-l citesc: ÇSe acordã domnului Ion Miloº, cetãþean suedez, cetãþenia românã, cu titlul de ”cetãþenie de onoareÒ pentru servicii deosebite aduse þãrii ºi naþiunii române.È

Dacã sunt observaþii la hotãrâre, titlu sau articolul unic? Nu sunt observaþii.

Stimaþi colegi, la punctul 2, grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat ºi Umanist vã propun ca, la Comisia parlamentarã pentru controlul aplicãrii Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri, sã fiþi de acord cu o înlocuire: în locul domnului deputat Vasile Bleotu, cu domnul senator Vasile Duþã.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate de voturi, 387 de voturi pentru, s-a aprobat.

Vã rog sã-mi permiteþi sã revenim la punctul 1 ºi sã dau cuvântul domnului preºedinte al Camerei Deputaþilor, Valer Dorneanu, pentru a ne prezenta ultima formã a mesajului parlamentar.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

”Mesajul Parlamentului României privind aderarea României la NATO adresat parlamentelor þãrilor membre NATO

Parlamentul României întrunit astãzi, 10 aprilie 2002, în ºedinþã comunã a Senatului ºi Camerei Deputaþilor, a dezbãtut Declaraþia cu privire la politica Guvernului pentru pregãtirea aderãrii României la Organizaþia Tratatului Atlanticului de Nord, prezentatã de primul-ministru Adrian Nãstase, precum ºi Programul de acþiuni prioritare privind pregãtirea aderãrii la NATO.

Partidele politice parlamentare îºi exprimã în acest context sprijinul pentru accelerarea reformelor necesare în vederea atingerii, pânã la Summit-ul NATO de la Praga, a criteriilor de performanþã necesare integrãrii. Acest larg consens politic reflectã sprijinul populaþiei în proporþie covârºitoare pentru efortul de integrare europeanã ºi euroatlanticã a României.

Recentele evaluãri pe care reprezentanþii þãrilor membre ale NATO le-au fãcut cu privire la nivelul de pregãtire al þãrii noastre pentru aderare pe baza planului naþional de aderare, consemnând progresele realizate, continuitatea eforturilor, constituie un suport pentru consolidarea candidaturii României.

Clasa politicã considerã accelerarea reformelor economice ºi sociale ºi în domeniul militar, combaterea corupþiei, a traficului de fiinþe umane, protecþia informaþiilor secrete, respectarea drepturilor copilului ºi ale minoritãþilor ca fiind obiective esenþiale pentru consolidarea democraþiei ºi a statului de drept în România.

Partidele parlamentare ºi organizaþiile aparþinând minoritãþilor naþionale sprijinã pregãtirea substanþialã pentru atingerea obiectivului de integrare în NATO, reunindu-ºi eforturile pe baza aspiraþiei noastre fireºti spre o societate construitã pe sistemul de norme ºi valori comune þãrilor din spaþiul euroatlantic ºi confirmã, prin acþiunile lor, angajamentul ireversibil al României pe calea integrãrii europene ºi euroatlantice.

Parlamentul cere Guvernului sã urgenteze punerea în practicã a planului de acþiuni prioritare, astfel încât, înaintea Summit-ului de la Praga, România sã îndeplineascã cerinþele Alianþei ºi sã facã dovada cã procesul de

Vã mulþumesc. Dacã sunt observaþii, comentarii?

Domnul deputat Bolcaº. Vã rog, aveþi cuvântul! Rugãmintea este însã sã fiþi foarte scurt. Vã mulþumesc. ªi, dupã aceea, domnul deputat Acsinte Gaspar.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Domnilor preºedinþi, Domnilor colegi,

Vreau sã învederez faptul cã numai ideea pe care am promovat-o de la începutul acestei ºedinþe, ºi anume afirmarea categoricã a poziþiei Partidului România Mare de integrare în structurile NATO, ne-a fãcut sã desfãºurãm efortul de a reface în aceste cadre moþiunea care vi s-a propus.

Ca impediment procedural, vã rog sã luaþi act cã nu se poate pune în faþa partidelor politice un mesaj asupra cãruia sã nu chibzuiascã ºi sã nu cântãreascã fiecare cuvânt, fiind responsabilitatea fiecãruia în parte ºi, în acelaºi timp, fiind demnitatea Parlamentului care adoptã acest mesaj.

Repet, am trecut peste aceste impedimente procedurale, pe care nu le dorim repetabile, numai din dorinþa de a afirma, alãturi de dumneavoastrã ºi în faþa dumneavoastrã, voinþa fermã a partidului nostru, poziþia sa constantã de integrare a României în structurile NATO. Ne pãstrãm toate rezervele pe care le-am formulat cu privire la anumite linii de acþiuni ºi sperãm cã ºi vocea partidului nostru va fi avutã în vedere în acest concern.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Vreau sã fac un comentariu de redactare la primul alineat al mesajului.

Potrivit Constituþiei, Parlamentul României este alcãtuit din Camera Deputaþilor ºi din Senat. Vã citesc textul: ”Parlamentul României, întrunit în ºedinþa comunã a Senatului ºi Camerei DeputaþilorÒ, ca ºi când am avea douã parlamente. Vã propun ca textul, în partea introductivã, sã sune în felul urmãtor: ”Parlamentul României, întrunit în ºedinþã la data de 10 aprilie 2002, a dezbãtut Declaraþia...Ò Deci sã fie eliminatã sintagma ”comunãÒ ºi ”a Senatului ºi Camerei DeputaþilorÒ.

Vã rog.

Eu propun, domnule ministru, sã pãstrãm totuºi referinþa la cele douã Camere: ”Parlamentul, întrunit în ºedinþa comunã a celor douã Camere...Ò ºi textul sã curgã mai departe. Pentru cã altfel... Asta e!

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimate coleg,

Þin sã vã amintesc cã în final mesajul este semnat de cãtre cei doi preºedinþi ºi scrie: preºedintele Senatului, preºedintele Camerei Deputaþilor.

În consecinþã, dacã intrãm cu formula ”Parlamentul RomânieiÒ, se regãseºte, pe final, sub formã de semnãturã.

## Stimaþi colegi,

Dacã nu mai sunt alte intervenþii,

Meritã aplauze.

Mulþumim, domnule prim-ministru, pentru prezenþã, mulþumim membrilor Guvernului.

Stimaþi colegi,

Trecem la urmãtorul punct al ordinii de zi, ºi anume dezbaterea textelor rãmase în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 170/2000 privind sursele de rambursare a creditelor externe, a dobânzilor ºi a altor costuri aferente împrumuturilor contractate de Societatea Comercialã ”TermoelectricaÒ Ñ S.A.

## Stimaþi colegi,

Aveþi textul în faþa dumneavoastrã. Ceea ce vi se propune este textul, ºi la articolul unic, ºi la titlu, formula adoptatã de Camera Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã votaþi.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Cu o abþinere ºi 386 voturi, s-a votat textul.

Rog colegii sã nu plece, cã vom trece la votul secret cu bile pentru colegii de la Radiodifuziune.

Stimaþi colegi,

Nu am terminat ºedinþa noastrã de astãzi.

## Domnilor preºedinþi,

## Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

Aceastã lege, a cãrei naºtere a fost destul de dificilã, aproape 3 ani, a ajuns astãzi, practic, la capãt.

Din cauza unor necorelãri, anexele la punctele menþionate cuprind niºte diferenþe de hectar, în sensul cã anumite hotãrâri de Guvern nu au ajuns la timp la comisiile noastre de la Senat ºi Camera Deputaþilor ºi, ca atare, suprafeþele reale, din momentul de faþã, sunt cele cuprinse în textul de la Camera Deputaþilor.

Deci rugãmintea noastrã este sã aprobãm textele de la Camera Deputaþilor, pentru cã este situaþia realã, de fapt.

Totodatã, rugãmintea noastrã este pentru distinºii membri ai Guvernului sã ia act cã din circa 180.000 hectare, cât aveau staþiunile de cercetare, acum mai au 80.000. Este bine sã ne oprim aici, pentru cã existã tendinþa ca toate staþiunile din preajma marilor oraºe sã treacã din domeniul public în domeniul privat ºi sã facã vile, viluþe ºi aºa mai departe. Este pãcat sã se munceascã pentru toate aceste vile pentru cã aºa, dupã cum ºtiþi, un punct din Programul de guvernare al P.R.M.-ului este sã le luãm înapoi. Mai bine lãsaþi pãmântul cercetãrii.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Înþeleg cã nu mai sunt luãri de cuvânt. Vã propun, la toate cele 5 poziþii, sã mergem pe textul Camerei Deputaþilor. Aþi auzit ºi explicaþia suplimentarã.

Cine este pentru? Vã mulþumesc foarte mult. Împotrivã? Nu avem.

Abþineri? Deci, cu o singurã abþinere.

Avem 386 voturi pentru ºi o abþinere. Textele au fost aprobate pe formula Camerei Deputaþilor, deci se vor cuprinde în forma finalã a proiectului de lege.

Trecem, stimaþi colegi, la ultimul punct al ordinii de zi, ºi anume desemnarea membrilor ºi numirea preºedintelui Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune.

Þin sã precizez cã comisiile au derulat procedura prevãzutã de lege. Rog sã se prezinte raportul din partea comisiilor de culturã. Vã rog, domnule Zanc, vã rog sã prezentaþi raportul. Iatã cã preºedintele Comisiei de culturã ne-a salvat.

Are cuvântul domnul preºedinte Mãlaimare, pentru prezentarea raportului. Vã ascultãm, domnule preºedinte.

## Domnilor preºedinþi, Doamnelor ºi domnilor,

Permiteþi-mi sã dau citire raportului comun privind desemnarea candidaþilor pentru Consiliul de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune.

Ca urmare a adreselor Birourilor permanente ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor, din 9 aprilie 2002, cu privire la audierea candidaþilor nominalizaþi pentru Consiliul de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune, Comisia pentru culturã, arte ºi mijloace de informare în masã a Senatului ºi Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã a Camerei Deputaþilor s-au întrunit...

Domnule preºedinte, numai o secundã. Rog sã pofteascã în salã ºi candidaþii pentru funcþiile la consiliu. Vã rog sã luaþi loc.

Vã ascultãm, domnule preºedinte.

Merg mai departe. Spuneam cã cele douã comisii s-au întrunit în ºedinþã comunã în ziua de 9 aprilie 2002.

Potrivit prevederilor Legii nr. 41 din 1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Televiziune, comisiile au audiat candidaþii desemnaþi de cei în drept.

Sã aºteptãm pe candidaþi sã-ºi ocupe locurile. Domnule Florin Georgescu, te rog sã eliberezi arena, prea mult stai pe partea aceea acolo. Ai vreo dorinþã, am impresia. Deci vã rog sã luaþi loc ºi în rândul 1, ºi în rândul 2, stimaþi colegi. Vã rog, puþinã operativitate, sã vã ocupaþi locurile, inclusiv în rândul 2.

Acum vã ascultãm, domnule preºedinte. Vã rog.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Au fost nominalizaþi urmãtorii candidaþi: din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D. Ð Dragoº ªtefan ªeuleanu, Virgil Ogãºanu ºi Ancuþa Doina Florea, ca titulari, respectiv Victor Socaciu, Mircea Radu Iacoban ºi Mihai Pocorschi, supleanþi; din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M. Ð Dumitru Avram ºi Tudor Stanciu, titulari, respectiv Mihail Mihalache ºi Doru Popovici, supleanþi; din partea Grupurilor parlamentare ale P.D. Ð Adriana Ana Sãftoiu, titular, ºi Ada Mihaela Teslaru, supleant; din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L. Ð Alexandru Ducu Bertzi, titular, ºi Maria Cristea, supleant; din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R. Ð Agoston Hugo, titular, ºi Bartha Csaba, supleant; din partea Grupului parlamentar al minoritãþilor naþionale Ð Miomir Todorov, ca titular, ºi Genan Bolat, supleant; din partea preºedintelui României Ð Marius Guran, titular, ºi Aurel Zãinescu, supleant; din partea Guvernului Ð Mirela

Ioana Fugaru, titular, ºi Nicu Alifantis, supleant; din partea personalului Societãþii Române de Radiodifuziune Ð Rãzvan Dumitrescu ºi Adrian Valentin Moise, titulari, respectiv Daniela Ciobanu ºi Titus Andrei, supleanþi.

Dupã audierea candidaþilor, membrii comisiilor au votat listele candidaþilor propuºi. Listele au fost votate cu unanimitatea voturilor celor prezenþi, 22 de parlamentari.

Domnilor preºedinþi,

Doamnelor ºi domnilor senatori ºi deputaþi,

Având în vedere cã ne aflãm în faþa unui moment extrem de important din viaþa Societãþii Române de Radiodifuziune, instituþie publicã având un rol fundamental în viaþa României, în instaurarea unui climat de normalitate în care informarea corectã ºi promptã, promovarea culturii naþionale sunt elemente definitorii, vã rugãm sã aprobaþi raportul comun al celor douã comisii, aºa cum a fost el redactat.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

În primul rând, fac un apel la toþi colegii care se aflã încã pe culoare sã pofteascã în salã pentru a reface cvorumul. De fapt, þin sã vã precizez cã, în conformitate cu prevederile legii, votul pe care-l vom da este vot secret cu bile pentru întreaga listã de candidaþi. Deci se va face apelul nominal ºi la Senat ºi la Camera Deputaþilor.

Rog sã trecem sã facem apelul nominal. Vom inversa locurile, vom începe cu Senatul.

Are cuvântul domnul secretar Vela (data trecutã am început cu Camera Deputaþilor). Chestorii? Înainte de a trece la votul propriu-zis, stimaþi colegi, vom da acum votul, dupã prezentarea procesului-verbal, ºi, dacã nu vor fi probleme, se va derula în pauzã, pânã în jurul orelor 15,00, deci o ºedinþã a Consiliului de administraþie, numai dupã obþinerea rezultatului, pentru desemnarea preºedintelui Consiliului de administraþie la Radiodifuziune, dupã care se vor derula imediat ºi audierile, astfel încât, dupãamiazã, la ora 15,30, când ne vom reîntâlni în aceastã salã, vom trece la depunerea celui de-al doilea vot, pentru preºedintele Consiliului de administraþie la Radiodifuziune, pentru a încheia, cred eu, corect aceastã problemã. ªi, bineînþeles, depunerea jurãmântului în faþa celor doi preºedinþi, în plen.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã formulã, stimaþi colegi? De acord?

## **Domnul Ion Vela:**

|**Domnul Ion Vela:**|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe|prezent| |Alexa Constantin|prezent| |Alexandru Ionel|absent| |Apostolache Victor|absent| |Athanasiu Alexandru|prezent| |Badea Dumitru|absent| |Balcan Viorel|prezent| |Bãdulescu Doru-Laurian|prezent| Bãlan Angela Mihaela absentã Novolan Traian prezent Bãlãlãu Constantin absent Onaca Dorel-Constantin absent Belaºcu Aron prezent Oprescu Sorin Mircea absent Belu Ioan absent Opriº Octavian absent Bichineþ Corneliu prezent Otiman Pãun-Ion absent Bindea Liviu-Doru absent Paleologu Alexandru absent Bîciu Constantin prezent Panã Aurel absent Brãdiºteanu ªerban Alexandru prezent Panã Viorel Marian absent Bucur Dionisie absent Paºtiu Ioan prezent Bunduc Gheorghe absent Pãcurariu Iuliu absent Buzatu Gheorghe prezent Pãcuraru Nicolae Paul Anton absent Cârciumaru Ion prezent Pãtru Nicolae absent Ciocan Maria absentã Pãunescu Adrian absent Ciocârlie Alin Theodor absent Penciuc Corin absent Codreanu Dumitru prezent Pete ªtefan prezent Constantinescu Dan absent Petre Maria prezentã Constantinescu Eugen Marius prezent Petrescu Ilie prezent Cozmâncã Octav prezent Plãticã-Vidovici Ilie prezent Crãciun Avram prezent Pop Dumitru Petru absent Cristolovean Ion prezent Pop de Popa Ioan prezent Dina Carol prezent Popa Nicolae-Vlad prezent Dinescu Valentin prezent Popescu Dan-Mircea absent Dinu Marin prezent Popescu Laurenþiu-Mircea absent Dobrescu Maria Antoaneta prezentã Predescu Ion prezent Dumitrescu Viorel absent Prichici Emilian prezent Duþã Vasile prezent Pricop Mihai-Radu prezent Eckstein-Kov‡cs PŽter prezent Prisãcaru Gheorghi absent Fabini Hermann Armeniu prezent Pruteanu George Mihail absent Fãniþã Triþã prezent Pujinã Nelu prezent Feldman Radu Alexandru absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n prezent Filipaº Avram prezent Radu Constantin prezent Filipescu Cornel absent Rahãu Dan Nicolae absent Florescu Eugeniu Constantin prezent Rebreanu Nora Cecilia prezentã Flutur Gheorghe absent Rece Traian prezent Frunda Gyšrgy absent Roibu Aristide prezent Gãucan Constantin absent Roman Petre absent Gogoi Ion prezent Rus Ioan Aurel absent Guga Ioan prezent Sârbulescu Ioan prezent Hanganu Romeo Octavian prezent Seche Ioan prezent Hârºu Ion absent Seres DŽnes prezent Hoha Gheorghe prezent Sin Niculae prezent Honcescu Ion prezent S—gor Csaba absent Horga Vasile prezent Solcanu Ion prezent Hriþcu Florin prezent Sporea Elena prezentã Ilaºcu Ilie prezent Stãnoiu Rodica Mihaela absentã Iliescu Ion prezent Stoica Fevronia absentã Ionescu-Quintus Mircea absent Szab— K‡roly-Ferenc prezent Iorga Nicolae Marian prezent ªelaru Rodica absentã Iorgovan Antonie prezent ªtefan Viorel prezent Iustian Mircea Teodor absent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Kereskenyi Alexandru prezent Theodorescu Emil Rãzvan absent Leca Aureliu prezent Toma Constantin absent Lupoi Mihail absent Tudor Corneliu Vadim absent Maior Liviu prezent Ungheanu Mihai prezent Marcu Ion absent Vajda Borbala prezent Marinescu Simona Ana Maria absentã Vasile Radu absent Mark— BŽla absent Vãcãroiu Nicolae prezent Matei Vintilã prezent Vela Ion prezent Matei Viorel prezent Verest—y Attila absent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe absent Voinea Melu prezent Mihordea Mircea prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Mocanu Vasile prezent Zanc Grigore prezent Munteanu Tudor absent Zlãvog Gheorghe absent. Nedelcu Mircea absent Dacã mai sunt senatori care nu au votat? Nu. NŽmeth Csaba absent **Domnul Tudor Mohora:** Nicolaescu Ioan prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent La Camera Deputaþilor: Nicolai Norica prezentã Abiþei Ludovic prezent Nicolescu Constantin prezent Afrãsinei Viorica prezentã

Domnule Mohora, s-a înþeles. Mai sunt colegi care nu au votat? Nu.

Rog membrii Biroului permanent sã mergem în sala Biroului permanent, pentru numãrarea voturilor. Stimaþi colegi,

Vã rog sã rãmâneþi în salã. Dupã prezentarea procesului-verbal, se va derula procedura de depunere a jurãmântului, urmând ca la ora 15,30, aºa cum am stabilit, sã reluãm lucrãrile în plen.

PAUZÃ

Domnul secretar Vela va prezenta rezultatul votului. Vã ascultãm, domnule secretar.

## **Domnul Ion Vela:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

”Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de cãtre deputaþi ºi senatori cu privire la desemnarea membrilor Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune

În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul ºedinþelor comune ale Camerei Deputaþilor ºi Senatului, Birourile permanente ale celor douã Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea ºi numãrarea voturilor exprimate prin vot secret cu bile de cãtre deputaþi ºi senatori asupra listei candidaþilor propuºi pentru a fi desemnaþi în calitatea de membri ai Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune, conform art. 19 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Televiziune, republicatã, ºi au constatat urmãtoarele:

Ñ numãrul total al deputaþilor ºi senatorilor: 483;

Ñ numãrul deputaþilor ºi senatorilor prezenþi: 352; Ñ numãrul total de voturi exprimate: 352; Ñ numãrul de voturi anulate: 0;

Ñ numãrul total de voturi valabil exprimate: 352, din care:

Ñ voturi pentru listã: 338;

Ñ voturi contra listei: 14.

Potrivit prevederilor art. 19 din Legea nr. 41/1994, republicatã, lista de candidaþi pentru desemnarea în calitate de membru titular ºi membru supleant ai Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune se aprobã cu votul majoritãþii deputaþilor ºi senatorilor.

Ca urmare a faptului cã, din totalul de 483 de deputaþi ºi senatori, 338 au votat pentru, ceea ce reprezintã majoritatea cerutã de lege, Parlamentul României desemneazã în calitatea de membri ai Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune pe urmãtorii:

1) membri titulari: Dragoº ªtefan ªeuleanu, Virgil Ogãºanu, Ancuþa Doina Florea, Dumitru Avram, Tudor Stanciu, Adriana Ana Sãftoiu, Alexandru Ducu Bertzi, Hugo Agoston, Miomir Todorov, Marius Guran, Mirela Ioana Fugaru, Rãzvan Dumitrescu, Adrian Valentin Moise;

2) membri supleanþi: Victor Socaciu, Mircea Radu Iacoban, Mihai Pocorschi, Mihail Mihalache, Doru Popovici, Ada Mihaela Teslaru, Maria Cristea, Csaba Bartha, Genan Bolat, Aurel Zãinescu, Nicu Alifantis, Aurelia Daniela Ciobanu, Titus Nicu Andrei. Încheiat astãzi, 10 aprilie 2002.Ò Semneazã membrii Biroului permanent al Camerei Deputaþilor ºi membrii Biroului permanent al Senatului.

Vã mulþumesc, domnule secretar.

Felicitãm pentru rezultatul excelent al votului obþinut astãzi de membrii titulari ºi membrii supleanþi pentru Radiodifuziunea Românã.

Trecem la depunerea jurãmântului.

Luaþi jurãmântul de la domnul chestor Bãdulescu. Eu vã voi striga în ordinea de pe listã.

Domnul Dragoº ªtefan ªeuleanu. Depuneþi jurãmântul, îl semnaþi ºi îl aduceþi la prezidiu.

Poftiþi la tribunã, sã daþi citire jurãmântului.

**Domnul Dragoº ªtefan ªeuleanu** _Ñ membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Jurãmânt. Eu, Dragoº ªtefan ªeuleanu, desemnat în calitatea de membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Virgil Ogãºanu.

## **Domnul Virgil Ogãºanu** _Ñ membru titular al_

_Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Jurãmânt. Eu, Virgil Ogãºanu, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Vã rog sã semnaþi. Doamna Ancuþa Doina Florea.

## **Doamna Ancuþa Doina Florea** _Ñ membru titular al_

_Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Jurãmânt. Eu, Ancuþa Doina Florea, desemnatã în calitate de membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Dumitru Avram.

## **Domnul Dumitru Avram** _Ñ membru titular al_

## _Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Jurãmânt. Eu, Dumitru Avram, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Tudor Stanciu.

**Domnul Tudor Stanciu** _Ñ membru titular al_

## _Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Jurãmânt. Eu, Tudor Stanciu, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Doamna Adriana Ana Sãftoiu.

## **Doamna Adriana Ana Sãftoiu** _Ñ membru titular al_

_Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Adriana Ana Sãftoiu, desemnatã în calitate de membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Hugo Agoston.

## **Domnul Hugo Agoston** _Ñ membru titular al_

_Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Hugo Agoston, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Miomir Todorov.

## **Domnul Miomir Todorov** _Ñ membru titular al_

## _Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Miomir Todorov, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Marius Guran.

## **Domnul Marius Guran** _Ñ membru titular al_

## _Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Marius Guran, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Doamna Mirela Ioana Fugaru.

**Doamna Mirela Ioana Fugaru** _Ñ membru titular al_

_Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Mirela Ioana Fugaru, desemnatã în calitate de membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Rãzvan Dumitrescu.

**Domnul Rãzvan Dumitrescu** _Ñ membru titular al_

_Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Rãzvan Dumitrescu, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Adrian Valentin Moise.

## **Domnul Adrian Valentin Moise** _Ñ membru titular al_

_Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Adrian Valentin Moise, desemnat în calitate de membru titular al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Membrii supleanþi. Domnul Mircea Radu Iacoban.

**Domnul Mircea Radu Iacoban** _Ñ membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Mircea Radu Iacoban, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Mihai Pocorschi.

## **Domnul Mihai Pocorschi** _Ñ membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Mihai Pocorschi, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Mihail Mihalache. ## **Domnul Mihail Mihalache** _Ñ membru supleant al_

## _Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Mihail Mihalache, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Doru Popovici.

## **Domnul Doru Popovici** _Ñ membru supleant al_

_Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Doru Popovici, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Doamna Ada Mihaela Teslaru.

## **Doamna Ada Mihaela Teslaru** _Ñ membru supleant al_

_Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Ada Mihaela Teslaru, desemnatã în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Doamna Maria Cristea.

## **Doamna Maria Cristea** _Ñ membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Maria Cristea, desemnatã în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Csaba Bartha.

## **Domnul Csaba Bartha** _Ñ membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Csaba Bartha, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Genan Bolat.

## **Domnul Genan Bolat** _Ñ membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Jurãmânt. Eu, Genan Bolat, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Alah!Ò

Domnul Aurel Zãinescu.

## **Domnul Aurel Zãinescu** _Ñ membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Aurel Zãinescu, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Domnul Nicu Alifantis.

## **Domnul Nicu Alifantis** _Ñ membru supleant al_

_Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Nicu Alifantis, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Doamna Aurelia Daniela Ciobanu.

## **Doamna Aurelia Daniela Ciobanu** _Ñ membru supleant_

_al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Aurelia Daniela Ciobanu, desemnatã în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnul Titus Nicu Andrei.

**Domnul Titus Nicu Andrei** _Ñ membru supleant al_

_Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune_ :

Eu, Titus Nicu Andrei, desemnat în calitate de membru supleant al Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune,

”Jur sã respect Constituþia ºi legile þãrii, sã apãr interesele României, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale cetãþenilor, sã-mi îndeplinesc cu onoare, conºtiinþã ºi fãrã pãrtinire atribuþiile ce-mi revin potrivit funcþiei ºi sã pãstrez secretul profesional.

Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Urmeazã ca la prima ºedinþã comunã sã depunã jurãmântul, pentru membru titular, domnul Alexandru

Ducu Bertzi ºi, pentru membru supleant, domnul Victor Socaciu, care sunt absenþi astãzi, având motive obiective. Mulþumesc foarte mult.

Cu aceasta, am încheiat ºi procedura de depunere a jurãmântului.

Rog membrii Consiliului de administraþie ca împreunã cu comisiile reunite de culturã sã procedeze la desemnarea preºedintelui Consiliului de administraþie, urmând audierea din partea comisiei. La ora 15,30 ne reîntâlnim în plen.

Vã mulþumesc pentru participare.

PAUZÃ

* *

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnul Mihai Mãlaimare sã se prezinte pentru raport!

Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã aºezaþi, pentru a ne putea relua lucrãrile!

Aº ruga pe cei 2 secretari sã evalueze cvorumul din salã.

Stimaþi colegi,

Cvorumul de vot pentru numirea preºedintelui Consiliului de administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune este 243. În salã sunt 218 persoane.

În aceste condiþii, trebuie sã amânãm ºedinþa de astãzi.

Birourile permanente comune vor stabili o altã zi din sãptãmâna viitoare când vom proceda la vot.

Apel nominal!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Ambii secretari au numãrat separat ºi e aceeaºi situaþie: 218.

Amânãm ºedinþa pentru o datã ce va fi stabilitã de Birourile permanente reunite.

Dupã-amiazã se lucreazã în comisii de mediere.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 16,05._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 56/20.IV.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei