Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Doamnelor și domnilor senatori, vă invit în sală.

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 6 februarie 2008, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii senatori Ilie Sârbu și Ștefan Pete, secretari ai Biroului permanent.

Absentează motivat de la lucrările Senatului un număr de șapte senatori. Cinci colegi sunt membri ai Guvernului, iar doi colegi sunt în delegație.

De asemenea, doi colegi au solicitat învoire: doamna senator Cazacu Cornelia și domnul senator Eckstein Kovács Péter.

În această situație, cvorumul de ședință, raportat la cei 135 de membri ai Senatului, este de 68 de senatori.

Programul de lucru al ședinței de astăzi conține: lucrări în plen, până la ora 13.00, iar după-amiază, sigur, programul care a fost aprobat în ședința de luni. Ordinea de zi este cea care v-a fost distribuită.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare, vă propune pentru zilele de luni, 11 februarie, și miercuri, 13 februarie, lucrări în plenul Senatului. Pentru ziua de luni, ședința cu ordinea de zi standard, respectiv declarații politice, dezbaterea unor proiecte de lege, întrebări, interpelări și răspunsuri din partea reprezentanților Executivului, iar pentru ziua de miercuri, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi.

Marți, 12 februarie, lucrări în comisiile permanente. De asemenea, miercuri după-amiază și joi, lucrări în comisiile permanente. Vineri și sâmbătă, activități în circumscripțiile electorale.

La probleme organizatorice, astăzi, avem înscrise atât validarea unui mandat de senator, cât și validarea unui membru supleant al Consiliului Național de Integritate.

Am anunțat câteva chestiuni organizatorice pentru a intra în cvorum. Nu am uitat să

Invit toți colegii prezenți în sală să voteze.

Vă consult dacă aveți observații legate de ordinea de zi a ședinței de astăzi.

Vă rog, domnule senator Radu Berceanu.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Poate că nu o să ajungem chiar astăzi acolo, dar cred că trebuie făcute niște mici corecturi. Dacă o să vă uitați la punctele 12, 13, 14, 15 și așa mai departe, veți observa propuneri legislative, proiecte de lege care au termen de adoptare tacită și nu sunt așezate într-o ordine corespunzătoare. Adică, unele care au termen de adoptare în 24 martie sunt mai în față și altele, care au termen de adoptare în 25 februarie, cu o lună mai devreme, sunt mai în spate și nu aș vrea să ajungem ca astfel de proiecte să fie adoptate tacit.

De aceea aș ruga — repet, poate nu ajungem astăzi acolo, dar cel puțin pentru următoarea ședință de plen — să fie așezate, pe cât e posibil, în ordinea în care ajung să fie adoptate tacit.

## Vă mulțumesc.

Sigur că această îngrijorare există, dar ar fi actuală doar dacă ar fi vorba de proiectele de lege înscrise la pozițiile 35, 40, 50 și așa mai departe. Sunt convins că vom reuși să parcurgem întreaga ordine de zi.

Așa este, sunt legi organice și le-am planificat în partea a doua a ședinței.

Vă rog, domnule senator Sabin Cutaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am de făcut doar un anunț referitor la alte probleme organizatorice, nu o observație privind ordinea de zi.

Dorim să anunțăm în plenul Senatului, ca urmare a înțelegerii dintre Partidul România Mare și Partidul Conservator, propunerea de modificare a componenței nominale a Comisiei economice, industrii și servicii. Dorim să nominalizăm, la această comisie, pe locul Partidului România Mare, pe doamna senator Silvia Ciornei. Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Da. Vă mulțumesc.

Revenind la ordinea de zi, vă consult dacă aveți observații în legătură cu aceasta, cu excepția observației făcute de domnul senator Radu Berceanu, observație pe care o luăm în calcul. Dacă nu sunt alte observații,

La chestiuni organizatorice legate de prezența în comisii, grupuri parlamentare, ofer cuvântul domnului senator Mihai Ungheanu, liderul Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Microfonul 2, vă rog.

Domnule președinte,

Modificările în comisiile permanente sunt următoarele:

1. Pentru locul din Comisia economică, industrii și servicii, vacant prin decesul senatorului Valentin Dinescu, conform unui protocol PRM — PC, Partidul Conservator va propune un membru al comisiei, lucru care s-a și făcut aici.

2. Domnul senator Carol Dina va trece de la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului la Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în locul domnului senator Gheorghe Funar.

3. Domnul senator Gheorghe Funar va trece la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, în locul domnului senator Carol Dina.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții din partea grupurilor parlamentare sau a domnilor senatori, vă propun să dăm un singur vot pe cele cinci propuneri formulate: una, de către domnul senator Sabin Cutaș, în numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator, în sensul includerii doamnei senator Silvia Ciornei în Comisia economică, industrii și servicii, ca membru al acestei comisii, și cele patru propuneri formulate de domnul senator Mihai Ungheanu, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Vă rog, printr-un sigur vot, să rezolvăm aceste chestiuni organizatorice.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra modificării componenței nominale a comisiilor permanente ale Senatului.

Mai avem o chestiune de rezolvat în plan organizatoric. Vă consult dacă aveți observații legate de programul de lucru al săptămânii viitoare, 11 — 16 februarie 2008.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În urma demisiei colegului nostru, domnul senator Filipescu Teodor, din Grupul parlamentar al PSD, prin Hotărârea Senatului nr. 3 din 4 februarie 2008 a fost declarat vacant locul deținut de acesta în Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat ieri propunerea de supleant făcută de Partidul Social Democrat în persoana domnului Anghel Iordănescu și, verificând actele existente la dosarul de candidat, a constat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

În această situație, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința de ieri, 5 februarie 2008, constatând că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de Legea nr. 373/2004, în unanimitate, a adoptat raport favorabil și propune plenului Senatului validarea mandatului de senator al domnului Anghel Iordănescu, în Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov, pentru diferența rămasă din legislatura 2004—2008.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă consult dacă doriți să interveniți în legătură cu raportul prezentat de domnul senator Șerban Nicolae privind validarea mandatului de senator.

Nu sunt intervenții.

Raportul este favorabil.

Potrivit Regulamentului Senatului, raportul trebuie să fie adoptat cu votul majorității senatorilor.

validat mandatul de senator al domnului Iordănescu Anghel. Felicitări!

## Stimați colegi,

Pentru a intra în mandat, sigur că se impune ca cel care a fost validat senator să depună jurământul de credință față de țară și popor, motiv pentru care va trebui, în continuare, să desfășurăm o ședință solemnă.

Vă propun să ascultăm Imnul național.

Vă mulțumesc. Potrivit prevederilor Legii 8/2002, jurământul scris se rostește individual, se semnează de fiecare senator și se depune la președintele Senatului spre păstrare.

Jurământul se rostește cu mâna dreaptă pe Constituție și pe Biblie.

Îl rog pe domnul senator Ilie Sârbu, secretar al Senatului, să-l invite pe domnul senator Anghel Iordănescu să rostească jurământul.

Vă rog, domnule senator.

Aveți cuvântul, domnule senator Iordănescu.

## **Domnul Anghel Iordănescu:**

Jurământ de credință față de țară și popor:

„Eu, Iordănescu Anghel, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 25 Ilfov,

Jur credință patriei mele România.

Jur să respect Constituția și legile țării.

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României.

Jur să-mi îndeplinesc cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.

Așa să mă ajute Dumnezeu!”

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Stimați colegi senatori,

Cred că sunt în asentimentul dumneavoastră dorind să transmit felicitări domnului senator Anghel Iordănescu.

Vă rog să-mi permiteți să-i ofer insigna.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar închisă ședința solemnă a Senatului, consacrată depunerii jurământului, și să revenim la ședința noastră, și mai ales la ordinea de zi.

La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă validarea unui membru supleant al Consiliului Național de Integritate. Raportul este întocmit de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Îl invit pe domnul președinte Șerban Nicolae să prezinte raportul.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

În ședința din 30 ianuarie 2008, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a analizat propunerea Grupului parlamentar al UDMR privind candidatura domnului Para Lóránt pentru funcția de membru supleant al Consiliului Național de Integritate.

Verificând documentele depuse de acesta, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a procedat la audierea domnului Para Lóránt, a hotărât avizarea favorabilă a propunerii în vederea validării de către plenul Senatului, potrivit art. 34 din Legea 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți în legătură cu raportul prezentat. Nu sunt intervenții.

Potrivit legii și Regulamentului Senatului, raportul Comisiei de validare se adoptă cu votul majorității senatorilor prezenți.

Vă mulțumesc.

Felicitări!

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea retragerii următoarelor inițiative legislative:

— Propunerea legislativă privind protecția agricultorilor și patrimoniului agricol împotriva sustragerilor și distrugerilor de bunuri;

— Propunerea legislativă pentru completarea art. 1 din Legea nr. 9/2003 privind Ordinul Meritul Sportiv și Medalia Meritul Sportiv.

Există o solicitare de retragere a acestor inițiative legislative.

Vă consult dacă sunt intervenții.

Nu sunt.

## Stimați colegi,

Prin validarea mandatului de senator al domnului Anghel Iordănescu, practic, cvorumul de ședință pentru astăzi s-a modificat, el ajungând la 69 de senatori. Deci pentru adoptarea legilor organice vor fi necesare 69 de voturi.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității organizate, traficului ilicit de stupefiante și a terorismului internațional, semnat la București la 5 iulie 2007.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, iar din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar general Mircea Alexandru.

Aveți cuvântul, domnule secretar general. Microfonul 8, vă rog.

## **Domnul Alexandru Mircea** — _secretar general adjunct_

## _în Ministerul Internelor și Reformei Administrative_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante și a terorismului internațional, semnat la București la 5 iulie 2007, creează bazele unei cooperări eficiente prin acordarea asistenței reciproce pentru prevenirea și combaterea actelor de terorism, a crimei organizate și a altor infracțiuni grave. Această cooperare se realizează prin schimb de informații, de experiență, prin realizarea de acțiuni și măsuri comune, precum și prin transmiterea de informații operative.

Acordul cuprinde prevederi referitoare la domeniile de cooperare și la modalitatea de realizare a cooperării, la autoritățile competente desemnate pentru punerea în aplicare a prevederilor documentului și așa mai departe. Având în vedere toate aceste considerente, vă rugăm să adoptați, în forma prezentată de inițiator, proiectul legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia.

Mulțumesc, domnule secretar general.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe doriți să interveniți? Nu.

Mulțumesc.

Deci susțineți acordul.

Ofer cuvântul domnului senator Șerban Nicolae, vicepreședintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru a prezenta raportul întocmit de aceasta.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere acest proiect de lege și a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere.

Nu intru în detalii. Ele au fost prezentate de reprezentantul Guvernului. Este vorba de un acord între Guvernul României și Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul combaterii criminalității organizate, traficului ilicit de stupefiante și a terorismului internațional.

Acest proiect a fost adoptat de Camera Deputaților. Senatul este Cameră decizională și proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Dați-mi voie să fac câteva precizări: legea are caracter ordinar, Senatul se pronunță în calitate de Cameră decizională.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Acordul semnat la Luxemburg la 25 iunie 2005, de modificare a Acordului de parteneriat dintre statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raportul. Din partea Guvernului, participă la dezbateri domnul secretar de stat Anton Niculescu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Anton Niculescu** — _secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Acordul reglementează noi domenii de cooperare și conține prevederi referitoare la modul de gestionare de către Comisia Europeană a fondurilor destinate acestui proiect. Acordul a fost deja ratificat de către 24 de state membre ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc. Îl invit pe domnul senator Șerban Nicolae, vicepreședintele comisiei, să prezinte raportul. Aveți cuvântul. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere Proiectul de lege pentru aderarea României la Acordul semnat la Luxemburg la 25 iunie 2005, de modificare a Acordului de parteneriat dintre statele membre ale grupului statelor din Africa, Caraibe și Pacific, pe de o parte, și statele membre ale Comunității Europene, pe de altă parte, semnat la Cotonou la 23 iunie 2000.

În unanimitate, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a hotărât să adopte raport de admitere a acestui proiect de lege, cu precizarea că Senatul este Cameră decizională, iar obiectul legii include acest proiect în categoria legilor ordinare.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Precizez că legea are caracter ordinar, Senatul este Cameră decizională.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aderarea României la Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei și a oricărei alte activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale acestora, semnat la Luxemburg la 26 octombrie 2004.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a întocmit raportul.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat Ovidiu Dobleagă.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Microfonul 8, vă rog.

Odată cu aderarea la acest acord, România are obligația de a desemna una sau mai multe unități centrale, competente să prelucreze cererile de asistență administrativă formulate în acest sens.

Departamentul pentru Lupta Antifraudă din cadrul Cancelariei Primului-Ministru asigură, sprijină și coordonează îndeplinirea obligațiilor ce revin României cu privire la protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, în conformitate cu dispozițiile art. 280 din Tratatul privind instituirea Comunității Europene.

Având în vedere domeniul de aplicare a acestui acord și obligațiile ce decurg din aderarea la acesta, vă propun adoptarea proiectului de lege în forma inițiatorului.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul vicepreședinte Șerban Nicolae să prezinte raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a luat în dezbatere Proiectul de lege privind aderarea României la Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele sale membre, pe de-o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, în vederea combaterii fraudei și a oricărei alte activități ilegale în detrimentul intereselor financiare ale acestora, semnat la Luxemburg la 26 octombrie 2004, și a hotărât, în unanimitate, să propună plenului admiterea acestui proiect de lege, adoptat de Camera Deputaților.

Fac precizarea, la fel ca la celelalte proiecte precedente, că este vorba despre un proiect de lege ce intră în categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

## — **Domnul Ovidiu Dobleagă** _secretar de stat,_

_șeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă din cadrul Cancelariei Primului-Ministru_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor senatori,

Mă numesc Ovidiu Dobleagă, sunt secretar de stat, șeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă din cadrul Cancelariei Primului-Ministru.

În calitate de reprezentant al Cancelariei și de inițiator al acestui acord de cooperare, voi expune câteva aspecte privind conținutul, obiectul acordului și, în raport cu acestea, proiectul de lege supus adoptării Senatului.

Acordul de cooperare dintre Comunitatea Europeană și statele membre a fost semnat la 26 octombrie 2004 în cadrul Consiliului de la Luxemburg și se înscrie într-o serie de convenții negociate cu Elveția, în diferite domenii, între 1998 și 2004.

Acordul are ca obiect extinderea asistenței administrative și judiciare în materie penală în domeniul prevenirii, descoperirii, investigării și sancționării fraudei și a altor activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale părților contractante.

Asistența administrativă constă, în principal, în: constituirea de echipe comune de anchetă, detașarea de agenți de legătură de anchetă în statele contractante, cereri de informații sau cereri de supraveghere.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbaterile generale.

Vă rog, domnule senator Gheorghe Constantin, microfonul 3.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să fac o scurtă precizare, în completare la cele spuse de reprezentantul Guvernului și de domnul vicepreședinte al Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunități și validări.

Ținând cont de faptul că România a devenit stat membru la 1 ianuarie 2007, conform art. 47 din Acord, orice stat care devine membru al Uniunii Europene poate să devină parte contractantă. Este mai mult decât o obligație, este o onoare. Vă mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

## Alte intervenții?

Dacă nu mai sunt alte intervenții, cu cele două precizări absolut necesare — legea are caracter de lege ordinară, iar Senatul se va pronunța în calitate de Cameră decizională —,

Vă propun să luăm în dezbatere punctul 10 din ordinea de zi, respectiv Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligațiilor de plată rezultate din contracte comerciale — continuarea dezbaterii.

Din partea Guvernului, participă la dezbateri doamna secretar de stat Katalin Kibedi. Raportul este întocmit de cele două comisii: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă consult dacă, din partea Guvernului, aveți o intervenție suplimentară.

Da.

Aveți cuvântul, microfonul 10.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** — _secretar de stat în Ministerul Justiției_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doream doar să mulțumim membrilor celor două comisii de resort pentru amendamentele care reflectă solicitudinea de care au dat dovadă. Ele sunt bine-venite, clarifică, într-adevăr, îndestulător procedura în materia asigurării celerității plății contractelor, situație în care noi apreciem că acest raport suplimentar este cel necesar pentru a ne îndeplini obligațiile derivate din Directiva 2000/35.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Îi invit pe cei doi colegi să prezinte raportul suplimentar. Aveți cuvântul, domnule președinte Aron Ioan Popa. Microfonul 6, vă rog.

Mulțumesc.

Doamna reprezentant din partea Guvernului, sunteți de acord cu amendamentele?

Da.

Colegii senatori doresc să intervină? Domnule senator Ioan Chelaru, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Domeniul la care se referă această ordonanță a format, mărturisesc, aria preocupărilor mele profesionale din ultimii 18 ani.

Avem următoarea situație: o Directivă a Uniunii Europene, 2000/35, avem un Cod civil, după reformele din justiție din România ultimilor trei ani, de peste 150 de ani, un Cod comercial de peste 120 de ani și ne punem problema de ce nu există o dinamică corectă a tranzacțiilor, ca să folosim termenul din Uniunea Europeană, a tranzacțiilor comerciale.

Apreciez, și Partidul Social Democrat are această poziție, că ordonanța Guvernului, așa cum a fost ea modificată la cele două comisii, este bine-venită, absolut necesară. Ea asigură pe deplin respectarea principiului subsidiarității și al proporționalității, așa cum principiile au fost enunțate în Tratatul de la Amsterdam și, mai mult decât atât, vine în consonanță cu legislația actuală de drept internațional român, cea reglementă de Legea nr. 105/1992, de Legea nr. 637/2002 privind reglementarea raporturilor de drept internațional privat în domeniul insolvenței și de Legea nr. 187/2003.

Într-un final, consider că era necesară elaborarea unei asemenea ordonanțe în condițiile în care, în urmă cu un an de zile, am modificat și Legea insolvenței, potrivit căreia cei care efectuează tranzacții comerciale obțineau cu dificultate titluri executorii, și, cu atât mai special, se punea problema modului în care se calculează dobânzile și cuantumul acestora.

Pentru aceste considerente, grupul nostru parlamentar va vota pentru proiectul de ordonanță, așa cum a fost modificat. Mulțumesc.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Cele două comisii au întocmit, la solicitarea plenului Senatului, un raport suplimentar. În cadrul dezbaterilor s-au adoptat o serie de amendamente și votul final a fost pentru un raport de admitere.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă sunt și amendamente respinse. Nu cred că sunt.

Nu sunt.

## Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Mihai Țâbuleac, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum s-a mai arătat, proiectul de lege are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri pentru a se combate întârzierea executării obligațiilor de plată rezultate din contractele comerciale, având în vedere angajamentele asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană.

Printre altele, se propune un nou mod de calcul pentru dobânda aplicabilă sumei reprezentând creanța neplătită de către o autoritate contractantă. Eu am intervenit pentru a atrage atenția asupra unui aspect foarte precis, și anume, asupra faptului că, în cazul contractelor încheiate între comercianți și o autoritate contractantă — înțelegând prin autoritate contractantă orice autoritate publică a statului român sau a unui stat membru al Uniunii Europene, care acționează la nivel central, regional sau local —, în situația în care părțile nu au stabilit o dobândă prin contract, se aplică rata dobânzii de referință stabilită de Banca Națională a României.

De ce spun aceasta? Pentru că statul, prin autoritățile sale, este și participant în raporturi nu numai de natură comercială, ci și de natură fiscală. Or, în acest al doilea caz, se aplică o regulă total diferită, și anume: atunci când statul dă, aplică dobânda de referință — aici este vorba de raporturile de natură contractuală —, iar atunci când statul ia, se ia cu o oca de patru ori mai mare — aici este vorba de raporturile fiscale. Atunci, în mod firesc, se pune întrebarea: Unde este dreptatea statului român? De ce mai spun asta? Pentru că, iată, vom discuta astăzi — coincidență fericită — și o propunere legislativă a subsemnatului și a altor colegi senatori, prin care solicităm ca și în cazul raporturilor fiscale să se procedeze în manieră similară.

Bineînțeles că, în această situație, punctul de vedere al Guvernului — același guvern care a elaborat această ordonanță de urgență aflată acum în dezbatere — este negativ.

Vă rog să luați intervenția mea atât ca poziție de susținere a proiectului aflat în dezbatere, respectiv a Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2007, cât și ca prefață pentru susținerea propunerii legislative inițiate de subsemnatul, aflate la punctul 15 din ordinea de zi.

Mulțumesc.

Domnule senator Ștefan Viorel, vă rog, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș dori să fac doar o scurtă precizare în legătură cu faptul că sunt autorul unui amendament care modifică textul ce face referire la modul în care se calculează aceste penalități contractuale.

Vă rog să observați că textul Guvernului folosește o sintagmă de tipul următor: „Rata de referință în vigoare în prima zi calendaristică”. Prin amendamentul meu, am reformulat, spunând despre dobânda de referință: „Rata de referință stabilită pentru prima lună”. Care este motivația acestei modificări?

Trebuie să înțelegem că dobânda de referință nu mai este un indicator oficial. Indicatorul oficial, instrumentul de politică monetară, se numește dobândă de politică monetară. Rata de referință a devenit un indicator statistic pe care, întradevăr, îl determină Banca Națională _post factum_ , pe baza cursurilor medii din piața bancară. El nu mai are valoare oficială. Nu putem să facem trimitere la dobânda de referință și să spunem că este în vigoare, pentru că ea nu este în vigoare. Este un indicator statistic determinat _post factum_ . El folosește doar pentru analize economice. Nu mai poate fi luat de referință atunci când vorbim despre creanțele fiscale, spre exemplu, așa cum o să vedem la proiectul la care făcea trimitere domnul coleg Țâbuleac. Atunci când vorbim de o relație contractuală, când condițiile sunt stabilite prin voința

celor două părți, în ultimă instanță, putem să facem trimitere la orice, dar, când vorbim de o creanță fiscală care se constituie în temeiul legii, nu putem să facem referire decât la un indicator oficial, nu la un indicator statistic de referință. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator. Declar încheiate dezbaterile generale. Doriți un minut?

Vă rog, domnule senator Ovidiu Teodor Crețu, aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte. Doresc o jumătate de minut.

Vreau să fac un scurt comentariu politic, pentru că ceea ce au relevat intervențiile dinainte se referă fie la domeniul juridic, fie la domeniul economic. Eu spun că actul normativ păcătuiește doar prin faptul că vine foarte târziu. Ar fi fost excepțional dacă noi am fi avut acest act în 1990 și, atunci, fața economică a României cred că arăta altfel astăzi, și chiar topul celor 300 ar fi arătat diferit.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Stimați colegi,

Punctul de vedere exprimat de doamna secretar de stat Katalin Kibedi este în favoarea celor cinci amendamente incluse în raportul suplimentar.

Potrivit Regulamentului Senatului,

Întreb reprezentanții Guvernului dacă s-a prezentat domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Nu a venit.

În această situație, sărim peste următoarele patru-cinci inițiative legislative.

Vă rog să luați măsuri să vină la Senat repede pentru a le putea lua în dezbatere.

Vă propun să luăm în dezbatere punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Legea are caracter de lege ordinară. Comisiile sesizate în fond: Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piața de capital.

Participă la dezbateri, din partea Guvernului, domnul secretar de stat Gigel Sorinel Știrbu.

Aveți cuvântul.

Vă rog să prezentați expunerea de motive. Microfonul 8.

## **Domnul Gigel Sorinel Știrbu** — _secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor:_

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Modificarea Legii nr. 142/1999 este o prioritate a Guvernului, care vine din realitățile din teritoriu. La ora actuală, preoții din mediul rural, preoții din parohiile de gradul III, se confruntă cu problema salarizării. Din acest motiv, Guvernul a inițiat această modificare a Legii nr. 142/1999, prin care 30% din preoții din mediul rural beneficiază de o majorare a retribuției lunare cu 25%.

Există aviz favorabil din partea celor două comisii și aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc și eu dumneavoastră.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa, în numele celor două comisii, să prezinte raportul întocmit.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, cele două comisii, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piața de capital, au examinat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Vă rog, domnule senator Ilie Sârbu. Apoi, domnul senator Gheorghe Funar.

## Stimați colegi,

De obicei, opoziția vine să critice. Astăzi lucrurile se întâmplă altfel. Am venit să laud proiectul Guvernului și al celor care, până la acest moment, și-au dat avizele necesare, ca unul care cunoaște viața preoților de parohie, am fost mulți ani consilier economic și mă ocupam direct de ceea ce se întâmpla și la parohiile de gradul I de oraș, și la cele de sat, dar mai ales la cele de gradul III și la filiile care aveau o situație financiară precară. A venit revoluția, s-au schimbat multe în România, avem liste de 300 de oameni foarte bogați, dar în mediul rural, în general, lucrurile nu s-au schimbat. Din această „neschimbare” fac parte și preoții, cu toate că ei sunt implicați în viața comunității, așa cum știm cu toții, participă la toate evenimentele importante din viața unei familii.

Grupul parlamentar PSD, sigur, va susține proiectul de lege.

Rugămintea mea este să votăm.

Să fim generoși, așa cum am fost și în alte situații. Voi veni și eu cu un proiect de lege, la care, iarăși, am să vă solicit să fiți generoși.

Vă mulțumesc mult.

Mulțumim, domnule secretar. Îl invit la microfonul central pe domnul senator Gheorghe Funar.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar al PRM susține acest proiect de lege. Este necesar însă să spunem adevărul, inclusiv pentru stenogramă.

Din păcate, Guvernul României a plagiat propunerea legislativă a PRM-ului, care a fost adoptată de Senatul României și este acum în dezbatere la Camera Deputaților. Noi le-am luat-o înainte, ne bucurăm că vin după noi și sperăm că din cele două inițiative legislative se va alege una. Amândouă sunt bune, cea a PRM-ului este mult mai generoasă decât proiectul de lege al Guvernului.

Rugăm Guvernul ca, altădată, când plagiază din activitatea senatorilor și deputaților, indiferent de partidele politice, să înscrie acest lucru. Deocamdată, legea plagiatului nu-i sancționează, dar acesta este adevărul și sper că preoții îi vor ierta pentru greșeala făcută.

Noi, Grupul parlamentar al PRM, susținem proiectul de lege.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt intervenții atât de binevoitoare. Nu mai sunt.

Deci, în această situație, stimați colegi, dați-mi voie să vă reamintesc că raportul întocmit de cele două comisii este raport favorabil, Senatul este prima Cameră sesizată, iar legea are caracter de lege ordinară.

La punctul 17 din ordinea de zi avem înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927/2003.

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Deci nu putem să-l luăm în dezbatere, îl sărim și pe acesta.

Era următorul punct pe ordinea de zi și nu am observat că trebuie să răspundă, din partea Guvernului, tot domnul secretar de stat Cătălin Doică. Acum este la Camera Deputaților, imediat ce vine, le luăm în dezbatere.

Punctul 18 din ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea literei i) a alineatului (2) al articolului 116 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Din partea Guvernului este prezentă doamna secretar de stat Denisa Pătrașcu, da? ## **Domnul Radu Terinte**

**:**

Solicit cuvântul, domnule președinte.

Doriți să interveniți? Vă rog, domnule senator Radu Terinte.

## Domnule președinte,

Vă rog să amânăm câteva minte și acest punct de pe ordinea de zi, pentru că inițiatorul este pe drum.

identificare a bolilor legate de profesie, măsurile care trebuie luate după tratament, toate celelalte privind bolile de profesie reprezintă altceva. Noi încă nu suntem în acel stadiu și nu-l avem legiferat.

Așadar, nici nu putem să vorbim de boli de profesie și să le amestecăm cu accidentele de muncă și bolile profesionale.

Drept urmare, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, în unanimitate, a adoptat un raport de respingere pentru această propunere legislativă. Același lucru și la punctul 18 din ordinea de zi, pentru care a venit doamna deputat Lia Ardelean, propunere legislativă pentru care prezentăm același raport.

Mulțumesc.

## De acord.

Punctul 19 din ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 116 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare.

Raportoare, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Denisa Oana Pătrașcu.

Inițiatorul, colegul deputat Titu Nicolae Ghiorghiof, nu este prezent.

Vă rog, poziția Guvernului în legătură cu această propunere legislativă. Microfonul 10.

## **Doamna Denisa Oana Pătrașcu** — _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține această propunere legislativă deoarece prin ea se reglementează un nou termen, acela de „boli de profesie”, care este vag și impropriu.

Întrucât Legea nr. 346/2002 asigură numai bolile profesionale confirmate și accidentele de muncă, iar bolile de profesie urmează regimul general al asigurărilor de sănătate, însă decontarea cheltuielilor cu acestea se face din bugetul cu această destinație, nu cred că trebuie să încărcăm bugetul pentru accidente de muncă și boli profesionale. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului președinte Tiberiu Aurelian Prodan pentru a prezenta raportul întocmit de comisie.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să precizez că acest punct 19 din ordinea de zi este similar cu cel de la punctul anterior, punctul 18. Propunerea legislativă este făcută de două grupuri parlamentare diferite, dar prevăd același lucru: modificarea alin. (2) al art. 116 din Legea nr. 346/2002 și nominalizarea unui nou termen de „boli de profesie”, care nu este acceptat în lege până la ora actuală. Bolile profesionale și accidentele de muncă se decontează din fondurile Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, iar celelalte boli de profesie se decontează prin Casele de asigurări de sănătate. Deci sub nicio formă nu putem să amestecăm cele două lucruri. Cu toate că există la nivel european o politică de determinare și

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Vă rog, domnul senator Alexandru Athanasiu, aveți cuvântul, microfonul 3.

## Domnule președinte,

## Distinși colegi,

Foarte pe scurt, aș adăuga, la motivația pertinentă a comisiei, următorul lucru, care trebuie foarte bine cunoscut. Bănuiesc că el este cunoscut, dar trebuie accentuat acest aspect.

Legea nr. 346 din 2002, la a cărei elaborare în timp am avut o modestă contribuție, își propusese aplicarea principiului specializării pe obiect de risc social a instituției competente să administreze riscul social generat de accidentul de muncă și de boala profesională. Este o formulă modernă, o formulă europeană, cea după care avem, pentru orice risc social, o instituție specializată în administrarea riscului. Pe de altă parte, terminologic vorbind și pornind chiar de la Convenția Organizației Internaționale a Muncii nr. 102 din 1952, riscurile sociale sunt, terminologic stabilite, între altele, și accidente de muncă, boli profesionale. Legislația multor state europene folosește această terminologie, iar instituțional creează instituții pentru administrarea acestui risc și pentru finanțarea prestațiilor generate de consecințele negative ale riscului produs fie de accidentul de muncă, fie de boala profesională.

În concluzie, introducerea unei terminologii fără plauzibilitate reală, fără acoperire instituțională, creează confuzie, putând genera și distorsiuni în funcționarea instituțiilor, cu atât mai mult cu cât Legea nr. 346 din 2002 este o lege recentă, care a modernizat abordarea legislației și ordinii juridice românești la necesitățile unei realități care trebuie ținută sub control și, de regulă, combătută, aceea a victimelor bolilor profesionale și accidentelor de muncă.

Pentru toate aceste motive, domnule președinte, Grupul parlamentar al PSD va vota împotriva acestei propuneri legislative care nu are decât darul de a crea confuzie, care ilustrează o evidentă necunoaștere a principiilor intime de funcționare a acestui mecanism. Cred că Senatul, în mod obligatoriu, trebuie să fie de partea acurateței formulărilor, eficacității instituțiilor și, de ce nu?, a progresului legislativ, prin opera sa cotidiană pe care o întreprinde.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Vă consult dacă mai sunt intervenții.

Vă rog, domnule senator Dan Gabriel Popa. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Această propunere legislativă abordează un domeniu, într-adevăr, ceva mai nou în România, un domeniu medical căruia, în ultimii ani, i s-au stabilit atribuții specifice și, de altfel, necesare, respectiv medicina muncii.

Vă asigur că legislația care reglementează acest domeniu este, la ora actuală, suficient de precisă pentru ca medicii pentru medicina muncii să poată interveni atunci când unele locuri de muncă sau anumite profesii afectează sănătatea lucrătorilor, și cred că angajatorii țin cont, într-o oarecare măsură, de aceste lucruri.

Nu cred însă că această propunere legislativă clarifică acest domeniu, ba, din contră, ea poate crea foarte multe confuzii, poate dezvolta un fenomen negativ, motiv pentru care Grupul parlamentar al PD-L va vota împotrivă. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Declar închise dezbaterile generale.

Raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este un raport negativ, de respingere a propunerii legislative.

Îl consult pe reprezentantul Guvernului dacă dorește să mai adauge ceva față de dezbaterile din plen.

Nu.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Stimați colegi,

Voi supune votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia noastră pentru muncă, familie și protecție socială. În situația în care veți adopta raportul de respingere, atunci legea va fi respinsă.

Deci

Ați făcut un anume semn colegilor din sală să voteze, semn care a fost greșit.

Așadar, raportul de respingere nu a fost adoptat de plenul Senatului. Fiind vorba de o lege organică, a întrunit doar 39 de voturi pentru, motiv pentru care voi supune votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu.

Vă propun să trecem la punctul 18 din ordinea de zi — Propunere legislativă pentru modificarea literei i) a alineatului (2) al articolului 116 din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Este prezentă colega noastră, doamna deputat Lia Ardelean, în calitate de inițiator.

Dacă dorește să prezinte suplimentar câteva lucruri, îi ofer cuvântul.

Vă rog, doamna deputat, microfonul 8.

## **Doamna Cornelia Ardelean** — _deputat_ **:**

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Propunerea legislativă este aceeași ca cea pe care ați dezbătut-o deja, deși propunerea formulată de domnul deputat Gheorghiof urmărește același lucru. Aș vrea totuși, la dezbateri, să aduc un argument în plus, având în vedere că se făcea referire la faptul că Legea nr. 346 este din anul 2002 și este o lege actuală. Pe de altă parte, Legea nr. 48/2007 privind Statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii stabilește, citez: „Medicii de medicină a muncii din secțiile, clinicile, compartimentele de medicină a muncii, boli profesionale și cabinetele de medicină a muncii din ambulatoriul de specialitate, aflate în subordinea spitalelor, desfășoară activități profilactice, diagnostice curative și de reabilitare medicală în caz de — subliniez — boli profesionale, boli legate de profesie și boli asociate pe perioada internării și după”.

Pe aceste două legi există o necorelare.

În primul rând, medicii de medicină a muncii au în atribuții și bolile legate de profesie, și bolile asociate. Pe de altă parte, în legea din 2002 sunt prevăzute la decontări doar bolile legate de profesie.

Ajungem astfel în situația în care un pacient este internat cu un diagnostic, în timpul internării se stabilește că de fapt nu este o boală profesională, ci doar una legată de profesie, iar la sfârșitul spitalizării nu i se decontează spitalizarea deși, practic, cotizează la fel ca orice alt pacient.

Rugămintea mea este să fim atenți la acest lucru.

Argumentul suplimentar este necorelarea între cele două legi, între Legea nr. 346/2002 și Legea nr. 48/2007, unde sunt specificate atribuțiile medicului de medicină a muncii. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Stimați colegi,

Permiteți-mi să-i mulțumesc colegei noastre, doamna deputat Lia Ardelean.

Îl invit pe domnul senator Tiberiu Aurelian Prodan să prezinte raportul suplimentar.

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu avem ce raport suplimentar să prezentăm.

Vreau să-i spun doamnei deputat, cu tot respectul: le cam amestecați, doamna deputat. Le amestecați bine! Dacă nu știți să le rânduiți, vă rog frumos să mai veniți o dată la comisie.

Comisia își menține punctul de vedere privind respingerea acestei inițiative, pentru că este total ilogică.

## Domnule președinte,

V-aș ruga să nu cenzurați în acest fel dreptul la inițiativă parlamentară a niciunui coleg senator sau deputat. În plenul Senatului, argumentele trebuie să fie de natură constituțională, de natură legală.

Domnule senator Gavrilă Vasilescu, vă rog.

## Domnule președinte,

Este o problemă de procedură și aș vrea să continui puțin ceea ce ați început dumneavoastră.

Îi rog pe domnii colegi care prezintă rapoarte sau care iau cuvântul să se poarte mai civilizat cu colegii noștri de la Camera Deputaților, pentru că și noi vom merge acolo și nu ne-ar conveni să fim tratați în aceeași manieră. Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Vă propun să închidem acest incident. Practic, el este singular. Sigur că argumentația domnului președinte Tiberiu Prodan se regăsește în acel complex de argumente aduse la propunerea legislativă anterioară.

## ( _Comentarii în sală din partea doamnei deputat Cornelia Ardelean.)_

## Stimată colegă,

Nu vă supărați, noi dezbatem doar propuneri legislative. Toate celelalte chestiuni care sunt colaterale...

Vă rog să nu vă supărați, în Senat se ia cuvântul atunci când vi-l ofer, și-l ofer cu drag pentru a susține o propunere legislativă, nu pentru a crea un conflict între senatori și deputați.

Dați-mi voie să declar închis acest incident, sigur, cu această rugăminte, pentru toți colegii senatori, să respecte o deontologie parlamentară, fără a adresa, prin cuvintele exprimate, un punct de vedere nefavorabil pentru un coleg, indiferent că este senator sau deputat.

Stimați colegi, declar închise dezbaterile generale.

Stimați colegi,

Participă la dezbateri domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Revenim la punctul 11 din ordinea de zi, cel pe care nu l-am luat în dezbatere din cauza absenței Domniei Sale.

Mulțumesc colegei noastre, doamna deputat Lia Ardelean.

## Raportul este favorabil.

Vă propun să luăm în dezbatere această propunere legislativă.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială este sesizată în fond.

Aveți cuvântul, distinsă colegă.

Propunerea legislativă are în vedere o modificare asupra Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, actualizat prin Legea nr. 343/2007, și anume: la articolul 57 alin. (4), prevederea prin care contribuabilii persoane fizice au posibilitatea de a direcționa suma reprezentând 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii, pe lângă susținerea entităților nonprofit, să poată direcționa această sumă și la bugetul asigurărilor sociale de stat. În acest fel, având în vedere că această sumă se direcționează în acest moment doar în proporție foarte mică — aproximativ 20% —, poate determinăm contribuabilii să direcționeze în proporție mai mare această sumă și, pe de altă parte, să venim cu un sprijin pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru fondul privind pensiile.

## Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

Domnule secretar de stat Cătălin Doică, aveți cuvântul. Microfonul 10, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Economiei și Finanțelor nu a fost împotriva propunerii legislative. Totuși, Guvernul a emis un punct de vedere negativ, în special din motive tehnice. Ulterior, în cadrul discuțiilor purtate în comisia de specialitate, a reieșit că avizul comisiei va fi unul favorabil, drept pentru care, având în vedere că s-au suplimentat veniturile, posibil veniturile bugetului asigurărilor sociale, considerăm că au fost surmontate problemele tehnice.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Tiberiu Aurelian Prodan să prezinte raportul.

Mai este o propunere legislativă...

## Stimați colegi,

Vă adresez rugămintea să manifestăm solicitudine față de colega noastră, pe care am tratat-o necorespunzător la punctul anterior. Mai are pe rolul nostru, astăzi, la punctul 17 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927/2003.

## Mulțumesc, domnule președinte. Onorat Senat,

Pe parcursul a două ședințe, am luat în dezbatere inițiativa colegilor noștri. În final, a rezultat un raport de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexă. Vreau să precizez că amendamentul comisiei are o precizare importantă și v-o citesc: „Sumele alocate pentru bugetul asigurărilor sociale de stat nu constituie bază de calcul a pensiei contribuabilului care a dispus această alocare”. Cu acest amendament, raportul este de admitere.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Domnule senator Gheorghe Constantin, aveți cuvântul, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această inițiativă legislativă are o parte bună și mai multe părți care, din punctul meu de vedere, nu pot fi soluționate, în sensul în care această contribuție benevolă de 2% din impozitul pe profit către Fondul național de pensii, către bugetul asigurărilor sociale este cuantificabilă. Problema este din punct de vedere tehnic. Ce se întâmplă cu aceste sume, cum vor fi ele repartizate ulterior, există criterii aleatorii, criterii care vor fi la latitudinea ministerului? Avem și criterii? Propuneți și niște criterii?

Propunerea mi se pare bună — să completăm acest fond — numai că, anual, Guvernul își propune un buget al asigurărilor de stat, iar aceste sume sunt suplimentare. În ceea ce privește redistribuirea acestor sume, ar fi interesant să ne spuneți cum v-ați gândit să se facă după ce ele intră în bugetul pensiilor.

Mulțumesc, doamna deputat Ardelean.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Stimați colegi,

Mai sunt intervenții? Nu mai sunt intervenții. Raportul este favorabil, cu două amendamente. Legea are caracter de lege ordinară.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului cu amendamente.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte, și vă cer scuze anticipat pentru lungimea expunerii, dar și-ar pierde din logică dacă...

Totuși, vă rugăm să concentrați, pentru că nu timpul, ci forța argumentelor ne vor convinge. Ceea ce avem la dosar bănuiesc că am citit cu toții.

Aveți cuvântul.

În acest caz, domnule președinte, întrucât discuțiile din cadrul comisiei au fost foarte lungi și laborioase, Guvernul, în mod evident, susține raportul favorabil emis de către comisie și, în măsura în care sunteți de acord, vă rugăm să-l votați.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul întocmit.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia, cu 6 voturi pentru și două voturi împotrivă, a hotărât adoptarea unui raport de admitere. Am avut un amendament propus de domnul senator Funar, pe care comisia l-a respins și l-am trecut în anexă.

În consecință, vă supunem spre dezbatere și adoptare raportul de admitere.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Îl consult pe domnul senator Gheorghe Funar dacă dorește să-și susțină amendamentul. Aveți cuvântul, microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori, îmi mențin amendamentul de la art. 1 și el vizează ca...

Felicitări!

Vă rog, aveți cuvântul, doamna deputat, dacă doriți să spuneți ceva.

Voiam doar să vă mulțumesc și să vă spun că îmi mențin regretul pentru faptul că multiplele mele propuneri legislative supără prin activitatea mea anumite comisii.

## Mulțumesc.

Stimați colegi,

Revenim la punctul 11 din ordinea de zi — Proiect de lege privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotă parte din creditul acordat de Guvernul SUA, în baza programului CCC — Legea publică nr. 480/1992, precum și a altor costuri externe aferente acestei cote părți.

Ofer cuvântul domnului secretar de stat Cătălin Doică pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Vă rog să-l susțineți.

...suma de 19.609,33 dolari SUA să nu fie inclusă în calculația care a fost prezentată de către inițiator. În dezbaterile care au avut loc la comisie, în urma întrebărilor pe care le-am pus și în urma răspunsurilor primite, rezultă, în opinia mea, că s-a ajuns să fie plătită această sumă în urma unei neglijențe. Ca atare, sunt de părere că suma trebuie plătită de cel care nu și-a îndeplinit sarcina de serviciu, și nu poporul român.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, domnule secretar de stat Cătălin Doică, să oferiți răspuns domnului senator Gheorghe Funar și argumente colegilor pentru adoptarea unei anumite poziții.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

Suma respectivă este rezultatul unor majorări de întârziere, majorările se datorează faptului că procedurile privind elaborarea documentelor necesare plăților au durat o perioadă mai lungă de timp decât s-a estimat inițial și, ca atare, considerăm că această sumă trebuie plătită împreună cu baza sumei de către statul român, iar în măsura în care ulterior se constată că au fost vinovate persoane fizice sau angajați ai statului, statul va face acțiuni de regres împotriva acestora.

Considerăm că amendamentul ar trebui respins.

Mulțumesc.

Doriți să argumentați suplimentar? Vă rog. O dată.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Argumentez numai o singură dată.

Apreciez abilitatea domnului secretar de stat, dar, în cazul în care se acceptă acest text, niciun organ de control nu poate să mai impute suma respectivă, deoarece a fost aprobată prin lege.

Mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei, domnule președinte Popa.

Domnule președinte,

Ne menținem punctul de vedere, acela de a respinge amendamentul. Dezbaterile în comisie au condus la un vot care a respins acest amendament, drept urmare rămânem pe poziția inițială.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, doriți să mai interveniți? Nu. Stimați colegi,

La punctul 12 din ordinea de zi avem înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2007 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a

aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.

Comisia sesizată în fond este Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Ofer cuvântul domnului secretar de stat Cătălin Doică, pentru a prezenta expunerea de motive. Aveți cuvântul.

Mulțumesc, domnule președinte.

România s-a angajat prin Capitolul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană, Capitolul 21, să dezvolte un sistem de control _ex ante_ pentru achizițiile publice, responsabilitate care a revenit într-un final în sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor. La momentul promovării acestui act normativ, pragurile valorice pentru stabilirea contractelor făceau obiectul prevederilor Ordonanței nr. 34/2006. Ca urmare a adoptării unei modificări la această ordonanță, prin Legea nr. 94/2007, modificându-se plafoanele valorice pentru care se pot face oferte, încredințări prin ofertă directă, urmează, pentru adaptarea legislației la noile realități, să modificăm și Ordonanța de urgență nr. 129/2007.

Vă rugăm să fiți de acord cu raportul favorabil al comisiei și să votați acest act normativ. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, să prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a dezbătut acest proiect de lege și a adoptat un raport de admitere, cu un amendament pe care l-am prezentat în anexă, cu 6 voturi pentru și două abțineri. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt.

La dezbateri generale.

Vă rog.

Domnul senator Gheorghe Funar are și un amendament respins.

Aveți cuvântul.

Vă rog să prezentați atunci și amendamentul, în condițiile în care îl susțineți.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă îmi permiteți, la început, conform regulamentului, să adresez doar două întrebări reprezentantului Guvernului. Prima întrebare: Care este motivul real al acestei ordonanțe de urgență? Cea de a doua întrebare: Cine spune adevărul? Comparativ cu situația actuală, când reprezentanții Guvernului, în dezbaterile din comisie, ne-au relatat că pot controla marea majoritate a acestor contracte, constatăm că alții, nu dânșii, ne-au spus adevărul, anume că nu pot controla decât foarte puține dintre contractele de achiziții publice, ca atare s-au gândit să majoreze foarte mult limita acestor sume, în funcție de care vor trece sau nu la controale ulterioare, controalele făcându-se prin sondaj.

Mulțumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc.

Domnule președinte, doriți să interveniți în numele comisiei legat de acest amendament? Nu.

Vă rog să oferiți răspuns, domnule secretar de stat.

## Da, domnule președinte.

Referitor la prima întrebare, motivul real al modificării actului normativ este așa cum am spus anterior: adaptarea acestui act normativ la noile plafoane valorice modificate prin lege. Am urcat pragurile valorice pentru achiziții în conformitate cu modificarea legii generale a achizițiilor publice.

Referitor la capacitatea de control, nu cred că este o problemă deosebită, deci controlul, de regulă, se face prin sondaj sau la sesizare. Suntem capabili pe deplin să satisfacem toate aceste deziderate ale activității de control, deci nu acesta este motivul. Motivul este o adaptare legislativă.

## Mulțumesc.

Ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, dacă dorește să-și susțină amendamentul.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Îmi susțin amendamentul și argumente suplimentare a formulat și domnul secretar de stat. Deci Guvernul are posibilitatea de a face aceste verificări și, pentru a nu fi șocul prea mare pentru beneficiarii acestei ordonanțe, amendamentul meu vizează că la art. 1 alin. (2) litera a), față de valoarea estimată a contractului de lucrări și a contractului de concesiuni de lucrări publice propuse de inițiatori cu valoarea de 500.000 euro, față de 250.000 euro, cât este în prezent, eu am propus o creștere mult mai mică, de la 250.000 euro la 300.000 euro, iar celelalte contracte de la literele b) și c), de servicii și de furnizare, să crească, față de suma actuală, de la 40.000 euro, la 50.000 euro, și nu la 75.000 euro, cât a propus inițiatorul.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Cătălin Doică:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În continuare nu suntem de acord cu admiterea acestui amendament, deoarece nu facem altceva decât să adaptăm aceste plafoane valorice la modificarea ordonanței inițiale privind achizițiile publice.

Amendamentul a fost respins, întrunind 19 voturi pentru, 30 de voturi împotrivă și 14 abțineri.

Stimați colegi,

Ne găsim în prezența unei legi cu caracter de lege ordinară.

Senatul este primă Cameră sesizată.

În conformitate cu Regulamentul Senatului,

La punctul 13 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

- Invit colegii senatori în sală.

Stimați colegi, vă rog să nu mai plecați.

Vă rog să participați cel puțin la vot. Vă rog să permiteți inițiatorului, domnul senator Ilie Sârbu, să prezinte propunerea legislativă.

Din partea Guvernului participă la dezbateri domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sper ca propunerea legislativă privind completarea și modificarea Legii 571/2003, aflându-se la punctul 13 din ordinea de zi, să nu aibă ghinion, fiind o lege foarte importantă.

Propunerea legislativă are două componente, și anume, stabilirea pensiei neimpozabile lunare la 1.500 de lei, acest lucru din cauza faptului că înregistrăm o creștere galopantă a prețurilor la alimente pe piața românească. Acest argument este valabil și pentru punctul al doilea, aplicarea unei taxe pe valoarea adăugată de 5% pentru alimentele de bază, însemnând pâine, carne, lapte, ulei vegetal și zahăr.

Cunoscând motivațiile care de obicei sunt aduse din partea Guvernului, că Uniunea Europeană nu este de acord, că Directivele nu acceptă niciun fel de reducere a taxelor, aș vrea să aduc ca argument Directiva a 6-a a Uniunii Europene, care prevede că pot fi utilizate două sau chiar trei cote reduse de TVA, dar să nu fie mai mici de 5%.

Un alt argument pe care l-aș aduce, tot în baza Directivei Comisiei Europene 112/2006, este că în unele țări membre ale Uniunii Europene se aplică o taxă pe valoarea adăugată redusă între 0% și 5%. Voi da exemple. În Italia 4%, în Irlanda 4,8%, în Spania 4%, în Luxemburg 3%, în Cehia 5%, în Cipru 5%, în Lituania 5%, Polonia 3%. Sunt și țări care nu au niciun fel de taxă pe valoarea adăugată cum ar fi Malta și Marea Britanie.

Noi considerăm că am venit cu o propunere rezonabilă, reducerea la 5%. Sigur, mai cunoaștem o motivație a Guvernului când nu este de acord cu modificarea unei taxe, a unei legi: că nu există sursă de finanțare. Noi indicăm și sursa de finanțare, care este majorarea accizelor la produsele de lux, cum ar fi țigările, elicopterele, mașinile de lux, armele de vânătoare, confecțiile din blănuri și alte obiecte de lux. Deci cele două motivații, care în mod normal ar putea fi aduse de către reprezentantul Guvernului pentru a justifica de ce nu sunt de acord cu reducerea taxei pe valoarea adăugată și primul punct impozitul la pensii de până la 1.500 lei, nu stau în picioare.

De aceea, stimați colegi, vă rog să aprobați această propunere legislativă gândindu-vă la cei mulți, la cei care atunci când se duc la piață își numără fiecare leu.

Da.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul secretar de stat Cătălin Doică să prezinte punctul de vedere al Guvernului legat de această propunere legislativă.

Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Punctul de vedere al Guvernului a fost și este negativ, a fost exprimat și în cadrul comisiei de specialitate. Menționăm, referitor la prima parte a propunerii legislative, că Guvernul nu a susținut că Directivele Europene nu ne permit diminuarea cotelor la taxa pe valoarea adăugată, am susținut că Directivele nu ne permit diminuarea sub pragul de 5% a cotelor de TVA, deci pragul de 5% este pragul minim, însă referitor la impactul bugetar al acestei măsuri ne menținem totuși punctul de vedere, fiind insuportabil pentru bugetul de stat, cel puțin în acest moment, impactul fiind de 2.000 de miliarde de lei vechi. Față de această observație nu putem susține proiectul de act normativ.

Referitor la sursele care au fost prevăzute în interiorul proiectului ca finanțare pentru deficitul rezultat în urma acestui impact negativ, menționăm următoarele lucruri. România este singura țară din Uniunea Europeană care accizează motoarele destinate iahturilor, bărcilor cu motor și altele asemenea. Ca urmare a acestui fapt înmatriculările sau introducerea în țară a acestor echipamente specifice este foarte, foarte redusă, raportat la oricare dintre țările noastre, chiar și vecine, cum ar fi Bulgaria.

Referitor la majorarea accizei la tutun și produse din tutun, menționăm că există un calendar negociat și adoptat împreună cu Comisia Europeană, că nu mai departe de anul trecut statul român a derogat de la acest calendar, majorând acciza la țigarete, în avans, atunci când s-a adoptat așa-numita taxă pe viciu și când am fost criticați chiar de Comisia Europeană că suntem inconsecvenți cu propriile noastre argumente pe care le-am susținut atunci când am negociat calendarul de majorare a accizelor.

Deci, încă o dată, Guvernul nu poate susține.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit pe domnul președinte Ioan Aron Popa ca, în numele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, să prezinte raportul.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, această propunere legislativă a creat mari dezbateri în cadrul comisiei, pentru că, desigur, afectează veniturile bugetare, dar, în urma dezbaterilor și a votului politic dat, comisia — cu 5 de voturi pentru și 3 împotrivă — a adoptat un raport de admitere cu o serie de amendamente pe care le-am cuprins în anexă.

Menționăm că avem în dezbatere o lege ordinară. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Declar deschise dezbaterile generale. Inițiatorul a mai solicitat cuvântul. Vă rog, domnule senator Sârbu.

Aș vrea să fac două precizări: prima este legată de ceea ce spunea domnul secretar de stat legat de tutun și să-i spun — poate că dânsul nu a fost încă informat — că declarația comisarului pe probleme de agricultură de săptămâna trecută schimbă acest punct de vedere față de accizele la tutun. Sigur, aceasta nu a devenit încă directivă, hotărâre, dar, în mod sigur, când se face publică o anumită intenție, după aceea devine și directivă, și hotărâre.

Nu cred eu că în viitor vor mai fi probleme pe această zonă a tutunului. Față de ceea ce se întâmplă referitor la obiectele de lux, iahturi și celelalte, dacă ați putea — dar poate nu ați venit pregătit — să ne spuneți care sunt, la ora actuală, taxele care s-au perceput, la nivel de buget, pe zile, pe tot ceea ce am înscris în proiectul de lege. Atunci când noi am promovat acest proiect de lege am făcut calcule care ne-au demonstrat că se acoperă exact ceea ce s-ar pierde prin TVA la produsele de bază.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă rog să notați și întrebările care vor mai fi puse și să răspundeți la final.

Ofer cuvântul domnului senator Puiu Hașotti, în numele Grupului parlamentar al PNL.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Eu, din capul locului, aș avea o propunere. Dat fiind faptul că termenul pentru adoptare de către Senat a acestei inițiative este 24 martie 2008, cred că poate ar fi bine ca la comisie să mai fie o dezbatere, poate se mai acordă câte ceva din partea Guvernului și din partea inițiatorilor. Vreau să subliniez, de asemenea, că eterna fișă fiscală lipsește și nu există o evaluare, poate, și mai corectă.

Acum, cât privește accizarea mai mare a blănurilor, elicopterelor și armelor, nu cred că ceea ce se va lua din această accizare poate acoperi aceste costuri enorme.

Cât privește mărirea taxelor la tutun și, eventual, la alcool, vreau să vă spun că, așa cum bine se știe, fumatul și consumul alcoolului sunt răspândite în rândul acelora pe care această inițiativă legislativă dorește să-i ajute. Nu cred eu că prin astfel de măsuri putem să-i facem pe oameni să fumeze mai puțin sau să consume mai puțin alcool. În încheiere, stimați colegi, îmi voi permite să vă citesc o singură frază dintr-un articol, ca de obicei excelent, pe care l-a scris, într-un cotidian național, colegul nostru, domnul Adrian Năstase. Prima parte a acestei fraze se referă la inițiative legislative în general. A doua parte se referă la Traian Băsescu. În acest editorial, domnul Adrian Năstase spune: „Există două forme de a înșela electoratul: să promiți bunăstarea atunci când știi că nu ai bani și să promiți justiție atunci când tot ce vrei este să-ți compromiți adversarul.”

Repet, prima parte este pentru inițiative legislative în general, a doua se referă la imixtiunea președintelui în justiție.

Da.

Domnul senator Petre Daea. Aveți cuvântul, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Tema legislativă de astăzi a avut o temere în trecut, are și astăzi, dacă prin această reducere facem bine sau rău economiei naționale, dar dacă decizia Senatului va fi favorabilă pentru acest act normativ, probabil nu va mai fi această temere.

Să știți că și subsemnatul, semnatarul acestei inițiative, am avut această temere, am avut judecata cu mine însumi când s-a dezbătut acest act normativ și când comisia și-a dat girul, prin votul favorabil, pentru a fi prezentat în forma pe care ați audiat-o în plenul Senatului.

Evident, cred că ne aducem cu toții aminte de poziția acelora care plămădesc bunurile alimentare, înțelegând aici patronatele, sindicatele, într-un cuvânt producătorii care pun pe masa consumatorului aceste produse necesare traiului zilnic. Toți, dar absolut toți, prin argumentele pe care le-au adus, au convenit că reducerea accizelor ar fi un factor care să aducă producția de pâine din zona „gri” în zona „deschisă și impozabilă”. Iată deci o sursă pentru veniturile bugetare care sunt și pentru noi, și pentru alții un interes comun. De asemenea, domnul Sârbu, în numele inițiatorilor, a prezentat și direcții concrete față de accizarea suplimentară a unor produse.

Noi credem că este momentul să ne oprim din dezbaterea sterilă a acestui domeniu și să tranșăm prin vot astăzi în favoarea proiectului de act normativ care va avea, cu siguranță, și suportul prin argumentul juridic, tehnic, pe care l-am prezentat în expunerea de motive și în structura actului normativ, dar va avea și succesul practic în viața de zi cu zi a oamenilor, atât în calitatea lor de consumatori, cât și în aceea de producători.

Vă rog să dați vot favorabil acestui important act normativ. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Ovidiu Crețu, microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este surprinzătoare pentru mine poziția reprezentantului Guvernului referitoare la această inițiativă legislativă. Adică prin vocea cea mai autorizată a Guvernului, mă refer la

domnul prim-ministru, se recunoaște că sunt largi categorii de români care o duc rău, care își dau aproape integral veniturile pe alimente, pe hrană, iar reprezentantul Guvernului vine și ne spune că este preferabil ca în România motoarele destinate iahturilor, țigările, aurul și, în general, articolele de lux să fie ieftine — și ele sunt mai ieftine! — adică dacă un pachet de țigări în țările Uniunii Europene costă undeva la 5 euro, la noi costă sub 2 euro, dar, în același timp, se mențin prețuri ridicate la produsele de bază: pâine, carne, lapte, produse care sunt mai scumpe decât în țările din Uniunea Europeană.

Eu cred că ar fi trebuit să aibă o poziție diferită și cred că Guvernul este dator pentru milioanele de români care își cheltuiesc integral veniturile pe alimente să susțină această inițiativă legislativă.

De asemenea, aș face o referire și la propunerea domnului senator Hașotti. Dacă este vorba de a îmbunătăți acest proiect de lege, îmbunătățiri se pot aduce în Camera Deputaților, unde va merge pentru votul final, dar este momentul ca Senatul să dea un semnal clar că îi pasă de cei care sunt mulți și o duc rău în România.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul central.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Fiind o problemă atât de importantă, am venit în fața dumneavoastră.

Aș vrea să menționez, din start, că Grupul parlamentar al PRM susține această propunere legislativă. Am făcut-o și în Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, ca membru al acesteia. Noi am avut aceleași idei ceva mai devreme și la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2007, și pe anul 2008. Atunci, colegii noștri, inițiatori ai acestei propuneri legislative, și ceilalți colegi din PSD au votat împotriva amendamentului nostru. Noi îl susținem, nu numai în ceea ce privește reducerea TVA-ului cu 5% la alimentele de bază. Mai mulți dintre colegii noștri au omis să facă referire și la o altă prevedere care îi interesează pe foarte mulți români: cota redusă de 9%, care este aplicată în vreo 7-8 cazuri, plus celelalte prevederi care sunt așteptate de români.

Vă amintiți, doamnelor și domnilor senatori, că, în Parlamentul României, la sfârșitul anului 2004 a fost aprobat actualul Program de guvernare. Și în cărțulia portocalie și înainte, în campania electorală, cei care au ajuns la putere le-au spus românilor: „Să trăiți bine!”. Trei ani de zile, din diverse motive, nu au reușit să o facă. Măcar acum, în ultimul an cât se află la conducerea țării, pot, cu sprijinul senatorilor și deputaților, să realizeze și această promisiune făcută în campania electorală și înscrisă în cărțulia portocalie, în Programul de guvernare 2005—2008.

Am înțeles, din intervenția reprezentantului Guvernului, că dânșii se opun acestei propuneri legislative din cauza faptului că nu ar exista bani în bugetul statului, că nu ar avea suficiente venituri.

Permiteți-mi să le ofer câteva surse de venituri.

Nu mă refer la cetățeanul Radu Duda, care a primit și el numai 5 miliarde de lei anul acesta, față de 7,2 miliarde anul trecut și alte 30 de miliarde în perioada 2002—2006. Este un simplu cetățean privilegiat.

Mă refer la alte surse.

De pildă, se poate renegocia contractul de privatizare a PETROM. Așa cum știți, redevența a fost calculată la prețul de numai 22 de dolari/baril, prețul a fost înghețat până în anul 2014. Se poate impozita cu 100% diferența dintre costul de extracție al țițeiului românesc, 13 dolari/baril, și prețul mondial care a ajuns în jur de 93 de dolari/baril. Numai prin această impozitare, printr-o ordonanță de urgență, anul acesta pot intra la bugetul statului cel puțin 10 miliarde de euro, de unde se poate suporta nu numai această reducere a TVA-ului, ci și creșterea substanțială a salariilor și a pensiilor în România.

Unii dintre cei care se află la guvernare au făcut bine când au pus în discuție retragerea trupelor românești din Irak și din Afganistan.

Acum aflăm cu surprindere că, fără aprobarea Parlamentului, s-a decis, după ce ne-au anunțat francezii, ce va face Guvernul României. Cu o zi mai devreme s-a decis să se trimită militari români și în Irak.

Haideți să vedem cum facem cu accizele.

## Domnule președinte,

Am prezentat câteva surse de venituri la bugetul statului, respectiv risipe care sunt înregistrate. Vă mai amintesc de cele trei miliarde de dolari, datoria Irakului față de România, la care actualul Guvern a renunțat în anul 2005. Bani au fost, sunt și vor fi în bugetul statului, dar trebuie să avem grijă, în primul rând, de cetățenii României și să nu mai risipească Guvernul banii în atâtea locuri inutile în lume.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfonul 3 pe domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș fi vrut să acord și eu aceeași importanță și să vorbesc de la microfonul central, dar, dacă m-ați invitat la microfonul 3, de aici am să spun ce am de spus.

Vă rog, dacă apreciați că vor avea o altă forță argumentele dumneavoastră, poftiți, vă rog.

Nu, nu...

Vă mulțumesc, domnule președinte. Am încercat să glumesc puțin.

Doamnelor și domnilor senatori,

Dacă memoria nu mă-nșală, parcă am mai discutat noi în Senatul României — și văd că nimeni nu pomenește acest lucru — despre reducerea TVA-ului la alimentele de bază, și parcă în Senatul României am dat și un vot pentru această inițiativă legislativă. Memoria nu mă-nșală, vă informez că inițiativa legislativă a trecut, a fost votată în Senat. Domnului senator Sârbu, care a susținut această inițiativă, cât și

celorlalți colegi ai Domniei Sale, care au semnat-o, le spun să nu-și facă griji că Senatul va mai da un vot, că a mai votat odată pentru așa ceva. Ea se află la Camera Deputaților, Camera mai tergiversează cu dezbaterea. Probabil că propunerea domnului senator Puiu Hașotti de a mai temporiza un pic această inițiativă se referă la faptul că în Camera Deputaților urmează să se voteze TVA-ul redus la alimentele de bază. Să fiți convinși că grupul nostru parlamentar va susține această inițiativă legislativă. Îi spun domnului secretar de stat că sunt bani — și vă rog să mă urmăriți, domnule secretar de stat, și vă rog și pe dumneavoastră, domnilor colegi, pentru că informația o aveți și dumneavoastră, nu numai eu. Ori de câte ori este vorba de banul public, se cheltuiește fără să se aibă grijă de el.

Aveți mai multă grijă, prin toate instrumentele pe care le aveți, de modul în care este cheltuit banul public! Vă spun eu că cele două mii de miliarde, despre care spuneți dumneavoastră că vor fi deficit dacă vom vota această lege, le veți găsi și poate că va rămâne un surplus ca să mai venim cu niște inițiative legislative și să mai cheltuim niște bani din ceea ce se economisește prin modul în care se cheltuiește banul public.

Ca o problemă de tehnică, și mă adresez acum președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital: Domnule președinte, sunt niște amendamente în care ați pus de acord textul inițiativei cu propunerile Consiliului Legislativ. Nu ați făcut precizarea cine și-a însușit inițiativele respective. Presupun că membrii comisiei, dar nu ați făcut această mențiune.

## Vă mulțumesc.

Noi v-am ascultat, stimate coleg, cu multă atenție, nu vă putem urmări, lăsăm în grija organelor special abilitate să o facă, am ascultat cu atenție argumentația dumneavoastră. Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt, eu am făcut o propunere cu bună-credință. Îmi retrag propunerea de a se retrimite la comisie, mai ales după ce am ascultat argumentele extraordinare, foarte utile pe care domnul senator Funar le-a făcut. Eu mi le-am notat și le voi transmite Guvernului și, dacă aportul substanțial al Partidului Conservator, așa cum s-a arătat, va fi în sensul adoptării acestei propuneri, îmi retrag ceea ce am spus înainte de a se retrimite la comisie și să votăm astăzi.

## Da. Mulțumesc.

Eu nu am putut supune votului propunerea dumneavoastră, întrucât ea trebuie să rezulte din dezbateri și era logic să ofer cuvântul colegilor parlamentari, care, în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare, să-și expună punctul de vedere.

Mai este înscris domnul senator Șter Sever și ultimul coleg căruia îi mai ofer cuvântul este domnul senator Nicolae Iorga.

Vă rog, aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

În această situație în care marea majoritate dintre concetățenii noștri nu au bani să-și plătească...

Vă adresez rugămintea să faceți liniște în sală și vă rog să vă ocupați locurile.

Aveți cuvântul.

În situația în care majoritatea populației nu are bani pentru un trai decent, această propunere legislativă este o necesitate pentru a rezolva aceste probleme stringente.

Vreau să vă dau câteva date aici, din expunerea de motive.

În baza Directivei Comisiei Europene nr. 112/2006, în unele țări membre ale Uniunii Europene se aplică o taxă pe valoarea adăugată redusă între 0 și 5% la unele alimente: Italia 4%, Irlanda 4,8%, Spania 4%, Luxemburg 3%, Cehia 5%, Cipru 5%, Lituania 5%, Polonia 3%.

De asemenea, unele țări membre cum sunt Cipru, Irlanda, Malta, Marea Britanie aplică o taxă 0 pentru unele alimente și băuturi nealcoolice destinate consumului uman. Nu facem altceva decât să ne aliniem la țările din Uniunea Europeană, acolo unde am intrat și noi.

Puneți în oglindă nivelul de trai din aceste țări, comparativ cu taxa de 19% la TVA pe aceste produse în România.

Pe domnul secretar de stat l-aș ruga să-și asume o responsabilitate să-și dea avizul pentru această propunere legislativă și să găsească aceste resurse în timp, pentru că se trezesc la sfârșitul anului, de fiecare dată, cu fonduri pe care nu le pot cheltui și le dau ca pomeni diferitor primari și le cheltuiesc nejustificat.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Iorga, microfonul 2.

Vorba colegului dinainte, văd că ne stabiliți și locul în care să stăm în sală.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor colegi,

Văd că a plecat colegul Puiu Hașotti, după ce își notase cu sârg propunerile colegului meu Funar. Mie îmi pare rău că a plecat, poate vine în sală sau poate ia din stenogramă. Îi mai dau și eu două surse de bani și-l rog și pe domnul secretar de stat să noteze. Se mai plânge Guvernul de lipsa banilor acum când CNSAS-ul s-a desființat. Lăsați-l așa cum este, domnule secretar de stat, și veți vedea că banii sunt acolo. Și dacă nu ne ajung, înjumătățiți fondurile de la Institutul Cultural Român, care se joacă cu miile și zecile de mii de euro.

Grupul parlamentar al PRM, în afară de faptul că va vota acest proiect de lege, vă solicită, domnule președinte de ședință, de pe acum, liste.

Da. Vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Constantin, după care vom sista dezbaterile generale.

Vă rog să vă adresați plenului de la ce microfon doriți.

De la microfonul la care mă adresez uzual și nu am vanități de alt fel.

Microfonul 3, vă rog.

Voiam să fac câteva considerații, pentru că am asistat cu atenție la susținerea acestui proiect de lege de către inițiatori. Din partea reprezentanților Guvernului și a partidului de guvernământ am constatat un refuz total.

Se pare că mariajul PNL—PSD se află într-un impas și se pare că târgul făcut odată cu bugetul pe 2008 a luat sfârșit și se confruntă astăzi cu niște controverse serioase în ceea ce privește solicitarea PSD către PNL. Sigur că, pe de altă parte, putem să constatăm cu ușurință că Guvernul actual nu are niciun fel de resurse, nici măcar bunăvoință. Sigur că, de asemenea, în politică nu ne mai surprinde nimic, dar deja toată această situație este dominată de un aspect politic clar, așa că noi, cei care nu suntem în această ecuație care a susținut Guvernul Tăriceanu 2, 3, poate și 4, asistăm cu amuzament la ceea ce se întâmplă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule academician.

## Stimați colegi,

România plătește chiria unui ambasador la UNESCO, la Paris, 8.500 de euro pe lună și 12.000 de euro pentru ambasadorul României la Paris, domnul Baconski, care locuiește într-o reședință palat de 2.500 de metri pătrați. Dacă aceștia s-ar muta în apartamente mai ieftine, am putea face o economie de mai bine de 200.000 euro pe an. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Radu Berceanu, după care voi sista dezbaterile.

Voi oferi cuvântul domnului vicepreședinte, întrucât nu a vorbit nimeni în numele grupului. Vă rog, aveți cuvântul.

În numele Grupului parlamentar al PD-L, aș vrea să vă declar că, inițial, am privit cu multă suspiciune această idee, pentru că știm ce înseamnă, cu adevărat, cheltuielile pentru o astfel de măsură și implicațiile acestora.

Din păcate, de câte ori s-au redus diverse taxe la alimente sau la alte bunuri de acest gen, ele, până la urmă, au ajuns în buzunarele celor care produc sau comercializează. Nu sunt deloc convins că, dacă o să se reducă cota de TVA la alimente și la alte câteva produse, aceste produse se vor ieftini pe piața românească în cuantumul respectiv.

Domnul senator Puiu Hașotti, prin discursul dumnealui, ne-a făcut să ne schimbăm părerile și să ne gândim că ar trebui să votăm pentru, că am înțeles că e foarte preocupat de editorialele domnului Năstase în care, nu știu unde, a găsit ceva despre domnul Băsescu și nu știu deloc ce legătură avea. Cred însă că este o chestiune totuși foarte serioasă și nu cred că putem, așa, să o lăsăm numai în dezbaterea politică, care ne animă uneori prea mult și uneori cu niște efecte care trec de adversitățile noastre politice și ajung într-un domeniu în care creează efecte în lanț. Așa că, dacă nu se va rediscuta propunerea, atunci Grupul parlamentar al PD-L se va abține de la a vota așa ceva.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Stimați colegi,

Îl consult pe domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital dacă dorește să mai intervină.

Raportul a fost de admitere, din cauza unui vot politic dat în plenul comisiei. Doresc să fac o precizare: în urma dezbaterilor, a reieșit foarte clar faptul că deși unele țări practică cotă redusă de TVA, trebuie să privim în contextul impozitelor la nivelul unei țări, acele țări nu practică o cotă unică de 16%, ci practică cote mult mai mari la impozitul pe profit și la alte categorii de impozite.

De aceea, să spunem că bugetul acelor țări își permite o cotă relaxată pentru TVA.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Reprezentantul Executivului.

Domnule secretar de stat, dacă doriți să comentați afirmațiile făcute de colegii senatori.

Nu, domnule președinte.

Cu mențiunea că vom oferi domnului senator Sârbu informația solicitată, chiar îmi pare rău că nu o am la îndemână, și de acord cu argumentul domnului președinte al comisiei, domnul senator Aron Ioan Popa, cu mențiunea că țările respective, o mare parte dintre ele, au și cota standard de TVA ceva mai mare decât cota standard a României, care este una dintre cele mai mici din Europa.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Da. Mulțumesc.

Două precizări suplimentare, stimați colegi.

Legea are caracter de lege ordinară, Senatul este primă Cameră sesizată.

Revenind la raport, vă rog să observați că există mai multe amendamente în raportul care este atașat, amendamente acceptate la nivelul comisiei.

Solicităm lista.

Vă rog, listă pentru grupurile parlamentare.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 176 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

A fost inițiată de mai mulți colegi senatori și deputați.

Domnule senator Gheorghe Flutur, aveți cuvântul pentru a prezenta, în numele inițiatorilor, propunerea legislativă.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Este vorba despre dezaccizarea motorinei pentru agricultură. Această inițiativă este făcută de un grup de colegi.

Am propus, și vreau să explic puțin, ca începând cu intrarea României în Uniunea Europeană să putem beneficia de prevederile Regulamentului 96/2003, prin care se poate reduce acciza la motorină, pentru lucrările agricole, de la 274 de euro/1.000 de litri, la 21 de euro/1.000 de litri. Ce vreau să spun cu asta? Am fost ministru, știu ce înseamnă și nu puteam, în perioada 2005—2006, să facem această reducere și atunci dădeam acele subvenții pe litru de motorină, dar subvenția, în general, se acordă birocratic și atunci un procent foarte mic de producători agricoli beneficiau de această subvenție, poate 15—20 din cei care aveau nevoie de motorină.

Noi am propus foarte clar trei lucruri: modificarea art. 176 din Legea 571 Codul fiscal, în care se vorbește de acciză redusă, și am explicat-o, 21 de euro/1.000 de litri; a doua problemă, am modificat prin inițiativă legislativă ca nu prin hotărâre de guvern să se facă această reducere, ci printr-un ordin al Ministerului Economiei și Finanțelor și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; și a treia problemă, să colorăm această motorină pentru a simplifica procurarea ei. Acest lucru se practică și în alte țări.

Am văzut în răspunsul venit de la Guvern că acesta se gândește la un astfel de mecanism. Eu socotesc că trebuie găsită o soluție. Anual, România are nevoie de circa 800 de milioane de litri de motorină pentru lucrările agricole. Acciza aceasta redusă ar însemna cam 150-200 milioane de euro. Acesta este efortul.

Dacă ne gândim la subvențiile care se acordă sectorului agricol anual, cred că acest input, acest produs de care este nevoie în agricultură, în apicultură, piscicultură și silvicultură, este necesar.

De aceea, rugămintea noastră este să votați această inițiativă legislativă legată de reducerea accizei la motorina pentru lucrările agricole.

Mulțumesc.

Rog, punctul de vedere al Guvernului. Domnule secretar de stat Cătălin Doică, aveți cuvântul.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu a susținut și nu susține propunerea legislativă, nu pentru că nu ar fi inclusiv un deziderat al Guvernului reducerea accizei la motorina folosită în agricultură, ci pur și simplu pentru că acest fapt se poate face, conform directivelor europene, numai prin colorarea produsului respectiv, pentru care se acordă reducere de acciză. Colorarea acestor produse sau modalitatea de colorare a acestor produse este reglementată deja prin Hotărârea Guvernului nr. 314/2007 și, de asemenea, după colorarea produsului respectiv, urmează și instituirea unei rețele speciale de distribuție a produselor astfel tratate chimic.

S-a cerut deja de către Guvern o amânare până la data de 1 septembrie 2007 a intrării în vigoare a actului normativ respectiv. Începând cu 1 septembrie 2007, atât Ministerul Economiei și Finanțelor, cât și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile lucrează la punerea în practică a acestei hotărâri de guvern și sperăm ca, în cel mai scurt timp posibil, cota de acciză redusă să poată fi acordată efectiv. De la această dată subvenția actuală de 1 leu per litrul de motorină nu va mai fi însă acordată.

Deci din punctul nostru de vedere, considerăm că Guvernul face toate demersurile necesare pentru ca această cotă redusă de acciză să devină efectiv aplicabilă.

## Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a luat în dezbatere propunerea legislativă, a ascultat atât argumentele aduse de inițiatori, cât și argumentele pe care, și acum, aici, în plen, le-a prezentat Guvernul. Cu un vot pentru, 5 voturi împotrivă și două abțineri, comisia a adoptat un raport de respingere a propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

La dezbateri generale, de la Grupul parlamentar al PSD, s-a înscris la cuvânt domnul senator Petre Daea.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 4, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Cred că, într-o logică corectă, așezată în pagina ordinii de zi de astăzi, mai apare un act normativ care are un impact deosebit asupra vieții economice în general și într-o strânsă legătură cu viața producătorilor agricoli din România.

Inițiativa este valoroasă, are suport în nevoia de a fi alături de cei care produc hrană pentru români, și nu numai. Are suport în nevoia de a fi alături de cei care distribuie acest produs cu destinația: agricultura României.

Sigur, din punctul meu de vedere, domnul Flutur a făcut o greșeală și aș vrea să nu trec cu vederea peste ea, dat fiind faptul că lucrăm pe același tablou al ordinii și al regulilor în domeniu. Nu se dezaccizează motorina, se reduce motorina prin acciza de motorină prin acest act normativ.

Dar ascultând și luând în seamă o serie întreagă de argumente care țin nu numai de logica desfășurării acțiunii ca atare, colorare, rețea de distribuție, reducerea accizei, proiectarea ei pe un fundament fiscal, stabilirea robinetului de scurgere a acestui combustibil, mă duc la ideea de a propune inițiatorului și plenului Senatului să retrimitem acest act normativ la Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, ca împreună cu aceasta să facem un raport comun care să dea succesul necesar unei inițiative valoroase.

Repet acest lucru: realitatea ne obligă să vedem cu atenție ce respiră plămânul agriculturii. Din nefericire, respiră motorină scumpă, respiră input-uri scumpe și respiră printr-un orificiu extrem de mic, prin politica de prețuri, care apoi iau spirala scumpirilor pe diverse trepte, dar în niciun caz favorabilă pe culoarul producătorului agricol.

Sunt consecvent nu numai cu atitudinea mea ca specialist în domeniu, sunt consecvent cu mine și cu cei care gândesc că un act normativ trebuie să aibă inserția corectă în realitate și, din acest punct de vedere, actul normativ nu are vicii, dar trebuie să aibă și desfășurarea corectă în punerea lui în aplicare.

Aș sugera — și luați-o ca o propunere, am și aprobarea viceliderului Grupului parlamentar al PSD să fac această propunere, în numele grupului...

Dar este împotriva deciziei care s-a luat. Vă rog.

... pentru a retrimite actul normativ la comisie. Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al PNL dacă dorește să intervină? Vă

rog.

Grupul parlamentar al PD-L? Stimați colegi,

Vă rog să revedem, chiar dacă suntem la început de drum, la început de sesiune, prevederile Regulamentului Senatului pentru a nu crea tensiuni între noi. Ordinea în care sunt obligat să vă dau cuvântul este ordinea grupurilor parlamentare și a mărimii grupurilor parlamentare.

Vă rog, Grupul parlamentar al PD-L, dacă Grupul parlamentar al PNL nu a solicitat.

Am solicitat.

## Stimați colegi,

Vă invit pe toți să vă ocupați locurile, să nu fiți nervoși! O să vorbiți sigur.

Cel de-al doilea grup din Senat, potrivit Regulamentului Senatului, este Grupul parlamentar al PNL. Rog Grupul parlamentar al PNL să-și desemneze vorbitorul.

Are cuvântul domnul senator Prodan. Vă rog, microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Sunt onorat să iau cuvântul după intervenția a doi distinși colegi, foști miniștri ai agriculturii.

Vreau însă să fac o precizare: Guvernul României a demarat discutarea acestei probleme și rezolvarea ei din luna iulie a anului trecut. Sigur că această inițiativă este frumoasă, dar aș vrea să vă întreb și pe dumneavoastră: câte legi votate în Senatul României numai din 2004 până acum nu sunt aplicate?

În forma în care este, această lege nu poate fi aplicată. Cheia pentru a putea fi aplicată este ceea ce a spus domnul secretar de stat Cătălin Doică. Cine distribuie motorina colorată? Prin care stație PECO se distribuie acea motorină colorată, cum se preia acea motorină colorată? Aici este problema.

Nu este suficient să venim să spunem „Noi, grupul nostru, vezi Doamne!, am redus acciza la motorină pentru a ajuta agricultorii”. Sună puțin propagandistic, a campanie electorală.

Dacă Guvernul și-a asumat răspunderea să o facă, o va face. Trebuie să fim conștienți că o să avem în termen de o lună de zile, maximum, modalitatea de a se distribui motorina colorată. Altfel, o să votăm din nou o lege care nu va fi aplicată.

Mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Rog Grupul parlamentar al PD-L să-și desemneze vorbitorul.

De la Grupul parlamentar al PD-L, domnul senator Radu Berceanu, bănuiesc.

Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul 2 pentru domnul vicepreședinte.

Vă rog.

## Domnule președinte,

## Stimați colegi,

Ascultând cu atenție intervenția domnului Cătălin Doică, reprezentantul Guvernului pentru acest proiect de lege, am înțeles că Guvernul ar fi de acord cu această măsură, chiar lucrează la ea, dar nu este de acord ca un senator sau un grup de senatori să ia această inițiativă, ci dorește ca această inițiativă să fie realizată ceva mai la toamnă.

Sigur că toată lumea știe că suntem într-un an electoral, și am înțeles de ce. Noi, aici însă, suntem la o modificare a Codului fiscal, deci nu putem să introducem mecanisme în sensul de cum se colorează, cum se marchează chimic, unde o să fie stațiile. Și, mai ales, ceea ce este foarte important, ce se întâmplă cu cei care sunt găsiți cu motorină din asta în rezervorul autoturismelor proprii sau în rezervorul altor autovehicule? În alte țări, în cazul acesta, există o singură pedeapsă, confiscarea autovehiculului sau autoturismului respectiv. Toate aceste lucruri vor trebui modificate, ca atare, în legile respective. Noi, aici, discutăm doar ideea de a reduce acciza la motorină și de a da această

motorină către agricultori. Singura problemă care se pune în acest text, și de data aceasta încerc să vă spun niște lucruri de natură strict tehnică, este că ar trebui scris la alin. (6) de la art. 176, la punctul 3, „Va fi marcată chimic și colorată înainte de a fi comercializată către beneficiari”, pentru că din punct de vedere strict tehnic m-am ocupat de aceste lucruri și le cunosc bine, nu colorarea este modalitatea de a separa produsele, ci marcarea chimică. Colorarea este făcută în plus față de marcarea chimică pentru ca, vizual, oricine să poată vedea dacă este motorină de un tip sau altul. Colorant poate să adauge oricine și să o facă să semene cu cea destinată agriculturii. Marcarea chimică este cea care, într-adevăr, din punct de vedere tehnic, separă lucrurile, și marcarea chimică nu poate fi realizată decât în laboratoare foarte speciale și nimeni nu poate să pună puțin colorant acolo ca să fie tot colorată, nici nu trebuie scris în lege „verde”, poate că va fi o colorare de o altă culoare, nu acesta este scopul, aici, să stabilim care culoare va fi.

## Mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare este desemnat domnul senator Petru Stan.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor colegi,

Mă mir de poziția Guvernului de a nu susține această inițiativă legislativă. Mi s-a părut slabă chiar justificarea acestei inițiative făcute de domnul Gheorghe Flutur. Justificările sunt mult mai profunde, se pot scrie romane referitoare la nevoia acestei inițiative legislative. Producem hrană doar pentru patru-cinci luni pe an, avem cea mai slabă agricultură din Europa și printre cele mai slabe din lume. Eu nu pricep de ce nu ajutăm agricultura — și nu este de vină numai actuala guvernare, de vină sunt toate guvernările. Am pornit prost după 1989, nu am respectat ceea ce au făcut alte țări, Ungaria, Cehia, Germania, practic, noi nu vom reveni la o agricultură competitivă decât după un an sau doi de foamete când nu vom mai avea de unde importa grâu sau alte produse agricole.

Sprijinul acordat agricultorilor anul acesta este foarte slab. În Franța, de exemplu, că vine vorba, sprijinul este de 515 euro/hectar, plus motorina 0,5 euro/hectar. Păi, cum să concurăm cu asemenea țări?

De ce este nevoie acum de această inițiativă legislativă, și nu este nevoie peste o lună sau peste... Este nevoie acum, pe loc. Noi nu avem sprijin pentru culturile agricole de primăvară niciun leu, nici pentru porumb, nici pentru floareasoarelui, nici pentru soia, nici pentru plante furajare, niciun leu, pentru nimic. Ce s-a dat acum s-a dat pentru hamei, pentru legume — parcă noi suntem mari cultivatori — pentru legume nu știu de care... în sere încălzite. Deci singura șansă rămâne creditul agricol, dar creditul agricol este inaccesibil pentru 99% dintre agricultorii României, pentru că să accesezi un credit agricol, e-adevărat, subvenționat, trebuie să ai ce pune în gaj, or toți sunt falimentari, toate fermele, toate societățile sunt falimentare, și atunci cum să mergem în continuare cu agricultura?

Deci, practic, noi trebuie să adoptăm de urgență această inițiativă și, în final și la urma urmei, domnilor colegi, știți ce înseamnă ceea ce vor inițiatorii? Rețineți, înseamnă un sprijin de 700.000 lei vechi/hectar, este ceea ce a cerut domnul senator Funar, ca să dăm motorină totalmente neaccizată. Acela ar fi un sprijin cât de cât real, dar și așa este mic. În condițiile în care noi nu primim anul acesta nimic, unde să o trimitem, la care comisie și ce să-i facă comisia? Am toată stima pentru domnul senator Petre Daea, dar nu avem ce face cu ea la comisie dacă o trimitem înapoi fiindcă este nevoie de motorină acum, pământul este nearat, 90% este nearat în toată țara, păi, ce să cultivăm? Nu ne dăm seama ce facem, eu așa am impresia. Lăsăm la o parte orgoliile, lăsăm la o parte inițiatorii, că sunt de la PD-L sau de unde or fi, nu are importanță! Este nevoie de așa ceva în România la ora actuală și Partidul România Mare va susține această inițiativă, indiferent cine a făcut-o, și în special amendamentul propus de domnul senator Gheorghe Funar, care ar putea salva cât de cât situația critică în care se află agricultura.

## Mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator, aveți cuvântul.

Nu a desemnat vorbitor.

Din partea Grupului parlamentar UDMR, domnul Pete Ștefan.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Rog și reprezentantul Guvernului, și inițiatorii să-și noteze problemele ridicate, oferindu-vă cuvântul în final pentru a da și răspunsuri la întrebările colegilor.

Aveți cuvântul, domnule secretar.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Desigur, domnul senator Gheorghe Flutur cunoaște foarte bine problemele agriculturii ca fost ministru al agriculturii, și cunoaște foarte bine și problemele interne care apar datorită unei astfel de inițiative legislative. Eu ceea ce aș dori să spun legat de această inițiativă legislativă este faptul că, în primul rând, în forma actuală în care este adoptată de comisie sau prezentată în fața Senatului, în viziunea mea, această inițiativă dacă devine lege nu se poate aplica. Nu se poate aplica din mai multe considerente și nu aș vrea acum să mă opresc acum la partea tehnică, au vorbit alți colegi despre acest lucru. Acest sistem încă nu este construit, nu sunt puse la punct nici verificarea, nici controlul acestui sistem, dar nu este legiferată nici problema sancțiunilor. Nu știm cum va fi urmărită această cantitate, nu știm cum va fi controlată această cantitate, pentru că, totuși, prin această inițiativă de bună-credință se dorește ca aceste cantități de motorină să fie utilizate numai în agricultură, ceea ce înseamnă și un

control sever, nu înseamnă doar o simplă colorare a acestui produs.

Dar ceea ce aș vrea să vă spun foarte pe scurt este și faptul că, dacă am face un calcul vizavi de subvențiile care se acordă în actualul sistem de subvenții în agricultură și pe partea de motorină, am ajunge la concluzia că, în final, acești 21 de euro reprezintă o sumă mai mică față de ceea ce se acordă astăzi prin sistemul de subvenții, care nu este prin reducerea accizelor, ci prin alte metode susținute, cupoane și așa mai departe.

Eu consider că nu ar fi un progres pentru agricultori dacă am reduce nivelul subvenției prin aplicarea acestei prevederi din actualul proiect, pentru că dacă ar rămâne sistemul actual, ei beneficiază de o sumă mai mare. Nefiind încă construit acest sistem de control și de sancțiuni prin lege, eu spun că nu se poate aplica.

Nu aș vrea să mă opresc acum și asupra efortului bugetar care se ridică totuși la sute de milioane de euro, pentru că poate, astăzi, dacă am vota toate legile care se referă la bugetul anului 2008, deja ar mai trebui să avem încă un buget ca să putem acoperi aceste lucruri, dar eu consider că, repet, nu se poate aplica așa, ori trebuie corectată această lege, ori trebuie respinsă.

Mulțumesc.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Ne-am consultat în grup și am hotărât să adresăm și noi câteva cuvinte referitoare la această problemă, pe care, efectiv, o tratăm ca pe o problemă deosebit de importantă, mai ales că este un sprijin pentru agricultori. Mi-amintesc totuși că anul trecut, dacă nu chiar pe vremea aceasta, domnul senator Gheorghe Flutur era ministru al agriculturii când, tot în această sală, a obținut un succes foarte importat pentru subvenția în agricultură, 2.000 de miliarde.

Apropo, domnule senator, auziți? 2.000 de miliarde, 1.600 pentru motorină, pentru subvenție, și 400 de miliarde pentru plantat copaci, cel puțin așa ni s-a spus la vremea respectivă, dar încă nu i-am văzut plantați.

Acum, întrebarea mea. Sunt puțin nedumerit, pentru că s-a pus problema și a anului electoral, că cineva vrea să ducă mai departe și altele... De ce nu a făcut-o la vremea respectivă și care era impedimentul? Pentru că, în calitate de membru al Guvernului, eu, dacă am ceva să lămuresc în grupul parlamentar și am dreptate într-o problemă, îmi lămuresc grupul parlamentar și nu mă las până nu rezolv. De multe ori mă lupt pentru treaba asta și în comisie, când știu că un lucru este corect, mă lupt și în comisie, și cred că așa este bine, pentru că de cele mai multe ori am câștigat în comisie. Dacă dumneavoastră spuneți, și se vorbea aici de campanie și așa mai departe, și sunteți inițiatori, și ați susținut foarte frumos, de ce nu ați făcut-o de la nivelul Guvernului? Ar fi fost extraordinar și problema era rezolvată de un an și ceva, sau de doi ani, sau de trei ani era rezolvată.

Mai vreau să mă refer la o problemă: știu ce înseamnă să cumperi sau să ai un produs care să aibă două prețuri în România. Deci cantitatea de motorină pentru agricultură este o cantitate foarte mare care se va consuma. Să fiți convinși că, din această cantitate — și știți foarte bine fiecare dintre dumneavoastră —, multă din ea va umple rezervoarele unor jeep-uri și așa mai departe, care nu au nicio legătură cu agricultura.

Ceva s-a spus aici și s-a subliniat, chiar domnul senator Pete Ștefan s-a referit la acest subiect. Cred că trebuia acoperit și acest domeniu. Adică, domnule, ce se întâmplă în situația în care cu această motorină se jonglează — și se va jongla în mod sigur —, lucrul acesta îl știți foarte bine! Asta este, așa se va întâmpla!

Vă mulțumesc, domnule senator.

În numele senatorilor independenți, dacă doriți să interveniți?

Domnul senator Neculai Apostol, aveți cuvântul.

## Domnule președinte, Dragi colegi,

Nu am să intru în niciun fel de joc politic, ci doresc să transmit mesajul asociațiilor profesionale din agricultură, și anume că agricultura României, raportată la formele de sprijin care se acordă la nivel de Uniune Europeană, este subvenționată doar în proporție de o treime. Noi acționăm pe o piață unică. În condițiile în care formele de sprijin din România sunt la o treime față de cele din Uniunea Europeană, putem fi competitivi? Nici întru-un caz!

Propunerea legislativă de astăzi, zic eu, este mai mult decât bine-venită, având în vedere faptul că nu facem altceva decât să venim în întâmpinarea producătorului din agricultură cu o formă de sprijin care îi este strict necesară, mai ales în perioada campaniei agricole de primăvară, și care nu face altceva decât să continue ce am început în toamnă noi, Parlamentul, și anume, am alocat 5 milioane de lei pe hectar pentru campania din toamnă, pentru culturile din toamnă. Rezultatele le vedem cu toții, sunt culturi extraordinare, iar dacă nu înțelegem că trebuie să venim cu o formă de sprijin prin care să ne apropiem, cât de cât, de cele din Uniunea Europeană..., pentru că Uniunea Europeană va scădea formele de sprijin până în 2013 și noi le vom urca, dragă Doamne! — așa se spune —, dar până atunci noi vom muri cu toții.

De aceea, sunt de acord cu propunerea legislativă, iar dacă sunt neclarități, propun, ca și ceilalți colegi, retrimiterea la cele două comisii, inclusiv la Comisia juridică, de numiri, disciplină și validări, pentru a stabili și acele măsuri care vor trebui luate față de cei care nu respectă legislația.

Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc, domnule senator.

## Stimați colegi,

Aceasta este o primă rundă de discuții. În funcție de decizia pe care o va lua plenul, vom merge sau nu mai departe, deși sunt mai mulți colegi care doresc să intervină.

În primul rând, dați-mi voie să ofer cuvântul domnului senator Gheorghe Flutur, în calitate de inițiator.

Vă rog, aveți cuvântul.

## Mulțumesc.

Am câteva răspunsuri punctuale, domnule senator Gavrilă Vasilescu, pentru că ați ridicat câteva probleme.

Până la 1 ianuarie 2007, România nu avea voie să umble la acciza pentru combustibil. Este acordul cu Uniunea Europeană. Deci după intrarea în Uniunea Europeană poți să umbli la acciză, așa cum prevede regulamentul, și am scris în notă. De aceea a trecut un an și ceva și România a pierdut această oportunitate. În 2005 și în 2006, neavând voie să umblăm la acciză, domnule senator, atunci am venit cu subvenția pe litrul de motorină, 7.000 de lei pe litru, 10.000 de lei pe litru, dar este o procedură greoaie, administrativ vorbind, adeverințe de la primării pe baze de lucru. Or, dând această posibilitate de colorare a motorinei, simplificăm aprovizionarea și susținerea agriculturii. Așadar, vreau să se înțeleagă acest lucru.

## A doua chestiune.

Domnul senator Pete Ștefan vorbea aici că sistemul nu este pus la punct. Am văzut că Guvernul dorește să introducă totuși cândva acest lucru. Am mai avut un eveniment de acest gen când am vorbit de acciza la băuturile alcoolice tradiționale, la țuică, palincă și, tot așa, ne-am dus 6 luni de zile, am pierdut timpul și pierd producătorii agricoli. Deci ce facem? Stăm la mâna Guvernului că va face un grafic de eșalonare sau luăm în calcul inițiativa parlamentarilor să grăbim acest proces, care este absolut legal, conform regulilor europene?

Legat de control, Guvernul nu are decât, prin hotărâri de guvern, să rezolve aceste probleme. Dacă trimitem la comisie..., și aici vreau să răspund că nu este campanie electorală, ci este campanie agricolă. Propunerea legislativă este din toamna anului trecut, am pierdut o campanie agricolă, mai pierdem una, pentru că nu se găsește mecanismul.

Rugămintea noastră este să găsim înțelegere și să facem un pas înainte pentru a reduce acciza la motorină cu această propunere.

Mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

Domnule președinte, noi ne-am exprimat punctul de vedere. Aș dori să menționez doar...

Sunt două chestiuni — nici domnul senator Gheorghe Flutur nu s-a pronunțat —: 1. sunt problemele de fond ridicate de colegii mei, care pot sau nu pot fi rezolvate sigur astăzi sau într-o ședință viitoare, și, 2., trei grupuri parlamentare au solicitat restituirea la comisie, tocmai pentru a clarifica aceste divergențe între dumneavoastră, comisie, inițiatori și colegii parlamentari.

## Scuzați-mă!

Deci din punctul de vedere al restituirii la comisie..., Guvernul nu este împotrivă, ne dorim ca orice propunere legislativă să iasă în forma cea mai corectă tehnic posibil. Din acest punct de vedere, ținând cont și de observația domnului senator Radu Berceanu, și de observațiile celorlalți colegi ai dumneavoastră, suntem de acord cu restituirea la comisie.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Bun.

## Stimați colegi,

Avem două variante: în primul rând, sunt obligat să

Deci, stimați colegi prezenți în sală, votul dat este insuficient.

Rog colegii senatori să voteze, pentru că, altfel, facem apelul.

Așadar, resupun votului dumneavoastră solicitarea venită din partea a trei grupuri parlamentare de retrimitere la comisie.

Stimați colegi,

Chiar doriți să rezolve absolut totul Comisia juridică, de numiri, disciplină și validări?

Listă pentru grupurile parlamentare.

La punctul 15 din ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea art. 116 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Inițiatori: domnul senator Mihai Țâbuleac, în numele inițiatorilor.

Vă rog să prezentați propunerea legislativă.

Din partea Guvernului: domnul secretar de stat Cătălin Doică.

Aveți cuvântul, domnule senator Țâbuleac.

## Stimați colegi,

Prezenta propunere legislativă s-a născut din dorința de a răspunde la întrebarea: cât de mare trebuie să fie

penalizarea aplicată contribuabilului român care nu-și plătește la scadență impozitele și taxele datorate statului.

Am plecat de la constatarea că, în ultima vreme, stabilirea cotei majorărilor de întârziere, prin raportarea la nivelul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, nu mai reprezintă un principiu, deși are aceeași justificare economică pe care a avut-o în trecut. Astfel, înainte de 1 ianuarie 2006, când dobânzile bancare erau mari, s-au aplicat cote de 0,06% sau 0,05% pentru fiecare zi de întârziere, iar după această dată, cu toate că dobânzile bancare s-au redus foarte mult, cota majorărilor a fost fixată la nivelul de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere.

În raport cu aceste considerente, am elaborat prezenta propunere legislativă, prin care s-a urmărit modificarea art. 116 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, astfel încât acesta să elimine neajunsurile descrise mai sus și să răspundă la toate cerințele specifice materiei în cauză, și anume, justețe: corelarea majorărilor de întârziere cu dobânda de referință a Băncii Naționale a României; predictibilitate: raportarea la valorile precise ale unui indicator transparent specific economiei de piață; și, în fine, disciplină: aplicarea unei corecții suplimentare, față de rata dobânzii, cu caracter sancționator.

Vă rog să-mi permiteți să fac o referire și vizavi de punctul de vedere al Guvernului.

Sigur că trebuie să se instaureze o anumită disciplină financiară, că statul trebuie să fie ferm în raport cu contribuabilii săi, dar în niciun caz statul nu trebuie să-și propună să încaseze, cu titlu de penalizare, sume de trei, patru ori mai mari decât pagubele pe care le suportă, îmbogățind fără justă cauză o birocrație devenită agresivă în raport cu posibilitățile contribuabililor, agenții economici dezavantajați în competiția generată de aderarea la Uniunea Europeană sau pensionarii care se zbat la limita de subzistență, de a face față pretențiilor unui stat devenit din ce în ce mai lacom.

Vă rugăm să încercați să concentrați și să finalizați.

...ci prin corelare cu unul dintre mecanismele economiei de piață, și anume, cu dobânda de referință stabilită de Banca Națională a României.

## Stimați colegi,

Exact aceasta am cerut prin propunerea legislativă pe care o aveți în față și pe care vă rog să o analizați cu atenție și să-i acordați sprijin printr-un vot pozitiv.

Mulțumesc.

Vă mulțumim, domnule coleg.

Îl invit pe domnul secretar de stat Cătălin Doică să prezinte punctul de vedere al Guvernului. Microfonul 10.

## Domnule președinte,

Punctul de vedere al Guvernului este cel potrivit căruia este de acord cu raportul de respingere întocmit de către comisia de specialitate, menționând, la cele spuse de domnul senator Mihai Țâbuleac, și faptul că același cuantum al penalităților de întârziere le datorează și Guvernul, atunci când își întârzie executarea unei obligații fiscale față de orice contribuabil, iar caracterul de sancțiune al acestor penalități de întârziere, adăugat la cel reparatoriu pentru faptul că statul nu-și obține sumele care i se datorează, i se aplică inclusiv statului, exact în aceleași condiții și în același cuantum ca și cel aplicat contribuabililor.

## Vă mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Aron Ioan Popa să prezinte raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

## Vă mulțumesc.

## Domnule președinte,

Într-adevăr, comisia, în urma dezbaterii, cu un vot pentru, 5 voturi împotrivă și două abțineri, a hotărât să adopte un raport de respingere. Pe lângă cele precizate de domnul secretar de stat în expunerea de motive, domnul senator Țâbuleac și inițiatorii făceau trimitere la o confuzie cu privire la natura juridică a majorărilor de întârziere. Vreau să fac precizarea că nu există niciun fel de confuzie între ceea ce prezintă Codul fiscal și ceea ce a decis Curtea. În situația de față, majorările de întârziere reprezintă drepturi de creanță accesorii, conform Codului de procedură fiscală, și nu drepturi de creanță principale, nefăcând parte din sistemul de impunere, în sensul art. 56 din Constituția României.

Cu alte cuvinte, într-adevăr, aceste majorări de întârziere au și un caracter de despăgubire, și un caracter de sancționare.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Doriți să interveniți la dezbateri generale? Vă rog, domnule senator Ion Vasile.

## Domnule președinte,

Asist cu tristețe, de trei proiecte legislative încoace, cum reprezentanții unui partid apărut în ultima vreme pe eșichierul politic românesc ne pasează de la stânga la dreapta, creând impresia, cel puțin așa se dorește a ne face să înțelegem, că se susțin interesele celor care i-au trimis aici pe distinșii colegi. Constat că un coleg de-al nostru, venit pe lista unui partid social-democrat, nu dorește să scădem TVA-ul la produsele de bază. Constat că un distins reprezentant venit din zona liberală, de dreapta, dorește să scadă accizele, iar astăzi vedem un alt proiect care face parte dintr-o manifestare preelectorală a acestui partid.

## Stimați colegi,

Să încercăm să ne respectăm pe noi, să respectăm electoratul pe care-l reprezentăm și să ne manifestăm, dacă vreți, politic, conform ideologiei și obiectivelor pe care le avem, dacă acestea există.

Mulțumesc foarte mult.

Dacă nu mai sunt alte intervenții, stimați colegi... Vreți să-i răspundeți domnului senator Ion Vasile? Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Mă simt nevoit să precizez aici, vizavi de intervenția anterioară, că nu am dorit deloc politizarea chestiunii în discuție, ci, pur și simplu, am intervenit pentru a se face dreptate unui număr foarte mare de cetățeni din această țară, care, prin munca lor, contribuie la formarea resurselor generale ale societății românești.

Vă mulțumesc.

Aș dori, de asemenea, să precizez că, la punctul 10 din ordinea de zi, chiar astăzi am votat cu toții o ordonanță de urgență a guvernului prin care s-a stabilit că atunci când statul, prin instituțiile sale, ia de la cetățeni, să ia la nivelul dobânzii practicate de Banca Națională a României... Rectific: când dă la cetățeni, să dea la nivelul dobânzii practicate de Banca Națională a României. Când se inversează însă raportul și când este vorba de luat de la cetățeni, se folosește ocaua de patru ori mai mare decât dobânda de referință a Băncii Naționale a României.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Nu vă supărați, dreptul la replică este într-o chestiune personală. În situația în care nimeni nu dorește să intervină pe lege, dați-mi voie să precizez că legea supusă dezbaterii are caracter de lege ordinară și că raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este raport de respingere.

Dan Mircea|absent| |Cutaș George Sabin|absent|Popescu Ionel|absent| |Daea Petre|prezent|Popescu Irinel|absent| |David Cristian|Guvern|Popescu Mihail|prezent| |David Gheorghe|absent|Prodan Tiberiu Aurelian|absent| |Diaconescu Cristian|absent|Rădoi Ion|absent| |Dina Carol|prezent|Rădoi Ovidiu|absent| |Dîncu Vasile|prezent|Rădulescu Cristache|prezent| |Duca Viorel sr|absent|Rebreanu Nora Cecilia|prezentă| |Dumitrescu Ion Mihai|prezent|Roibu Aristide|prezent| |Dumitrescu Gheorghe Viorel|prezent|Sabău Dan|prezent| |Dumitru Constantin|absent|Savu Daniel|prezent| |Eckstein Kovács Péter|învoire|Sârbu Ilie|absent| |Fekete Szabó Andras Levente|prezent|Silistru Doina|absentă| |Florescu Ion|prezent|Simionescu Aurel Gabriel|prezent| |Flutur Gheorghe|prezent|Solcanu Ion|prezent| |Frunda György|absent|Stan Petru|prezent| |Funar Gheorghe|prezent|Stănoiu Mihaela Rodica|prezentă| |Găucan Constantin|absent|Stoica Ilie|absent| |Geoană Mircea Dan|absent|Strătilă Șerban Cezar|prezent| |Georgescu Radu Cristian|absent|Stroe Radu|prezent| |Gheorghe Constantin|absent|Szabo Ilona|prezentă| |Hașotti Puiu|prezent|Szabó Károly Ferenc|absent| |Ilașcu Ilie|prezent|Șerbănescu Verginia|prezentă| |Iliescu Ion|absent|Șerbu Gheorghe Vergil|absent| |Ilușcă Daniel|prezent|Șereș Ioan Codruț|prezent| |Ion Vasile|prezent|Ștefan Viorel|absent| |Iordănescu Anghel|prezent|Șter Sever|prezent| |Iorga Nicolae|prezent|Talpeș Ioan|prezent| |Ioțcu Petru Nicolae|prezent|Tănăsescu Carmen Felicia|prezentă| |Ivănescu Paula Maria|prezentă|Tănăsescu Claudiu|absent| |Jurcan Dorel|prezent|Tărăcilă Doru Ioan|prezent| |Loghin Irina|prezentă|Terinte Radu|prezent|

Resupun votului dumneavoastră raportul de respingere întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Theodorescu Emil Răzvan prezent Tîlvăr Angel absent Toma Ion prezent Tomoiagă Liliana Lucia prezentă Tudor Corneliu Vadim absent Țâbuleac Mihai prezent Țîrle Radu absent Ungheanu Mihai prezent Ungureanu Vasile Ioan Dănuț absent Vasilescu Gavrilă prezent Văcăroiu Nicolae Cabinet Vărgău Ion prezent Vedinaș Verginia prezentă Verestóy Attila prezent Vosganian Varujan Guvern Vraciu Jan prezent Zsombori Vilmos absent

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

Mulțumesc, domnule secretar.

Invit colegii senatori să-și ocupe locurile și, de asemenea, vă rog să vă manifestați prezența prin vot.

Stimați colegi, vă invit să vă ocupați locurile.

Haideți, mai avem doar 20 de minute din programul de lucru, după care putem purta o discuție până la ora 15.00. Vă invit să vă ocupați locurile.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital este de respingere.

Sunt 41 de voturi pentru, stimate coleg.

Punctele 16, 17, 18, 19 din ordinea de zi au fost dezbătute și adoptate.

Vă propun să luăm în dezbatere punctul 26 din ordinea de zi: Propunerea legislativă privind constituirea Rezervației arheologice Dacia (Grădiștea Muncelului — Cioclovina — Căpâlna).

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Legea are caracter de lege ordinară.

Inițiatorii sunt prezenți?

Este prezent domnul președinte al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, domnul senator Adrian Păunescu, căruia îi ofer cuvântul pentru a prezenta propunerea legislativă.

## Domnilor colegi,

Voi spune câteva cuvinte ca inițiator al acestei propuneri legislative.

După cele câteva intervenții pe care, de un an încoace, le-am tot avut în plenul Senatului și în presă, în speranța că se va auzi demersul meu și al oamenilor care știu despre ce este vorba în Munții Orăștiei, pentru ca una dintre cele mai importante avuții naționale, care este Patrimoniul Dacic din

Munții Orăștiei, să se bucure de atenția și de protecția statului român, după ce în toți acești ani, în care libertatea a dat numeroase roade pozitive, dar și numeroase, periculoase devieri de la normalitate, care s-au soldat cu dispariții ale unor importante vestigii, s-a constatat că există mai multă preocupare, justificată până într-un punct, pentru plantele din zonă decât pentru istoria strămoșilor noștri.

Am considerat în câteva ocazii publice că nu este o chestiune întâmplătoare, ci este un atac la identitatea noastră. Este un atac aparținător de teoria că românii sunt recenți în țara lor. Consider că protecția pe care trebuie să le-o oferim tuturor semnelor identității noastre străvechi, din Munții Orăștiei, este urgentă. Din păcate, nu am găsit nici de-a lungul anului, de când am reînceput cu asiduitate să mă refer la această problemă, și nici acum, la nivelul Guvernului, la nivelul Ministerului Culturii și Cultelor, înțelegerea meritată.

Nu este vorba de un moft personal, e vorba de o foarte importantă urgență a noastră ca oameni în universul în care trăim. De aceea am făcut această propunere, care izvorăște dintr-o cercetare atentă, pe care spre cinstea lor au făcut-o, au articulat-o și mi-au cerut să o susțin oameni de autoritate culturală și științifică și politică din județul Hunedoara. Fostul prefect, un politician care venea de la PD, actualul prefect, un politician care vine de la PNL, au fost întru totul în acord cu oamenii de știință și cu oamenii de cultură din județul Hunedoara, în dorința ca forul suprem de legiferare să le acorde acest drept al instaurării „Rezervației arheologice Dacia” în Munții Orăștiei.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Îl invit pe reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Demeter să prezinte punctul de vedere formulat de Guvern.

Microfonul 10.

**Domnul Demeter András István** — _secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor_ **:**

## Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Din cauza imperfecțiunii unor obiective cognitive specifice domeniului vizat și a necorelării cu actele normative existente ce guvernează ariile naturale protejate, protecția patrimoniului arheologic, protejarea monumentelor istorice, protejarea patrimoniului cultural național mobil, amenajarea teritoriului național, amenajarea teritoriului și urbanism, stabilirea și destinația taxelor, respectiv finanțele publice, Guvernul României nu susține adoptarea inițiativei legislative în forma prezentată.

Luând în considerare necesitatea iminentă a reglementării, Ministerul Culturii și Cultelor a inițiat un act normativ prin care se tratează inclusiv problemele semnalate în punctul de vedere al Guvernului.

Vă mulțumesc.

## Da. Mulțumesc.

Raportul întocmit de Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă este favorabil.

Dacă doriți să îl prezentați, vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre raport.

Doresc să spun câteva cuvinte.

Era și imposibil ca Guvernul, care a făcut toate eforturile, din primăvara trecută și până la începutul noii sesiuni parlamentare, să respingă orice fel de ajutor pe care l-am cerut, pentru ceea ce se întâmplă acolo, pentru rezolvarea problemei (de la brățările dacice care au fost furate, batjocorite și vândute, și până la pietrele vechi pe care niște nenorociți le-au aruncat din cetate ca să pună în locul lor gresie de dată recentă), era și imposibil ca Guvernul să se dezică, în această ședință, de propria sa politică, absolut criticabilă, în privința patrimoniului. Eu nu spun că noi putem cheltui foarte mult pentru patrimoniu, dar spun că sunt lucruri asupra cărora nu avem dreptul să ne tocmim. Aici este vorba de o batjocorire a mormintelor și a vestigiilor care ne dau consistență, longevitate și identitate în lume.

Mai mult decât atât, ca să știți despre ce este vorba până la capăt, în momentul în care am vorbit cu ministrul culturii și am spus: „Domnule, dacă nu ne înfrățim, oricât de diferiți am fi, ca să rezolvăm o reglementare, o fac singur.” Și el a zis: „O facem”, ca să aflu după două săptămâni că Ministerul Culturii și Cultelor anunță că vrea să facă el o lege. Aici este o piraterie, nu mai este o relație normală între oameni. După ce mi-au răspuns de-a lungul vremii la toate apelurile pe care le-am făcut, declarații politice, întrebări, interpelări, că trebuie să mă adresez Jandarmeriei, care trebuie să apere valorile de la Grădiștea Muncelului, deodată au devenit interesați și auzim de la domnul secretar de stat — de altfel un om remarcabil, dar nu dânsul trebuia să fie trimis să apere această chestiune, pentru că i se pot face procese de intenții —, auzim că Guvernul se gândește la o „iminență”. Să nu mă gândesc eu la altă iminență cu privire la Guvern.

Vă rog mult, domnilor colegi, vă rog, în tot vălmășagul zilelor și luptelor noastre, să nu lăsăm nerezolvată această problemă-cheie a identității noastre, pentru că ea poate fi, în felul cum au propus s-o rezolve cei de la Deva, în felul cum Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a înțeles să o sprijine cu un vot favorabil și celelalte comisii au dat avizul lor, poate fi un exemplu pentru recuperarea, conservarea și relansarea trecutului.

## Da. Vă mulțumesc.

La dezbateri generale domnul senator Puiu Hașotti.

Nu am oferit cuvântul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat datorită intervenției făcute de domnul senator Păunescu, ca să realizăm un echilibru în dezbatere. Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, vreau să vă spun că am convingerea că inițiatorii și mai ales domnul senator Adrian Păunescu au pornit de la cele mai bune intenții și, într-adevăr, trebuie să avem cele mai bune intenții referitoare la patrimoniul nostru identitar, fie că este arheologic, fie că este de altă natură. Apoi, nu pot fi de acord cu răspunsul reprezentantului Guvernului care vine și spune că asupra acestei chestiuni „Guvernul urmează să se pronunțe.” Nu, asupra acestei chestiuni se pot pronunța și parlamentarii prin propuneri legislative.

Dar vă rog să observați că la punctul 27 din ordinea de zi este o altă propunere legislativă care are o denumire identică, absolut identică. Raportul întocmit pentru propunerea legislativă de la punctul 26 din ordinea de zi este favorabil, iar raportul întocmit pentru propunerea legislativă de la punctul 27 din ordinea de zi este de respingere. Vă rog să vă uitați pe ordinea de zi.

Apoi, sunt anumite incongruențe, repet, eu nu spun că această inițiativă nu este utilă, dar sunt anumite incongruențe. Lăsând la o parte faptul că există un entuziasm major în Parlament de a inventa comune, de a inventa orașe, de a inventa municipii, vreau să vă reamintesc, stimați colegi, că, nu mai departe de sesiunea trecută — și vă vorbesc în calitate de arheolog —, noi am votat favorabil alte două propuneri legislative care urmau să devină „rezervații culturale”, că nu erau neapărat arheologice sau istorice.

Ceea ce ne propun inițiatorii acestei propuneri legislative este să înființăm o rezervație arheologică Dacia. „Dacia” mi se pare un nume nepotrivit pentru simplul motiv că era mult mai mare decât zona care se propune a fi rezervație, zonă care are 3.328 km, reprezintă 1,5% din teritoriul național. Să reflectăm dacă nu cumva nu este cam mult. Apoi, știți cu toții că cetățile dacice deja beneficiază de protecție, ele fac parte din Parcul Natural Grădiștea Muncelului—Cioclovina și fac parte chiar și din patrimoniul UNESCO, după știința mea, deci beneficiază, prin urmare, de o protecție, în termeni mari să spunem, culturală.

De asemenea, la art. 8 sunt o serie de chestiuni care mie îmi dau de gândit în privința incongruențelor de acolo. Nu mai spun de faptul că, dacă este vorba de rezervație arheologică, conform art. 1: „(...) ca zonă de importanță națională și internațională cu patrimoniu arheologic — dar, mai departe — naturalistic, etnografic și material care cuprinde (...).”, nu se acordă cu titlul legii. Iar, la art. 8, referitor la administrația rezervației și la atribuțiunile pe care le are, sunt iarăși chestiuni care nu au a face, în opinia mea cel puțin, cu o rezervație arheologică, pentru că evaluarea stării fizice și ecologice a patrimoniului natural — „Stabilește și aplică măsurile de restaurare și conservare a obiectivelor istorice de protejare și reconstrucție ecologică a ecosistemelor, evaluează starea resurselor naturale” și așa mai departe — nu are vreo legătură cu patrimoniul arheologic la care face referire și trimitere directă titlul acestei legi.

## Vă mulțumesc.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul academician Răzvan Theodorescu. Aveți cuvântul, domnule senator.

## Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,

Spunea colegul Puiu Hașotti că aceste monumente totuși beneficiază de o protecție. În termeni morali, beneficiază de protecția patrimoniului mondial. Ele au intrat în vremea guvernării noastre pe această prestigioasă listă, dar nu avem un merit special, meritul este al lor. În termeni românești, acest spațiu nu beneficiază decât de o batjocură continuă. Noi nu suntem încă conștienți de această valoare mondială, pentru că cetățile dacice reprezintă un „unicum” în cultura europeană. Mulți le-au apropiat de lucruri care se petrec, pe teritoriul american, cu civilizațiile precolumbiene.

Vreau să vă spun că riscăm oricând ca ele să fie scoase de comunitatea internațională din patrimoniul mondial, dacă nu există un semn, iar semnul îl dă Adrian Păunescu cu această inițiativă. Vă spun, în cunoștință de cauză și ca meseriaș, ca fost administrator al patrimoniului cultural al țării, că una din marile dureri este zona Munților Orăștiei. Mă miră și pe mine poziția Guvernului.

Am văzut că se invocă faptul că termenul „rezervație” nu există în lege. Legea am făcut-o noi și este oricând amendabilă. Existența unei rezervații arheologice, a unor rezervații arheologice este absolut firească. Îi spun și colegului Hașotti, care știu că a vorbit cu multă bunăvoință despre acest lucru, ca un om de meserie, dar vă informez și pe dumneavoastră că, în România, sunt două județe cu maximă încărcătură istorică. Unul este Hunedoara, în numele căruia a vorbit Adrian Păunescu acum, cu această fericită inițiativă. Al doilea, este județul Constanța, sau Constanța împreună cu Tulcea, de fapt zona Dobrogei care, stimate domnule Hașotti, s-ar putea numi foarte bine, la un moment dat, rezervația Moesia. De ce nu? Un semnal pe care să-l dăm noi în această situație — noi, Parlamentul — ar fi absolut de salutat. Eu îl felicit pe colegul meu Adrian Păunescu că a venit, știu că este o veche preocupare a sa, și ca ziarist, cu această propunere.

Sigur, se pot discuta lucruri de detaliu asupra felului în care organizezi, la Deva, aceste lucruri, dar vreau să vă atrag atenția, și cu asta închei, stimați colegi, că, aici, în Hunedoara, există o batjocorire dublă, și la adresa patrimoniului imobil, adică cetățile unde s-au întâmplat atâtea minunății, și la adresa celui mobil, pentru că marile braconaje care se fac, furturile de tezaure — cu detectoare de metale —, care ajung la vânzări în Anglia — nu știu dacă știți că există pe Internet invitații la braconaj, la campanii de braconaj în această zonă a Hunedoarei —, toate aceste lucruri ne fac să spunem că este imperios necesară o asemenea lege.

## Vă mulțumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, dacă dorește cineva să intervină? Nu dorește nimeni.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, vă rog, domnul senator Mihai Ungheanu.

## Domnule președinte,

Intervin pentru că este foarte importantă această propunere legislativă. E vorba de mai mult decât o vatră arheologică acolo: e unică în Europa, dar cu o semnificație singulară și pe plan mondial. Ea trebuie protejată. Ea nu a fost, de fapt, protejată. Exemplul pe care-l dau este o filmare făcută acolo, pentru un film despre daci, în care echipa de filmare — era vorba de un film făcut de regizorul Vitanidis — a mutat din loc blocuri de piatră, și-a permis să facă o scenografie din piatră specială. Or, asemenea lucruri nu trebuie să se mai întâmple acolo, pentru că ea trebuie conservată în starea ei naturală.

Consider că această inițiativă legislativă este oportună, iar dacă formula „rezervație arheologică” nu există, Guvernul trebuia să ne mulțumească că a apărut și să vină în întâmpinarea Parlamentului, să consacre și Guvernul această formulă de lucru care trebuie aplicată, poate sau în mod sigur, și în alte părți.

Acum, vin observațiile, să le spunem, ale colegului nostru, arheolog de profesie, senatorul Hașotti, care, sigur, sunt interesante. Nu e neapărat nevoie să se schimbe titulatura, pentru că de acolo pleacă esența fenomenului Dacia. Mai sunt și alte observații pe care le-a făcut, dar am văzut că nu cere retrimiterea la comisie, deci este, prin asta, de fapt, de acord că, până la urmă, această propunere trebuie să meargă la vot.

Ce vreau să adaug este că Parlamentul, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a fost extrem de atentă și favorabilă la toate problemele pe care le-a avut Ministerul Culturii și Cultelor, dar Ministerul Culturii și Cultelor nu lucrează în același sens față de propunerile Parlamentului și vine cu întâmpinări rigide, formaliste, care nu conving pe nimeni. E important să se facă ceea ce spune această inițiativă legislativă și aș vrea, în trecere, să remarc că acest Guvern al domnului Tăriceanu este mult mai atent cu o tumoare, cu o excrescență precum CNSAS-ul, decât cu apărarea și protejarea valorilor naționale. Nu este posibil să admitem și să înțelegem o asemenea conduită și nu era normal ca pentru o asemenea propunere să fie trimis un secretar de stat. Aici trebuia să fie prezent ministrul culturii și cultelor, ca să putem discuta în termeni corecți acest lucru.

## Vă mulțumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Radu Terinte, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De la început, aș dori să salut inițiativa colegului nostru, pentru că ea vine, practic, în al 12-lea ceas, să salveze un patrimoniu inestimabil, ca cel din Munții Orăștie. Ca să înțelegem ce se poate întâmpla în lipsa unei protecții reale, vă pot da un exemplu din județul Iași, Cetatea dacică de la Cătălina, din comuna Cotnari, care, în lipsa unei protecții, după 1989 a fost înjumătățită, pietrele care o formau au fost înjumătățite, practic a fost distrusă și, în disperare de cauză, autoritățile de la nivel județean au îngropat-o, ca să poată salva ce mai e de salvat la ora actuală și, poate, când vor veni alte vremuri, să o poată repune în valoare.

În Munții Orăștie nu putem să îngropăm toate vestigiile, de aceea o protecție este mai mult decât bine-venită și de aceea noi o susținem.

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Vă mulțumesc.

Mai sunt colegi care doresc să intervină, dar vă propun să sistăm dezbaterile generale.

Mai solicită cuvântul domnul senator Solcanu, domnul senator Gheorghe Funar și domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Eu vă propun să sistăm discuțiile, pentru că punctele de vedere expuse până în acest moment sunt într-un anumit sens, altfel, colegii vor ridica chestiuni legate de programul de lucru și ar fi bine totuși să finalizăm legea. Eu vă propun să sistăm dezbaterile.

Raportul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă este favorabil, intervențiile dumneavoastră au fost de această natură.

Vă rog să rămâneți pe loc, stimați colegi, doar pentru două minute.

La punctul 27 din ordinea de zi avem Propunerea legislativă privind constituirea Rezervației arheologice Dacia (Grădiștea Muncelului—Cioclovina—Căpâlna). Ea este apropiată, să nu spun similară cu propunerea legislativă discutată anterior, dar are raport de respingere.

Dacă în legătură cu aceasta aveți vreo intervenție? Vă rog, domnule senator Gavrilă Vasilescu.

Ceea ce vreau să vă spun este o problemă care mă surprinde puțin. Eu m-am uitat pe cele două inițiative legislative. Inițiativa legislativă a domnului senator Arion este, pur și simplu, un plagiat al celei pe care a prezentat-o domnul senator Păunescu, deci în proporție de 90% are același text.

Chiar 95%. Am văzut când s-au depus cele două. Una este depusă în august, pe 3 august 2007, cealaltă este depusă...

Stimate coleg, vă rog să vă pronunțați pe fondul propunerii legislative care a pus-o în dezbatere...

Cum putem să depunem inițiative legislative identice cu cele care au fost depuse și să le mai și susținem? Asta nu înțeleg eu. Uitați-vă, vă rog, pe cele două și o să vedeți că cea depusă de domnul senator Arion este un plagiat al celei depuse de domnul senator Adrian Păunescu.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Vă rog, în numele comisiei, să prezentați raportul...

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Nici vorbă de plagiat. E vorba că amândouă propunerile au izvorât la date diferite, din același loc, adică e vorba de autoritățile județului Hunedoara, și nefericirea celei de-a doua inițiative nu este că ar semăna cu prima, pentru că este aproape identică, numai că a venit la o lună și jumătate după, și încercarea de a le pune împreună a eșuat.

Deci nu a plagiat nimeni nimic.

Nu este plagiat, pentru că... Vreți să vorbim despre plagiat?!...

## **Domnul Doru Ioan Tărăcilă:**

## Stimați colegi,

Să nu intrăm într-o chestiune din care nu mai ieșim. Problema pe care o aveam de rezolvat a fost rezolvată prin prima propunere legislativă. În legătură cu cea de-a doua, are raport de respingere, în ideea că a fost preluat și din ea ceva.

Stimați colegi, dați-mi voie să declar închisă ședința Senatului, să vă doresc poftă bună și să continuați discuțiile despre plagiat.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|203006]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 5/15.II.2008 conține 32 de pagini.**

Prețul: 12,80 lei