Vlad Tudor Alexandrescu

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Chiar dacă avem astăzi în procedură de reexaminare după Curtea Constituțională această Lege nr. 303 cu privire la statutul judecătorilor și magistraților, cred că Curtea Constituțională nu este în situația de a judeca nici dacă legea este dreaptă, justă, nici dacă este oportună, ci doar Parlamentul poate să facă acest lucru. Și faptul că avem prilejul să discutăm din nou despre ea ar trebui să ne permită să luăm niște decizii corecte.

Vă reamintesc că dezbaterea parlamentară, desfășurată pe repede înainte, în luna decembrie, înainte de Crăciun, a ignorat punctul de vedere covârșitor majoritar al magistraturii și avizele consecutive negative emise de plenul acestui consiliu.

În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4.000 de judecători și procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, și-au lansat un memoriu privind retragerea proiectului de modificare a legilor justiției. Peste 90% din adunările generale de la instanțele și parchetele din România s-au opus actualelor proiecte pe care le avem pe masă. Din păcate, voința lor nu a fost ascultată aici, în Parlamentul României.

Pe de altă parte, proiectele acestor legi au fost criticate sever de zeci de ambasade occidentale în România, de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, de numeroase organizații nonguvernamentale din România și din alte state, de întreaga societate civilă și de sute de mii de cetățeni simpli, în demonstrații de stradă.

Astăzi aș vrea să vă enumăr câteva lucruri foarte grave, care au rămas în continuare în proiectul acestei Legi nr. 303 pe care o discutăm aici și care, după părerea mea, nu vor putea ajunge la publicarea în Monitorul Oficial, pentru că ele reprezintă o amenințare la adresa întregului sistem judiciar din România, mai precis o distrugere a sistemului judiciar din România.

În primul rând, în lipsa unor studii de impact minimale, aplicarea noilor dispoziții legislative prevăzute de 303 va determina distrugerea sistemului judiciar prin măsuri precum: majorarea artificială a volumului de activitate, dublarea programului de formare inițială la Institutul Național al Magistraturii, majorarea vechimii necesare pentru promovarea în funcții de execuții la instanțe și parchete, posibilitatea pensionării la 20 de ani vechime, numai ca judecător și procuror. Acest lucru va genera, probabil, o plecare din sistem a unei cifre impresionante de magistrați, imediat după apariția legii în Monitorul Oficial, iar timpul necesar pentru a pregăti și a aduce în magistratură magistrați tineri, dat fiind că a fost lungit prin prevederile acestei legi, practic, va aduce sistemul judiciar românesc în colaps.

Un alt punct de mare îngrijorare este faptul care poate fi observat încă de pe acum, și anume: corpul magistraților va putea fi controlat prin șeful Inspecției Judiciare, ceea ce va avea drept efect că magistrații procurori își vor pierde _de facto_ independența.