Petre Daea

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Dacă în intervențiile precedente am intervenit pentru a susține inițiativele legislative care au făcut obiectul dezbaterii în plenul Senatului de astăzi, iată că, la această intervenție, deși sunt doi colegi din partid, nu pot să-i susțin prin vot pentru acest act normativ.

Și aici, îngăduiți-mi să fac trimitere la poziția noastră, când s-a pus în dezbatere calupul de legi cu numărul fatidic 247, acela care privea proprietatea, spunând atunci, repetând astăzi, iar realitatea o confirmă, că vom introduce în zona rurală stări de disconfort, iar schimbările succesive vor fi împotriva tuturor și în primul rând împotriva acelora care doresc, trebuie și pot să aibă parte de sprijin din partea statului. Iată că, după câtva timp, intervenim cu un act normativ și o luăm de la început.

La prima vedere, nu pare nimic esențial de schimbat, dar aș vrea să reflectați asupra realității, punând în antiteză cele două sintagme „se aflau” și „se află”. Ce înseamnă acest lucru? În România, după cum bine știți, geneza pășunilor și fânețelor a fost, în general, acolo unde nu au putut fi alte

culturi, dar aceste zone se află, de regulă, fie pe pante mari, fie în locuri mlăștinoase, inundabile. De-a lungul timpului, pe aceste locuri, fie s-au făcut plantații pomicole sau viticole, fie s-au făcut lucrări agrotehnice, înțelegând preluarea suprafețelor respective în circuitul agricol.

Dacă astăzi am opera cu această schimbare, ce se întâmplă? Spre exemplu, proprietarul Daea depune din nou o cerere prin care vrea să se reconstituie terenurile pășuni și fânețe acolo unde au fost aceste pășuni și fânețe. Ce înseamnă acest lucru? Ca în plantațiile pe care le-am creat în România, fie viticole, fie pomicole, să începem retrocedarea acestor suprafețe celor care au avut pășuni și fânețe, când acum este altă categorie de folosință.

Dacă vrem să răsturnăm lucrurile în România la fiecare doi-trei ani, sau dacă vrem mai des, o putem face, și să acceptăm și această sintagmă care, dacă am lua-o din punctul de vedere al acurateții juridice, ne-am da seama că putem să o interpretăm ca pe o partitură pozitivă vizavi de demersul nostru. Dar, dacă o luăm în analiză temeinică, ne dăm seama că bulversăm ceea ce am bulversat, reconstituim ceea ce am reconstituit, dăm o lege a reconstituirii reconstituirilor.

Eu cred că...