Emil Bostan

„Dorințele electorale ale lui Băsescu ne costă prea scump”

„Așa cum era de așteptat, Parlamentul a respins cu 250 de voturi împotrivă Cabinetul tehnocratului Lucian Croitoru. Criza politică de la București se prelungește astfel cel puțin până la alegerile prezidențiale din 22 noiembrie” – cotidianul austriac „Der Standard”.

„Consilierul independent al guvernatorului BNR a fost însărcinat, la dorința lui Băsescu, să alcătuiască un guvern, în ciuda faptului că acesta nu avea susținerea majorității parlamentare” – „Euronews Deustchland”.

„La București nu se întrevede un sfârșit al crizei politice stârnite încă de la începutul lunii octombrie. Majoritatea parlamentară i-a cerut din nou președintelui român să-l nominalizeze pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis, drept premier” – „Deutsche Welle”.

Acestea au fost principalele titluri din presa germană, a doua zi după ce Guvernul Croitoru nu a primit votul de învestitură în Parlament.

Se pare că din exterior lucrurile se văd mult mai limpede și mai obiectiv, pentru că la noi toate analizele politice, toate sondajele care apar, două pe zi dacă se poate, sunt lovite de un grad mare de subiectivism și parcă ni s-a așternut un văl pe ochi și ni s-a încețoșat gândirea.

Dacă ar fi să sintetizez cele trei extrase din presa germană, mesajul este simplu: așa cum era de așteptat, Guvernul Croitoru, creat la dorința lui Băsescu, în ciuda faptului că nu avea susținerea majorității parlamentare, nu a primit învestitura Parlamentului.

Se pare că nemții au înțeles ceea ce președintele Băsescu nu a înțeles timp de o lună. Ceea ce este mai grav este faptul că președintele nu a înțeles nici acum că există o majoritate parlamentară care are o propunere de premier, în persoana lui Klaus Iohannis, iar dacă ar fi acceptat această propunere, criza politică s-ar fi încheiat acum câteva săptămâni.

De câte dovezi mai are nevoie domnul Băsescu ca să se convingă că majoritatea creată în Parlament este una viabilă, hotărâtă să pună capăt crizei politice?

Dacă domnul Băsescu insistă cu încăpățânare să numească pe cine vrea el – și se pare că asta face, pentru că, înainte de a-l nominaliza premier pe Liviu Negoiță, a lansat o nouă diversiune, Guvern PD-L–PNL, dar cu premier PD-L-ist, declarând asta fără să aștepte, cum ar fi fost normal, consultările cu partidele de la Cotroceni –, democrația și statul de drept în România anului 2009 sunt puse într-un grav pericol.

Cu fiecare zi care trece sunt tot mai convins că trăim într-un straniu univers kafkian, unde absurdul a pus stăpânire pe spațiul politic, unde legile și Constituția nu mai contează, iar Parlamentul este de decor.

Constat cu tristețe că președintele Traian Băsescu degeaba face un turneu electoral prin țară, pentru că, de fapt, comunicarea sa cu electoratul este un monolog de prostgust. Domnul președinte nu vede sau nu vrea să vadă că oamenii așteaptă cu totul altceva de la un președinte.