Stenogramă plen

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamna Craioveanu Lavinia, vă rog să veniți până aici.

DUPĂ PAUZĂ

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să luați loc și să introduceți cartelele în aparate. Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 26 martie 2018, și vă anunț că din totalul de 136 de senatori, până la acest moment, și-au înregistrat prezența la lucrări 89.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, Adrian Țuțuianu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Gheorghe Baciu.

PAUZĂ Ordinea de zi pentru ședința plenului de astăzi a fost distribuită.

Dacă sunt comentarii?

Domnul Șerban Nicolae. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Bun găsit, stimați colegi!

Vă facem următoarea propunere: ordinea de zi, așa cum a fost completată în urma ședinței Comitetului liderilor, bănuiesc că ați primit-o..., punctul 5 din secțiunea II – Inițiative legislative – urmează să devină punctul 4, iar punctul 3 devine punctul 5.

Cu alte cuvinte: la punctul 3 de pe ordinea de zi vom avea Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, la punctul 4 – Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, iar la punctul 5, secțiunea II – Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Imediat.

...această propunere de modificare a ordinii de zi.

Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 25 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea făcută de domnul Șerban Nicolae a fost aprobată.

Vă rog.

Domnul senator Alexandrescu. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul USR cere scoaterea de pe ordinea de zi a acestor puncte nou-introduse, care sunt legile justiției, în temeiul art. 98 alin. (2) din Regulamentul Senatului, care prevede că raportul comisiei pe o lege se transmite Biroului permanent cu cel puțin trei zile lucrătoare înainte de data dezbaterii în plen. La Biroul permanent noi nu am văzut acest raport, ni s-a spus că e în curs de finalizare. Asta s-a întâmplat acum o oră.

Nu au trecut cele trei zile pe care Regulamentul Senatului le prevede, așa încât solicităm amânarea..., scoaterea de pe ordinea de zi și amânarea pentru săptămâna viitoare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Deși a fost aprobată ordinea de zi, eu

Ca urmare, vă supun aprobării ordinea de zi, cu modificările propuse.

La balconul Senatului sunt prezenți 50 de elevi, însoțiți de profesori, de la Liceul „Goga Ionescu” și Liceul „I.C. Visarion”, din orașul Titu. Sunt invitații domnului senator Titus Corlățean și ai subsemnatului, Adrian Țuțuianu.

Bine ați venit!

Programul de lucru pentru perioada 26–31 februarie... 31 martie – greșeala staffului – 2018.

Ca urmare a ședinței Birourilor permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților, vă propunem următorul program de lucru:

– luni, 26 martie 2018: de la 16.00 la 18.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi; la ora 17.30, vot final pe inițiative legislative cu caracter organic; 18.00–18.15, pauză; 18.15–19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri, avem transmisie radio;

– marți, 27 martie 2018: ora 10.00, ședința comună solemnă a Senatului și Camerei Deputaților; lucrări în comisiile permanente;

– miercuri, 28 martie 2018: orele 9.00–10.30, declarații politice; orele 10.30–13.00, lucrări în plenul Senatului, cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi; ora 14.00, miercuri, avem ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților; de asemenea, lucrări în comisiile permanente;

– joi, 29 martie 2018: de la ora 9.00 la ora 16.00, lucrări în comisiile permanente;

– vineri, 30 martie, și sâmbătă, 31 martie, activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în legătură cu programul propus? Domnul senator Goțiu. Microfonul 2. Vă rog.

Bună ziua!

După cum am solicitat și săptămâna trecută, reiterez: și mâine, și miercuri, să votăm aici, în plen, că programul comisiilor nu se va suprapune nici peste plenul reunit, nici peste plenul Senatului.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă.

Dacă sunt alte comentarii?

Dacă nu sunt, vă supun aprobării programul de lucru așa cum a fost prezentat.

Vă rog să fiți atenți la nota pentru exercitarea de către parlamentari a dreptului de sesizare a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

1. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2017 privind înființarea Societății Editura Didactică și Pedagogică – SA ca urmare a reorganizării Regiei Autonome „Editura Didactică și Pedagogică” prin transformare – procedură de urgență.

2. Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene – procedură de urgență.

3. Legea pentru ratificarea Acordului de parteneriat strategic dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Canada, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 30 octombrie 2016.

4. Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) privind privilegiile și imunitățile OIAC, semnat la Haga la 6 septembrie 2017.

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o propunere de introducere în legislația românească a unui regulament UE. Împreună cu doamna senator Carmen Daniela Dan, sunt coinițiator și susțin procedura de urgență a acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

2. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (L545/2017).

Reexaminare.

Adoptată de Camera Deputaților. Inițiatorii dacă sunt prezenți? Domnul Șerban Nicolae. Microfonul central.

Da, domnule președinte, am verificat, nu s-a solicitat procedura de urgență inițial, solicităm acum procedură de urgență.

Vă rog să fiți de acord că suntem în procedură de reexaminare după decizia Curții Constituționale și se impune procedura de urgență.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

3. Legea pentru modificarea și completarea Legii

nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (L547/2017). Tot o reexaminare.

- Adoptată de Camera Deputaților.

Îl invit pe domnul Șerban Nicolae, pentru susținerea procedurii de urgență.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru aceleași argumente ca la punctul precedent, vă rog să aprobați procedura de urgență. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

4. Legea pentru modificarea și completarea...

Imediat, după ce citesc!

...și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (L548/2017).

Adoptată de Camera Deputaților. Domnul Șerban Nicolae. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru aceleași argumente ca la punctele precedente – pachetul de justiție este cunoscut –, vă rog să aprobați procedura de urgență.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Doamna senator Presadă. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte; e un pic cam târziu acum pentru această intervenție.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am votat acum procedura de urgență pentru un pachet de legi, legile justiției, care se află astăzi în fața noastră pentru votul final. Practic, am votat o procedură de urgență pentru niște legi care au trecut deja prin procedura parlamentară.

Ar trebui să ne fie rușine. Ar trebui să ne ridicăm în acest moment și să plecăm. Această procedură de urgență, în momentul în care legile sunt la votul final, este o rușine!

Doamna senator, dacă aveți... explicați cumva votul, este în regulă. Dacă nu...

Am explicat de ce...

Am înțeles. Vă mulțumesc mult.

Punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi. Avem notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului pentru dezbatere și adoptare la 19, 20 și 22 martie 2018, a unor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale (L10/5.02.2018).

2. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și altor acte normative (L498/27.11.2017).

3. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact în domeniul achizițiilor publice (L14/5.02.2018).

4. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare și pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (L23/5.02.2018).

Inițiativele legislative se consideră adoptate prin împlinirea termenului, în conformitate cu art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituția României, coroborat cu prevederile art. 145 alin. (2) din Regulamentul Senatului, și urmează să fie transmise Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, în calitate de Cameră Decizională.

Trecem la inițiativele legislative înscrise la punctele 1–22 din secțiunea a II-a a ordinii de zi.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului (L435/6.11.2017).

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, domnul senator Zamfir, pentru susținerea propunerii legislative.

Vă rog. Microfonul central.

## Dragi colegi,

În câteva cuvinte am să vă spun despre ce este vorba în acest proiect legislativ care modifică, așa cum spune domnul președinte, cele două legi; e vorba de Ordonanța nr. 51 și Ordonanța nr. 99.

La funcționarea societăților de leasing, ceea ce ați votat în majoritate și la comisiile de specialitate, am stabilit acolo un lucru extrem de clar: ce se întâmplă în situația în care un utilizator al unui bun achiziționat în leasing nu mai poate plăti rata. De ce am făcut..., am simțit nevoia să facem lucrul acesta? Pentru că, știți bine, astăzi, lucrurile stau în felul următor: în momentul în care un utilizator nu mai poate plăti rata la leasing, este deposedat de bun și continuă să i se solicite rate până la expirarea contractului. Or, noi am considerat că lucrul ăsta este profund incorect. Nu poți plăti în continuare rate, atâta timp cât tu ești deposedat de bun.

Și, atunci, amendamentul – care a fost și votat în comisiile reunite (economică, buget, finanțe și juridică) – dădea dreptul, dă dreptul utilizatorului să valorifice el, într-o perioadă de 30 de zile, bunul respectiv, iar din suma acoperită din valorificarea bunului să poată să acopere suma restantă. Atât și nimic mai mult.

Dacă se află în situația în care din valorificarea bunului obține o sumă mai mică, evident, va completa din resurse proprii suma pe care o are de achitat. Dacă din valorificarea bunului obține o sumă mai mare, evident, va plăti datoria respectivă societății de leasing, urmând ca diferența să o păstreze. Asta ca să fie echitate!

Vă mulțumesc, domnule senator.

Nu, există și... Dați-mi voie, domnule președinte; asta era Ordonanța nr. 51.

Vă rog să vă concentrați.

Proiectul de lege prevede și o modificare la Ordonanța nr. 99, care elimină caracterul de titlu executoriu la contractele de credit pentru creanța comercială.

În practică, astăzi ne întâlnim cu următoarea situație: de cele mai multe ori, creanța pe care o solicită recuperatorul sau, mă rog, colectorul de creanțe este, de multe ori, una incertă, cuprinde dobânzi care nu pot fi justificate.

Și suntem aici în situația în care, din păcate, ne aflăm și în discuția din legile justiției: de ce trebuie să dovedească debitorul că suma respectivă este una certă? Nu! Mi se pare mult mai corect ca cel care solicită acea sumă, respectiv creditorul, să dovedească că acea sumă este una certă. Ca atare, să meargă la judecător să obțină titlul executoriu.

Vreau doar să vă mai anunț că în momentul acesta avem 1,1 milioane de familii de români care sunt în mâinile firmelor de recuperare și despre a căror creanță nu avem nicio certitudine că este una certă.

Ăsta este motivul pentru care am decis ca acest titlu executoriu să fie eliminat în situația în care avem de-a face cu o creanță comercială.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, domnul secretar de stat din Ministerul Finanțelor Publice, Eleodor Mandreș. Microfonul 9.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997, precum și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 și cuprinde măsuri cu privire la rezilierea contractului de leasing, restituirea bunului, plata despăgubirilor, penalizări de întârziere, dobânzi sau alte obligații de plată accesorii.

Precizăm că inițiativa legislativă nu are punct de vedere al Guvernului.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Comisia economică, industrii și servicii și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au elaborat un raport comun.

Îl invit pe domnul senator Viorel Arcaș, pentru prezentarea acestui raport.

Mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1 la prezentul raport comun, iar amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2.

Vă mulțumesc.

Dacă sunt întrebări pentru inițiator? Da.

Domnul senator Cîțu. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am pentru inițiator și pentru Guvern întrebări. Este foarte ciudat că Guvernul nu are un punct de vedere aici, pentru că implicațiile sunt și pentru Guvern..., ale aplicării acestei legi.

Vorbim astăzi aici de faptul ca pentru contractele de leasing și pentru contractele de credit să nu mai..., contractele să nu mai aibă titlu executoriu.

Am văzut că nu există impact și am văzut că este o modă – să nu mai fie acest impact al legilor calculat, și, atunci, l-am calculat eu. Și mă interesează impactul legilor pentru buzunarul nostru și aș vrea să vă dau – și de aceea vreau și opinia Guvernului, dar și a inițiatorului – trei rezultate.

Având în vedere numărul de contracte pe care-l avem astăzi în România, aplicarea acestor..., prevederilor acestei legi ar însemna o creștere a costului de împrumut al României de la 0,5 la un punct procentual, ceea ce înseamnă costuri pentru noi, în buzunarele noastre, ar însemna o scădere a profitabilității CEC, bancă de stat, cu aproape 25%, și ar însemna o creștere a deficitului bugetar prin costul de la „Prima casă”, a garanțiilor „Prima casă”, cu un punct procentual.

Întrebarea pentru inițiatori și pentru Guvern este dacă au luat în calcul aceste rezultate, aceste costuri și cum vor acoperi aceste costuri. Taxe mai mari, alte tăieri de cheltuieli și așa mai departe.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul Zamfir. Microfonul 2.

Vă rog. Cu rugămintea să concentrăm intervenția.

Da. Nu am înțeles care sunt implicațiile sau de ce sunt implicații dacă creăm o procedură corectă de... În situația în care bunul este executat, de ce este neapărat un impact financiar? Nu știu cine ar fi contat sau de ce ar fi trebuit să conteze statul român pe suma de bani pe care ar încasa-o nejustificat de la cei care urmează să fie deposedați de bunul de leasing..., bunul de la leasing.

Iar în ceea ce privește titlul executoriu, domnule, încă o dată, mi se pare absolut normal ca titlul executoriu să fie solicitat de către creditor în instanță. Asta nu implică vreo pierdere din partea cuiva, ci, pur și simplu, vom... sau dorim să certificăm că acea valoare a respectivei creanțe e una reală. Despre asta e vorba. Ce legătură are că pierde CEC-ul 25 de...

Știți, marea diferență sau situația în care am ajuns astăzi, dragi colegi, este din cauza faptului că, iată, unii colegi..., sigur, BNR-ul și băncile au tratat oamenii ăștia ca pe niște cifre, cu grafice, cu situații. Or, iată că cifrele astea nu mai rabdă, cifrele astea vor să se facă dreptate.

Și îmi asum și ceva de care am fost acuzat în toată această perioadă – de populism. Ei bine, dacă să faci dreptate înseamnă populism, eu îmi asum asta, dragi colegi și domnule președinte!

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Nu sunt înscrieri la cuvânt.

Guvernul.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Guvernul, vă rog să analizați, să răspundeți în scris la cea ce s-a ridicat aici de către domnul senator Cîțu.

Doamna Sbîrnea Liliana. Microfonul 2...

Scântei, iertați-mă!

Doamna Scântei. Microfonul 2.

## Mulțumesc.

Eu am să fac câteva remarci concrete, ca să știm toți ce votăm astăzi.

Principalele modificări, așa cum le-au prezentat inițiatorii acestui proiect de lege, au în vedere eliminarea caracterului de titlu executoriu...

Domnule președinte, vă rog să faceți liniște în sală.

Stimați colegi!

Dacă nu, propun o pauză, dacă...

Vă rog să vă continuați expunerea.

## Mulțumesc.

## Stimați colegi,

Principala modificare a acestui proiect de lege – pe care nu îl susținem și o să vă spun imediat motivele pentru care nu susținem adoptarea acestui proiect – are în vedere eliminarea caracterului de titlu executoriu pentru contractele de leasing și contractele de credit.

Acum, eu cred că în această sală a plenului Senatului României se găsesc, probabil, foarte mulți dintre dumneavoastră care au semnat la viața lor un contract de leasing, respectiv un contract de credit și sper că v-ați aflat în situația fericită în care v-ați achitat și ratele de credit, respectiv redevențele.

Acest proiect de lege nu este despre dumneavoastră, dacă sunteți în această situație, și nici despre cei 85%, conform statisticilor oficiale, de români care au semnat în România în ultimii ani contracte de credit sau contracte de leasing. Pentru că, stimați colegi, 85% dintre români își plătesc cu bună-credință, indiferent cât de greu le-ar fi, ratele de credit pentru case, pentru mașini, pentru renovări, inclusiv redevențele pentru echipamente sau autoturisme.

Prin urmare, acest proiect de lege este pentru cei 15% care se află în stare de neplată, și nu sunt de condamnat, însă tot statisticile oficiale spun că, din aceștia 15%, aproximativ jumătate, până la 6-7%, sunt cei care într-adevăr au niște probleme financiare generate de conjuncturi economice, sociale, pierdere de slujbe, iar ceilalți sunt chiar în situație de neplată fiind de rea-credință.

Acum, eu vreau să vă aduc în discuție următorul aspect. Să iei un credit în România, respectiv să contractezi un leasing în România este un drept, stimați colegi senatori, nu este o obligație.

Prin urmare, atunci când vorbim de protecția consumatorului, trebuie să avem în vedere ca el, anterior semnării sau angajării lui și a familiei sale într-un astfel de contract de credit sau de leasing, să aibă înțelegerea efectelor juridice care urmează să i se aplice în urma semnării acelui contract.

Dacă acest proiect de lege ar fi fost despre cum să-i ajutăm pe românii care au făcut față contractelor de credite dificile în perioade de criză sau contractelor de leasing și cum să-i ajutăm în sensul nu de a promova niște măsuri populiste sau neconstituționale, să-i ajutăm eventual să aibă și ei niște beneficii, că sunt 85%, să aibă niște beneficii în sensul să nu mai achite niște comisioane, poate, care sunt exagerate sau în sensul în care să beneficieze de bonificații pentru contractarea..., în situația contractării unui alt credit, în ceea ce privește valoarea dobânzii.

Mulțumesc, doamna senator.

Vă rog, domnule președinte, închei acum.

Vă rog să conchideți.

E singurul moment în care putem să ne expunem punctul de vedere înainte de vot.

Am înțeles. Vă rog să încheiați.

Prin urmare, câtă vreme abuzurile nu se întemeiază pe acest caracter de titlu executoriu, ci ele rezultă ca urmare a faptului că sunt niște drepturi procesuale limitativ prevăzute în Codul de procedură civilă, am propus inițiatorilor să reglementeze acest lucru în Codul de procedură. Dar ei au înțeles că trebuie să continue și să elimine acest...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc mult.

Vă mulțumesc mult.

Am lăsat să vorbească. Știți foarte bine că nu putem vorbi la nesfârșit.

**Doamna Laura Iuliana Scântei**

**:**

Dați-mi voie... lăsați-mă să închei.

Vă rog să închideți în câteva secunde. Vă rog.

O să punctez doar atât. Băncile nu vor sta după noi, parlamentarii, și nici oamenii nu vor sta după noi, parlamentarii care aruncăm în aer sistemul juridic din România. Oamenii vor avea nevoie de credit și de leasing, doar că noi îi vom obliga astăzi ca ei să ajungă în fața unui notar public, eventual, ca să-și autentifice acest contract, pentru că nicio bancă și nicio societate de leasing în România nu vor admite să stea trei sau cinci ani în instanță cu acest contract.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt la dezbateri generale înscrieri la cuvânt? Nu mai sunt.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Domnule Cîțu, microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Punctul nr. 14 la amendamente respinse.

Vă rog să-l prezentați.

Este art. II din propunerea legislativă. Se elimină.

Este cel care se referă la creditele de consum, la sistemul bancar. Am explicat, costul pentru buzunarele noastre și așa mai departe.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

E în regulă. Supun aprobării dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator Cîțu.

Dacă mai sunt altele?

Nu mai sunt.

În aceste condiții,

Listă pentru grupurile parlamentare.

Punctul 2 al ordinii de zi, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (L96/2.05.2017).

Este reexaminare la solicitarea Președintelui României. Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul Guvernului, pentru a prezenta punctul de vedere.

Doamna secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale?

Nu?

Vă rog, doamnă, microfonul 10. Doamna secretar de stat...

## **Doamna Diana Severin** – _secretar de stat_

## _în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

Diana Severin – Ministerul pentru Relația cu Parlamentul. Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Obiectul de reglementare al inițiativei legislative îl constituie modificarea și completarea art. 6 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare. Se are în vedere punerea în acord a deciziei cu Decizia CCR nr. 612 din 3 octombrie 2017.

Parlamentul urmează să decidă asupra oportunității acestei propuneri legislative. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă este prezent vicepreședintele Autorității Electorale Permanente?

Nu.

Dau cuvântul domnului Sibinescu, pentru prezentarea raportului comun întocmit de Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Microfonul 7, domnule senator. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru constituționalitate și Comisia juridică au fost sesizate în vederea dezbaterii, a elaborării raportului comun la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, ca urmare a cererii de reexaminare formulate de Președintele României.

În ședința din 20 martie 2018, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere a cererii de reexaminare.

Vă mulțumesc. Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Da?

Domnul Alexandrescu. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,

Este regretabil faptul că majoritatea preferă să rateze oportunitatea de a corecta o serie de deficiențe majore ale acestui proiect. În opinia Grupului senatorilor USR, rămân deficiențe majore nerezolvate după cererea de reexaminare a Președintelui României și după atacul la Curtea Constituțională.

În primul rând, persistă în formularea legii neclaritatea din art. 6 alin. (3), cu privire la modul în care se pronunță Curtea Constituțională. Corectă ar fi formularea în sensul că instanța constituțională are a se pronunța asupra legii adoptate de ambele Camere, nu de fiecare dintre acestea.

În al doilea rând, persistă imprecizia în formularea „care procedează potrivit legii”, din art. 6 alin. (3). În aceste condiții, norma legală poate fi interpretată în două feluri, complet diferite: fie se limitează competența de control a Curții Constituționale a României doar la chestiunea de fond a limitelor revizuirii legii fundamentale, fie i se permite Curții Constituționale să exercite control atât asupra aspectelor de fond, cât și a celor de formă. Un asemenea nivel de imprecizie este de natură să..., într-un text care reglementează revizuirea legii fundamentale, este total inacceptabil.

Și, în sfârșit, în ultimul rând, aceeași confuzie persistă cu privire la utilizarea sintagmei „depășește limitele revizuirii”, întrucât a depăși nu presupune în mod necesar a încălca limitele revizuirii. Din nou, considerăm că un asemenea grad de imprecizie și confuzie este inacceptabil.

Din aceste motive, Grupul senatorilor USR solicită retrimiterea la comisie a textului de lege.

Termen, două săptămâni. Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am citit... cu atenție și preocupare... cererea de reexaminare... formulată de Președintele României... Am observat însă faptul că ceea ce se reproșează acum, după solicitarea de reexaminare a propunerii legislative, putea să facă obiectul sesizării Curții Constituționale cu prilejul primei dezbateri.

Cei care acum au argumente pe care nu le-au avut altădată puteau să o facă și atunci. Probabil că, derutați de „festivalul penalilor”, nu au observat aceste detalii.

Dar să prezumi, așa cum se spune în cererea de reexaminare – și lucrurile redevin serioase –, că judecătorii Curții Constituționale ar fi în eroare sau, mai grav, ar încălca Constituția, interpretând greșit textul de lege care spune că procedează potrivit legii, mi se pare că este dincolo de limitele acceptabilului.

O asemenea prezumție nici măcar n-ar trebui luată în calcul, pentru că ar însemna că orice sesizare la Curtea Constituțională este susceptibilă de o soluție greșită.

De aceea, eu vă rog să fiți de acord că, după controlul de constituționalitate exercitat de Curte la sesizarea unor grupuri parlamentare, potrivit normei constituționale și celor regulamentare, cererea de reexaminare introduce elemente de natură politică, slab argumentate juridic sau chiar contradictoriu.

În Constituția României se spune că propunerea de revizuire se adoptă de Camera Deputaților și de Senat, nu de Parlament. Or introducerea unei asemenea sintagme în lege nu face decât să respecte norma constituțională, textul constituțional ca atare, și niciodată în 28 de ani nu a generat o confuzie cum că se sesizează Curtea Constituțională după fiecare adoptare de către o Cameră.

De aceea, vă rog să fiți de acord că ceea ce am propus acum este un cadru general valabil pentru orice referendum de revizuire a Constituției. Orice inițiativă de revizuire a Constituției va avea, astfel, un cadru reglementat în legea de bază, cu toate rigorile constituționale respectate, astfel încât să nu fim nevoiți să facem ca în 2003, când revizuirea Constituției a avut nevoie de o lege specială, cu aplicabilitate limitată, doar în anul 2003.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator.

Dacă mai sunt înscrieri la dezbateri generale? Ați făcut o propunere.

Nu mai sunt înscrieri.

Întrucât sunt încheiate dezbaterile generale, vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii la solicitarea Președintelui României, iar, prin raportul depus, cele două comisii au respins obiecțiunile formulate în cererea de reexaminare.

Așadar, raportul comun al comisiilor este de admitere a legii transmise la promulgare, cu amendamente respinse, care se regăsesc în anexele la raport. Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Domnul senator Dircă.

Domnul senator Dircă. Microfonul 2.

Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Am depus mai multe amendamente, tocmai pentru a îndrepta textul legii de revizuire... de organizare

și desfășurare a referendumului în acord cu propunerea de reexaminare și cu decizia Curții Constituționale. Astfel, art. 6 alin. (3)...

Vă rog să precizați pe care amendament îl susțineți.

Pe toate amendamentele le susțin.

Toate amendamentele. Vă rog. Art. 6 alin. (3), da?

Art. 6 alin. (3) se modifică și va avea următoarea formă: „Proiectul legii de revizuire, adoptat de către Camerele Parlamentului sau de către Camerele reunite, în caz de divergență, conform art. 151 alin. (2) din Constituția României, republicată, se trimite Curții Constituționale, care procedează potrivit legii. Dacă se constată că inițiativa legislativă de revizuire încalcă limitele formale sau materiale ale revizuirii, aceasta se consideră nefinalizată și se transmite Parlamentului, procedura urmând a fi reluată.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Vă rog, mai departe.

Art. 6 alin. (4): „Dacă Curtea Constituțională constată că inițiativa legislativă de revizuire nu încalcă limitele formale sau materiale ale revizuirii, proiectul de lege se publică în aceeași zi cu apariția deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Vă rog, mai departe.

Art. 6 alin. (5): „Cetățenii României sunt chemați să-și exprime voința prin vot în cadrul referendumului național cu privire la revizuirea Constituției, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire, în conformitate cu prevederile art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată. Guvernul stabilește, prin hotărâre, data referendumului și aduce la cunoștința publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, această dată.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Art. 6 alin. (6). Vă rog.

Alin. (6): „Persoanele care au dreptul să participe la referendumul național privind revizuirea Constituției, modul de desfășurare a campaniei pentru referendum, organizarea și desfășurarea acestuia, organizarea și atribuțiile birourilor electorale, faptele care constituie contravenții, precum și modul de constatate și sancționare a acestora sunt cele stabilite la art. 4, art. 7 alin. (1), precum și în capitolele IV–VI. Rezultatul referendumului național se stabilește în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) și (3) și ale art. 7 alin. (2).”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Art. 6 alin. (7), domnule senator.

„Cheltuielile privind organizarea și desfășurarea referendumului național privind revizuirea Constituției se suportă din bugetul de stat.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Art. 15 alin. (1) lit. a), domnule senator. Vă rog.

## **Domnul George Edward Dircă**

**:**

Nu mai am.

Nu mai e. În regulă.

În aceste condiții, au fost respinse amendamentele respinse de comisie.

Votul pe lege – ora 17.30, conform programului anunțat. Punctul 3 al ordinii de zi, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (L547/14.12.2017).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 33/23.01.2018.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului, doamna secretar de stat Mariana Moț, Ministerul Justiției. Microfonul 8, vă rog.

## **Doamna Sofia Mariana Moț** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum ați anunțat și dumneavoastră, în procedura de reexaminare a Legii nr. 304, după adoptarea deciziei Curții Constituționale, atât comisia specială, cât și Camera Deputaților au elaborat textele supuse aprobării Senatului astăzi, în sensul de a pune în acord textele inițial adoptate cu dispozițiile deciziei Curții Constituționale.

Ministerul Justiției susține modificările adoptate atât în comisie, cât și în plenul Camerei Deputaților, în măsura în care acestea sunt în concordanță, pe de o parte, cu dispozitivul deciziei Curții Constituționale, dar și cu considerentele acesteia.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, pentru prezentarea raportului, domnul senator Robert Cazanciuc. Microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

După cum cunoașteți, prin Decizia nr. 33/2018, Curtea Constituțională a admis obiecția formulată de un număr de 29 de senatori și de Înalta Curte și a constatat că patru articole din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituționale.

Comisia specială, în ședința din 26 martie 2018, a analizat legea trimisă la promulgare, legea în forma adoptată de Camera Deputaților și Decizia Curții Constituționale nr. 33/2018 și a hotărât să adopte un raport de admitere asupra legii trimise la promulgare, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1, și amendamente respinse, în anexa nr. 2. Este vorba de două amendamente admise și două amendamente respinse.

Prin conținutul său, legea face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind Cameră decizională. Mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Domnul senator Fenechiu. Microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog.

Iată, suntem astăzi la un moment în care rediscutăm un proiect de lege pe care l-am rediscutat și acum ceva vreme, e adevărat, după momentul revenirii lui de la critica Curții Constituționale și după niște brizbrizuri și modificări făcute în celebra comisie care, mă rog, e menită să facă lucrurile acestea.

Așa cum bine știți, și cred că nu e o noutate pentru nimeni, Partidul Național Liberal s-a opus la dezbaterea precedentă, înainte de decizia Curții. Modificările care au intervenit sunt niște modificări care, din punctul de vedere al Partidului Național Liberal, nu sunt semnificative.

Faptul că Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție va începe să funcționeze în trei luni, și nu în șase, cum era textul inițial, sau faptul că dispozițiile privind judecarea apelurilor în complet de trei se vor aplica doar cauzelor înregistrate după intrarea în vigoare a legii sunt niște mici brizbrizuri, care nu schimbă în niciun fel nici conținutul legii, nici poziția pe care Partidul Național Liberal a avut-o și și-o menține despre această lege.

Pentru toate aceste considerente, mergând pe ideea, cred eu, indiscutabilă că, practic, această lege a fost doar un pic rezugrăvită în laboratoarele Curții și, respectiv, ale comisiei, Partidul Național Liberal va vota împotriva acestei legi.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Domnul senator Goțiu. Microfonul 2.

Domnule președinte,

Este o intervenție pe procedură. Mai exact, art. 102 alin. (1): „Înainte de prezentarea punctului de vedere al grupului parlamentar, senatorii pot adresa întrebări inițiatorului proiectului de lege sau al propunerii legislative.” Vă rugăm să respectăm această procedură.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Domnule senator, îmi pare rău, suntem în faza de reexaminare a legii...

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Ați adresat.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

...da? Și s-au adresat întrebări la momentul când legea a făcut obiectul dezbaterii.

Dacă sunt pe dezbateri generale înscrieri la cuvânt?

Vă rog să... înscrieri la dezbateri generale?

Domnul senator Bădulescu?

Domnul senator Bădulescu. Microfonul 2.

Pentru că este de anticipat că vom avea discuții contradictorii, vreau să vă aduc în atenție faptul că art. 102 alin. (2) din Regulamentul Senatului precizează foarte clar că fiecare grup parlamentar își desemnează un singur reprezentant la dezbateri generale. Am văzut ridicate mai multe mâini de la un grup parlamentar.

Sunt șase grupuri parlamentare, dăm posibilitatea fiecărui grup să se exprime.

Eventual, câte un minut fiecare, că așa se întâmplă la legile justiției.

Domnule președinte...

Acum, iertați-mă, domnule senator, regulamentul permite să limităm timpul de dezbatere. Eu nu am propus asta. Vă rog, microfonul 2.

Vă mulțumim. Sper că nu-mi tăiați și mie microfonul, pentru mai încolo.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legi de tipul celor pe care le avem acum în discuție sunt de natură să scindeze societatea în două. Sunt de natură să creeze controverse, atâta timp cât ele nu sunt suficient dezbătute, nu sunt suficient înțelese și nu sunt suficient explicate, cu atât mai mult cu cât și cuprind anumite prevederi care nu sunt întocmai cu principiile unei societăți pe care astăzi... din care astăzi facem parte.

Ce vreau să spun cu aceste lucruri este că faptul că aceste legi nu au avut un parcurs normal, faptul că aceste legi au fost promovate printr-o comisie specială, faptul

că procedura a fost netransparentă și lipsită de dezbateri reale, efective și consistente, mai ales că este un domeniu sensibil și un domeniu care ne interesează pe toți, conduc la ideea că se dorește promovarea lor cu orice preț, în ciuda faptului că într-un an centenar, de 100 de ani, românii ar trebui să fie uniți, nu scindați prin astfel de acte normative.

Din punctul nostru de vedere, insuficiența dezbaterii și faptul că au fost promovate prin această comisie specială sunt motive suficiente pentru ca Grupul PMP să voteze împotriva acestui proiect de lege și a celorlalte proiecte, lucru pe care îl vom face.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului USR, domnul senator Goțiu. Microfonul 2.

În primul rând, vreau să subliniez faptul că, încălcând regulamentul, nedând dreptul să se pună întrebări inițiatorilor, ați demonstrat încă o dată că nu doriți o dezbatere reală pe aceste proiecte de lege și că, de fapt, nici nu aveți răspunsuri la întrebările incomode.

Nu știu și nu am găsit acel articol din regulament în care este eliminată procedura întrebărilor adresate inițiatorilor legii în cadrul legilor care sunt trimise spre reexaminare.

Legat de această lege, dincolo de lipsa de dezbatere, dincolo de această procedură pe repede-înainte, cum a trecut și prima dată, vrem să subliniem doar două foarte mari probleme, pentru că se pare că sunteți foarte interesat de a deține controlul asupra justiției.

Și, din acest punct de vedere, vreau să atrag atenția că, prin modificările care s-au adus în urma reexaminării, practic, s-a excedat solicitării făcute de Curtea Constituțională, atunci când procurorii au fost trecuți de sub autoritatea ministrului justiției sub controlul ministrului justiției, fără să fie specificat exact ce înseamnă acest control, lucru care lasă foarte larg deschisă ușa abuzurilor.

De asemenea, vrem să subliniem și art. 69 alin. (3), prin care se acordă posibilitatea ministrului justiției, care este membru al Guvernului, așadar este un reprezentant al politicului, de a da îndrumări scrise procurorilor cu privire la măsurile ce trebuie luate „pentru prevenirea și combaterea eficientă a criminalității”. Este, din nou, o exprimare care lasă loc la foarte multe întrebări, la foarte multe interpretări și s-ar putea să ajungeți să vă plângeți chiar dumneavoastră de aceste interpretări, când veți fi, probabil, în opoziție și veți căuta justificări pentru faptele procurorilor sau pentru deciziile justiției.

S-ar putea ca atunci să fie prea târziu pentru dumneavoastră.

Evident, USR, din toate aceste puncte de vedere și multe altele, va vota împotriva acestui proiect legislativ.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Pentru viitor, vă indic să observați dispozițiile art. 149 din regulament, corelate cu dispozițiile art. 105, 110, care ne trimit direct la raport în caz de reexaminare a legii ca urmare a neconstituționalității declarate de Curte.

Dacă mai sunt de la alte grupuri parlamentare înscrieri la cuvânt?

Domnul Șerban Nicolae, Grupul parlamentar al PSD. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Nu m-aș fi ferit de răspuns la întrebări, am făcut-o cu prilejul primei dezbateri, dar în faza în care ne aflăm acum nu mai putem să adresăm întrebări inițiatorilor, pentru că forma rezultată de la Camera Deputaților este forma trecută prin comisie de două ori și nu mai reprezintă un punct de vedere strict personal al inițiatorilor, la care să poată răspunde în detaliu.

Aș vrea să fac însă o precizare foarte importantă, ca să nu mai repetăm sau să nu mai repete cineva, propagandistic, cât se poate de găunos, că se instituie un control politic asupra justiției.

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară conține toate elementele care să asigure independența magistraților, imparțialitatea în exercitarea actului de justiție, inamovibilitatea judecătorilor și stabilitatea procurorilor.

Nici până astăzi, din noiembrie anul trecut, nimeni, nici de la Bruxelles, nici de la București, nici din orice alt colț al lumii, nu a putut să facă dovada care anume text din propunerea legislativă, din forma adoptată de Parlament cu prilejul primei dezbateri sau în Camera Deputaților, după reexaminarea cerută de decizia Curții Constituționale, ar pune sub control politic, ar afecta independența în vreun fel a sistemului judiciar din România.

Explicația este foarte simplă. Nu a putut identifica nimeni un text pentru că el nu există. Nu există nimic în ceea ce privește organizarea judiciară, așa cum se propune, care să rezulte din voința politică de control a cuiva, cu atât mai mult cu cât alternanța la putere ar face în modul cel mai rațional și previzibil cu putință ca acest control politic, eventual, să fie exercitat de forțe politice diferite.

A existat o vreme când s-au exercitat tentative, poate chiar reușite, de control politic. Poate nu la vedere, dar măcar prin protocoale secrete, măcar prin hotărâri CSAT secrete, ca să ascundă opiniei publice și justițiabililor faptul că se poate face joc politic, se poate introduce în competiția politică și un element ocult, subteran, profund abuziv și de factură stalinistă, poate, pur stalinistă, și acest tip de mecanism de control.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Am spus: o luare de cuvânt, potrivit regulamentului, de fiecare grup parlamentar. Îmi pare rău, domnule Goțiu.

Dacă mai sunt înscrieri din partea grupurilor parlamentare care nu s-au exprimat?

Același răspuns și pentru ceilalți colegi de la USR. Da, vă rog, microfonul 2, domnule senator Mihai, pe procedură.

Deci regulamentul prevede că la dezbatere se desemnează un reprezentant. Nicăieri nu se limitează numărul luărilor de cuvânt ale acelui reprezentant, așa că vă rog să ne dați cuvântul.

Mulțumesc.

Da. Este o interpretare personală a regulamentului. Dacă mai sunt alte...?

Mulțumesc.

Doamna senator, vă rog – microfonul 2 –, dacă e pe procedură.

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe procedură este intervenția mea. Conform Regulamentului Senatului, la art. 102 alin. (3), „în cazuri justificate, la cererea oricărui senator, Senatul poate aproba, cu votul deschis al majorității senatorilor prezenți, să se dea cuvântul la dezbaterile generale și altor senatori.”

Vă mulțumesc.

Deci trebuie să supunem la vot.

Voi supune la vot propunerea dumneavoastră.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

A făcut propunerea să... mai mulți înscriși – la vot – din partea fiecărui grup parlamentar.

Supun aprobării plenului această propunere.

E în regulă.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 33/2018, prin care au fost admise o parte din obiecțiile de neconstituționalitate formulate asupra legii transmise...trimise la promulgare.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a legii, cu amendamente admise și amendamente respinse. Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Sunt susținute amendamentele respinse de comisie? Domnule senator?

Nu.

Deci nu sunt susținute.

În aceste condiții, votul pe raport și pe lege, ora 17.30. Mergem la punctul 4 al ordinii de zi... Legea pentru modificarea...

Vă rog.

Doamna senator Lavinia Craioveanu, microfonul central.

În calitate de vicelider, solicit intervenție.

În calitate de vicelider al Grupului PSD.

Mulțumesc frumos, domnule președinte. Vreau să fac o propunere.

Stimați colegi, vă propun prelungirea programului de lucru în această seară până la epuizarea punctului 5 de pe ordinea de zi.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

## **Din sală:**

Nu.

Ne întoarcem la punctul 4, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (L548/14.12.2017).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 61/2018.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Microfonul 8. Doamna secretar de stat Mariana Moț, Ministerul Justiției.

Domnule președinte,

Și Legea nr. 317 a intrat în același proces de reexaminare, ca urmare a pronunțării deciziei Curții Constituționale.

Ministerul Justiției susține modificările adoptate în Camera Deputaților, în măsura în care acestea corespund atât dispozitivului deciziei Curții Constituționale, în sensul în care respectă punctual fiecare articol declarat neconstituțional în dispozitivul deciziei, precum și modificările care au rezultat pentru punerea în acord a modificărilor ce au rezultat din pronunțarea deciziei Curții Constituționale, cu considerentele aceleiași decizii...

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, pentru prezentarea raportului.

Domnul senator Cazanciuc, microfonul 5.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Curtea, prin Decizia nr. 61/2018, a admis excepția formulată de un număr de 52 de deputați și a constatat că cinci articole din Legea nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii sunt neconstituționale.

Comisia, în ședința din 26 martie 2018, a analizat legea trimisă la promulgare, legea în forma trecută de Camera Deputaților și Decizia Curții Constituționale nr. 61/2018 și a hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1, și amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 2. Este vorba de cinci amendamente admise și șase amendamente respinse.

Legea face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc, domnule senator. Dezbateri generale.

Doamna senator Pauliuc Nicoleta. Microfonul 2. Colegii secretari m-au derutat. Vă rog.

## Stimați colegi de la PSD și ALDE,

Dacă este adevărat că politica nu se referă la alegeri, ci la viitor, prin modificările pe care le-ați adus legilor justiției ați dat dovadă că sunteți interesați doar să vă conservați puterea și că nu aveți nicio viziune cu privire la direcția pe care trebuie să evolueze România. Ați promis în campania electorală multe.

Ați promis, de exemplu, Legea pensiilor, spitale, autostrăzi, salarii mai mari, dar nu ați spus nimic despre modificarea legilor justiției.

De ce vă grăbiți așa?

Dragi colegi, prioritățile coaliției de guvernare sunt, ca și până acum, legate de îndepărtarea președintelui din zona numirilor în magistratură, pentru subordonarea politică a justiției, nu de rezolvarea problemelor din sistemul de pensii, sănătate, învățământ sau economie.

Revin la actuala putere. După ce ați intrat în legile justiției, prin înființarea Comisiei Iordache, care a avut mandat să subordoneze justiția principalului partid de guvernământ, am aflat că aveți un plan similar în ceea ce privește subordonarea către PSD a instituțiilor din domeniul securității naționale, prin înființarea Comisiei Manda.

Așa cum l-ați scos pe președinte din zona de decizie a numirilor în justiție – cine știe? –, poate aveți în plan să-i luați președintelui și decizii pe zona de securitate națională. Ce urmează?

Mă întreb: e posibil să urmeze o subordonare și mai brutală a presei?

Modificarea Legii nr. 317/2004 în sensul transferării de competențe privind numirea și revocarea din funcție a magistraților de la președinte către Consiliul Superior al Magistraturii nu este în măsură să întărească CSM, atâta vreme cât modificarea nu corespunde dezideratelor societății.

Eliminarea președintelui din zona de decizie a numirilor în justiție golește de conținut funcția prezidențială. Totuși, președintele este descris în Constituție ca parte a Executivului. Indiferent de numele pe care îl poartă, președintele este cel mai reprezentativ dintre politicieni, mai reprezentativ decât orice majoritate parlamentară, din perspectiva numărului voturilor adunate.

Stimați colegi ai coaliției de guvernare, ați avut șansa de a cugeta mai bine la efectele pe care le poate avea planul dumneavoastră de a pune justiția sub control politic. Riscurile sunt majore: prelungirea MCV, risipirea oricărei șanse de a intra în Schengen, intrarea în grupul țărilor care prezintă probleme majore din perspectiva statului de drept în Uniunea Europeană.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Pentru că este ora 17.30, vă propun să continuăm dezbaterile pe acest act normativ și apoi să avem votul pe legile organice dezbătute până acum.

Continuăm dezbaterile pe Legea nr. 317/2004.

Dacă sunt înscrieri la cuvânt – dezbateri generale?

Doamna senator Presadă, microfonul 2, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Suntem astăzi aici pentru a avea o ultimă dezbatere, se pare, și votul pe Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru cei care nu știu încă, Consiliul Superior al Magistraturii este acel organ fundamental pentru independența justiției din România care are atribuții cu privire la cariera magistraților.

Aș fi vrut să adresez o serie de întrebări inițiatorilor și vreau să știu dacă pot face asta acum, dacă ei mai sunt astăzi în sală. Eu cred că da, am văzut că o serie de colegi senatori au semnat această inițiativă legislativă, așa că aș vrea să le adresez câteva întrebări.

Doamna senator, iertați-mă, am explicat ceva mai devreme care e procedura. Suntem la dezbateri generale...

La dezbateri generale aș putea să adresez...

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă aveți...

Pot să pun întrebări și la dezbateri generale. Nu scrie nicăieri că nu putem pune întrebări.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Le veți pune – nu știu – pentru istorie, poate.

De ce? Colegii nu pot să răspundă? Nu înțeleg.

V-am explicat care este procedura, am făcut trimitere la textele regulamentului și vă rog să nu reveniți asupra acestui aspect.

Aș vrea să ne întoarcem la ceea ce înseamnă cuvântul „dezbatere”. Dezbat cu colegii mei, cu colegii dumneavoastră, dezbatem împreună.

Vă rog.

Cred că pot adresa câteva întrebări.

Vă rog să vă concentrați pe 317 – dezbateri generale.

Atunci, am să adresez colegilor mei, cu care sper să pot dezbate, o serie de întrebări cu privire la această Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii. Sper că vor răspunde și că vor da curs invitației de a dezbate, pentru că de asta suntem astăzi aici. Am și votat prelungirea programului de lucru, fix pentru a putea dezbate aceste legi.

De ce modificările articolelor declarate neconstituționale de către CCR au fost rediscutate de aceeași comisie specială comună a Parlamentului, deși Hotărârea Parlamentului nr. 69/2017 nu conferă această prerogativă comisiei speciale?

Este o întrebare pe care n-am apucat să o pun până acum, pentru că ați tot limitat intervențiile, dar la care aștept un răspuns mai ales din partea colegilor...

Vă rog să continuați, dacă mai aveți ceva de...

...activi în această comisie specială...

De ce doriți să transformați Inspecția judiciară în echipa de suport tehnic a inspectorului-șef, care, în urma modificărilor, va deține atribuții absolute, numind dintre inspectorii judiciari pe cei care vor ocupa funcțiile de conducere, controlând selecția inspectorilor judiciari, conducând și controlând activitatea de inspecție și pe cea de cercetare disciplinară, impunând, practic, soluții în mod discreționar?

Vă rog. Mai departe.

Sunt acestea întrebări fără răspuns totuși? Pentru că suntem aici ca să dezbatem, iar cetățenii României care ne-au ales și ne-au trimis aici au făcut-o fix ca să putem dezbate aceste întrebări. Sunt întrebări pe care ni le punem noi toți aici, în calitate de senatori, dar și cei care ne-au trimis în această Cameră a Senatului.

Vă mulțumesc mult.

Ar fi rușinos... Nu. Nu am terminat.

Ar fi rușinos ca aceste întrebări să rămână fără răspuns.

Vă rog, dacă mai aveți ceva de spus la declarații generale.

## **Doamna Florina Raluca Presadă:**

La dezbateri, da...

Aș vrea să înțeleg cum funcționează procedura aceasta a retragerii încrederii vizavi de un membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

În actuala formulare, practic, avem o nouă procedură arbitrară cu privire la aprecierea sau evaluarea activității unui membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este una dintre cele mai nocive noi prevederi introduse în Legea nr. 317.

Mai aveți ceva?

Aș vrea să știu dacă dezbatem sau doar ne facem că dezbatem.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

E art. 24 ce ați prezentat dumneavoastră.

Dacă mai aveți, domnule senator? Vă rog.

La art. 24, alin. (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Secția pentru judecători și Secția pentru procurori desemnează candidații pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte, în prezența a cel puțin două treimi din membrii secțiilor, cu votul majorității membrilor.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Mai aveți mai departe? Vă rog.

Vă mulțumesc mult. Dacă mai sunt alte înscrieri la dezbateri generale? Înscrieri la cuvânt?

Nu mai avem înscrieri la cuvânt la dezbateri generale. Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 61/2018 prin care au fost admise o parte din obiecțiile de neconstituționalitate formulate asupra legii trimise la promulgare.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a legii, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Da.

Vă rog. Domnul senator Nicu Fălcoi, microfonul 2.

Mulțumesc, domnule președinte. La nr. crt. 1 avem amendament la art. 24.

La art. 24, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Consiliul Superior al Magistraturii este condus de președinte, ajutat de un vicepreședinte, aleși de plen, în prezența a cel puțin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorității membrilor, dintre judecătorii și procurorii prevăzuți la art. 3 lit. a) care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an.

Mandatul președintelui nu poate fi reînnoit.”

Art. 24 alin. (3) lit. f) se modifică și va avea următorul cuprins: „sesizează Curtea Constituțională în vederea soluționării conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, pe baza deciziei plenului”.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Amendamentul a fost respins. Vă rog.

Art. 35 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor:

a) propune Președintelui României numirea în funcție și eliberarea din funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari;

b) numește judecătorii stagiari și procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obținute la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii;

c) numește și revocă din funcție președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție;

d) numește și revocă inspectorul-șef, în condițiile legii; e) eliberează din funcție judecătorii stagiari și procurorii stagiari;

f) apără independența autorității judecătorești în ansamblul său, în condițiile art. 30; g) adoptă hotărârea privind îndeplinirea condiției de bună reputație, pe baza raportului întocmit de Inspecția Judiciară, în condițiile legii;

h) propune Președintelui României conferirea de distincții pentru judecători și procurori, în condițiile legii;

i) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă.

A fost respins.

Mergem mai departe, da?

Mergem mai departe. Da.

Vă rog.

La art. 40, alin. (1) lit. b) se elimină. Acesta este: „numește și revocă, din funcția de președinte, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă.

A fost respins. Mergem mai departe.

La art. I punctul 85, se elimină alin. (8) al art. 74[1] .

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Alte amendamente nu mai sunt, care au fost respinse. În aceste condiții, raportul, cu amendamentele admise...

Am rugămintea la colegii din spatele sălii de ședință să luați loc și să ne preocupăm de vot.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Domnule Mihail, dacă e explicația votului. Microfonul central.

Stimați colegi din majoritate, credeți că ați mai dărâmat câteva cărămizi din edificiul justiției și văd că vă bucurați de acest lucru.

Aș vrea să vă aduc aminte un lucru. Nu puteți dumneavoastră dărâma cât pot cetățenii acestei țări să construiască. Și cetățenii acestei țări vor o Românie fără penali în funcții publice.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Continuăm votul pe legile organice care au fost dezbătute astăzi.

Vă rog, după. Suntem în sesiune de vot. După ce terminăm cu votul.

Domnule Goțiu, vă respect, vă rog să respectați și dumneavoastră regulile.

Deci

82 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și două abțineri.

Raportul și legea au fost adoptate.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Domnule Goțiu, vă rog, microfonul 2, cu rugămintea... Am făcut o excepție acum, pentru că suntem în procedură de vot pe legi organice.

Dar și după legi organice trebuie să avem posibilitatea să explicăm votul.

Vă rog.

Legat de această lege a referendumului, nu e un secret pentru ce doresc unii să grăbească această lege. Vreau să aduc un motiv în plus de ce am votat împotrivă, Grupul USR de ce a votat împotrivă. Un motiv în plus e și faptul că, pe fond, nu vom avea referendum real în România până când nu vom reveni la cvorumul de prezență de 50% plus unu. Și, cât timp vom menține acest cvorum foarte scăzut de prezență, și dumneavoastră, și alții s-ar putea să aveți surpriza să se vadă referendumuri pe diferite subiecte, pe diferite teme, care vor naște conflicte în societate, dar care vor fi departe de problemele reale ale societății.

Unul, probabil, că ne va aștepta foarte curând.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Mergem la votul pe Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară (L547/14.12.2017).

Vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 33/2018. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere a legii, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Este lege organică, Senatul – prima Cameră... Senatul este Cameră decizională.

Listă pentru grupurile parlamentare.

Listă pentru grupurile parlamentare.

## **Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

## Explicația votului.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Suntem în sesiune de vot. Rugămintea este să mă lăsați să continuăm mai departe.

Listă, am spus.

Și mai avem Propunerea legislativă pentru abrogarea pensiilor speciale (L540/11.12.2017).

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Legea este organică, Senatul este prima Cameră sesizată.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Mă bucur să văd că votăm împotriva abrogării pensiilor speciale pentru parlamentari, un vădit conflict de interese, așa cum suntem într-un conflict de interese atunci când avem potențiali beneficiari ai legilor justiției votând despre legile justiției. Este ca și cum am avea infractori votând despre cum să fie judecați. Fix asta s-a întâmplat și cu pensiile speciale.

Nu în ultimul rând, vreau să fac o propunere pe procedură: să prelungim programul de lucru al plenului Senatului de astăzi până la epuizarea ordinii de zi, așa cum ne-a fost ea propusă, incluzând și punctul 22, adică să trecem dincolo de punctul 5, așa cum ați anunțat.

Vă rog să supuneți la vot.

Aveți calitatea de lider de grup?

Vicelider.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vicelider?

## **Doamna Florina Raluca Presadă**

**:**

Vicelider.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

În regulă. Supun aprobării și această propunere.

## **Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Justificarea votului la Legea nr. 304.

Îmi pare rău! Care... Vă rog. Domnul Cseke Attila, microfonul 2.

Domnule președinte de ședință,

Vă rog foarte mult, în procedură de vot și la explicarea votului să nu mai dați posibilitatea niciunui lider sau vicelider de a cere prelungirea programului. Nu se poate, procedural, acest lucru.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

## Vă mulțumesc.

Ne oprim și continuăm cu dezbaterile la ordinea de zi.

Domnul Cseke tocmai ne-a certat, și întemeiat.

## **Domnul Nicu Fălcoi**

**:**

Ne-a certat pentru altceva. Suntem în dezbatere acum. Ne trimite acasă domnul Cseke?! Ce facem acum? Știu că vă e tare frică.

Vă mulțumesc. Să luați loc!

Continuăm cu Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (L545/11.12.2017).

Reexaminare ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 45 din 30.01.2018.

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat din Ministerul Justiției, Mariana Moț. Microfonul 8.

## Domnule președinte,

Și Legea nr. 303 a fost atacată la Curtea Constituțională, iar în limitele sesizării Curtea Constituțională a exercitat controlul _a priori_ asupra propunerilor de modificare a Legii nr. 303.

Cu această ocazie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale câteva articole din propunerile de modificare, pe care le-a argumentat în considerentele deciziei pronunțate.

Prin urmare, legiuitorul era obligat să pună în acord dispozițiile declarate neconstituționale cu motivarea Curții.

În consecință, Ministerul Justiției susține aceste modificări, în măsura în care corespund exigențelor deciziei Curții Constituționale.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei speciale comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției, pentru prezentarea raportului.

Domnule senator Robert Cazanciuc, microfonul 5.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Curtea, prin Decizia nr. 45/2018, a admis obiecția formulată de un număr de 56 de deputați și Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că un număr de 15 articole din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt neconstituționale.

În ședința din 26 martie, comisia a hotărât să adopte un raport de admitere, cu amendamente admise, cuprinse în anexa nr. 1, și amendamente respinse, cuprinse în anexa nr. 2. Este vorba de nouă amendamente respinse și 31... admise, nouă amendamente respinse și 31 respinse.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este Cameră decizională. Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dezbateri generale. Dacă sunt înscrieri la cuvânt? Doamna senator Scântei.

Microfonul nr. 2.

Doriți la microfonul central. Facă-se voia dumneavoastră. Vă rog, la microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

M-am relaxat și am căpătat încredere să vin în față. Domnule președinte,

Stimați colegi din coaliția de guvernare,

Iată, am ajuns și la Legea nr. 303, din păcate, fără să fi avut răbdarea necesară ca în cele două sesiuni Comisia pentru legile justiției, numită și „Comisia Iordache”, să se fi aplecat cu atenție.

Într-adevăr, așa cum spunea și reprezentantul comisiei, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale câteva articole și m-am bucurat atunci când am văzut motivarea Curții, pentru că, știind că în cadrul coaliției sunt câțiva juriști cu renume profesional, se vor apleca... am presupus că se vor apleca cu atenție și vom avea o dezbatere reală, care să ne permită să adoptăm, în primul rând, legi constituționale.

Nu voi insista tehnic, pentru că nu toți aveți pregătirea juridică și nu e cazul să vă ocup timpul cu acest lucru acum. În schimb, aș vrea să vă punctez trei articole deosebit de importante, pe care nu... care nu și-au găsit reglementarea în conformitate cu decizia Curții Constituționale. Ele au fost declarate parțial sau total neconstituționale, iar modul în care au fost identificate noile soluții legislative pentru aceste articole încalcă în continuare, în opinia noastră, a Partidului Național Liberal, prevederile Constituției și prevederile deciziei Curții Constituționale.

Și voi puncta cele trei articole, ca să nu vă țin foarte mult. Este vorba de articolul care a fost declarat neconstituțional în ceea ce privește atribuția comisiilor parlamentare de a verifica declarațiile magistraților cu privire

la necolaborarea în calitate de ofițer sub acoperire cu serviciile secrete. Curtea a declarat... a constatat că este neconstituțională o astfel de prerogativă a unei comisii parlamentare, fie ea și de control al serviciilor de informații, întrucât o comisie de control parlamentar exercită controlul, nicidecum nu verifică declarațiile magistraților. E drept, ați pus în acord, sub acest aspect, acest articol, dar, pentru că de un an de zile, cel puțin de când sunt în Parlamentul României, observ că, cel puțin pe parte juridică, colegii preferă să citească atât Constituția, cât și deciziile Curții Constituționale doar în paragrafele care interesează, respectiv jumătate din decizie, și nu le citesc cap-coadă, cu toate cuvintele incluse și cele dispuse de Curte, constat că și acum ați găsit pentru acest articol o soluție legislativă care se menține în continuare neconstituțională. De ce? Pentru că ați introdus un articol 5.2, în care ați spus: da, CSAT-ul, așa cum spune Curtea Constituțională, este singura autoritate legitimă în ansamblul constituțional să verifice declarațiile magistraților de colaborare cu serviciile. Dar ați introdus articolul 5.2: „Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării poate fi contestat în instanță” – atenție – „de orice persoană care justifică un interes legitim, conform Legii nr. 544/2004, nefiind aplicabile excepțiile din Legea nr. 544/2004 care priveau informațiile clasificate, supuse protecției ca informații clasificate.”

Doamna senator...

...noi încercăm să ne dezbinăm cu o zi înainte.

Cu rugămintea să vă rezumați pe lege...

## **Doamna Laura Iuliana Scântei:**

Închid acum, domnule președinte, cu ultimul articol, dar vream să punctez faptul că, atunci când nu sunt într-o dezbatere la Comisia juridică sau la comisia specială și este doar colegul Șerban Nicolae, reușește cumva să-și convingă propriii colegi de soluțiile Domniei Sale, în calitate de corifeu al dreptului, și să extindă ceea ce anterior, poate, dezbătusem împreună. Și am constatat astăzi că soluția propusă de Domnia Sa pentru acțiunea în regres este

extinsă într-un mod nejustificat, arbitrariu și neconstituțional, lăsând la aprecierea unui funcționar administrativ, care poate fi pregătit în ceea ce privește munca sa la Ministerul Finanțelor, dar nu în ceea ce privește calificarea unei erori judiciare ca a fi fost săvârșită de un magistrat cu rea-credință sau din neglijență gravă. Iar soluția care a ajuns astăzi în fața dumneavoastră în plen pentru acest articol 96 este aceea că statul, prin Ministerul Finanțelor, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului, dacă, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare – atenție, raport care nu este supus niciunei căi de atac și este consultativ, deci nu-l va băga nimeni în seamă, și este completarea zilei de astăzi – și a propriei evaluări – a cui, a Ministerului Finanțelor, a departamentului funcționăresc din Ministerul Finanțelor?! –, va decide că fapta care a generat obligația de a plăti despăgubirile (de către statul român persoanei vătămate) provine sau a fost săvârșită de un magistrat cu rea-credință sau din neglijență gravă. Deci, prin urmare, statul, prin Ministerul Finanțelor, exclusiv fiind..., având în vedere că raportul Inspecției Judiciare este consultativ, și la propria..., bazându-se pe propria sa evaluare, va aprecia dacă eroarea judiciară a fost cauzată cu rea-credință sau gravă neglijență.

Stimați colegi,

E drept că aveți unul, probabil, dintre cei mai pregătiți juriști ai țării, dar vreau să vă spun că într-un an de zile v-a ajutat să promovați cel puțin 11 legi declarate neconstituționale.

Prin urmare, și pentru acestea de astăzi, inclusiv 303, și pentru aceasta veți primi o decizie de neconstituționalitate de la Curtea Constituțională.

Mulțumesc, doamna senator.

Bravo! Bravo!

Domnul senator Vlad Alexandrescu. Microfonul central.

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Chiar dacă avem astăzi în procedură de reexaminare după Curtea Constituțională această Lege nr. 303 cu privire la statutul judecătorilor și magistraților, cred că Curtea Constituțională nu este în situația de a judeca nici dacă legea este dreaptă, justă, nici dacă este oportună, ci doar Parlamentul poate să facă acest lucru. Și faptul că avem prilejul să discutăm din nou despre ea ar trebui să ne permită să luăm niște decizii corecte.

Vă reamintesc că dezbaterea parlamentară, desfășurată pe repede înainte, în luna decembrie, înainte de Crăciun, a ignorat punctul de vedere covârșitor majoritar al magistraturii și avizele consecutive negative emise de plenul acestui consiliu.

În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4.000 de judecători și procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, și-au lansat un memoriu privind retragerea proiectului de modificare a legilor justiției. Peste 90% din adunările generale de la instanțele și parchetele din România s-au opus actualelor proiecte pe care le avem pe masă. Din păcate, voința lor nu a fost ascultată aici, în Parlamentul României.

Pe de altă parte, proiectele acestor legi au fost criticate sever de zeci de ambasade occidentale în România, de Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, de numeroase organizații nonguvernamentale din România și din alte state, de întreaga societate civilă și de sute de mii de cetățeni simpli, în demonstrații de stradă.

Astăzi aș vrea să vă enumăr câteva lucruri foarte grave, care au rămas în continuare în proiectul acestei Legi nr. 303 pe care o discutăm aici și care, după părerea mea, nu vor putea ajunge la publicarea în Monitorul Oficial, pentru că ele reprezintă o amenințare la adresa întregului sistem judiciar din România, mai precis o distrugere a sistemului judiciar din România.

În primul rând, în lipsa unor studii de impact minimale, aplicarea noilor dispoziții legislative prevăzute de 303 va determina distrugerea sistemului judiciar prin măsuri precum: majorarea artificială a volumului de activitate, dublarea programului de formare inițială la Institutul Național al Magistraturii, majorarea vechimii necesare pentru promovarea în funcții de execuții la instanțe și parchete, posibilitatea pensionării la 20 de ani vechime, numai ca judecător și procuror. Acest lucru va genera, probabil, o plecare din sistem a unei cifre impresionante de magistrați, imediat după apariția legii în Monitorul Oficial, iar timpul necesar pentru a pregăti și a aduce în magistratură magistrați tineri, dat fiind că a fost lungit prin prevederile acestei legi, practic, va aduce sistemul judiciar românesc în colaps.

Domnule senator, am rugămintea să încercați să încheiați intervenția. Ați mers dincolo de textul cererii de reexaminare.

Domnule președinte, ați hotărât ca un singur reprezentant al fiecărui grup politic să poată vorbi...

Vă rog, cu tot respectul, să încercați să concentrați intervenția.

...așa că vă rog să ne lăsați să ne spunem punctul de vedere.

Vă rog.

Sunt câteva întrebări care, din pricina felului în care s-a derulat astăzi procedura parlamentară, vor rămâne, cu siguranță, fără răspuns aici, în Senat.

Una din ele este, stimați colegi din majoritatea parlamentară: de ce ați refuzat în mod categoric și constant sesizarea Comisiei de la Veneția pentru emiterea unui punct de vedere privind modificările pe care urmează să le duceți..., să le aduceți răspunderii magistraților? Mai ales în situația în care CCR a declarat neconstituționale articolele respective, iar modalitatea în care au decurs dezbaterile în cadrul Comisiei speciale comune a Parlamentului a stârnit ample nemulțumiri în cadrul societății civile și a fost criticată în mediile naționale și internaționale.

De ce ați propus modificări de natură să afecteze buna funcționare a sistemului judiciar, respectiv dublarea programului de formare în cadrul INM, majorarea vechimii necesare pentru promovarea în funcții de execuție la instanțe și parchete, reducerea vârstei de pensionare pentru magistrați, fără efectuarea unor studii minimale de impact?

De ce ați eliminat din statutul procurorului prevederile legale care îi garantează acestuia independența? Respectiv pierderea garanției stabilității îl transformă pe procuror _de facto_ în simplu executant al dispozițiilor conducătorilor de parchete și, așa cum am arătat, implicit, ale ministrului justiției?

Toate aceste lucruri – și, din păcate, nu am timp să le enumăr pe toate – rămân pete pe obrazul Parlamentului României, dar vă asigur că ele nu vor putea trece bariera constituțională, pentru că Uniunea Salvați România nu numai că va vota împotriva acestui proiect de lege, dar va merge mai departe și va ataca acest proiect din nou la Curtea Constituțională.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt înscrieri la dezbateri generale, înscrieri la cuvânt?

Domnul senator Șerban Nicolae. Microfonul central.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

N-am să intru în polemici. O veche vorbă românească spune: „Câinele moare de drum lung...” și cunoașteți continuarea.

Revenind la chestiunea în care ne aflăm, suntem în reexaminare după decizia Curții Constituționale. Cei care au citit decizia Curții Constituționale, care a admis excepțiile invocate de Înalta Curte de Casație și Justiție, își dau seama că propunerile de modificare sunt în acord cu deciziile Curții. Nici acum n-am auzit cu ce anume am politiza actul de justiție, cu ce anume am politiza cariera magistraților, cu ce anume am afecta independența, inamovibilitatea judecătorilor sau stabilitatea procurorilor. Am auzit niște declarații cu pretins aer retoric, cu caracter politicianist, bune pentru altă etapă a dezbaterilor parlamentare.

Totuși, aș vrea să fac o precizare: dacă toți cei care au vorbit ar fi citit Constituția, așa cum a apărut în Monitorul Oficial, și nu varianta prescurtată, „gușată” sau „prunată”, ar fi aflat că Președintele României are atribuții, și nu drepturi. Și lucrul ăsta este foarte important: Președintele României are atribuții, drepturile sunt ale cetățenilor! Și ar fi fost bine dacă le-ați fi respectat, așa cum ați jurat.

Dar aș vrea să vă spun că cineva ar trebui să se teamă. Dacă această lege intră în vigoare, cineva ar trebui să se teamă. Și am să vă dau un articol, un alineat mai exact, din Legea informațiilor clasificate, legea secretului de stat: „Se interzice – e art. 24 alin. (5) – clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.” Cei care se știu vizați ar putea începe să-și facă griji că, în sfârșit, actul de justiție este un act public, fără acte oculte, fără secretizări ilegale și fără proceduri dincolo de limita legii.

În ceea ce privește angajarea răspunderii magistraților, am auzit în mod repetat o formulă care frânge logica pe din două. Cu alte cuvinte, ar fi trebuit întâi să facem un proces în care să vedem dacă facem un proces și abia după aia să facem procesul! Pentru că așa ni s-a spus. Avem un prejudiciu cert, pentru că este achitat de stat, avem un proces pentru stabilirea vinovăției și abia după aia Ministerul Finanțelor Publice, fără niciun fel de discernământ și fără niciun fel de evaluare proprie, face un proces în care deja lucrurile s-au stabilit sub aspect juridic și formal. Bineînțeles că această procedură nu există în legislația românească și nu există în legislația niciunui stat, nu faci un proces ca să afli dacă poți să faci un alt proces. De aceea, propunerea pe care am făcut-o respectă decizia Curții Constituționale.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt la dezbateri generale?

## **Domnul Marian Pavel**

**:**

Doamna Scântei.

Doamna Scântei, dacă doriți, microfonul 2.

Cu rugămintea, foarte scurt, nu v-a fost pronunțat numele.

Da, da, e în regulă, dar, pentru corectitudine juridică și mai cu seamă constituțională, aș vrea să reiau principiul constituțional care spune în felul următor: statul achită despăgubiri cetățenilor prejudiciați, indiferent de natura erorii judiciare. Prin urmare, statul plătește despăgubiri pentru toate erorile judiciare. Aceeași Constituție – și e drept că suntem unicii în Europa care ne-am gândit să facem altfel – spune că statul va intenta o acțiune în regres împotriva magistratului doar atunci, deci va intenta acțiunea în regres, domnule senator, doar atunci când acea eroare judiciară pentru care deja a plătit statul, nu-i așa?, ar fi fost săvârșită de către judecător sau procuror cu rea-credință sau din neglijență gravă.

Prin urmare, Constituția a dorit să limiteze arbitrariul unui funcționar angajat la Ministerul Finanțelor care, a doua zi după ce primit..., eventual, după ce a plătit statul român despăgubiri, ar trimite toate dosarele în instanță împotriva judecătorilor. Pentru că Constituția spune în felul următor: „acțiunea în regres se exercită numai”, dar cum pentru unii colegi chiar și conjuncțiile și prepozițiile nu au o valoare juridică decât..., deși ele, într-un proces, pot răsturna chiar soluția în acel proces, vă reamintesc că, niciodată, în niciun alt stat și în nicio altă Constituție nu este reglementat arbitrariul statului în cadrul angajării răspunderii magistratului și nu este lăsată la aprecierea unui funcționar administrativ, care să califice, pe baza unui raport consultativ, nu-i așa?, al Inspecției Judiciare, dacă magistrații..., care vor face rând la instanțele din România, indiferent că au săvârșit o simplă eroare judiciară sau una săvârșită cu rea-credință sau din neglijență gravă, vor fi... obligați.

Nu era ideea..., nu era o problemă de a limita răspunderea magistraților care s-ar face vinovați...

Vă mulțumesc.

...de săvârșirea în aceste două modalități, ci era vorba, pur și simplu, de a nu lăsa statul și funcționarii administrativi să exercite o presiune asupra lor în mod inutil.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, doamna senator, vă mulțumesc! Dacă mai sunt la dezbateri generale înscrieri din partea altor grupuri parlamentare care nu s-au exprimat? Nu.

În aceste condiții, declar încheiate dezbaterile generale. Trecem la votul asupra legii și vă reamintesc că ne aflăm în faza reexaminării legii ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 45/2018, prin care au fost admise o parte din obiecțiile de neconstituționalitate formulate asupra legii trimise la promulgare.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a legii, cu amendamente admise și amendamente respinse. Legea face parte din categoria legilor organice; Senatul este Cameră decizională.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susținute în plen?

Vă rog, domnule senator Dircă. Microfonul 2.

Vă rog, microfonul 2!

Vă rog, microfonul 2!

Înțeleg că obosiți dacă țineți foaia în față. Vă rog, microfonul central. E ultima dată când fac această excepție.

## **Domnul George Edward Dircă**

**:**

E vreo diferență între senatori?

Nu e vorba de diferență, e vorba de economia dezbaterilor și eu conduc dezbaterile, nu dumneavoastră din sală.

Vă rog frumos, microfonul central.

Vă mulțumesc.

Cu rugămintea să indicați articolul din tabelul cu amendamente respinse.

OK! Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am depus o serie de amendamente, amendamente multe dintre ele respinse...

Vă rog să intrați pe amendament, să spuneți la care aveți susținere astăzi în plen.

Marginal 1, art. 2 din Legea nr. 303/2004, pentru a elimina un text repetitiv din cadrul acestui articol, și anume:

„Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparțiali, având libertate deplină în soluționarea cauzelor deduse judecății, în conformitate cu legea și în mod imparțial, cu respectarea egalității de arme și a drepturilor procesuale ale părților. Judecătorii trebuie să ia decizii fără niciun fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități...”

Domnule senator, iertați-mă! Vă rog să vă referiți la textul dumneavoastră, și nu să-mi recitiți textul trimis spre promulgare.

Domnule președinte, cu tot respectul, acesta este textul articolului...

Nu, nu este...

Dar care este?

Vă rog să-mi indicați.

Am... Vă rog frumos! Vă rog să vă referiți la textul pe care l-ați propus dumneavoastră și a fost respins.

Acesta este amendamentul USR, domnule președinte.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă rog.

## Mulțumesc.

„(...) Scopul independenței judecătorilor constă inclusiv în a garanta fiecărei persoane dreptul fundamental de a fi examinat cazul său în mod echitabil, având la bază doar aplicarea legii.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc.

A fost respins.

Dacă mergeți mai departe, vă rog să indicați la care articol.

Marginal 6. La art. 7 propunem eliminarea art. 5[2] și 5[3] .

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

A fost respins.

Vă rog, mai departe.

Marginal 9. Art. 7 alin. (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Informațiile care privesc statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară, organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, cooperarea instituțională între instanțe și parchete, pe de o parte, și orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum și actele emise sau încheiate de către sau între autoritățile publice care privesc ori afectează desfășurarea procedurilor judiciare care au caracter public constituie informații de interes public, cu respectarea prevederilor art. 12 din Legea nr. 544/2001.”

Domnule senator, îl supun la vot, dar vă rog să indicați corect textele, pentru că n-o să mai fac acest lucru în continuare.

## **Domnul George Edward Dircă:**

Alin. (7) art. 7.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

A fost respins.

Vă rog, mai departe.

Art. 9 alin. (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „Judecătorii și procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă și executivă. Nu sunt considerate manifestări sau exprimări defăimătoare criticile argumentate efectuate în cadrul actelor judiciare întocmite de către judecători sau procurori la adresa unor instituții ale căror acțiuni sau inacțiuni sunt supuse analizei acestora sau examinările publice efectuate în limitele și potrivit legii de către reprezentanții unor instituții din cadrul autorității judecătorești.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

A fost respins.

Vă rog, mai departe.

Art. 19 alin. (6) se modifică și va avea următorul cuprins: „Componența comisiilor prevăzute la alin. (3) și (4) va fi stabilită de Secția pentru judecători sau Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă

Art. 19 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, auditorii de justiție susțin un examen de absolvire prin care se verifică însușirea cunoștințelor, competențelor și abilităților necesare exercitării funcției de judecător, respectiv procuror, precum și un test psihologic.

(2) Comisia de examinare teoretică și practică va fi desemnată de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, fiind formată dintr-un număr egal de judecători și procurori cu cel puțin 12 ani vechime în profesie, cadre didactice ale facultăților de drept care au obținut gradul universitar de profesor de cel puțin 5 ani, precum și formatori ai Institutului Național al Magistraturii.

(3) Examenul psihologic se va susține în fața unei comisii alcătuite din 3 psihologi, care vor nota candidatul cu «apt» sau «inapt».

(4) Împotriva calificativului «inapt» candidatul poate face contestație în termen de 5 zile de la afișare, ce va fi soluționată de o comisie de 5 psihologi, cu o altă componență decât comisia anterioară. Calificativul final «inapt» va avea drept consecință declararea candidatului ca respins la examenul de absolvire al Institutului Național al Magistraturii.

(5) Auditorii de justiție care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susținerea acestuia, la următoarea sesiune organizată de Institutul Național al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiție nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror și este obligat să restituie bursa și cheltuielile de școlarizare, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (3) și alin. (4).

(6) Nota finală de absolvire a Institutului Național al Magistraturii este compusă din media de la examenul de absolvire prevăzut la alin. (1), ce va avea o pondere de 80%, și media rezultată din evaluările realizate pe durata studiilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, ce va avea o pondere de 20%.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc.

A fost respins.

Mai departe.

Art. 30 se va modifica și va avea următorul cuprins:

„(1) După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii și parchetele de pe lângă aceste instanțe se publică de îndată, separat pentru judecători și procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și se afișează la sediile instanțelor și parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.

(2) Candidații declarați admiși la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să-și aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

(3) Candidatului care nu și-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune din oficiu un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

(4) La medii egale, are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care funcționează la instanța sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.

(5) Repartizarea pe posturi se afișează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanțelor și al parchetelor, se comunică persoanelor interesate și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) În circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.”

Vă mulțumesc.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/2.IV.2018

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc. Suntem la pagina 14 din 28. Ca să știți, să vă înarmați cu răbdare.

A fost respins.

Mai departe, domnule senator.

Art. 31 alin. (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „Președintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Mulțumesc. Vă

A fost respins. Vă rog să continuați.

Alin. (33)... Art. 31 alin. (4): „În situația în care Consiliul Superior al Magistraturii susține propunerea inițială, are obligația să motiveze opțiunea și să o comunice de îndată Președintelui României.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Insistent și rezistent domnul senator!

Art. 33 alin. (11): „Președintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

A fost respins. Vă rog.

Art. 53 alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Președintele României, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii trei ani.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Art. 53 alin. (4) se modifică și va avea următorul cuprins: „Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Art. 53 alin. (5) se modifică și va avea următorul cuprins: „Revocarea din funcție a președintelui, vicepreședinților și președinților de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor săi sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.”

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

A fost respins.

Mai departe.

Art. 56 se elimină și se revine la forma în vigoare, și anume:

„La încetarea mandatului funcției de conducere prevăzute la art. 53, 54 și 55, judecătorii și procurorii pot ocupa o altă funcție de conducere la aceeași instanță sau parchet, în condițiile legii, fie revin pe funcții de execuție la instanțele sau parchetele pe care le-au condus sau de unde provin.” Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

La art. 58 alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„Consiliul Superior al Magistraturii dispune detașarea judecătorilor și procurorilor, cu acordul scris al acestora, la instanțe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, Ministerul Justiției sau la unitățile subordonate acestuia, la solicitarea acestor instituții. Detașarea în cadrul acestor instituții nu se poate dispune pe funcții de demnitate publică.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

A fost respins și acest amendament.

Art. 58 alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins: „Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune detașarea judecătorilor sau procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanțe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Școala Națională de Grefieri, Ministerul Justiției sau la unitățile subordonate aflate în legătură directă cu serviciul public de înfăptuire a justiției, în structura Agentului Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, respectiv a Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, precum și la instituții ale Uniunii Europene sau organizații internaționale, la solicitarea acestora.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Art. 75 alin. (1) se modifică:

„Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii are dreptul, respectiv obligația corelativă de a se sesiza din oficiu pentru a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act de imixtiune în activitatea profesională sau în legătură cu aceasta, care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea judecătorilor, respectiv imparțialitatea sau independența procurorilor în dispunerea soluțiilor, în conformitate cu Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și împotriva oricărui act care ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, secțiile Consiliului Superior al Magistraturii apără reputația profesională a judecătorilor și procurorilor. Sesizările privind apărarea independenței autorității judecătorești în ansamblul său se soluționează, la cerere sau din oficiu, de plenul Consiliului Superior al Magistraturii.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă rog, mai departe.

Art. 96 alin. (3) se modifică și va avea următorul cuprins: „Există eroare judiciară atunci când unei persoane i s-a produs o vătămare importantă a drepturilor sau libertăților fundamentale prin încălcarea gravă și evidentă a normelor de drept material sau procesual de către un judecător sau procuror care a soluționat o situație litigioasă, contrar realității faptice sau juridice, ori a produs o neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare neremediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, sau prin soluționarea greșită a cauzei, datorate unei dispoziții legale care contravine Constituției României sau Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ori protocoalelor sale adiționale.”

Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

Art. 96 alin. (7): „În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunțate împotriva statului, Ministerul Finanțelor va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciară a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, potrivit procedurii prevăzute la art. 76[1] din Legea nr. 317/2004.”

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Art. 96 alin. (11) se modifică și va avea următorul cuprins: „Consiliul Superior al Magistraturii va stabili, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, condiții, termene și proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor și procurorilor. Prima de asigurare va fi achitată integral de către judecător sau procuror, iar lipsa acesteia nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea civilă a judecătorului sau procurorului pentru eroarea judiciară cauzată de exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.”

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

A fost respins amendamentul.

Și ultimul amendament respins, art. 99 lit. r) se modifică: „Lipsa totală a motivării hotărârilor judecătorești sau a actelor judiciare ale procurorului, în condițiile legii.” Vă mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

A fost respins și acest amendament.

Domnul Șerban Nicolae. Microfonul 6. Vă rog.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Între amendamentele admise există două erori de redactare...

Vă citesc foarte rapid, că este foarte simplu, o să vedeți că este vorba de redactare, nu de altceva.

La nr. crt. 9, marginal 9, art. 7, la alin. (5[2] ), din eroare, scrie așa: „Actul Consiliului Suprem de Apărare a Țării prevăzut la alin. (5[1] ) poate fi contestat în instanță de către orice persoană care justifică un interes legitim, conform Legii nr. 554/2004. Dispozițiile prevăzute la art. 7 din Legea – și aici apare eroarea de redactare – nr. 544/2004 nu sunt aplicabile.”

Modificarea pe care v-o propun privește acest număr – „554/2004”, nu „544/2004”.

E o problemă grea.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă rog, domnule Șerban Nicolae. Microfonul 6.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

Dacă și dactilografierea ridică asemenea probleme...

Stimați colegi,

La punctul marginal 42, aici avem o problemă ceva mai complexă, în sensul în care, printr-un amendament – pe care îl contestăm și vă rog să supuneți votului –, s-a adoptat formula prin care „există eroare judiciară imputabilă judecătorului sau procurorului atunci când judecătorul sau procurorul...” și textul curge. Se adaugă la dispozițiile Curții Constituționale și cred că este o eroare pe care ne revine obligația să o corijăm, în sensul în care, printr-o asemenea formulă, eroarea judiciară ar fi imputabilă judecătorului sau procurorului în toate situațiile.

De aceea eu vă propun o nouă redactare, pentru că respingerea amendamentului ar lăsa un vid legislativ, cu următoarea formulă – și vă rog să mă urmăriți, veți fi de acord, bănuiesc, că este cât se poate de logic, e vorba de o formă de redactare, doar atât, și o să vedeți despre ce este vorba –, și anume:

La art. 96 alin. (3) – „Există eroare judiciară atunci când, în cadrul procedurilor judiciare:

a) s-au încălcat norme de drept material sau procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei;

b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil, a normelor de drept material sau procesual, s-a soluționat o situație litigioasă contrar realității faptice sau juridice ori s-a produs

neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei.”

Stimați colegi,

Textul este, practic, identic. Am făcut acordul corect, pentru că..., eliminând „imputabil judecătorului sau procurorului”, pentru că există două ipoteze: eroarea judiciară pentru care statul plătește și care îi este imputabilă magistratului pentru gravă neglijență sau rea-credință și eroarea judiciară neimputabilă magistratului.

Prin amendamentul pe care îl facem eliminăm această eroare, în sensul în care există ambele ipoteze de eroare judiciară pentru care statul poate fi pus în situația să achite despăgubiri: eroare judiciară imputabilă magistratului, eroare judiciară neimputabilă magistratului.

În rest, ceea ce vă propun este un acord pur și simplu gramatical. În loc să fie un text în care să se spună că „judecătorul sau procurorul a încălcat norme de drept material sau procesual”, spune „s-au încălcat norme de drept material și procesual” și, de asemenea, în loc de... „S-a soluționat” ori „s-a produs neregularitate” este în locul formulei atribuite judecătorului sau procurorului, respectiv „a soluționat”, „a produs neregularitate”.

Este un amendament cu caracter tehnic, în acord cu decizia Curții Constituționale și prin care amendamentul adoptat de comisie este modificat în acord cu cele arătate. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Fenechiu are o observație pe acest subiect.

Microfonul 2, domnule senator.

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Suntem într-o situație extrem de interesantă. Acum, eu nu discut aici raționamentul în esență, dar eu pun în discuție următoarea problemă: acest amendament este rezultatul activității unei comisii, o comisie care, după ce forma propunerii venite de la Curtea Constituțională a fost aprobată de plenul Camerei Deputaților, a intrat în comisia specială, formată din deputați și senatori, cu un regulament – da? –, a adoptat un număr de amendamente. Și aici avem două probleme care cred eu că sunt foarte importante.

Domnul Șerban Nicolae ne spune că comisia a excedat puțin deciziei Curții. Păi, să mă ierte Dumnezeu, nu ar fi vorba de o primă situație în care s-a întâmplat așa ceva! Comisia de mai multe ori a intervenit pentru că, în ultimă instanță, Parlamentul este liber să intervină. Da?

Deci argumentul că a depășit puțin poziția Curții nu mă interesează.

Relativ la faptul că ar fi vorba de o eroare, în situația asta eu nu pot să cred că este vorba de o eroare, pentru că acest text a fost aprobat de o comisie. Deci, din punctul ăsta de vedere, faptul că ne spune un membru al comisiei, neavând în spate hotărârea comisiei – lăsând la o parte că eu nu mă îndoiesc de opinia domnului Șerban Nicolae –, nu mă poate face să-l cred că e poziția comisiei, pentru că poziția comisiei se exprimă prin vot. Nici chiar dacă ar veni președintele comisiei nu aș fi obligat să-l cred. Dacă aș avea un vot al comisiei în care să se spună: „Da, am greșit, toate bune și frumoase!”, e în regulă.

Față de această situație, eu cred că noi nu putem supune la vot această propunere. În situația în care se insistă că este vorba de o eroare, vă propun să trimitem textul la comisia specială, care să se pronunțe prin vot, și miercuri o tranșăm. Așa mi se pare corect și regulamentar. Altminteri, o să spună domnul Nicolicea că în alt articol mai este o eroare de genul acesta – am dat un exemplu, nu că aș avea ceva cu Nicolicea – și am deforma, pur și simplu, scopul comisiei speciale.

Deci, tehnic, tehnic, asta este procedura: e o eroare? Trimitem la comisie, comisia rezolvă eroarea, se întoarce în plen și votăm.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Și eu vă mulțumesc.

78 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și două abțineri. Propunerea a fost adoptată. Domnul Șerban Nicolae. Vă rog. Microfonul 6.

## **Domnul Șerban Nicolae:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Lucrurile sunt simple. În primul rând că nu sunt membru al comisiei, dar asta este una din situațiile neplăcute pentru mine.

Aș fi vrut să fac precizarea: modificările propuse la comisie și în acord cu deciziile Curții Constituționale priveau acele texte care se refereau la încălcarea normelor de drept material și procesual, soluționarea litigioasă contrar realității faptice sau juridice, producerea unei neregularități în modul de desfășurare a procedurilor judiciare și așa mai departe.

Cu ocazia acestor modificări de fond în acord cu deciziile Curții, partea introductivă a fost redactată într-un mod care schimba sensul, inclusiv al deciziei Curții Constituționale. De aceea nu vă împiedica nimeni să fiți prezent, ca membru supleant al comisiei, la dezbateri.

Este doar o corecție tehnică și vă rog să fiți de acord că am procedat corect făcând această corecție tehnică. Curtea Constituțională nu va avea niciun fel de problemă din acest punct de vedere.

Mulțumesc.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Dacă de la USR dorește cineva să ia cuvântul? Vă hotărâți cine, domnule Alexandrescu. Domnul Alexandrescu.

Vă rog să luați loc, domnule Goțiu.

Vă rog, microfonul central.

## Domnule președinte de ședință,

Aș dori să știu în ce bază colegul nostru, domnul senator Șerban Nicolae, a propus aceste amendamente.

Oricine..., orice persoană poate să se ridice să propună amendamente, dar cu respectarea unei proceduri. Până acum ni s-a explicat că a fost timp suficient..., dumnealui ne-a explicat că a fost timp suficient, că noi ne-am făcut notițe scrise, că se dovedește că ne-am făcut temele, deci că am fost...

Procedura a cerut ca această comisie comună să examineze legea. A examinat-o, a venit cu niște amendamente admise, altele respinse, cele respinse au fost susținute. În baza a ce, în momentul de față, discutăm? Cred că până nu lămurim acest lucru nu putem merge mai departe.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Am înțeles.

Art. 106 din Regulamentul Senatului. Motiv pentru care

Vă rog să votați.

- 82 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă și nicio

- abținere.

Raportul, cu amendamente admise, a fost adoptat.

Legea a fost adoptată.

Listă pentru grupurile parlamentare. Rugămintea...

Da, imediat, domnule senator Fenechiu!

Și rugămintea este să rămâneți pe loc, pentru că mai sunt două legi organice pe care trebuie să le

## **Domnul Cătălin Daniel Fenechiu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă spun că este jenant ca la o lege de asemenea impact o problemă procedurală să nu fie supusă la vot!

Eu nu am pus în discuție în niciun fel dacă propunerea domnului Șerban Nicolae e rațională sau nu, eu am pus în discuție tehnicalitatea, pentru că domnul Șerban Nicolae ne-a declarat că nu e nici măcar membru al comisiei.

Or, în contextul ăsta, corectarea acestei erori de la cine vine? Nu de alta, dar aveați în dreapta domnului Șerban Nicolae doi membri ai comisiei, președintele Comisiei juridice a Senatului și președintele Comisiei juridice a Camerei Deputaților.

Este un motiv în plus pentru Partidul Național Liberal să constate că a procedat bine nevotând această lege și să vă informăm și pe această cale că vom ataca toate cele trei legi la Curtea Constituțională.

Vă mulțumim.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc.

A vorbit din partea Grupului Partidului Național Liberal.

Explicarea votului!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Deci rugămintea...

A vorbit din partea grupului. Doamna senator, vă rog să luați loc.

Explicarea votului!

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

A vorbit și din partea Grupului USR.

Vă rog să luați loc!

Vă rog să luați loc.

-

- 102 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri.

- Propunerea legislativă a fost adoptată.

Și mai avem de supus votului Propunerea legislativă pentru modificarea art. 1 lit. ad) și a art. 42 lit. o) din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 (L46/5.02.2018).

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a propunerii legislative. Legea este organică; Senatul, primă Cameră sesizată.

Raportul, cu amendamentele admise, se supune votului.

Cu 88 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 4 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.

Întrucât timpul destinat întrebărilor și interpelărilor a fost consumat de dezbatere, vă rog să-mi permiteți doar să prezint senatorii... și doamnele senator care au depus întrebări și interpelări.

Doamna Federovici Doina Elena, Dunca Marius Alexandru, Smarandache Miron Alexandru, Sbîrnea Liliana, Arcan Emilia, Pănescu Doru Adrian, Botnariu Emanuel Gabriel, Toma Vasilică, Mihu Ștefan, Lupu Victorel, Toma Cătălin Dumitru, Caracota Iancu, Hărău Eleonora Carmen, Șoptică Costel, Nazare Eugen Țapu, Stângă George Cătălin, Alexandrescu Vlad Tudor, Wiener Adrian, Ghica Cristian, Fălcoi Nicu, Dircă George Edward, Coliban Allen, Goțiu Remus Mihai, Mihail Radu Mihai, Bădulescu Dorin Valeriu, Talpoș Ioan Iustin, doamna Covaciu Severica Rodica și Lungu Vasile Cristian – sunt cei care au depus întrebări.

Interpelări au depus: doamna Federovici Doina Elena, domnul Marciu Ovidiu Cristian Dan, domnul Pop Gheorghe, doamna Arcan Emilia, domnul Toma Vasilică, domnul Lupu Victorel, domnul Caracota Iancu, domnul Zamfir Daniel Cătălin, doamna Hărău Eleonora Carmen, domnul Șoptică Costel, domnul Bulacu Romulus, domnul Nicoară Marius Petre, domnul Țapu-Nazare Eugen, domnul Stângă George Cătălin, domnul Popa Cornel, domnul Pîrvulescu Eugen, domnul Goțiu Remus Mihai, domnul Wiener Adrian, domnul Ghica Cristian, domnul Fălcoi Nicu, domnul Dircă George Edward, domnul Alexandrescu Vlad Tudor, domnul Mihail Radu Mihai, doamna Presadă Florina Raluca, domnul Coliban Allen, domnul Talpoș Ioan Iustin, domnul Bădulescu Dorin Valeriu, domnul Baciu Gheorghe, domnul Ganea Ion și domnul Lungu Vasile Cristian.

Vă mulțumesc pentru prezență.

Declar închise lucrările Senatului de astăzi.

## _Ședința s-a încheiat la ora 19.10._

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYEJT|084921]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 51/2.IV.2018 conține 28 de pagini.**

Prețul: 70,00 lei