Ion Predescu

Notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului conform prevederilor art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea privind Planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, aferent Programului SAPARD, pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2000 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii ºi Administraþia Naþionalã a Drumurilor din România pentru finanþarea Proiectului de construcþie ºi reabilitare autostrãzi, semnat la Luxemburg, la 16 noiembrie 1999, ºi la Bucureºti, la 19 noiembrie 1999; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 14/2000 pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã privind pregãtirea, rãspunsul ºi cooperarea în caz de poluare cu hidrocarburi, adoptatã la Londra, la 30 noiembrie 1990; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/2000 privind aderarea României la Protocolul din 1992 pentru amendarea Convenþiei internaþionale privind rãspunderea civilã pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1969, încheiat la Londra, la 27 noiembrie 1992;

818 cuvinte

Discurs

Doresc sã învederez justificarea cererii în câteva cuvinte.

La modificarea art. 3 lit. c) se înscrie, printre altele, în final revenind în competenþa avocatului ºi darea datei certe a actelor. Se cunoaºte cã darea datei certe este reglementatã expres de lege ºi nu poate intra în competenþa profesionalã a avocatului o asemenea operaþiune juridicã.

Prin urmare, trebuie reexaminatã ºi, în mod normal, eliminatã din cuprinsul modificãrii. Aceasta pentru cã sunt bine cunoscute competenþele Ñ expres ºi limitativ prevãzute Ñ ºi sunt de natura activitãþii autoritãþilor privind cele de natura celei date a fi de competenþa avocaþialã.

Apoi, sunt unele modificãri, cum ar fi cele de la art. 5[1] , 5[2] . De pildã: ”Convenþie de colaborare între un birou avocaþial, indiferent de forma lui, ºi birourile notariale în privinþa folosirii personalului, a aparaturii, a dotãrii, a spaþiilor etc.Ò.

”În privinþa folosirii personaluluiÒ, cum vine asta? Secretarul notarului, la biroul notarial, sã îndeplineascã

activitãþi ºi la biroul avocaþial?! Adicã activitãþile confidenþiale din biroul avocaþial sã fie cunoscute ºi la biroul notarial ºi invers? Este o interferare de activitãþi reglementate deosebit, separat de lege, nu sunt de aceeaºi naturã, chiar dacã sunt de acelaºi interes public ºi unele ºi celelalte.

Aceastã modificare ºi completare a legii este cu totul neavenitã ºi este de naturã sã tulbure relaþiile sociale, aºezarea lor prin lege, încãlcând garanþiile asigurãrii confidenþialitãþii, inclusiv al secretului profesional, atât pentru o profesie, cât ºi pentru cealaltã.

Apoi, se propun modificãri ºi completãri privind activitatea avocaþialã prestatã în România de cãtre avocaþi strãini, cu activitate ºi organizare în alte state. Aici lucrurile sunt total confuze ºi încalcã caracterul de interes public al instituþiei avocaturii din România, încalcã drepturile ºi libertãþile cetãþenilor în faþa autoritãþilor ºi devine o concurenþã neloialã profesiei de avocat în România, în special aceastã modificare introdusã în lege încalcã principiul reciprocitãþii pe care nu-l mai afirmã ºi nu mai face trimitere la respectarea lui.

Apoi mai sunt modificãri privitoare la condiþiile avocaþilor îndrumãtori, vechime, posibilitãþile îndrumãrii stagiarilor, alte modificãri prevãd reducerea vechimii pentru a pune concluzii la instanþele supreme: Curtea de Conturi, Curtea Constituþionalã, Curtea Supremã de Justiþie; probabil se grãbeºte cineva din structurile avocaturii sã capete accesul acesta mai repede. Este cu totul nefireascã vechimea care se acordã acum prin aceastã modificare, ea fiind o experienþã sumarã care nu dã justificare pentru vocaþia de a pune concluzii la asemenea nivel de jurisdicþie.

Sunt multe modificãri de naturã sã reducã exigenþa calificãrii atât în privinþa pregãtirii, cât ºi a prezentãrii profesionale care trebuie reexaminate. Am întâlnit aici o prevedere potrivit cãreia amenda se face venit la barou, cunoscut fiind cã amenzile se fac venit numai la bugetul de stat. Probabil cã ea trebuie sã aibã o precizare cã este vorba de o amendã civilã, ceea ce este cu totul altceva, nu amenzi cu caracter de sancþiune. Sunt modificãri numeroase care atacã instituþia avocaturii ºi fundamentele ei, aºa cum sunt ele fixate în art. 1, 2, 3, din lege, ºi eu observ cã pe aceastã cale se revine la o concepþie de început, care nu corespunde unei instituþii de interes public, ºi anume aceea de a trimite instituþia avocaturii cãtre organizarea ºi funcþionarea S.R.L.-urilor.

În contextul ședinței