Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·22 martie 2017
procedural · adoptat
Cosette Paula Chichirău
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru
Discurs
## Dragi colegi,
Acest raport a fost scris cu intenția de a crea confuzie între diversele tipuri de venituri și cheltuieli din bugetul general consolidat. Întrebările cu care a început această anchetă repetă obsesiv sintagma „veniturile totale”, pentru că nu vrea să facă diferența dintre veniturile fiscale și nefiscale ale statului român și fondurile europene. Dar între aceste fonduri există o diferență fundamentală. Statul român are la dispoziție propriile fonduri, din care poate finanța salariile publice, pensiile publice, precum și investițiile derulate din fonduri publice, dar nu poate cheltui fondurile europene cum vrea. Acestea din urmă nu sunt cheltuite _per se_ , ci ele sunt decontate. Indiferent de prognoză, veniturile din fonduri europene sunt înregistrate numai atunci când se realizează cheltuielile. Se face o cheltuială pe un proiect, se trimite factura, se înregistrează venitul. Rezultatul – deficit zero. Nu se poate realiza deficit pe fonduri europene. Dacă statul presupune că va încasa 100 de miliarde de lei din fonduri europene, dar încasează doar 10 miliarde, asta nu are consecințe catastrofale, pentru că oricum nu a putut cheltui restul de 90 de miliarde.
Situația este cu totul alta pentru fondurile normale fiscale și nefiscale ale statului român. Dacă statul presupune că va încasa 500 de miliarde de lei din fonduri proprii, din impozite, taxe, accize, dar încasează doar 400 de miliarde, asta poate avea consecințe catastrofale, pentru că statul va fi cheltuit cele 500 de miliarde, rămânând să acopere restul de 100 din datorie publică.
În execuție, realizarea veniturilor fiscale și nefiscale este atent monitorizată, deoarece nerealizarea ar impune corecția cheltuielilor cu salariile, pensiile și investițiile.
De aceea, este foarte surprinzător că raportul ANAF nu este prezent în acest raport pe care l-ați prezentat dumneavoastră aici. Audierea ANAF a fost, de altfel, singura audiere de la care presa a fost dată afară din sală, prin votul majoritar PSD–ALDE. Nu știu ce era așa secret, de aceea eu vă citez din stenograma ședinței de audiere a ANAF din data de 18 ianuarie 2017, care spune așa: „Programul în sarcina
ANAF-ului, cumulat la 7 luni, potrivit legii bugetare inițiale, a fost de 115 miliarde de lei, nivelul realizărilor a fost de 116,9 miliarde de lei, gradul de realizare fiind 101,4%.” În acest moment, la 7 luni, ANAF-ul avea o depășire de program față de legea bugetară inițială de 1.570.000.000. Mergând la a doua perioadă, veniturile programate pentru ANAF pentru august–noiembrie 2016 au fost de 66,1 miliarde de lei. Realizările au fost de 66,8 miliarde, gradul de realizare a programului pe această perioadă a fost de 101%, un plus de 658 de milioane de lei. Dacă facem o comparație la 11 luni, luând în considerare programul pe prima lege bugetară și programul pe a doua lege bugetară, avem un cumulat la 11 luni care este următorul: program – 181,5 miliarde, realizări – 183,7 miliarde, nivel de realizare – 101,7% și un plus de venituri colectate, față de cele două legi bugetare, de 2.228.000.000.