Stenogramă plen

Bună dimineața, stimați colegi! Îl rog pe domnul secretar Ștefan Pete să facă apelul nominal.

Bună dimineața!

Apel nominal:

Antonie Ștefan Mihail prezent Apostol Neculai prezent Arcaș Viorel absent Ardelean Aurel prezent Arion Viorel absent Athanasiu Alexandru prezent Basgan Ion prezent Berceanu Radu Mircea absent Blaga Vasile absent Bobeș Marin absent Cazacu Cornelia absentă Câmpeanu Radu Anton prezent Cârlan Dan absent Funar Gheorghe absent Găucan Constantin absent Geoană Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian absent Gheorghe Constantin delegație Hașotti Puiu prezent Ilașcu Ilie prezent Iliescu Ion absent Ilușcă Daniel prezent Ion Vasile absent Iordănescu Anghel prezent Iorga Nicolae prezent Ioțcu Petru Nicolae prezent Ivănescu Paula Maria prezentă Jurcan Dorel absent Loghin Irina prezentă Lupoi Mihail prezent Mardare Radu Cătălin absent Marinescu Marius absent Markó Béla absent Mărășescu Niculae prezent Meleșcanu Teodor Viorel Guvern Mereuță Mircea prezent Mihăescu Eugen absent Mihăilescu Petru Șerban absent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia delegație Moraru Ion absent Morțun Alexandru Ioan absent Nasleu Ioan prezent Neagoe Otilian absent Neagu Nicolae prezent Németh Csaba prezent Nicolae Șerban absent Nicolai Norica prezentă Novolan Traian prezent Onaca Dorel Constantin absent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea absent Panțuru Tudor prezent Pascu Corneliu absent Păcuraru Paul Guvern Păunescu Adrian absent Pereș Alexandru prezent Pete Ștefan prezent Petrescu Ilie absent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel absent Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel absent Popescu Irinel absent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian absent Rădoi Ion prezent Rădoi Ovidiu absent Rădulescu Cristache absent Rebreanu Nora Cecilia prezentă Roibu Aristide absent Sabău Dan prezent Savu Daniel absent Sârbu Ilie prezent Silistru Doina absentă Simionescu Aurel Gabriel absent Solcanu Ion prezent Stan Petru prezent Stănoiu Mihaela Rodica absentă

Stoica Ilie absent Strătilă Șerban Cezar absent Stroe Radu prezent Szabó Ilona prezentă Szabó Károly Ferenc delegație Șerbănescu Verginia prezentă Șerbu Gheorghe Vergil prezent Șereș Ioan Codruț prezent Ștefan Viorel prezent Șter Sever prezent Talpeș Ioan prezent Tănăsescu Carmen Felicia prezentă Tănăsescu Claudiu prezent Tărăcilă Doru Ioan absent Terinte Radu absent Theodorescu Emil Răzvan prezent Tîlvăr Angel absent Toma Ion delegație Tomoiagă Liliana Lucia prezentă Tudor Corneliu Vadim absent Țâbuleac Mihai prezent Țîrle Radu absent Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan Dănuț absent Vasilescu Gavrilă delegație Văcăroiu Nicolae delegație Vărgău Ion absent Vedinaș Verginia prezentă Verestóy Attila prezent Vosganian Varujan Guvern Vraciu Jan delegație Zsombori Vilmos prezent

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Bună dimineața!

La punctul 1 din ordinea de zi sunt înscrise probleme organizatorice: aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 14 – 19 aprilie 2008.

Doresc să vă anunț și să vă supun aprobării programul de lucru pentru perioada 14 – 19 aprilie:

– luni, 14 aprilie, lucrări în grupurile parlamentare și în plenul Senatului începând cu ora 15.00;

– marți, 15 aprilie, lucrări în plenul Senatului începând cu ora 9.00. La ora 13.00, ședința Biroului permanent și, după-amiază, lucrări în comisiile permanente;

– miercuri și joi, lucrări în comisiile permanente;

– vineri și sâmbătă, desfășurarea activității în circumscripțiile electorale.

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință ca să

Nu merge sistemul electronic.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mai încercăm. Dacă nu merge sistemul electronic, vom vota prin ridicarea mâinii, ca să putem continua. Reluăm votul.

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Procedură, doamna președinte!

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna președinte,

Am o problemă de procedură, vă rog. Începem să dezbatem un punct din ordinea de zi fără să aprobăm ordinea de zi?

Avem obiecții la ordinea de zi și trebuie să le discutăm.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

## Doamna președinte de ședință,

Ca lider al Grupului parlamentar al PRM mă refer la punctul 6 din ordinea de zi care privește Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2[1] din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, procedură de urgență, care nu are raport. Putem să intrăm în dezbaterea acestui punct din ordinea de zi fără să avem raport?

Suntem în situația în care avem câteva inițiative legislative la care s-au depus rapoartele acum.

Nu o să luăm în discuție, în acest moment, aceste propuneri legislative până nu veți primi rapoartele, o să luăm celelalte proiecte de lege în dezbatere.

## Doamna președinte,

Permiteți-mi să insist! Regulamentul Senatului cere respectarea unui anumit tipic, cere respectarea numărului de zile de când raportul este depus la Biroul permanent, înscris pe ordinea de zi și până când se dezbate.

Legea este foarte importantă. Este vorba de restituiri, e vorba de proprietăți.

Noi nu putem să discutăm în plenul Senatului, ca „la botul calului”, asemenea lucruri. Cer să fie scos din ordinea de zi acest punct și să fie introdus conform Regulamentului Senatului.

De ce Guvernul se grăbește în asemenea împrejurări? De ce Senatul acceptă acest lucru, încălcând normele obișnuite în Senat?

Punctul 6 nu trebuia introdus pe ordinea de zi, nu poate fi acceptat în actuala condiție, pentru că nu corespunde Regulamentului Senatului, iar problema este foarte delicată.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Da, domnule senator.

Atunci vă fac propunerea ca punctele 2, 3, 4, 5, 6 și punctul 7 să fie scoase din ordinea de zi până se vor primi rapoartele și să fie reportate pentru ședința de luni, 14 aprilie.

## Stimați colegi,

Toate aceste propuneri legislative și proiecte de lege au termen de adoptare tacită 9 și 10 aprilie. Ele vor fi adoptate tacit. De aceea, ieri, Biroul permanent al Senatului a decis ca ele să primească raport în comisiile de specialitate și să fie introduse în ordinea de zi.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator Eckstein Kovács Péter.

Aceasta este explicația, nu pentru că cineva a dorit să evite dezbaterea anumitor proiecte de lege. Microfonul 2, vă rog.

## Doamna președinte,

Eu aș propune să nu scoatem aceste proiecte din ordinea de zi, dacă sunt trecute în ordinea de zi de astăzi. Eu propun să le includem în partea finală a ordinii de zi și poate până atunci vom avea posibilitatea să citim și rapoartele care vor veni. Sunt sigur de acest lucru.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Am dispus ca aceste rapoarte să vă fie prezentate. Au fost deja întocmite și urmează ca fiecare dintre dumneavoastră să le primiți.

Vă rog, domnule senator Mihai Ungheanu, aveți cuvântul.

## **Domnul Mihai Ungheanu**

**:**

Procedură, doamna președinte!

Vă rog, domnule senator Mihai Ungheanu, aveți cuvântul pe procedură.

## Este procedură, doamna președinte.

Eu cred că în legătură cu acest lucru trebuie cerută părerea liderilor de grup și că numai prin consensul poziției lor se poate adopta o decizie de acest fel.

Vă rog, domnule senator Ion Solcanu, aveți cuvântul.

Eu nu am nimic împotrivă ca liderii grupurilor parlamentare să ia o decizie, dar atrag atenția că toate aceste șapte inițiative legislative vor fi adoptate tacit.

Doamna președinte de ședință,

Într-adevăr, este vorba de o încălcare gravă a Regulamentului Senatului, dar aici plenul trebuie să decidă dacă lăsăm ca aceste propuneri și proiecte de lege să fie adoptate tacit sau vor fi adoptate de Senat. Încălcând regulamentul, să le dezbatem totuși astăzi, pentru că e mai bine să le dezbatem decât să fie adoptate tacit, pentru că absolut toate cele șapte proiecte de lege și propuneri legislative vor fi adoptate tacit, fie pe 9, fie pe 10 aprilie. Și, atunci, propunerea mea ar fi ca, totuși, plenul Senatului să fie de acord să dezbatem aceste inițiative legislative și să dăm vot pe ele ca să nu fie adoptate tacit.

Vreau să vă învederez și o situație obiectivă.

Au fost cele două săptămâni în care Senatul nu a lucrat, fapt pentru care comisiile de specialitate s-au întrunit în termen, însă nu au reușit să întocmească raportul mai devreme de ziua de ieri.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare, aveți cuvântul. Domnul senator Puiu Hașotti, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Stimați colegi,

Evident, plenul are de ales între două rele – un rău mai mare și un rău mai mic.

Sunt de acord cu ce a arătat colegul nostru, domnul senator Ion Solcanu, totuși eu cred că trebuie să le dezbatem. Este răul cel mai mic.

Mulțumesc.

Din partea celorlalte grupuri parlamentare politice, aveți cuvântul.

Domnul senator George Sabin Cutaș, aveți cuvântul la microfonul 3, după care domnul senator Verestóy Attila, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Vă rog.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Și noi dorim să susținem dezbaterea acestor proiecte, ca să nu se adopte tacit. De altfel, una din aceste inițiative este a colegului nostru care este plecat în deplasare, și chiar aș fi cerut o amânare a punctului 7 din ordinea de zi, dar, din păcate, am văzut că are termen de adoptare tacită, așa că preferăm să le dezbatem.

Da, am avut o discuție cu domnul senator Gavrilă Vasilescu ieri.

Domnule senator Verestóy Attila, aveți cuvântul.

Doamna președinte de ședință,

Eu cred că majoritatea grupurilor parlamentare s-au exprimat. Și Grupul parlamentar al UDMR susține dezbaterea astăzi a acestor proiecte de lege.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Eu am să supun la vot menținerea inițiativelor legislative pe ordinea de zi, dar în poziția finală, pentru ca, între timp, dumneavoastră să primiți rapoartele.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

După cum cunoașteți, după Revoluția din decembrie 1989, o bună parte din populația română din județele Covasna, Harghita și Mureș a fost nevoită să părăsească aceste județe și să se stabilească în altă parte. În această situație, Guvernul este obligat să-i protejeze și, pentru aceasta, a fost înaintată această inițiativă legislativă.

În primul rând, în toate țările care au probleme de această natură, separatiste, chiar și în Republica Moldova, există în legislația dată protejarea acestor persoane. Eu sunt unul dintre cei care au trăit în Tiraspol și am fost nevoit să-mi mut familia în Chișinău, iar autoritățile din Republica Moldova m-au protejat.

Pe acele persoane care au fost mutate în alte localități din țară – refugiați, cum se mai numesc –, statul este obligat să le protejeze și să le ofere condiții de a se întoarce.

Această propunere legislativă protejează această populație.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnule senator Puiu Hașotti, aveți cuvântul la microfonul 7, vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Sigur, nu are sens să avem o discuție prea lungă, contraargumentul ține de o logică pe care nu o mai invoc aici. Vreau să vă spun doar că adoptarea unei astfel de propuneri ar încălca prevederile Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, care a fost ratificată și de țara noastră prin Legea nr. 33/1995. În afară de votul negativ din cadrul Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități, această propunere legislativă a primit avize negative din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Guvernul respinge propunerea legislativă și eu cred că angajarea unei dezbateri chiar ar fi cronofagă. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului, domnule secretar de stat Valentin Platon.

Aveți cuvântul, microfonul 8.

## **Domnul Valentin Platon** – _subsecretar de stat_

## _în Departamentul pentru Relații Interetnice_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Punctul de vedere este de nesusținere a acestei propuneri legislative. Noi considerăm că întreaga construcție legislativă se fundamentează pe o afirmație nedemonstrată, aceea că „județele în cauză au fost părăsite de cetățenii români, întrucât au fost alungați de șovinii de etnie maghiară”. Aici am dat un citat.

În opinia noastră, o astfel de propunere este discriminatorie și inconsistentă, adoptarea ei fiind inacceptabilă într-un stat de drept, membru al Comunității Europene.

Achiesez și eu la cele spuse de domnul senator Hașotti. Fac referire la ratificarea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale. Această propunere legislativă contravine acestui tratat, de asemenea, Constituției României.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Doamna senator Vedinaș, aveți cuvântul, microfonul 2.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Și eu vă mulțumesc, doamna senator. Mai sunt și alte intervenții? Constat că nu mai sunt. Declar încheiate dezbaterile generale.

Reluăm votul.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Reluăm votul... Vă rog.

Suntem în cvorum, suntem 69 de senatori în sală.

Cu 59 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri, raportul de respingere a fost adoptat.

Pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 8 din ordinea de zi: Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2008 pentru completarea art. 5 alin. (1[1] ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente acestora.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital...

Ce punct este?

Vă mulțumesc, doamna președinte. Distinși colegi,

Profesionalismul, pe care mă străduiesc să-l slujesc întotdeauna, mă obligă și de această dată să recunosc că această propunere legislativă, prin multe aspecte, dar în primul rând prin denumirea ei, prin titlul ei, care folosește niște epitete care nu trebuie să se regăsească într-un proiect de lege – mă refer la sintagma „șovinii de etnie maghiară” etc. –, este discutabilă și este, până la urmă, de neacceptat din punct de vedere al ceea ce trebuie să însemne o lege.

Însă, dincolo de aceste aspecte, eu cred că avem datoria, ca parlamentari, ca oameni politici și ca români, să punem în discuție faptul că, în aceste județe, populația majoritară română se confruntă cu niște probleme pe care autoritățile statului le-au cam ignorat și continuă să facă acest lucru.

De aceea, în pofida faptului că sunt convinsă că această propunere legislativă va fi respinsă, îmi exprim speranța că mesajul pe care ea a vrut să-l exprime se va regăsi în preocuparea guvernanților de acum încolo, precum și în preocuparea noastră, pentru că, încă o dată vă spun, ca reprezentant al unui județ, nu din acestea trei, ci al unui județ în care există probleme interetnice, există discuții care se fac, cred că trebuie să ne aplecăm, în perspectivă, asupra soluționării lor.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

## Punctul 8 din ordinea de zi.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Este aici domnul vicepreședinte Viorel Ștefan.

Guvernul, aveți cuvântul, domnișoara secretar de stat, microfonul 9.

## **Doamna Alice Cezarina Bîtu** _– secretar de stat în Ministerul Economiei și Finanțelor_ **:**

## Mulțumesc.

Prin această ordonanță de urgență se propune suportarea de la bugetul de stat a cheltuielilor necesare pentru finanțarea unor echipamente durabile neeligibile, achiziționate în cadrul proiectelor ex-ISPA, aprobate în contracte de către delegația Comisiei Europene, în perioada 2000–2006, perioadă în care Programul ex-ISPA nu a funcționat în sistem descentralizat extins. Cheltuielile respective au fost declarate neeligibile, în urma unor misiuni de audit ale Comisiei Europene, care a cerut, în mod explicit, autorităților române recuperarea sumelor în conturile ISPA. Mulțumesc.

## Mulțumesc și eu.

Domnul vicepreședinte Viorel Ștefan, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul, microfonul 7.

Doamna președinte de ședință, Stimați colegi,

Comisia noastră a adoptat un raport de admitere, fără amendamente, pe care îl supunem plenului spre dezbatere și adoptare, cu precizarea că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind construirea de cămine studențești.

Domnul senator Aurel Ardelean, vă rog, inițiatorul.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, vă rog.

Nu este nimeni.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Avem senatori membri ai comisiei.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, vă rog.

Vă rog, domnule senator Aurel Ardelean, până se decide cineva de la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului să ia loc la microfon, aveți cuvântul.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Aducem în atenția acestui forum al Senatului un aspect deosebit, care frământă lumea academică, lumea universitară: este vorba de lipsa la ora actuală a unui mare număr de locuri de cazare pentru studenți, în condițiile în care, după evenimentele din 1989, numărul studenților a crescut foarte mult. În prezent, există un număr de 108 universități acreditate – ce-i drept, cam multe, dar aceasta este realitatea –, deci numărul studenților de la universitățile de stat și particulare a crescut foarte mult și nu se găsesc locuri de cazare în căminele studențești. Această criză s-a acutizat în ultimul timp. Să ne amintim numai de mișcările studențești de la Grozăvești, din toamnă.

Din statisticile publicate de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, solicitările, la ora actuală, pentru locuri de cazare, se ridică la 52.000 de studenți care nu au locuri asigurate în cămine. Este adevărat că în Programul de guvernare 2005–2008, la Capitolul V – „Politica în domeniul educației”, se amintește că ar exista preocuparea Guvernului

pentru a rezolva această problemă, dar de la teorie și până la practică este un pas foarte mare.

În esență, inițiatorii propun ca, în perioada 2008–2010, consiliile locale, la cererea universităților de stat sau a celor private, să concesioneze, pe o perioadă de 49 de ani, terenuri pentru construirea de cămine studențești, la prețuri modice de 2 până la 10 euro metrul pătrat. Valoarea acestor terenuri concesionate să fie stabilită prin hotărârea consiliului local, ca să nu știrbim autoritatea acestor organe locale. Lucrările de investiții să se asigure din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului pentru universitățile de stat – există aceste prevederi – și din fonduri proprii, credite sau donații pentru universitățile private, acestea fiind pregătite, după cum avem semnale din partea celor două asociații ale universităților private.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori să aduc în atenția dumneavoastră încă două elemente: Consiliul Legislativ a avizat favorabil această propunere legislativă. Sigur, există și aici obiecții de natura să nu fie calculată în euro suprafața de teren, ci redată sub formă de lei, iar Guvernul nu îmbrățișează punctul de vedere privind această propunere legislativă. Mi se pare de-a dreptul hazliu faptul că Guvernul nu susține acest lucru. Argumentele invocate de Guvern vin, de fapt, în sprijinul acestei hotărâri.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Microfonul 7.

Doamna președinte, Distinși colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dezbătut și analizat propunerea legislativă și a găsit de cuviință să ia în calcul următoarele argumente: rezolvarea problemei de o deosebită importanță pentru procesul educativ este susținută de Guvernul României, respectiv, în bugetul pe anul 2008 au fost alocate 35,6 milioane de lei pentru construirea a 8 cămine studențești și 14,73 milioane de lei pentru supraetajarea și mansardarea căminelor studențești.

Prin instituirea obligației în sarcina consiliilor locale, prevăzută la art. 2 din propunerea legislativă, de a concesiona terenuri, se încalcă principiul autonomiei locale prin care autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare.

În plus de asta, prevederile art. 4 sunt contradictorii: în prima teză este reglementat prețul de concesionare a terenului pe metru pătrat, pentru ca a doua teză să prevadă că valoarea terenului concesionat se stabilește prin hotărârea consiliului local, putând fi alta decât cea rezultată din prețul aplicat pe metru pătrat.

De aceea, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât cu majoritate de voturi să adopte raport de respingere. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, microfonul 10.

## Stimată doamnă președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Prin inițiativa legislativă se propune construirea, în perioada 2008–2009, de cămine studențești cu sprijinul Guvernului și al autorităților locale. Terenurile necesare vor fi concesionate universităților de stat sau private, la cerere, de către consiliile locale, care vor asigura și utilitățile necesare căminelor. Fondurile pentru lucrările de investiții ar urma să fie asigurate, pentru universitățile de stat, din bugetul Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului și, pentru universitățile private, din fonduri proprii, credite sau donații. Guvernul are o serie de observații. Pentru că o parte dintre acestea au fost deja menționate, nu am să revin asupra lor, dar voi menționa alte câteva observații.

Prima este legată de faptul că, potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2008 a fost construit având la bază actele normative în vigoare și a fost înaintat spre dezbatere și adoptare Parlamentului. Prin urmare, propunerea legislativă nu poate fi aplicată începând cu anul 2008.

De asemenea, în legătură cu investițiile pe care Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului le are în acest moment, aș vrea să adaug, în completarea celor deja spuse, faptul că Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a dat curs absolut tuturor solicitărilor venite din partea universităților pentru construcția de cămine noi, dar, în același timp, aș dori să informez membrii Senatului de faptul că întâmpinăm o serie de probleme cu obținerea avizelor pentru construcția acestor cămine. Prin urmare, nu putem să le finalizăm pentru că nu avem avizele de la autoritatea locală. Un exemplu pe agenda ministerului este chiar al Academiei de Studii Economice, care nu obține aviz de la primărie pentru

construirea unui cămin pe locul unde a fost alt cămin, demolat în urmă cu doi ani din cauza stării precare a clădirii.

De asemenea, aș dori să mai adaug faptul că în România există, în momentul de față, 333 de cămine, iar Guvernul, la sfârșitul anului 2007, reamenajase deja 200 dintre acestea, acest lucru vizavi de preocuparea Guvernului pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru.

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale.

Vă rog, domnule senator Răzvan Theodorescu, aveți cuvântul.

Microfonul 4.

## Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt efectiv uluit de felul în care se răspunde din partea Guvernului și mărturisesc că sunt și foarte mirat de felul în care se răspunde din partea comisiei de specialitate la o propunere logică, perfectă.

Domnul senator Ardelean nu a făcut altceva decât să propună, în numele inițiatorilor, o formulă care nu costă bani deocamdată, sau costă banii care sunt deja prevăzuți, deci răspunsul ministerului nu este valabil, iar pentru universitățile private – nu mai insist – grupul de inițiatori a dat deja soluția. Și ca profesor universitar, și ca rector al unei universități, vă spun că această propunere este viabilă și stă în picioare. De altminteri, și răspunsul ministerului, și răspunsul comisiei rețin din ce au propus inițiatorii principiile de bază.

Eu vă propun, eventual, dacă inițiatorii sunt și ei de acord, retrimiterea acestei propuneri legislative la comisia de specialitate, pentru că este un lucru mult prea serios.

De pildă, domnule secretar de stat, faptul că Academia de Studii Economice – cunosc situația – nu a primit încă de la primărie aprobarea nu are nicio legătură cu propunerea pe care a făcut-o domnul senator Ardelean. Acolo unde se fac concesionări pe bani mulți, ca să se facă afaceri, lucrul este posibil în inima Bucureștiului sau la marginea Bucureștiului, iar atunci când este vorba de căminele studențești, ne lovim de tot soiul de elemente birocratice.

Propunerea este bună și gândesc că, dacă inițiatorii sunt de acord, ea mai poate fi lucrată puțin, în chipul pe care l-am sugerat, întoarsă, eventual, la comisie, în niciun caz respinsă, _de plano_ , cum văd că încearcă să facă Guvernul și cum a făcut-o și comisia de specialitate.

Mulțumesc, domnule senator. Doamna senator Vedinaș, microfonul 2.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

De altfel, sunt și unul dintre inițiatori, așa că voi vorbi și în această calitate, dar și pe fondul dezbaterilor cu privire la această inițiativă a noastră.

Reprezentantul ministerului a adus două argumente care, la o analiză serioasă, nu pot decât să te nedumerească, spre a ne păstra eleganța exprimării.

În primul rând, faptul că nu s-au prevăzut în bugetul pe anul 2008 nu știu ce sume. Noi am făcut inițiativa în 2007. Faptul că procedura parlamentară este anevoioasă, nu este problema care să ne împiedice să adoptăm o lege. Cred că ministerul ar fi trebuit, dacă încurajează această inițiativă a noastră, să fie deschis și să propună – nu aveam nimic împotrivă – schimbarea perioadei, 2009–2010. Acest argument pică.

Argumentul cu privire la neobținerea avizelor este, din punctul meu de vedere, fără relevanță în această cauză. Mă bucur că domnul academician a intuit ceea ce voiam să vă solicit și eu. Aceste aspecte se pot corecta la o nouă reanaliză a propunerii legislative. Se poate consacra în propunerea legislativă o sancțiune pentru autoritățile publice care..., se pot găsi soluții. Aceasta este problema, dar trebuie să plecăm de la faptul că foarte multe cămine studențești arată, în continuare – și vă spun și eu, ca profesor universitar –, ca niște ghetouri, cu niște condiții care sunt dincolo de limitele oricărei minime civilizații. Oare ne este indiferent acest lucru? Oare ne este indiferent faptul că sunt familii care nu-și pot susține copiii în facultate, nu pentru că nu ar avea bruma aia de bani necesari întreținerii propriu-zise, ci pentru că nu au bani să dea pentru chirie? Chiriile au devenit supraoneroase, locuri în cămine nu se găsesc. Ce facem? Eu cred că trebuie să facem ceva și susțin și eu cererea de retrimitere la comisie, în numele grupului nostru parlamentar. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Mai sunt intervenții? Nu sunt.

Stimați colegi, termenul de adoptare tacită a acestei propuneri legislative este 24 aprilie anul curent.

Grupul parlamentar al PRM a formulat o solicitare de retrimitere la comisie.

Inițiatorul este de acord?

Într-adevăr, inițiativa suferă de o serie de chestiuni juridice.

Vă rog, domnule senator Ardelean, microfonul 8.

De acord și aș vrea să mai fac o mențiune: recent a fost semnat de toate partidele „Pactul pentru educație”. Prin acest pact sunt prevăzute toate aceste probleme legate de construirea de cămine studențești. În pachetul de legi ale Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului există, la fel, această prevedere. Să sprijinim și noi politica Senatului pentru a asigura viitorul României! Asta dorim să facem prin studenții noștri.

Suntem de acord să fie retrimisă la comisie propunerea legislativă.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc, domnule senator.

S-a formulat o solicitare din partea Grupului parlamentar al PRM.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2008 pentru reglementarea unor măsuri financiare în domeniul sanitar.

Comisia pentru sănătate publică a întocmit raportul.

Îl rog pe unul dintre colegi să ocupe loc pentru a prezenta raportul.

Nu este niciun coleg membru al acestei comisii în sală? Am rugămintea să primesc și componența comisiilor. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat Székely, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, microfonul 8.

**Domnul Székely Ervin Zoltán** _– secretar de stat_

_în Ministerul Sănătății Publice_ **:**

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

La finele anului trecut, în luna decembrie, Ministerul Sănătății Publice, prin unitățile sanitare, nu a putut să deconteze contravaloarea unor servicii și materiale sanitare din cauză că aceste fonduri trebuiau să fie transferate de la bugetul statului și, din cauza limitării deschiderilor de credite ale Ministerului Sănătății Publice, acestea nu au putut fi onorate. Este vorba despre lucrări executate și contractate. Având în vedere că anul bugetar s-a încheiat, era nevoie de această ordonanță de urgență pentru a crea cadrul legal pentru plata acestor servicii și materiale. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat. Aveți cuvântul, domnule profesor. Vă rog, microfonul 7.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Stimați colegi,

Comisia pentru sănătate publică, analizând solicitarea ministerului, a avizat favorabil, în unanimitate, această ordonanță de urgență.

Mulțumesc și eu, domnule senator. Există un amendament.

Guvernul și-l însușește? Sunteți de acord?

Da, suntem de acord.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea propunerii legislative? Nu sunt.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscrisă Legea privind atribuirea unei locuințe generalului în retragere Marin Lungu. Este o reexaminare, ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, doamna senator Vedinaș, vă rog.

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Este vorba despre reexaminarea unei legi care a fost declarată, în integralitatea ei, neconstituțională de către Curtea Constituțională. Articolul 147 din Constituție ne impune ca, în astfel de situații, să reexaminăm legea respectivă pentru a o pune în acord cu decizia Curții. În cazul de față, fiind vorba despre o decizie care, în totalitate, a desființat implicit o lege, declarând-o neconstituțională, comisia noastră nu a avut altceva de făcut decât să întocmească un raport prin care să constate neconstituționalitatea legii.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Și eu vă mulțumesc. Stimați colegi,

A fost o lege adoptată de Parlamentul României. Supusă controlului de constituționalitate, a fost declarată neconstituțională. Am înțeles că această situație s-a rezolvat în ceea ce privește atribuirea unei locuințe, sunt însă nevoită să

Raportul comisiei a fost adoptat, prin urmare Senatul a respins Legea privind atribuirea unei locuințe generalului în retragere Marin Lungu, reexaminată ca urmare a deciziei Curții Constituționale.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2008 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989 nr. 341/2004.

Guvernul este reprezentat?

Doamna Verginia Vedinaș, vă rog să prezentați punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări

## Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere Ordonanța Guvernului nr. 1/2008 prin care s-au prorogat niște termene prevăzute de Legea nr. 341/2004, fiind vorba de termenele privind primirea documentelor pentru completarea dosarelor și preschimbarea, practic, a noilor certificate. Ambele termene au fost prorogate: unul până la 31 decembrie 2008, iar celălalt până la 30 iunie 2009. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit un raport de admitere, pe care vi-l supunem aprobării.

Legea face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc, doamna președinte.

## Mulțumesc.

Este un raport comun al celor două comisii, care a fost favorabil în integralitate, pentru că, dată fiind complexitatea activității, atât a comisiei parlamentare, cât și a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, s-a impus prorogarea acestor termene, neputând fi soluționate toate cererile în termen.

Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Domnul senator Gheorghe David.

Mulțumesc, doamna președinte.

Făcând parte din comisia comună, aș vrea să spun ceea ce dumneavoastră ați amintit mai înainte, și anume că a fost necesară prorogarea acestui termen, respectiv până la 31 decembrie 2008, tocmai pentru ca în acest termen – că aici era problema – să poată fi completate dosarele pentru preschimbarea certificatelor ce dovedesc această calitate de revoluționar.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt intervenții.

Dacă nu mai sunt intervenții,

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 555/2004 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Naționale a Petrolului PETROM – SA București.

Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului este reprezentată de domnul senator Mihail Lupoi. Inițiatorii sunt domnii senatori Carol Dina și Gheorghe Funar.

Domnule senator Carol Dina, aveți cuvântul pentru a prezenta inițiativa legislativă. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Am inițiat această propunere legislativă, întrucât am constatat că în cadrul procesului de privatizare a Societății Naționale PETROM – SA s-au acordat facilități excesive care, toate împreună, aduc pagube importante statului român. În fapt, este vorba despre un singur articol, și anume reducerea perioadei de menținere a nivelului redevenței de exploatare de la 10 ani la 3 ani. În felul acesta, se oferă statului român posibilitatea să renegocieze condițiile acestei valori, având în vedere că prețul țițeiului are o escaladă pronunțată, ajungând, într-o perioadă de 3 ani, de la 22 de dolari per baril la peste 100 de dolari per baril, cât este astăzi, iar singurii beneficiari ai profitului sunt cei de la OMV.

În consecință, vă rog să susțineți această inițiativă, făcând în acest fel un act reparatoriu pentru statul român, respectiv pentru noi toți.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 9. ## **Domnul Gyerkó László** _– vicepreședinte_

_al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului_ **:**

## Mulțumesc, doamna președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Considerăm că modificarea legii duce implicit la modificarea unilaterală a contractului, întrucât Legea nr. 555/2004 a aprobat contractul de privatizare a PETROM și textele sale reiau conținutul clauzelor acestui contract. În aceste condiții, practic, intervențiile legislative asupra acestei legi de aprobare a contractului de privatizare atrag modificarea unilaterală a acestuia și, în toate cazurile, cumpărătorul are dreptul la despăgubiri.

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative, în forma prezentată. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale. Vă consult dacă sunt intervenții pe marginea...

Domnule senator Mihail Lupoi, scuzați-mă! Vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului.

Propunerea legislativă a fost prezentată și dezbătută în ședința din 4 martie anul curent și, cu majoritatea simplă a voturilor exprimate, membrii Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului au hotărât să adopte raport de admitere, fără amendamente. La elaborarea raportului au fost analizate avizul favorabil al Consiliului Legislativ și avizele negative ale Comisei economice, industrii și servicii și Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Prin natura dispozițiilor sale, legea are un caracter ordinar și Senatul este primă Cameră sesizată.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale.

Sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative? Constat că nu sunt.

Stimați colegi,

Raportul acestei propuneri legislative este unul favorabil, fără amendamente.

Guvernul nu susține propunerea legislativă.

Legea are caracter ordinar.

## Propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind efectuarea Recensământului General Agricol din România.

## Comisia?

Domnule secretar de stat Vergil Voineagu, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 8.

## **Domnul Vergil Voineagu** _– președintele Institutului Național de Statistică_ **:**

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Legislația europeană referitoare la statistica structurilor agricole și recomandările ONU pentru agricultură și alimentație prevăd organizarea și efectuarea de recensăminte generale agricole la intervale de 10 ani. Cadrul legislativ pentru efectuarea acestui Recensământ General Agricol 2010 este reprezentat de Regulamentul Parlamentului European și de Consiliul privind anchetele referitoare la structura exploatațiilor agricole și ancheta referitoare la metodele de producție agricole, care se vor desfășura începând cu anul 2010. Având în vedere calitatea de stat membru al Uniunii Europene și acquis–ul comunitar în domeniul statisticii agricole, România trebuie se efectueze Recensământul General Agricol cu an de referință 2010. În cadrul legislativ amintit, în ceea ce privește contribuția comunitară pentru România pentru acest recensământ, este alocată suma de 4 milioane de euro – cea mai mare –, la fel ca pentru Italia și Polonia. Culegerea datelor pentru recensământ se va realiza în perioada 1 decembrie 2010 – 31 ianuarie 2011, iar datele finale vor fi disponibile și se vor transmite la Eurostat la 30 iunie 2012.

În sinteză, obiectul Recensământului General Agricol 2010 îl reprezintă asigurarea unui volum apreciabil și necesar de informații referitoare la situația reală din agricultura României și va permite cunoașterea numărului, mărimii și structurii exploatațiilor agricole, cu precădere a celor individuale, și a capacității acestora de integrare în economia de piață în perioada postaderare. Acest obiectiv, privit în profunzime, motivează propunerea de adoptare a prezentei inițiative legislative, deoarece permite României respectarea legislației europene în domeniul statistic, permite obținerea de date statistice comparabile la nivel internațional și indispensabile procesului de participare a României la politica agricolă comună, permite fundamentarea măsurilor pentru elaborarea Planului Național de Dezvoltare și a altor programe ce vizează, în principal, agricultura și dezvoltarea rurală, precum și alte asemenea motive.

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Domnule senator Gheorghe David, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. Microfonul 7.

Mulțumesc, doamna președinte.

După ampla prezentare făcută de către reprezentatul Guvernului, nu mai am de spus decât faptul că membrii comisiei noastre au hotărât întocmirea raportului favorabil, în forma prezentată de Guvern, că prin natura reglementărilor proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile generale. Domnule senator Petre Daea, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi, Guvernul aduce în plenul Senatului un proiect de act normativ care, evident, a zăbovit în analiza necesară la comisia de specialitate, un act normativ, spuneam, care pune în pagina realității actuale și de perspectivă o modalitate de prezentare în consens cu cele stabilite cu patru ani în urmă, când Guvernul Năstase a purces pentru prima dată în România, după mulți ani, la analiza stării de fapt din agricultură, prin acest mecanism al recensământului agricol. Este un instrument de lucru pentru țară, este un instrument de reflecție pentru pașii pe care îi facem și, în același timp, un instrument de comparație, pentru cei ce sunt în acest domeniu, al analizei, în dinamica în domeniul agriculturii.

Noi am dat un vot unanim în comisie, sper că și Senatul, în plenul său, va face același lucru. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Mai sunt și alți colegi care doresc să intervină la dezbateri generale?

raportului favorabil, cu 29 de amendamente admise, cuprinse în prezentul raport.

Senatul este prima Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Punctul de vedere al Guvernului. Doamna secretar de stat Harabagiu. Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

## **Doamna Cornelia Harabagiu** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să vă prezint faptul că Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, sub rezerva însușirii amendamentelor prezentate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în comisie.

Vă mulțumesc.

Aș vrea să faceți o precizare, fiindcă inițiatorii sunt absenți, și anume dacă printre amendamentele adoptate de comisie sunt înscrise și amendamentele pe care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale le susține.

Aveți cuvântul.

## **Doamna Cornelia Harabagiu:**

?!

Constat că nu sunt.

Declar încheiate dezbaterile generale.

La punctul 16 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004.

Inițiatori sunt domnii deputați Ioan Hoban, Adrian Emanuil Semcu și Dan Ștefan Motreanu, care lipsesc.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală.

Vă rog să prezentați raportul.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004 pentru a se crea o mai mare disponibilitate a aplicării acesteia în practică, pentru a se elimina unele inadvertențe cu situația reală din teren, pentru a se contura mai bine relațiile dintre proprietarii de teren și prestatorii de îmbunătățiri funciare.

Vreau să precizez faptul că, în comisia noastră, au avut loc multe discuții cu toți reprezentanții ministerelor implicate în această propunere legislativă și, în urma acestor ample dezbateri, comisia a hotărât, în unanimitate, întocmirea

Domnule președinte, lămuriți-mă dumneavoastră.

Vreau să fac eu această precizare.

Au avut loc mai multe discuții și s-a ajuns la un consens, inclusiv cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, asupra amendamentelor propuse, care au fost incluse toate în cadrul anexei cu amendamentele prezentate.

Iar inițiatorii, înțeleg, și le-au însușit în cadrul dezbaterilor din comisie.

Inițiatorii au fost și ei de acord, da.

Vă mulțumesc, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Daea. Microfonul 4. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vreau să fac o precizare care se impune, dată fiind rezerva pe care a prezentat-o aici doamna secretar de stat, și anume aceea că Guvernul ar susține această inițiativă în condițiile în care în pagina de amendamente admise s-ar afla și cele transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Eu vreau să spun că unele da, altele ba.

Unele da, pentru că au intrat în dialog profesional și s-au compatibilizat părerile și atitudinile, care apoi s-au consemnat prin vot, și altele nu, deoarece nu-și aveau locul și nu au putut fi digerate de înțelegerea noastră în demersul de a crea un act normativ cât mai bun.

Legea nr. 138/2004 – după cum se știe foarte bine, iar reprezentantul Guvernului cunoaște acest lucru –, a suferit multe modificări de-a lungul timpului, suferă și astăzi o modificare, sperăm să fie ultima, dar, în orice caz, această modificare aduce îmbunătățiri cadrului legislativ, în așa fel încât domeniul să fie cât mai bine armonizat din acest punct de vedere.

Într-un cuvânt, trebuie susținut acest act normativ, cu amendamentele care au fost prezentate și care sunt cuprinse în raport.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator. Mai sunt și alte intervenții?

Înțeleg că este o operă de legiferare colectivă, a tuturor grupurilor parlamentare.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Stimați colegi, doresc să revenim la punctul 2 din ordinea de zi.

Vom dezbate inițiativele legislative pentru care ați primit rapoartele și care se află în pericol de adoptare tacită.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 459/2003.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări? Domnul Șerban Nicolae, doamna senator Vedinaș? Domnul senator Șerban Nicolae este aici. Aveți raportul. Punctul 2, Legea nr. 459/2003.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

După cum vă reamintiți, în ședința din 7 aprilie, plenul Senatului a decis retrimiterea spre dezbatere la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a acestei propuneri legislative în vederea întocmirii unui raport comun suplimentar. Este vorba despre o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 459/2003, inițiată de un grup de senatori și deputați ai PRM. Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 5 din Legea Corpului Agronomic din România cu o nouă literă – litera j) –, astfel încât să se extindă drepturile membrilor Corpului Agronomic din România, și anume aceștia să beneficieze de pensie de serviciu în cuantumul prevăzut la art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare și republicată.

În ședința din 8 aprilie, în prezența reprezentanților Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au luat în discuție propunerea legislativă și au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport comun suplimentar de respingere.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală a avizat negativ propunerea legislativă, iar Guvernul nu susține adoptarea acesteia. Cele două comisii au avut în vedere, în luarea deciziei de respingere, atât avizele negative menționate, cât și faptul că personalul Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură este format din funcționari publici și personal contractual ale căror drepturi și obligații sunt prevăzute de legislația specifică acestor categorii de angajați.

Consiliul Legislativ a transmis un aviz favorabil.

Este de precizat că, în statele membre, pensiile de serviciu se acordă doar personalului din instituțiile prin care statul își exercită puterea sau autoritatea.

Așa cum am spus, cele două comisii au întocmit un raport comun suplimentar de respingere a propunerii legislative. Prin obiectul său de reglementare, propunerea legislativă intră în categoria legilor ordinare, iar Senatul se pronunță în calitate de primă Cameră sesizată.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Propunerea legislativă a beneficiat de o dezbatere. În raportul suplimentar, ambele comisii își mențin opinia.

Nu am decât să

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru completarea art. 2 al Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Inițiatorii au fost anunțați, dar lipsesc.

Aveți cuvântul, domnule senator, pentru a prezenta raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Microfonul 7.

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Această propunere legislativă a fost inițiată de trei colegi, deputați ai PSD, printre care și regretatul nostru coleg Corneliu Dida.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere această propunere legislativă și a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de admitere cu un amendament, cuprins în anexa care face parte din raport.

Această inițiativă are în vedere o critică mai veche legată de caracterul prohibitiv al taxelor judiciare de timbru, în sensul că acest cuantum îngrădește sau limitează accesul la justiție al justițiabililor cu venituri reduse. În dezbaterile din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a arătat faptul că este vorba doar de o reducere a cuantumului taxelor judiciare de timbru, atunci când e vorba de răspunderea civilă, și de angajarea de daune morale în cazul în care e vorba de vătămări aduse vieții, onoarei, sănătății, integrității fizice, demnității, reputației, vieții intime, familiale sau private ori dreptului la imagine.

În Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări s-a adoptat un amendament care elimină această enumerare, iar amendamentul adoptat de comisie, în unanimitate – doar raportul a fost adoptat cu majoritate –, sună în felul următor, și dați-mi voie să-l citesc, pentru a fi mai explicit: „Acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești având ca obiect stabilirea și acordarea de despăgubiri pentru daune morale, cu excepția acțiunii civile alăturate acțiunii penale, se taxează cu 10% din taxa prevăzută la art. 2 alin. (1) pentru cererile și acțiunile evaluabile în bani.”

Prin obiectul de reglementare, propunerea legislativă intră în categoria legilor ordinare, iar Senatul se pronunță în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Doamna secretar de stat Kibedi, vă rog, microfonul 9.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Justiției_ **:**

## Vă mulțumesc, doamna președinte.

Menținem punctul de vedere al Guvernului de a nu susține această inițiativă legislativă, subliniind faptul că taxele judiciare de timbru se includ în cheltuielile de judecată.

În consecință, oricum, persoana care a promovat o asemenea acțiune le recuperează.

În al doilea rând, este de subliniat faptul că, oricum, cele care vizează acțiunile penale sunt scutite prin articol special și distinct, iar ceea ce vizează dreptul la propria imagine, reputație și onoare, în perspectiva deciziei Curții Constituționale, ne obligă la elaborarea unui act normativ care va trebui să reglementeze și această situație: dacă sunt sau nu sunt scutite de taxa de timbru astfel de acțiuni.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții? Domnul senator Șerban Nicolae.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să fac doar câteva precizări: este vorba de taxe judiciare de timbru pentru despăgubiri care vizează daune morale. Daunele morale sunt greu de evaluat, greu de apreciat. Instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei face întotdeauna o evaluare, o apreciere, care poate fi discutată, nu atât sub aspectul legalității, cât sub aspectul cuantumului de stabilit.

În aceste condiții, chiar dacă, așa cum spune doamna secretar de stat, prin cheltuieli de judecată, justițiabilul recuperează taxa judiciară de timbru, taxa aceasta trebuie plătită în avans. Ea este o condiție pentru desfășurarea procesului și acțiunea poate fi anulată ca netimbrată sau ca insuficient timbrată. De aceea, până ajunge să-și recupereze

suma plătită cu titlu de taxă judiciară de timbru, justițiarul trebuie să o achite.

Este adevărat că există, în anumite situații prevăzute de lege, și posibilitatea de reducere a taxei de timbru sau de scutire de taxă de timbru. Procedura este una greoaie, ține pe loc procesul, fiindcă este nevoie și de avizul Ministerul Economiei și Finanțelor, și noi am considerat că pentru această categorie de despăgubiri, care vizează daune morale, și pentru a nu îngrădi prin taxe prohibitive accesul liber la justiție al cetățenilor care se simt vătămați într-o asemenea chestiune și care solicită despăgubiri sub forma daunelor morale este justificată această propunere legislativă.

În fapt, este vorba doar de o reducere a taxei judiciare de timbru, raportată la cererile și acțiunile evaluabile în bani, cum sunt acțiunile în pretenții. Atunci când pretinzi o sumă de bani, se calculează o taxă judiciară de timbru și o achiți. Atunci când este vorba însă de despăgubiri morale, de daune morale pentru un prejudiciu care afectează, în general, zone legate de viața privată, de imagine, de viața familială, este firesc să nu îngrădim, prin taxe prohibitive, accesul la justiție și să nu rezervăm dreptul de a cere despăgubiri sub forma daunelor morale doar persoanelor care își pot permite acest lucru.

Vă rog să fiți de acord că este o propunere legislativă care nu afectează bugetul statului, care nu afectează categoriile de cheltuieli ale autorităților de stat, ci este o măsură care să asigure ceea ce am înscris în Constituție, respectiv liberul acces la justiție.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Mulțumesc și eu.

Domnule senator Eckstein, microfonul 2, aveți cuvântul.

V-am văzut, domnule Frunda. Sunteți... remarcabil.

## Doamna președinte,

Cred că, așa cum este și normal, susțin punctul de vedere al Guvernului, iar argumentul cu accesul liber la justiție nu stă în picioare, pentru că există o cazuistică, o doctrină, care arată că gratuitatea nu înseamnă acces liber la justiție.

Pe mine personal mă interesează mai puțin bugetul – domnul Vosganian este răspunzător de acest segment –, dar, fiind practician, eu cred că, în cazul acțiunilor care au ca obiect plata daunelor morale, am deschide o „cutie a Pandorei” dacă am fixa o taxă de timbru modică, pentru că este un segment destul de delicat, dacă vreți, al procesului civil, în primul rând. Nu există criterii de evaluare a daunelor morale: instanța hotărăște, de fiecare dată, de la caz la caz.

Dacă dăm o dezlegare, dacă vreți, de la taxa de timbru, atunci vor apărea mii și mii de procese în care se vor cere sume enorme pentru atingerea – așa cum spune domnul vicepreședinte Șerban Nicolae – unui drept privind viața personală, dreptul la demnitate.

Eu cred că este normal ca, în afară de gratuitățile acordate în cazuri bine justificate, prin lege, să existe această taxă de timbru, care să aducă totuși oamenii cu picioarele pe pământ, iar aceștia să se gândească de două ori dacă pornesc procese de acest gen.

Ca atare, eu pledez pentru respingerea acestei inițiative legislative.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Vedinaș, apoi domnul senator Frunda.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Distinși colegi,

Problema daunelor morale sau, cum spuneau latinii, _pretium doloris_ – prețul durerii – este o problemă de o sensibilitate și de o semnificație deosebită, într-un sistem și într-un stat de drept, într-un stat de drept în care, cum evocam și ieri în ședința comisiei noastre, prin primul articol al Constituției, prima valoare declarată supremă și garantată este demnitatea omului.

Unul din mijloacele prin care se ocrotește această demnitate pe care, de atâtea ori, o vedem terfelită prin diferite modalități – și trebuie să recunoaștem, să ne asumăm o asemenea realitate – este și sancționarea actelor care duc la terfelirea demnității. Practic, cum spunea și colegul Șerban Nicolae, esența daunelor morale este că ele ocrotesc valori care nu sunt evaluabile în bani. Prestigiul, onoarea, reputația nu se pot evalua într-un anumit fel. În același timp, asta nu înseamnă că un stat nu trebuie să facă toate eforturile pentru ca astfel de valori să fie ocrotite.

Cred și sunt convinsă, de fapt, că noi, la comisie, am realizat un echilibru între două aspecte: pe de o parte, crearea premiselor pecuniare de acces la justiție pentru ocrotirea acestor valori morale, iar, pe de altă parte, preîntâmpinarea riscului ca, în absența oricărei taxe judiciare, drepturile procesuale să fie exercitate cu rea-credință și să ajungem la o hărțuire prin justiție, pentru că a existat și o asemenea perioadă. Ne amintim că au fost perioade, în anii 1997, 1998, dacă țin eu bine minte, când astfel de acțiuni erau scutite în integralitatea lor de taxe de timbru.

Sper că v-am convins, domnilor colegi, că propunerea legislativă este bună, este și mai bună în forma în care noi am amendat-o la comisie, și vă rog respectuos pe toți să o susțineți.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Domnule senator Frunda, microfonul 2, aveți cuvântul.

## **Domnul Frunda György:**

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Într-un fel, pledoaria mea de astăzi va fi o continuare a susținerilor mele de ieri. Vorbeam atunci de barierele foarte numeroase care îngreunează accesul la justiție al justițiabilului. Una din barierele cel mai greu de trecut este bariera financiară, iar ieri ceream să reducem, cumva, aceste bariere financiare, pentru a face posibil un acces mai ușor al justițiabilului, al cetățeanului, la justiție. O măsură pentru reducerea acestei bariere financiare ar fi aprobarea acestei inițiative. Eu cred că ea este necesară, cred că este benefică justiției, este benefică cetățeanului și exercitării dreptului la o acțiune în judecată.

Nu este un argument plauzibil faptul că prea multe procese ar ajunge în instanță. Există o axiomă care spune că pe judecător nu poți să-l sperii cu procese, deci numărul de procese care ar crește nu ar fi în detrimentul justiției. Cred că este bine ca acum, când am dezincriminat insulta și urmează ca, potrivit normelor europene, în viitor să dezincriminăm și calomnia, urmând ca acestea să fie, pe baza disponibilității persoanelor, a celor interesați, exersate direct în instanțele

de judecată, aceste taxe să fie reduse, pentru ca omul să aibă posibilitatea unei acțiuni nemijlocite în instanță, fără să trebuiască să plătească taxe mari.

Nu este un argument de acceptat nici faptul că el va avea posibilitatea recuperării taxelor judiciare, pentru că, din nefericire, se întâmplă de multe ori ca cel care pierde procesul să nu mai aibă mijloacele materiale de a fi executat.

Nu există nici pericolul hărțuirii judiciare pentru anumite susțineri, pentru că, la ora actuală, societatea românească dovedește că suntem într-o lume nebună, aș zice, în care cuvântul nu mai are greutate, când oamenii sunt calomniați, jigniți și insultați, dar nu pot să-și apere demnitatea.

Eu cred că și pe această plajă a juridicului trebuie făcut mai mult pentru apărarea demnității umane. De aceea, exemplele mele nu sunt limitate ca număr, ele sunt doar câteva din numeroasele care pot fi invocate pentru reducerea taxei de timbru, iar majoritatea membrilor Grupului parlamentar al UDMR va vota pentru această propunere legislativă.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Și noi susținem această propunere legislativă. Vorbim adesea despre accesul la justiție, dar blocăm acest acces printr-o tergiversare a proiectului legislativ. Accesul la justiție înseamnă inclusiv celeritate și acces la proces.

Reducerea taxelor de timbru pentru acest tip de acțiuni, de daune morale, ca urmare a unei răspunderi civile delictuale, este un demers absolut firesc. El nu va duce, în niciun caz, la un abuz de drept, la o încărcare a rolului instanțelor de judecată, ci va da o pârghie celor mulți care, din rațiuni financiare, nu au această pârghie.

Trebuie să recunoaștem, stimați colegi, că accesul la justiție este destul de limitat și din cauza insuficienței resurselor celor care, deși au dreptate, nu au mijloacele necesare pentru a-și realiza această dreptate în cadrul unui proces.

Noi credem că este un pas esențial, un pas semnificativ înainte, pentru ca un set de valori care, până acum, a fost doar discutat, disputat în dezbaterea publică, în niciun caz ocrotit, acest set de valori să primească o șansă de a fi protejat juridic. Ele sunt prevăzute nu numai în Constituția României, sunt prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar argumentele care țin de o decizie a Curții Constituționale, care obligă ministerul la un anumit demers, nu sunt argumente care să fie prezentate în fața Senatului. Atunci când această decizie a fost dată de Curtea Constituțională, o prioritate a celor care sunt obligați să realizeze punerea de acord a legilor cu deciziile Curții Constituționale trebuia făcută de mult.

Toate aceste chestiuni sunt chestiuni care, sigur, înțeleg că sunt avute în vedere _de lege ferenda_ de către minister, dar acest _de lege ferenda_ se prelungește în detrimentul cetățeanului, al persoanei care are în continuare o limitare a accesului la justiție.

Mai sunt intervenții pe marginea acestei propuneri legislative? Nu mai sunt.

- Mulțumesc.

- Stimați colegi,

Declar încheiate dezbaterile generale pentru acest proiect legislativ.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea alin. (1) al art. 37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Domnule senator Frunda, vă rog să interveniți.

**Domnul Frunda György**

**:**

Am înțeles.

De la microfon. Noi, cu considerație, vă invităm la microfon.

Vă mulțumesc.

Mi-am dat seama că e ceva dificil, pentru că a avut loc un schimb de vicepreședinți și mi-ați dat direct cuvântul.

Deduc, domnule președinte, că este vorba despre continuarea dezbaterilor de ieri și urmează doar să dăm un vot sau, dacă există o modificare a raportului, atunci, urmează ca această modificare să fie prezentată de domnul senator Șerban Nicolae și să dăm votul, nu?

Ați înțeles foarte bine.

Deci luăm în dezbatere proiectul de lege înscris la punctul 4 din ordinea de zi – Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea alin. (1) al art. 37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.

## Stimați colegi,

Potrivit votului dat de plenul Senatului, acest proiect de lege a fost rediscutat în ședința de ieri a Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Îl invit pe domnul vicepreședinte Șerban Nicolae să prezinte raportul suplimentar.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința de ieri, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere acest proiect de lege și a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport suplimentar.

Aș vrea să fac câteva precizări.

După cum își reamintea și domnul senator Frunda, acest proiect de lege a făcut obiectul dezbaterii în plen, chestiunile fiind deosebit de sensibile, legate de onorariile maximale care urmează să fie stabilite prin lege pentru executorii judecătorești, pentru activitatea pe care aceștia o desfășoară în cazul executării silite a creanțelor care au ca obiect plata unei sume de bani.

În dezbaterile de ieri, domnul senator Gavrilă Vasilescu, autorul amendamentului care s-a regăsit în raportul inițial, adoptat de comisie, a anunțat că dorește să facă o modificare, motiv pentru care s-a luat în dezbatere un amendament însușit de întreaga comisie și care înlocuiește atât textul din ordonanță, cât și amendamentul inițial adoptat de comisie.

Astfel, așa cum rezultă și din anexă, ar urma ca alineatul (1) al art. 37 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, cu modificările și completările ulterioare, să sune în felul următor:

„Executorii judecătorești au dreptul la onorarii pentru serviciul prestat. Acestea se stabilesc de Ministerul Justiției prin ordin, în urma consultării Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești”.

Îmi cer scuze, cred că aici este o eroare, este vorba de ministrul justiției, nu de Ministerul Justiției.

Am încercat să facem față solicitărilor plenului Senatului la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și am luat în dezbatere toate acele proiecte pentru care plenul ne-a solicitat o reexaminare, de aceea, probabil, a apărut această eroare.

Deci: „Executorii judecătorești au dreptul la onorarii pentru serviciul prestat. Acestea se stabilesc de ministrul justiției, prin ordin, în urma consultării Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești”.

În cursul dezbaterii, domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu a făcut un amendament, în sensul menținerii amendamentului prezentat în raportul inițial, dezbătut la acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonanței nr. 144/2007, în sensul în care prin lege se stabilește un cuantum pentru fiecare tranșă de creanță supusă executării silite, în funcție de valoarea acesteia: până la 50.000 lei inclusiv, până la 100.000 lei inclusiv, până la 500.000 lei inclusiv, până la un milion lei inclusiv, până la 10 milioane lei inclusiv și pentru creanțe în valoare de peste 10 milioane lei.

## Da.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Stimați colegi,

Deci diferența dintre cele două poziții adoptate de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări: în primul raport, onorariile erau stabilite prin lege, pe tranșe, pentru executarea creanțelor, în raportul suplimentar a fost agreată poziția diametral opusă, doar cu majoritate de voturi, în sensul ca aceste onorarii să fie stabilite de ministrul justiției, prin ordin, în urma consultării, sigur, a Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. Vă rog, punctul de vedere al Ministerului Justiției, doamna secretar de stat Kibedi.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Distins Senat,

Motivul pentru care am fost de acord cu amendamentul propus în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este, în primul rând, că se va da posibilitatea soluționării acelor probleme ivite în practică care, de fapt, au întârziat actul de executare silită prin acele contestații la executare și lăsând la dispoziția Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări hotărâri judecătorești care și ele erau contradictorii și nu rezolvau problema modului de interpretare a dispozițiilor, așa cum se regăsea în lege.

Al doilea motiv, care este cel puțin la fel de important, este că reașază acest corp profesional pe poziția unei egalități de tratament cu celelalte corpuri profesionale în care reglementarea onorariilor se face tot prin ordinul ministrului justiției, respectiv onorariile avocaților în materia asistenței judiciare gratuite penale, a notarilor, a interpreților și a traducătorilor.

De aceea, în forma în care a ieșit raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cu acea corectură, „ministrul justiției”, și nu ministerul, „fixează onorariile prin ordin”, suntem de acord să se adopte în acest mod.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă consult dacă doriți să interveniți în legătură cu soluția propusă prin raportul suplimentar. Domnul senator Frunda? Nu doriți.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Ungureanu, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Intervenția mea ține de respectarea unui principiu, și anume, dacă considerăm că o lege organică, rezolvată printr-o ordonanță de urgență, stabilește onorarii maximale și anumite procente mari, iar dacă comisia noastră intervine într-o primă formulă și reduce aceste onorarii, în virtutea rolului Parlamentului de control și de legiferare, stabilind că este în interesul celui care are de executat o anumită hotărâre să nu mai fie împovărat de anumite taxe, prin ultimul amendament care a trecut cu majoritate, de fapt, ajungem la aceeași formulă inițială: ceea ce a fost odată de competența Guvernului și a Parlamentului să fie acum de competența ministrului justiției, și acesta, pe ușa din dos, să poată introduce, la fel, taxe de 10%, rezolvând astfel o problemă care, după părerea mea, este importantă.

Țin la acest amendament pentru că numai așa putem să ne realizăm funcția de control parlamentar, sancționând o activitate a Executivului, ceea ce cred eu că ar fi trebuit reglementat printr-o lege cu dezbateri mai amănunțite. De aceea, m-am opus amendamentului și solicit să respingem ultimul raport suplimentar prin votul pe care îl veți da. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnule senator Frunda, ați spus că nu doriți să interveniți.

V-ați răzgândit.

Sinceritatea mă caracterizează, domnule președinte. Am fost sincer și atunci când am spus că nu vreau să intervin, și sunt sincer și acum, când vreau să intervin.

Intervenția distinsului meu coleg, domnul senator Ungureanu, mă face să cer cuvântul.

Nu voiam să intervin. Credeam că este un consens acceptarea punctului de vedere al comisiei, pe care îl susțin la rândul meu. Un vechi proverb englez spune că proba pudingului este mâncatul. Cred eu că, _mutatis mutandis,_ putem spune că proba unei legi bune este aplicarea ei. Oricare dintre variantele stabilirii onorariilor am accepta, fie stabilirea de către Parlament, fie stabilirea de către ministrul justiției, fie de către Guvern, aplicarea ne va arăta dacă decizia este bună sau nu.

De aceea, eu spun că, oricum, această adoptare a proiectului este un pas înainte. Să adoptăm această lege, să permitem ministrului să facă această aplicare a onorariilor – doamna secretar de stat are dreptate că la celelalte categorii profesionale, notari, avocați, pentru cauzele din oficiu, stabilirea onorariilor se face tot de către ministrul justiției –, dăm un interval de aplicare de șase luni, un an, vom putea vedea concluziile aplicării legii, iar dacă va fi nevoie – și dacă este necesar –, vom putea interveni.

De aceea, propun acceptarea raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, urmând ca, dacă va fi necesar, să revenim peste un anumit timp.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Vă consult dacă mai sunt intervenții. Domnul senator Șerban Nicolae.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Mărturisesc că nu aș fi vrut să iau cuvântul, dar aș vrea să fac câteva precizări. Când vorbim de onorariile executorilor judecătorești, vorbim de o eventuală plafonare de onorarii maximale. Nu avem cum să comparăm acest lucru nici cu onorariile interpreților, nici cu onorariile avocaților din oficiu, întrucât acestea sunt plătite din buget public și sunt stabilite prin ordin al ministrului justiției tocmai pentru că afectează bugetul statului.

Onorariile pe care le precep executorii judecătorești sunt legate de executarea unor creanțe evaluabile în bani și poate că soluția găsită prin această ordonanță nu este cea mai fericită, să spunem. Este o problemă cu care, probabil, ați intrat în contact sau poate v-a fost adusă la cunoștință, că sunt situații în care cuantumul mare al onorariului pe care îl percepe sau pe care îl solicită un executor judecătoresc face ca executarea unei creanțe referitoare la o sumă plătibilă în bani să întârzie foarte mult sau să nu se producă deloc pentru că cel care are de recuperat o sumă de bani nu-și poate permite să plătească acel onorariu.

Poate că ar trebui să revedem și Legea executorilor judecătorești și ar trebui să revedem întreaga procedură, astfel încât onorariile să se perceapă din creanța recuperată, pentru că și aici apare o problemă.

Executorii judecătorești să-și pornească operațiunea de executare silită doar prin plata unei simple taxe inițiale, ca o taxă de timbru, și a taxelor legate de informare și documentare, urmând ca cuantumul onorariului să se recupereze de la debitor din creanța recuperată. Pentru că una este creanța de recuperat și alta este creanța efectiv executată.

De foarte multe ori s-a constatat că, în materia executării silite, este o diferență foarte mare între ceea ce ai de primit, în baza unei hotărâri judecătorești sau a unui titlu executoriu, și ceea ce se poate, într-adevăr, recupera de la un debitor de rea-credință.

De aceea, eu cred că soluția pe care noi am adoptat-o, în majoritate, este una care permite o nouă verificare în practică a modului în care lucrează onorariile executorilor judecătorești, în așa fel încât să respectăm și această profesie, și rolul social pe care îl are această profesie, inclusiv cu atributele de profesie liberă, bazată pe concurență și calitate, dar, pe de altă parte, să ținem cont și de interesele societății și de faptul că aceste onorarii nu trebuie să devină, așa cum am amintit și mai devreme la taxele judiciare de timbru, prohibitive pentru înfăptuirea justiției și pentru aflarea dreptății pentru justițiabili.

Vă mulțumesc.

Doreați să interveniți?

Vă rog, doamna senator Silvia Ciornei, președintele Comisiei economice, industrii și servicii. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi intervenit, pentru că nu este domeniul meu de specialitate, dar m-a intrigat primul argument adus de doamna secretar de stat Kibedi, și anume că Ministerul Justiției va putea să facă o formulare mult mai clară dacă va fi la latitudinea dânșilor să stabilească onorariile.

Cu tot respectul, aș vrea să o întreb pe doamna secretar de stat ce a împiedicat Ministerul Justiției să dea o formulare clară asupra modului în care se stabilesc aceste onorarii maximale.

De asemenea, rog colegii să privească cu atenție acest proiect de lege și îi rog să analizeze dacă nu este mai bine ca onorariile maximale să fie stabilite prin lege și să nu rămână această decizie la nivelul Ministerului Justiției.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, declar închise dezbarile generale.

Doresc să supun la vot amendamentul, potrivit Regulamentulului Senatului, înainte de a supune votului dumneavoastră raportul suplimentar.

Este vorba de anexa 2, amendamente respinse, acolo unde se regăsește amendamentul formulat inițial de domnul senator Gavrilă Vasilescu, reformulat în cadrul ședinței de ieri de către domnul senator Ungureanu.

În primul rând, stimați colegi, potrivit regulamentului, suntem obligați să ne pronunțăm asupra amendamentului existent în anexa 2, amendament care prevede stabilirea onorariilor, pe tranșe, exact cum a fost și ordonanța la început.

Cine este pentru acest amendament? Am înțeles că vom vota prin ridicare de mână. Vă rog să numărați.

24 de voturi pentru. Cine este împotriva amendamentului? Vă rog să numărați.

Vă mulțumesc.

Amendamentul a fost respins, întrucât au fost doar 24 de voturi pentru.

În sală sunt prezenți 71 de senatori.

În această situație, potrivit regulamentului, supun la vot amendamentul odată cu raportul suplimentar, întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Întrucât au fost 63 de voturi pentru și 8 voturi împotrivă, raportul suplimentar este respins.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu, varianta venită de la Guvern.

Vă rog să numărați.

Cine este pentru? 26 de voturi.

Mulțumesc. Cine este împotrivă? Mulțumesc.

Cine se abține? Mulțumesc.

Întrucât în favoarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2007 s-au pronunțat doar 26 de senatori, proiectul de lege este respins.

Față de prevederile Constituției, întrucât ordonanțele se aprobă sau se resping prin lege, se impune să modificăm legea de aprobare a ordonanței de urgență a Guvernului într-o lege de respingere a ordonanței de urgență, cu acest titlu și cu articol unic.

Supun votului dumneavoastră noua variantă a Proiectului de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2007.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Cine este împotrivă? 8 voturi împotrivă. Mulțumesc. Cine se abține? Nimeni. Mulțumesc.

Cu 73 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, nicio abținere, Proiectul de lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 144/2007 a fost adoptat de plenul Senatului.

La punctul 5 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 privind actele de stare civilă, cu modificările și completările ulterioare.

Avem continuarea dezbaterilor. De asemenea, în ședința de ieri, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a făcut un raport suplimentar. A fost prezent și inițiatorul, domnul senator Gheorghe David.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte. Microfonul 7, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere pentru raport suplimentar această propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cu modificările și completările ulterioare, inițiată de trei colegi senatori: Doina Silistru de la Grupului parlamentar al PSD și Gheorghe David și Alexandru Pereș de la Grupul parlamentar al PD-L.

La dezbateri au fost prezenți și reprezentanții Ministerului Internelor și Reformei Administrative, care au susținut punctul de vedere al Guvernului, respectiv pentru respingerea acestei propuneri legislative.

În urma dezbaterilor, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât să adopte un raport suplimentar de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa care face parte integrantă din acesta. Este vorba de patru amendamente acceptate, însușite și de reprezentantul inițiatorilor prezent la dezbateri.

Facem precizarea că, în raport cu obiectul de reglementare, această propunere legislativă intră în categoria legilor organice, iar Senatul se pronunță în calitate de primă Cameră sesizată.

## Vă mulțumesc.

Îl invit pe inițiator, pe domnul senator Gheorghe David, să-și prezinte punctul de vedere față de raportul suplimentar.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Desigur, sunt de acord cu raportul suplimentar și cu amendamentele prezentate în anexă.

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Doamna secretar de stat Kibedi, vă rog să prezentați punctul de vedere față de raportul suplimentar.

Sau Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cine prezintă punctul de vedere?

## Domnule președinte,

Am mai solicitat o dată, mai ales că se și susține că Ministerul Internelor și Reformei Administrative pregătește o inițiativă legislativă care conține parte din această problemă..., noi ne-am spus observațiile vizavi de necorelările cu Legea administrației publice în privința delegărilor de atribuții de la primar la alte persoane decât viceprimarul și observații de tehnică legislativă. Celelalte observații sunt de oportunitate și chiar ar fi fost necesară prezența celor de la Ministerul Internelor și Reformei Administrative, dacă sunt de acord.

## Sunt prezenți.

## Suntem la punctul 5 din ordinea de zi.

Domnule secretar general Mircea Alexandru, aveți cuvântul.

Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Alexandru Mircea** _– secretar general adjunct în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Actul normativ ca atare, propunerea legislativă, a fost discutat în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. S-a constatat la momentul respectiv că între prevederile propunerii legislative și textul inițiat de Guvern, care se află în procedură de avizare, sunt similitudini, practic textele sunt identice.

Dar, mai mult decât atât, textul Guvernului are și alte reglementări, dincolo de cele prevăzute aici.

S-a convenit în comisie, și suntem de acord cu acest punct de vedere, susține și Guvernul, că textul ca atare este bun, numai că, pe parcurs, probabil la Camera decizională, se va completa actul normativ.

Prin urmare, susținem acest proiect. Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Deci și Guvernul susține raportul suplimentar, care aduce modificări importante propunerii legislative.

În această situație,

Este cineva împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Se abține cineva? Nu.

Deci propunerea legislativă este adoptată ca lege organică, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2[1] din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte al comisiei.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Tot în ședința de ieri, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere și propunerea legislativă pentru modificarea art. 2[1] din Legea nr. 1/2000, inițiată de deputații Ioan Stan și Vasile Mocanu din Grupul parlamentar al PSD.

Propunerea legislativă are ca obiect o clarificare legată de forma actuală a art. 2[1] , în sensul că în forma actuală intră categoria terenurilor asupra cărora se reconstituie dreptul de proprietate, în sensul în care suprafețele de teren agricol au fost transformate în pășuni comunale, legea actuală referindu-se la terenurile pe care se aflau pășuni și fânețe. Propunerea legislativă a celor doi colegi deputați permite ca la retrocedare, în baza Legii nr. 1/2000, să intre și acele terenuri care funcționau la vremea respectivă ca pășuni și fânețe, nu cele care au fost transformate în pășuni comunale ulterior, după deposedarea foștilor proprietari.

La dezbateri au participat și reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care au susținut această propunere legislativă, iar membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au dat un raport de admitere a propunerii legislative în unanimitate.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă intră în categoria legilor organice, iar Senatul se pronunță în calitate de primă Cameră sesizată.

Mulțumim, domnule vicepreședinte. Are cuvântul reprezentantul Guvernului. Microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative, cu luarea în considerare a observațiilor pe care le-am transmis în scris și care au fost discutate și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

De asemenea, vrem să mai comunicăm următorul lucru: considerăm că este necesar să fie avute în vedere și dispozițiile art. 2 din Legea nr. 193/2007, potrivit cărora persoanele fizice beneficiare ale dispozițiilor alin. (2[1] ) al articolului 3 din Legea nr. 1/2000, ce fac obiectul propunerii legislative, pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, deoarece acest termen s-a împlinit deja.

## Mulțumesc.

Doriți să interveniți la dezbateri generale?

Domnule senator Daea, aveți cuvântul. Apoi va avea cuvântul domnul senator Stan.

Microfonul 4, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Dacă în intervențiile precedente am intervenit pentru a susține inițiativele legislative care au făcut obiectul dezbaterii în plenul Senatului de astăzi, iată că, la această intervenție, deși sunt doi colegi din partid, nu pot să-i susțin prin vot pentru acest act normativ.

Și aici, îngăduiți-mi să fac trimitere la poziția noastră, când s-a pus în dezbatere calupul de legi cu numărul fatidic 247, acela care privea proprietatea, spunând atunci, repetând astăzi, iar realitatea o confirmă, că vom introduce în zona rurală stări de disconfort, iar schimbările succesive vor fi împotriva tuturor și în primul rând împotriva acelora care doresc, trebuie și pot să aibă parte de sprijin din partea statului. Iată că, după câtva timp, intervenim cu un act normativ și o luăm de la început.

La prima vedere, nu pare nimic esențial de schimbat, dar aș vrea să reflectați asupra realității, punând în antiteză cele două sintagme „se aflau” și „se află”. Ce înseamnă acest lucru? În România, după cum bine știți, geneza pășunilor și fânețelor a fost, în general, acolo unde nu au putut fi alte

culturi, dar aceste zone se află, de regulă, fie pe pante mari, fie în locuri mlăștinoase, inundabile. De-a lungul timpului, pe aceste locuri, fie s-au făcut plantații pomicole sau viticole, fie s-au făcut lucrări agrotehnice, înțelegând preluarea suprafețelor respective în circuitul agricol.

Dacă astăzi am opera cu această schimbare, ce se întâmplă? Spre exemplu, proprietarul Daea depune din nou o cerere prin care vrea să se reconstituie terenurile pășuni și fânețe acolo unde au fost aceste pășuni și fânețe. Ce înseamnă acest lucru? Ca în plantațiile pe care le-am creat în România, fie viticole, fie pomicole, să începem retrocedarea acestor suprafețe celor care au avut pășuni și fânețe, când acum este altă categorie de folosință.

Dacă vrem să răsturnăm lucrurile în România la fiecare doi-trei ani, sau dacă vrem mai des, o putem face, și să acceptăm și această sintagmă care, dacă am lua-o din punctul de vedere al acurateții juridice, ne-am da seama că putem să o interpretăm ca pe o partitură pozitivă vizavi de demersul nostru. Dar, dacă o luăm în analiză temeinică, ne dăm seama că bulversăm ceea ce am bulversat, reconstituim ceea ce am reconstituit, dăm o lege a reconstituirii reconstituirilor.

Domnule senator, îmi cer scuze, dar vă adresez rugămintea să încercați să concluzionați.

Am concluzionat.

Mai avem „doar“ 40 de legi cu rapoarte și mai avem maximum o jumătate de oră.

Am concluzionat, domnule președinte.

Reconstituim reconstituirea, iar eu nu votez un asemenea act normativ.

Vă mulțumesc.

Poziția este personală, și nu în numele grupului, am înțeles.

Mulțumesc.

Domnule senator Petru Stan, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Domnilor colegi,

Eu nu mă mir de această inițiativă, mă mir cum de a putut trece prin Parlament Legea nr. 193/2007. Asta înseamnă că a editat-o Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală și cu siguranță că nu am fost aici când legea a trecut, altfel așa ceva nu putea să se întâmple în Parlament.

Acum venim cu absurdul absurdului, se spune „pe care se aflau pășuni și fânețe”. Păi, haideți să judecăm puțin: ce se afla pe pășunile din jurul Bucureștiului în 1950? Cei din sală probabil că înțeleg ce se putea afla. Ce se afla pe terenurile în pantă care acum sunt terase făcute prin investițiile statului, cumpărate de investitori, terasele de la Cotnari, terasele din județul Alba, alte și alte județe? Plantații de pomi, terase de vii cumpărate de investitori...

Nu putem pricepe cum pot niște oameni să vină cu asemenea inițiativă! Interesant este că nu au venit pe la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, dar merg direct la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări – am tot respectul pentru domnul senator Șerban Nicolae –, dar dumnealui a prezentat cam neclar și cam invers, nu mai vorbesc de doamna ministru.

Eu nu pot pricepe cum Guvernul, care este atât de meticulos în a da explicații când este vorba de anumite legi, peste această lege a trecut cu atâta ușurință.

„Guvernul este de acord”. Păi, cum să fii de acord cu așa ceva? Înseamnă că facem din nou sute de procese, mii de procese și dăm peste cap toată agricultura. Asta se vrea.

După părerea mea, consider că nu se poate susține această lege, care este abuzivă. Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc. Declar încheiate dezbaterile generale.

Stimați colegi,

Voi supune votului dumneavoastră raportul pozitiv suplimentar încheiat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Astfel, rațiunea ce stă la baza dispozițiilor art. 7 se regăsește în finalitatea adopției ca efect al acesteia, drepturile și îndatoririle părintești trec asupra adoptatorului sau adoptatorilor soți.

Dacă s-ar permite adopțiile succesive, ar însemna că mai multe persoane ce nu sunt căsătorite vor exercita la un anumit moment drepturi părintești în raport cu același copil adoptat.

Potrivit legii, adoptatorul nu poate adopta un copil, indiferent de legăturile care sunt stabilite cu acesta din urmă, decât dacă începe o nouă procedură de adopție și dacă îndeplinește el însuși toate garanțiile prevăzute de lege pentru adopție.

Reprezentanții Ministerului Justiției, prezenți la dezbateri, au susținut un punct de vedere negativ din partea Guvernului.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă intră în categoria legilor organice, iar Senatul urmează să se pronunțe în calitate de primă Cameră sesizată.

Cine este împotriva raportului?

Vă rog să numărați.

Dacă sunt mai mult de 5-6 colegi, automat raportul este respins.

Cu 32 de voturi împotrivă, raportul este respins.

Domnul inițiator nu este prezent.

Domnule vicepreședinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere această propunere legislativă pentru completarea art. 7 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopției, inițiată de colegul nostru, domnul senator Gavrilă Vasilescu.

În ședința din 8 aprilie 2008, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere la această propunere legislativă care viza introducerea unui alineat nou, prin care să se urmărească faptul că în cazul în care adoptatorul pierde una sau mai multe din garanțiile sau condițiile necesare adopției, să se admită, prin excepție, adopția internă succesivă de către o altă persoană, dacă noul adoptator conviețuiește împreună cu adoptatorul și are strânse legături cu copilul, iar adopția ulterioară este în interesul superior al copilului.

Membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări au constatat că prevederile art. 7, astfel cum este reglementat în Legea nr. 273/2004, asigură transpunerea adecvată în practică a obligațiilor deja asumate de statul român prin ratificarea unui act normativ internațional.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna secretar de stat, vă rog să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 9, vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Distins Senat,

Ne menținem punctul de vedere negativ în ce privește această inițiativă legislativă, care a ridicat serioase probleme în aplicarea în practică.

În primul rând, că nu obligă la desfacerea adopției pentru adoptatorul care nu mai îndeplinește condițiile legale sau garanțiile morale pentru a menține această adopție, împrejurare în care, într-adevăr, ar putea să apară situația ca un copil adoptat să aibă mai mulți adoptatori.

De aceea, ne menținem acest punct de vedere. Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Declar deschise dezbaterile generale. Mai sunt intervenții?

Inclusiv Consiliul Legislativ a avizat negativ acest proiect de lege.

La punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru realizarea unui mediu economic pentru producătorii români din acvacultură, comparabil cu mediul economic al producătorilor din acvacultura celorlalte state membre ale UE.

Domnul senator Alexandru Pereș este prezent. Vă rog să luați loc la pupitru. Microfonul 6, vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator, pentru a prezenta propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, doamna președinte. Distinși colegi senatori,

Producătorii români din acvacultură își desfășoară activitatea într-un mediu economic defavorizat, comparativ cu producătorii din statele membre ale Uniunii Europene. Costurile de producție ale producătorilor din acvacultură sunt grevate de unele măsuri financiare impuse și rămase din perioada de postaderare, când legislația națională permitea unor instituții ale statului perceperea de taxe, care în statele europene nu funcționează.

În general, este vorba de costul privind apa folosită în acvacultură, dar care nu este consumată, ea constituind mediul de viață al viețuitoarelor acvatice, iar după folosire este redată în circuitul natural.

Propunerea legislativă aflată în discuție elimină costurile cu apa de suprafață în această activitate economică. În urma dezbaterilor din comisiile permanente sesizate, s-a convenit ca articolele referitoare la costul redevenței pe terenurile pe care sunt construite amenajările piscicole, precum și articolele cu privire la vânzarea și cumpărarea acestor suprafețe să fie eliminate, însă ele constituie un subiect al legilor de restituire a proprietăților, iar în unele cazuri situația lor se află în rolul justiției.

Suntem de acord cu amendamentele adoptate în comisia sesizată pe fond și sperăm într-un vot favorabil pe raport din partea plenului Senatului.

Aș dori să mai fac o completare, doamna președinte. Având în vedere eliminarea art. 5, 6, 7 și 8, propunerea legislativă trece din categoria legilor organice în categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Doamna secretar de stat, aveți cuvântul pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Microfonul 10, vă rog.

la valoarea de 2,4 lei /1000 m[3] , prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2002.

Al treilea considerent este legat de faptul că trebuie avut în vedere că la alin. (2) art. 1 și art. 2 se propun măsuri privind asigurarea gratuității pentru apa de suprafață folosită în acvacultură, ceea ce este necesar și imperios aplicat de prevederile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, prin care trebuie să se precizeze mijloacele necesare pentru acoperirea creșterii cheltuielilor.

Totodată, acest proiect legislativ prezintă și faptul că se vând terenuri din domeniul privat al statului, pe care au fost construite amenajări piscicole, către proprietarii activelor aferente acestora. Aceste măsuri privind furnizarea gratuită a apei, referitoare și la vânzarea și cumpărarea terenurilor, terenuri pe care s-au construit amenajările piscicole prin negociere directă, sunt susceptibile de a fi considerate ajutor de stat.

Mulțumesc.

Vă rog, domnule senator Gheorghe David, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul, după care ofer cuvântul domnului inițiator.

Mulțumesc, doamna președinte.

Membrii comisiei au dezbătut această propunere legislativă în câteva rânduri, fiind prezenți și membrii implicați ai Guvernului.

În urma dezbaterilor, s-au formulat o serie de amendamente însușite și de către inițiatori și s-a întocmit un raport de admitere cu aceste amendamente, care sunt cuprinse în anexă.

Mai fac precizarea că Senatul este prima Cameră sesizată, iar, în această situație, cum spunea și inițiatorul, categoria în care intră această propunere legislativă o stabilește plenul, dacă este organică sau ordinară. Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține această propunere legislativă, întrucât există câteva observații și propuneri pe care noi le-am înaintat și în scris.

Prima ar fi legată de faptul că prevederile inițiativei legislative contravin Directivei-cadru în domeniul apelor, transpusă în legislația noastră prin Legea nr. 107/1996 – Legea apelor. Precizăm că adoptarea unei astfel de legislații, contrare celei europene, poate conduce la aplicarea unei proceduri de infringement pentru România.

Al doilea argument este legat de faptul că acționând în baza principiului recuperării costurilor pentru resursele de apă, principiul fundamental al directivei menționate, Administrația Națională „Apele Române”, în calitate de operator unic, aplică tuturor utilizatorilor de apă sistemul de contribuții, plăți, bonificații și penalități prevăzut în Legea nr. 107/1996.

De asemenea, menționăm faptul că drept urmare a solicitării Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile a acordat deja anumite facilități producătorilor din acvacultură, micșorând valoarea contribuției specifice de gospodărire a resursei de apă pentru acvacultură de la 35 lei/1000 m[3] , cât era propus,

Mulțumesc, domnule președinte. Declar deschise dezbaterile generale. Domnule senator Pereș, ați solicitat cuvântul. Vă rog.

Mulțumesc, doamna președinte. Onorat Senat,

Faptul că, din când în când, punctele de vedere ale Guvernului sunt confuze și chiar contradictorii nu cred că este o noutate. Modul ilar de lucru cu Parlamentul se dovedește și în privința acestei propuneri legislative, iar primul-ministru este pus să semneze adesea acte care contravin unor abordări pe care Guvernul le-a avut cu puțin timp în urmă.

Aș vrea, doamna secretar de stat, să fiți puțin atentă. Punctul de vedere al Guvernului, transmis în luna ianuarie, este exact ceea ce ați citit dumneavoastră, punctul de vedere trimis președintelui Senatului cu privire la această propunere legislativă.

Suntem avertizați că eliminarea costurilor cu utilizarea apei pentru acvacultură ar duce la aplicarea procedurii de _impeachment_ din partea Comisiei Europene.

După nici două luni, Guvernul emite Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, deci același subiect, iar la art. 43 alin. (3) ne propune: „Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură în amenajările piscicole se face cu titlu gratuit, cu condiția ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare”.

Deci acum avem două situații: ori ne temem de procedura de _impeachment_ sau, mai nou, Guvernul a devenit mai curajos și avem această abordare doar pentru că nu avem în fața noastră o propunere legislativă, ci o ordonanță de urgență a Guvernului.

## Onorați colegi senatori,

Nu este pentru prima dată când ne aflăm în această situație jenantă în care Guvernul se contrazice, iar noi, parlamentarii, suntem puși într-o situație la fel de jenantă în care trebuie să susținem – ce? – un punct de vedere al Guvernului care, acum trei luni de zile, ne-a amenințat cu procedura de _impeachment_ sau să votăm Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 care va veni, probabil, peste o săptămână sau 10 zile, în care există un articol unde se propune a fi reduse la zero costurile apei pentru acvacultură.

Eu cred că, din acest punct de vedere, avem și o responsabilitate. Sigur, facem parte din organul legiuitor, prin Constituție avem dreptul ca propunerile noastre legislative să fie analizate, dar cu discernământ și, pe cât posibil, să nu se paseze un lucru doar în ideea că Guvernul are, pe undeva, în lucru, într-o oarecare fază, o asemenea prevedere, pe care noi, de fapt, o solicităm prin propunerea noastră legislativă.

Mulțumesc și eu, domnul senator.

Are cuvântul domnul senator Ilie Sârbu, pentru a prezenta un punct de vedere al Grupului parlamentar al PSD.

Stimați colegi,

Nu este prima dată când ne aflăm în această situație. Îmi pare rău, colegul nu-și mai amintește când discutam despre taxa de drum și era mult mai dulce în afirmații vizavi de Guvern.

Acum, sigur, Guvernul a dat un punct de vedere care, până la urmă, nu este al Guvernului, este al Uniunii Europene, și cred că nu este corect să-l atacăm frontal pentru o problemă pe care noi, în comisie, încă n-am putut să o elucidăm.

Avem trei probleme la ora actuală, trei proiecte de lege care vizează același lucru.

Ieri, în cadrul ședinței pe care am avut-o, am înțeles cu toții că Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, împreună cu Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, au căzut de acord pe o formulă. De aceea nici nu ne-am pronunțat ieri asupra uneia dintre variante.

Sigur, legea pe care o dezbatem astăzi fusese discutată în comisie, dar prevederea ei se regăsește în ordonanța

venită de la Guvern și într-o propunere legislativă aparținând unui grup de senatori ai PSD, PC și alții, și eu cred că restituirea ei la comisie și discutarea miercuri, când vom avea din nou această temă, ordonanța, legea și punctul de vedere comun al celor trei instituții, vor clarifica problema.

Când va fi din nou pusă în ordinea de zi a plenului, lucrurile vor fi foarte simple.

Vă propun această soluție, dacă sunteți de acord cu ea.

Mulțumesc, domnule senator. Da, vă rog, domnule Hașotti.

Văd că pescuitul este o temă interesantă.

Mai ales pentru parlamentarii de la malul mării.

Cred că da.

Doamna președinte,

## Stimați colegi,

Avem, într-adevăr, o situație destul de complicată. Știam că sunt două acte normative: o propunere a colegilor noștri și o ordonanță de urgență care produce efecte. Dacă în ordonanța de urgență s-a strecurat o eroare – și domnul senator Pereș cred că are dreptate referitor la eroarea pe care a invocat-o, și care este în ordonanța de urgență –, nu ne rămâne decât – și domnul senator Sârbu are dreptate – să reparăm în comisie această eroare care s-a strecurat în ordonanța de urgență, să asamblăm toate aceste idei într-un act normativ, eventual ordonanța de urgență poate fi amendată, ea produce efecte și, evident, pentru ceea ce a spus domnul senator Sârbu, ar fi foarte bine ca săptămâna viitoare� Astăzi, comisia să lucreze și luni să vină în fața plenului cu o soluție care să rezolve această dilemă sau, de fapt, este o trilemă.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc.

Stimați colegi, declar închise dezbaterile generale. S-a conturat o opțiune, de a se retrimite la comisie. Nu este în pericol de adoptare tacită, termenul este pe 13 mai 2008.

Cred că toate cele trei proiecte de lege care au același obiect pot fi dezbătute corect și temeinic în comisie.

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Se abține cineva?

Deci cu 70 de voturi pentru, cu un vot împotrivă, nicio abținere, propunerea legislativă a fost retrimisă la comisie.

La punctul 18 în ordinea de zi avem Propunerea legislativă privind utilizarea, conservarea și protecția solului.

Domnule senator Pete, dumneavoastră sunteți printre inițiatori. Vă rog să prezentați inițiativa legislativă.

Reprezentantul comisiei se află la pupitru.

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă vine în sprijinul legilor actuale, existente, vizavi de utilizarea și conservarea protecției solului.

Aș putea să vă spun, foarte pe scurt, că este mai mult o lege tehnică, care, după cum vedeți, conține foarte multe articole și care intervine asupra impactului economic și macroeconomic referitor la această problemă, care modifică veniturile bugetare, atât cele locale, cât și de stat, care are un impact financiar în plus sau, în alte cazuri, chiar în minus.

Proiectul de act normativ, după cum v-am spus, are 7 secțiuni, care cuprind inclusiv problemele legate de activitatea de informare publică și implementarea proiectelor vizavi de societatea civilă și de impactul social financiar în urma implementării acestei legi.

Motivul emiterii a fost atingerea obiectivului din Programul de guvernare, respectiv cel din capitolul 18, referitor la mediu, și în special ameliorarea calității factorilor de mediu și realizarea Programului național pentru prevenirea și combaterea eroziunii solului.

Mulțumesc, domnule senator. Domnule senator David, aveți cuvântul. Microfonul 7.

Mulțumesc, doamna președinte.

Vă rog, foarte pe scurt.

## Da, pe scurt.

Este o problemă foarte importantă pentru că prin această propunere legislativă se cere înființarea Administrației Naționale a Resurselor de Sol, ca persoană juridică română, în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Este foarte important ce spun acum.

Membrii comisiei au hotărât întocmirea unui raport de respingere, în unanimitate, pe trei motive foarte importante și anume:

1. Există reglementări în domeniu – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea și finanțarea studiilor pedologice și agrochimice.

2. Realizarea lucrărilor se efectuează de către oficiile de studii pedologice și agrochimice, iar realizarea sistemului național de monitorizare sol-teren pentru agricultură, respectiv banca de date aferentă în vederea integrării în sistemul de monitorizare integrată a mediului, se face de către Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie.

Mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului. Doamna secretar de stat, aveți cuvântul. Microfonul 10.

## **Doamna Lucia Ana Varga** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile_ **:**

Mulțumesc frumos, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative în forma prezentată.

Am transmis în formă scrisă propunerile și observațiile noastre. Cele mai importante se referă la faptul că această reglementare vine să instituie măsuri specifice, prin care se înființează o instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și în coordonarea Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile.

De asemenea, lipsesc prevederile referitoare la principiile legii propuse. Nu sunt precizate informații referitoare la patrimoniul național pe care trebuie să-l administreze această instituție.

Sunt multe observații.

Am înțeles. Dezbateri generale.

Domnul senator David, doriți și la dezbateri generale?

Foarte pe scurt.

Vă rog.

Da, vreau totuși la dezbateri generale să fac o precizare. Am lucrat în domeniu și cunosc această activitate. Nu putem face o lege nouă fără consultarea clară și fără acordul Institutului de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, pentru că ei sunt cei care, de când există țara aceasta, dețin banca de date, monitorizarea și toate celelalte, împreună cu oficiile de studii pedologice și agrochimice. Putem înființa ceva nou, dar trebuie să fie în corelare cu ceea ce acești specialiști spun, în așa fel încât să fie acoperit întreg teritoriul țării și să existe finanțare.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Mulțumesc și eu.

Dacă mai sunt intervenții pe marginea propunerii legislative?

Declar închise dezbaterile generale.

Raportul pentru această propunere legislativă este de respingere, fără amendamente.

La punctul 19 în ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare și mașini agricole. Lipsește inițiatorul.

Vă rog, domnule președinte. Microfonul 7.

Mulțumesc.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic pentru stimularea înnoirii parcului de tractoare și mașini agricole, pentru care se alocă, spun inițiatorii, suma de 50 milioane lei din fondul național de mediu.

Prevederile propunerii se aplică atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice, acestea beneficiind de o primă în cuantum de 15 mii lei pentru fiecare tractor sau mașină agricolă uzată.

Comisia noastră a întocmit un raport de respingere, motivându-se faptul că există o prevedere legală în domeniu, Legea nr. 10/2008 pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii parcului național de tractoare. De asemenea, pentru înnoirea parcului de mașini agricole, suma propusă pentru a sprijini persoanele fizice și juridice este mare în raport cu prețul mașinilor agricole, care au o mare diversitate. De aceea a fost întocmit raport de respingere.

Senatul este prima Cameră sesizată. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnul senator. Punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 9.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Mulțumesc.

Guvernul nu susține această inițiativă legislativă și precizăm că, în data de 1 ianuarie 2008, a fost promulgată Legea nr. 10/2008 pentru instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național de tractoare, care, de fapt, rezolvă această problemă.

Vă mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile generale. Dacă sunt intervenții? Constat că nu sunt.

La punctul 20 din ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 205 din 2004 privind protecția animalelor.

Inițiatorul, domnul deputat Bogdan Cantaragiu, lipsește. Domnule președinte, aveți cuvântul, microfonul 7.

## Mulțumesc.

Comisia noastră a dezbătut și această propunere legislativă și a hotărât, în unanimitate, raport de respingere, având în vedere că deja există legislație în vigoare și, de asemenea, că se încalcă prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului, pe scurt, vă rog. Microfonul 10.

Mulțumesc frumos, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere considerentele menționate în scris, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. Punctual, pe parcursul acestei propuneri legislative apar formulări care intră în contradicție cu cerințele prezentate: „Orice animal are dreptul la respect”, „Suprimarea vieții unui animal nu trebuie să producă spaimă”. De asemenea, în cazul acestei propoziții prevăzute în art. 22 nu se precizează care este sensul în întregime. Pe lângă aceasta, atragem atenția asupra faptului că prevederile acestei propuneri nu sunt corelate cu modificările recente aduse Legii nr. 205 din 2004 prin Legea nr. 9 din 2008.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții?

Propunerile sunt deja reglementate.

La punctul 21 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și a Legii serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare nr. 241/2006.

Vom dezbate proiectul de lege, iar votul îl vom da în ședința de luni.

Din partea Guvernului, domnul Mircea Alexandru. Aveți cuvântul. Microfonul 8.

## Mulțumesc, doamna președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Principalele modificări și completări aduse prin ordonanță se referă la punerea în acord a prevederilor Legii nr. 51/2006 cu prevederile Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, care a fost modificată în 2007: clarificarea statutului juridic al asociațiilor de dezvoltare intercomunitare pentru serviciile de utilități publice, respectiv, competențe, atribuții, drepturi, obligații, clarificarea și definirea conceptului de contract de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice, clarificarea modalităților de delegare a gestiunii și introducerea conceptului de încredințare directă.

## Mulțumesc mult.

Domnule senator, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul, microfonul 7.

Mulțumesc, doamna președinte. Distinși colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dezbătut și analizat proiectul de lege și a hotărât să adopte, în unanimitate, raport de admitere, cu un amendament admis.

Oportunitatea promovării acestui act normativ a rezultat din necesitatea eliminării contradicțiilor existente în actualul cadru legislativ.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Guvernul este de acord cu amendamentul admis?

Da.

Vă rog să vă pronunțați. Microfonul 8.

Doamna președinte, Doamnelor și domnilor senatori,

Este un amendament care, de fapt, îmbunătățește textul din punct de vedere legislativ, din punct de vedere al tehnicii normative.

Mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții pe marginea proiectului de lege? Constat că nu sunt.

Votul se va da luni, ora 17.00.

La punctul 22 din ordinea de zi este înscrisă propunerea legislativă privind construirea unor teatre de vară.

Inițiatori: domnul senator Gheorghe Funar, domnul senator Aurel Ardelean, doamna senator Irina Loghin. Vă rog.

Aveți cuvântul, domnule senator Funar, pentru a prezenta propunerea legislativă. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Mulți dintre dumneavoastră participați de ani de zile la manifestări cultural-artistice, manifestări de cinstire a eroilor neamului în diverse județe ale țării, în special cele din Ardeal, din Moldova. Dar, așa cum am constatat și noi, inițiatorii, senatori și deputați ai PRM, și dumneavoastră, invitați și participanți la aceste manifestări de la Țebea, Mărișel, După Piatră, Podul Înalt, Muntele Găina și așa mai departe, nicăieri nu sunt amenajate teatre de vară.

Inițiatorii au propus Guvernului – așa cum a făcut Guvernul României și bine a făcut că a pregătit programe naționale în domeniul sălilor de sport, al bazinelor de înot – să identifice și, prin hotărâre, să stabilească localitățile în care să se construiască teatre de vară, în perioada 2008–2012, în colaborare cu autoritățile locale. Consiliile locale să pună la dispoziție terenurile necesare pentru amplasarea teatrelor de vară, finanțarea lucrărilor de viabilizare a terenurilor pentru construirea teatrelor de vară să se asigure din bugetul statului, prin Ministerul Culturii și

Cultelor, ca dotările necesare teatrelor de vară să fie asigurate de către consiliul județean, împreună cu consiliul local, și, după ce sunt realizate aceste teatre de vară, ele să intre în proprietatea consiliilor locale care vor asigura fondurile necesare pentru întreținerea și funcționarea lor.

Doamna președinte, Onorat Senat,

Din păcate, am constatat că Guvernul, și de această dată, chiar dacă suntem în Postul Mare, tinde să greșească, iar observațiile pe care le aduce sunt de-a dreptul ilare.

Sperăm ca astăzi, totuși, să-și schimbe punctul de vedere și mai ales ca dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori, prin vot, să ajutați Guvernul să facă o faptă bună și să ne bucurăm, în anii care vin, de existența unor astfel de teatre de vară, cum există în toate țările civilizate din lume. Mulțumesc.

Mulțumesc și eu, domnule senator.

Domnule senator Oprea, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul. Microfonul 7.

Mulțumesc, doamna președinte. Distinși colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a dezbătut și a analizat propunerea legislativă și a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere, pentru că actualul cadru legislativ este suficient pentru asigurarea spațiilor în vederea organizării și desfășurării unor acțiuni culturale, mai ales că, potrivit principiului autonomiei locale, autoritățile administrației publice locale au inițiativă și hotărăsc în toate problemele de interes local.

Mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc. Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul, microfonul 9.

**Domnul Demeter András István** _– secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor_ **:**

Vă mulțumesc, doamna președinte. Distins Senat,

Guvernul își menține punctul de vedere și nu susține această propunere legislativă, având în vedere, în primul rând, lipsa analizelor, inclusiv a celor de oportunitate. Ne menținem punctul de vedere și asupra faptului că inițiativa trebuie să vină întotdeauna din partea locală, cu atât mai mult cu cât este vorba și de crearea unor noi instituții care să asigure funcționalitatea respectivelor teatre de vară. Nu este de ajuns să fie un spațiu, ci trebuie să existe instituții. Or, aici, primul cuvânt îl va avea întotdeauna autoritatea locală. Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu. Declar deschise dezbaterile generale. Sunt intervenții?

Domnul senator Aurel Ardelean, aveți cuvântul, microfonul 1.

## Mulțumesc, doamna președinte.

Anul acesta este anul Marii Uniri, sărbătorim 90 de ani de la Marea Unire, vor fi o serie de manifestări culturale, manifestări științifice. Aceste teatre de vară, pe lângă alte forme, ne-ar da și posibilitatea să ne venerăm înaintașii în cadrul unor manifestări culturale.

Rămân surprins de poziția domnului secretar de stat, deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118 din 2006, la care face trimitere și care se referă la așezămintele culturale, nu cuprinde și acest obiectiv. Afirmația dânsului conform căreia este necesară o inițiativă locală, la fel, nu este prevăzută în această ordonanță. Un teatru din acesta, o așezare pe care am moștenit-o de pe vremea romanilor, a Imperiului Roman, nu ar avea cu ce să dăuneze tradițiilor unui popor, ci, dimpotrivă, nu ar putea decât să stimuleze activitatea culturală a tinerilor.

Susținem această propunere legislativă despre care considerăm că face parte din capitolul activități culturale specifice unei națiuni.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, înțeleg că doriți să luați cuvântul.

## **Domnul Puiu Hașotti**

**:**

Vă mulțumesc.

## Doamna președinte,

Aș vrea să-l întreb pe distinsul nostru coleg, pe domnul senator Funar, cam ce număr de cetățeni, câți oameni vin atunci când se fac marile întâlniri de la Țebea, de la Muntele Găina și, apoi, aș vrea să fac un comentariu.

După știința mea, sunt câteva zeci de mii...

Domnule senator Funar, vă rog, microfonul 8.

Mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc și distinsului nostru coleg pentru aceste întrebări.

Îmi pare rău că niciodată nu l-am văzut, sau poate că este vina mea că n-am reușit să-l văd, printre miile de participanți la aceste manifestări, dar, după ce se vor construi aceste teatre de vară de către Guvernul PNL-UDMR, sunt convins că va fi prezent acolo. Nu a venit până acum, pentru că nu erau condiții civilizate.

Domnule senator, dacă ați fi venit la Țebea, în anii trecuți, puteați să vedeți că, de regulă, plouă și, la Țebea, într-o zonă de pășune, cetățenii circulă prin noroi și așa mai departe.

De câțiva ani, Președintele României, Traian Băsescu, este participant activ la întâlnirile de la Țebea, găsește un loc unde să joace și pe la poalele țigăncilor, dar totuși condițiile nu sunt civilizate. Avem nevoie de teatre de vară acolo.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, participă câteva mii de oameni.

Mulțumesc.

Domnule senator Hașotti, mai aveți comentarii?

Da, doamna președinte. Vă mulțumesc.

Eu nu i-am solicitat domnului senator Funar să ne spună buletinul meteo de la Țebea, dar a făcut o introducere interesantă. Câteva mii de oameni... Mă gândesc că vom rivaliza cu marile teatre, acoperite de data aceasta... nu știu, eventual, Madison Square Garden, sau cine știe ce alte mari, uriașe teatre, acoperite însă.

Stimați colegi, mie mi-a plăcut expunerea de motive și dați-mi voie să vă citez, așa, într-o atmosferă mai relaxată, ce spun inițiatorii, și spun apăsat, mi-a plăcut foarte mult și am să citez: „De multe ori, în zilele când au avut loc manifestări, a plouat, iar artiștii și spectatorii s-au chinuit să reziste la programul pregătit de către autoritățile locale și centrale”.

Acum este interesant: „Odată cu aderarea României în Uniunea Europeană se impune să fie rezolvată și această problemă a teatrelor de vară din localitățile cu tradiție în cinstirea eroilor neamului – că în celelalte nu – și în organizarea unor manifestări artistice și a unor concursuri gen Moștenitorii”.

Deci până la aderarea României la Uniunea Europeană nu era nevoie de aceste teatre, să înțeleg.

Dar mie mi-a plăcut, mi-a plăcut. Halal națiune! Bravo!

Alte intervenții pe marginea acestei propuneri legislative. Domnul senator Funar, vă rog.

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

M-am bucurat, doamna senator Nicolai, să vă văd, alături de alți distinși senatori și deputați ai României, prezentă la manifestările din județul Cluj și din alte județe. Aceste manifestări sunt tradiționale, sunt de zeci sau sute de ani. Nu este vina noastră că la Mărișel, moațele de acolo, conduse de Pelaghia Roșu, au făcut praf și pulbere armata ungară în primăvara anului 1849. Ce vină avem noi? Cum să punem în altă parte această manifestare, când acolo are loc de zeci de ani.

Distinsul nostru coleg și liderul Grupului parlamentar al PNL, fiind istoric, dar preocupat de arheologie, nu a găsit sulițe, nici brazi sau bolovani folosiți atunci de moațe.

Dar, dacă îi va permite vremea, dacă va mai fi vreo vacanță NATO, îi ofer informații gratuite.

Mulțumesc.

## **Doamna Norica Nicolai:**

Mulțumesc mult de tot.

Raportul pentru această propunere legislativă este unul de respingere.

Cine este împotriva acestui raport de respingere? 14 voturi împotrivă.

Mulțumesc.

Cine este pentru acest raport de respingere?

17 voturi în favoarea raportului de respingere. Sunt abțineri?

10 abțineri.

Raportul de respingere nu a fost adoptat.

Nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru. Diferența sunt voturile împotrivă.

Propunerea legislativă a fost respinsă, din păcate, pentru că era un proiect foarte frumos.

Domnul senator Carol Dina, procedură.

Mulțumesc. Doamna președinte,

Permiteți-mi să vă spun că munca noastră este viciată de modul în care se înregistrează validarea votului. Vă rog să constatați și dumneavoastră că nu este întrunit cvorumul. Totodată, inspirat de acuratețea unui antevorbitor, vă rog fie

să faceți apelul, fie să procedați la respectarea prevederilor regulamentare.

Vă mulțumesc.

Pe lista de prezență sunt 81 de semnături. Domnii secretari îmi spun că în sală sunt 49 de persoane.

Ca atare, numai legile ordinare puteau fi dezbătute, dar înțeleg că deja doriți să intrați în pauza regulamentară. Declar închisă ședința Senatului.

## _Ședința s-a încheiat la ora 12.40_ .

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul de vânzări și informare, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|267855]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 37/18.IV.2008 conține 28 de pagini.**

Prețul: 11,20 lei