Adrian Păunescu

Doresc să spun câteva cuvinte.

Era și imposibil ca Guvernul, care a făcut toate eforturile, din primăvara trecută și până la începutul noii sesiuni parlamentare, să respingă orice fel de ajutor pe care l-am cerut, pentru ceea ce se întâmplă acolo, pentru rezolvarea problemei (de la brățările dacice care au fost furate, batjocorite și vândute, și până la pietrele vechi pe care niște nenorociți le-au aruncat din cetate ca să pună în locul lor gresie de dată recentă), era și imposibil ca Guvernul să se dezică, în această ședință, de propria sa politică, absolut criticabilă, în privința patrimoniului. Eu nu spun că noi putem cheltui foarte mult pentru patrimoniu, dar spun că sunt lucruri asupra cărora nu avem dreptul să ne tocmim. Aici este vorba de o batjocorire a mormintelor și a vestigiilor care ne dau consistență, longevitate și identitate în lume.

Mai mult decât atât, ca să știți despre ce este vorba până la capăt, în momentul în care am vorbit cu ministrul culturii și am spus: „Domnule, dacă nu ne înfrățim, oricât de diferiți am fi, ca să rezolvăm o reglementare, o fac singur.” Și el a zis: „O facem”, ca să aflu după două săptămâni că Ministerul Culturii și Cultelor anunță că vrea să facă el o lege. Aici este o piraterie, nu mai este o relație normală între oameni. După ce mi-au răspuns de-a lungul vremii la toate apelurile pe care le-am făcut, declarații politice, întrebări, interpelări, că trebuie să mă adresez Jandarmeriei, care trebuie să apere valorile de la Grădiștea Muncelului, deodată au devenit interesați și auzim de la domnul secretar de stat — de altfel un om remarcabil, dar nu dânsul trebuia să fie trimis să apere această chestiune, pentru că i se pot face procese de intenții —, auzim că Guvernul se gândește la o „iminență”. Să nu mă gândesc eu la altă iminență cu privire la Guvern.

Vă rog mult, domnilor colegi, vă rog, în tot vălmășagul zilelor și luptelor noastre, să nu lăsăm nerezolvată această problemă-cheie a identității noastre, pentru că ea poate fi, în felul cum au propus s-o rezolve cei de la Deva, în felul cum Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a înțeles să o sprijine cu un vot favorabil și celelalte comisii au dat avizul lor, poate fi un exemplu pentru recuperarea, conservarea și relansarea trecutului.