Ședință comună a Camerelor

Ședință comună a Camerelor · Camera Deputaților · 22 martie 2017 · monitorul.ai

La primul punct al ordinii de zi avem dezbaterea Proiectului de hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pe anul 2017.

Raportul comun al Comisiei pentru tehnologia informației din Camera Deputaților și al Comisiei economice din Senat.

Pentru prezentarea bugetului, dau cuvântul domnului Cătălin Marinescu, președintele acestei autorități.

Vă rog.

## **Domnul Marius Cătălin Marinescu** _– președintele_

_Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

## Doamnelor și domnilor parlamentari,

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pune în aplicare politica națională în domeniile comunicațiilor electronice, comunicațiilor audio-vizuale și al serviciilor poștale, inclusiv prin reglementarea pieței și reglementarea tehnică în aceste domenii.

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale ANCOM se asigură integral din venituri proprii, iar sumele încasate se rețin cu titlu permanent la dispoziția instituției și se folosesc în conformitate cu prevederile bugetului de venituri și cheltuieli.

Veniturile totale, estimate pentru anul 2017 la suma de 358.683 de mii de lei, înregistrează o creștere procentuală cu 5% față de prevederile anului 2016, în principal datorită alocării unui nou bloc de frecvență aferentă titularului RCS-RDS.

Cheltuielile totale prevăzute în proiectul de buget pe anul 2017 se ridică la suma de 358.683 de mii de lei, din care cea mai mare parte, 47%, o reprezintă cheltuielile de capital, în sumă de 167.764 de mii de lei, cheltuielile de personal, 102.872 de mii de lei, reprezintă aproximativ 29% din totalul cheltuielilor, cheltuielile cu bunuri și servicii, în sumă de 66.109 mii de lei, reprezintă aproximativ 18% din totalul cheltuielilor, iar restul de 21.938 de mii de lei reprezintă cheltuieli privind transferuri între unități ale administrației publice, către Administrația Națională a Penitenciarelor, alte transferuri, contribuții către organizații internaționale, Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor și Grupul Reglementatorilor Independenți, dobânzi și rambursări de credite, asistență socială, proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014–2020, în proporție de 6%.

Astfel, bugetul de venituri și cheltuieli pe 2017 – avem un nivel estimat al cheltuielilor totale de 358.683 de mii de lei și un nivel estimat al veniturilor în același cuantum – este construit în mod echilibrat.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, v-am prezentat bugetul ANCOM, pe care vă solicit să-l aprobați. Vă mulțumesc.

Daniel Cătălin Zamfir

#5781

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Comisia economică, industrii și servicii din Senat și Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților au dezbătut proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2017 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) în ședințe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, să supună plenului celor două Camere reunite aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2017 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații în forma prezentată de către aceasta.

Dați-mi voie, domnule președinte, să citesc și proiectul de hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pe anul 2017.

În temeiul prevederilor art. 4 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările și completările ulterioare,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1 – Bugetul de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pe anul 2017, finanțat integral din venituri proprii, se stabilește în sumă de 358.683 de mii de lei – venituri și 358.683 de mii de lei – cheltuieli.

Art. 2 – Detalierea cheltuielilor pe structura clasificației bugetului de stat este prezentată în anexele nr. 1 și 2, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 3 – Repartizarea pe trimestre a bugetului de venituri și cheltuieli se face de către ANCOM, în conformitate cu obiectivele și sarcinile acesteia.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 22 martie 2017, cu respectarea prevederilor art. 65 alin. (2) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată. Vă mulțumesc.

Viorel Arcaș

#10896

Raport comun privind ancheta parlamentară pentru verificarea condițiilor în care s-a realizat rectificarea bugetului de stat, din lunile august și noiembrie 2016, de către Guvernul României

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a Senatului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților au desfășurat o anchetă parlamentară pentru verificarea condițiilor în care s-a realizat rectificarea bugetului de stat, din lunile august și noiembrie 2016, de către Guvernul României.

Ancheta parlamentară a fost încuviințată în baza Hotărârii Parlamentului nr. 2/2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 45/16 ianuarie 2017.

Au fost stabilite o serie de obiective și mijloace necesare desfășurării anchetei parlamentare.

S-a desfășurat pe o perioadă mai lungă această anchetă parlamentară.

În final, s-a întocmit un raport de către cele două comisii reunite, din care aș vrea să prezint opiniile comisiilor, și raportul a fost aprobat cu 19 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere.

Opinia comisiilor reunite.

În anul 2016 a existat o evoluție asimetrică a deficitului bugetar în ultimele două luni. Astfel, s-a înregistrat o evoluție ascendentă a deficitului cumulat, de la minus 0,17% din PIB, la 31 octombrie 2016, până la minus 0,73% din PIB, la 30 noiembrie 2016, respectiv 2,41% din PIB, la 31 decembrie 2016.

Pentru încadrarea în deficitul bugetar sub limita de 3% nu s-au efectuat anumite cheltuieli pentru investiții. Estimarea incorectă a veniturilor bugetului general consolidat în cazul celor două rectificări bugetare, raportat la nivelul execuției bugetare și la contextul macroeconomic existent în România:

Minusul de venituri bugetare, potrivit execuției la 30.06.2016, a fost de 4,7 miliarde de lei și, cu toate acestea, a fost stabilită o ajustare pozitivă a veniturilor bugetului general consolidat cu 4,2 miliarde de lei.

S-a stabilit astfel o sarcină suplimentară în dreptul veniturilor bugetare de 8,9 miliarde de lei, de realizat până la finele anului 2016.

Consecința acestei viziuni prea optimiste a Guvernului a fost faptul că, la 30.09.2016, execuția veniturilor bugetului general consolidat a înregistrat venituri nerealizate de 9,57 miliarde de lei, explicat prin faptul că decalajul de venituri bugetare ce ar fi trebuit colectate până la sfârșitul anului, de 8,9 miliarde de lei, nu numai că nu a fost diminuat, ci, din contră, a crescut.

În acest context, prin cea de-a doua rectificare bugetară operată în luna noiembrie 2016, în mod inexplicabil, veniturile bugetare au fost din nou ajustate pozitiv, cu 0,34 miliarde de lei.

Cele mai mari diferențe între valorile estimate ale veniturilor bugetare și valorile nerealizate s-au înregistrat în cazul veniturilor din sume primite de la Uniunea Europeană, 6,89 miliarde de lei.

Prin legile bugetare anuale, precum și prin legile de rectificare a acestora, au fost prevăzute derogări de la Legea responsabilității fiscal-bugetare și de la nivelul plafoanelor stabilite prin legea anuală, în cazul unor indicatori fiscalbugetari.

Există și o serie de recomandări în raportul întocmit de cele două comisii:

− consideră că este necesară o nouă abordare asupra celor două concepte și metodologii de calcul al indicatorilor bugetului general consolidat, respectiv metodologia cash și metodologia ESA;

− este necesar să se elaboreze un cadru procedural clar în ceea ce privește metodologia națională de întocmire a tabelului sinoptic privind bugetul general consolidat, prin care să fie stabilite principiile de reflectare a fiecărei categorii de venituri și cheltuieli, transparentizarea operațiunilor și specificarea sferei de cuprindere;

− se impun actualizarea și completarea procedurii operaționale privind estimarea veniturilor bugetare, astfel încât prin aceasta să fie prevăzut modul corect și exact de estimare a veniturilor nefiscale, a veniturilor din capital, a veniturilor din sume primite de la UE, alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări;

− trebuie elaborat un nou concept cu privire la evaluarea veniturilor bugetare;

− este nevoie de introducerea în construcția bugetară și strategia fiscal-bugetară a unui mecanism de ajustare a deficitului, în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu, concomitent cu o procedură prin care să fie cuantificat efectul deficitului pe seama fondurilor europene, pentru a evita un deficit bugetar artificial;

− se cere modificarea legislației privind finanțele publice, în sensul stabilirii unui alt calendar bugetar, a unui nou mod

de prezentare a bugetului în Parlament, inclusiv de prezentare a bugetului general consolidat și elaborare a bugetelor multianuale;

− recomandă auditarea într-un orizont de timp nu foarte îndepărtat a ordonatorilor de credite, pentru o fundamentare realistă a cheltuielilor bugetare și proiecția corespunzătoare a acestora în viitor;

− recomandă măsuri structurale din partea Ministerului de Finanțe și ordonatorilor de credite, programare mai lineară a execuției bugetare în timpul anului;

− sunt necesare măsuri pentru responsabilizarea persoanelor cu atribuții de estimare a veniturilor bugetare – a veniturilor fiscale, a celor nefiscale și a fondurilor europene;

− este necesară creșterea acurateței prognozei veniturilor și a execuției cheltuielilor.

Comisia recomandă ca prezentul raport să fie transmis Ministerului Finanțelor Publice și Curții de Conturi a României, care, trimestrial, vor informa Comisiile pentru buget, finanțe ale celor două Camere ale Parlamentului cu privire la propunerile de îmbunătățire a cadrului bugetar. Vă mulțumesc.

Leonardo Badea

#16711

Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,

Discutăm astăzi despre ancheta parlamentară efectuată de Comisiile reunite pentru buget, finanțe pentru verificarea condițiilor în care s-a realizat rectificarea bugetului de stat, în lunile august și noiembrie 2016, de către Guvernul României.

S-au făcut audieri, a existat dezbatere, s-au spus puncte de vedere, au fost păreri contradictorii.

În analiza noastră însă, trebuie să plecăm de la cifre, pentru a respecta statutul nostru, fiindcă suntem economiști și nu trebuie să cedăm tentației de a confirma ideea conform căreia economiștii care influențează sau interpretează economia sunt asemenea meteorologilor care influențează sau interpretează vremea.

Astfel, aș dori să subliniez opt puncte importante ale anchetei parlamentare, pornind de la cifre.

Primul punct, referitor la ecartul negativ în execuția bugetară de peste 10 miliarde de lei.

Comisia a constatat că, în luna decembrie 2016, deficitul bugetar s-a majorat la 18,3 miliarde de lei, de la 5,5 miliarde de lei în luna noiembrie 2016. Vorbim așadar de un plus de datorie publică realizat într-o singură lună de peste 10 miliarde de lei și, ca să fim exacți, de 12,8 miliarde de lei, adică aproape 100 de milioane de euro datorie publică suplimentară în fiecare zi a lunii decembrie. Repet, în fiecare zi a lunii decembrie.

Celor care vor să exprime păreri cum că nu este nicio diferență între o execuție bugetară programată să se încadreze în ținta de deficit bugetar și o execuție care să se încadreze în ținta de deficit bugetar prin afectarea investițiilor le sugerez să-și mențină acest gând. De asemenea, ar fi foarte important să se verifice modul în care s-au consumat acești bani din punctul de vedere al respectării legislației achizițiilor publice.

În al doilea rând, este cel mai mare rezultat negativ – dacă putem spune așa – al bugetului înregistrat într-o singură lună vreodată, minus 12,8 miliarde de lei doar în luna decembrie, în condițiile în care economia a crescut cu 4,9% în anul 2016.

Vorbim de mai mult decât triplarea deficitului bugetar într-o singură lună, de la 0,71% la 2,4%. Spre comparație, în decembrie anul 2009, an în care economia a scăzut cu 7,1%, deficitul bugetar s-a majorat cu mai puțin de 7 miliarde de lei. Acum, cu o creștere economică de 4,9%, deficitul bugetar s-a majorat aproape dublu, cu 12,8 miliarde de lei.

În al treilea rând, veniturile programate pentru anul 2016 au fost de 235,36 miliarde de lei, iar veniturile realizate de 223,72 miliarde de lei, cu 11,64 miliarde de lei mai puțin. Această nerealizare a veniturilor de peste 11 miliarde de lei – atenție! –, neevidențiată în buget nici la rectificarea din 23 noiembrie, s-a încercat a fi astupată prin tăierea de cheltuieli, respectiv renunțarea la efectuarea unor cheltuieli de investiții.

Veniturile bugetului general consolidat au scăzut la cel mai mic nivel înregistrat vreodată, respectiv 29,49% din PIB, conform constatărilor Curții de Conturi.

Ca urmare, datoria publică pe întregul an s-a majorat de la 315,9 miliarde de lei, în 2015, până la 339,6 miliarde de lei, în anul 2016, adică cu 24 de miliarde de lei într-un singur an în plus. Într-un an cu creștere economică de 4,9%, stimați colegi, datoria publică s-a majorat cu 7,5%.

În al patrulea rând, în mod cert, tot de răspunderea ministerială ține și prima rectificare bugetară din vară. Deși existau pe primele 6 luni nerealizări de 831 de milioane de lei – venituri nefiscale, estimarea veniturilor pentru întregul an a avut în vedere venituri suplimentare de 1,5 miliarde de lei.

Pe ansamblu, minusul din veniturile provenite din execuție la 30 iunie 2016 era de minus 4,7 miliarde de lei și, într-un mod care nu a fost explicat, Guvernul a stabilit o rectificare bugetară pozitivă, respectiv a prognozat venituri bugetare suplimentare de 4,2 miliarde de lei, stabilind la jumătatea anului o sarcină suplimentară pe venituri de 8,9 miliarde, care nu s-au realizat.

În al cincilea rând, un lucru extrem de important l-a constatat Curtea de Conturi în cazul veniturilor nefiscale. Ministerul Finanțelor Publice a publicat în tabelul sinoptic, conținând execuția veniturilor bugetului general consolidat, un nivel de nerealizare a veniturilor nefiscale de 1,26 miliarde de lei, iar, pe de altă parte, folosind metodologii diferite de calcul și de evidențiere în interpretare, pentru a se justifica anumite decizii, se susține că pentru același indicator se înregistrează un nivel suplimentar de încasare de 0,7 miliarde de lei.

În al șaselea rând, referitor la fondurile europene. La momentul la care a fost învestit, Guvernul Cioloș și-a asumat în spațiul public o măsură care venea din trecut, și anume reducerea TVA-ului de la 24% la 20%. Și a specificat faptul că nu vor fi efecte negative la nivelul bugetului, întrucât acest lucru va fi compensat prin absorbția de fonduri europene.

Din păcate, a eșuat lamentabil. Însă nu e vorba doar de acest eșec costisitor pe care noi toți îl constatăm, ci și de faptul că, în mod deliberat, a cosmetizat execuția bugetară până în luna noiembrie, estimând venituri suplimentare de peste 10 miliarde de lei din fonduri europene într-o singură lună, prin rectificarea din 23 noiembrie.

Argumentele prezentate în fața comisiilor, cum că: „Diferența mare de venituri nerealizate provine de la fondurile europene, deoarece a existat o speranță a ministerelor care derulează proiecte cu fonduri europene că vor avea astfel mai multe cheltuieli”, nu pot fi luate în considerare, întrucât, dacă în primele 11 luni ale anului ai consemnat în buget doar 4 miliarde de lei din fonduri europene, circa 75 de milioane de euro pe lună, niciun optimism nu te poate face să estimezi pentru cea de-a douăsprezecea lună venituri lunare de 2,2 miliarde de euro. Niciun optimist nu poate să facă acest lucru.

În mod evident, este o cosmetizare premeditată în scopul rectificării bugetare din 23 noiembrie, probabil, pentru ca, pe baza unor venituri despre care era clar că nu se vor realiza, să se creeze un cadru pentru realizarea unor cheltuieli suplimentare în decembrie 2016.

În al șaptelea rând, investițiile nerealizate, dar programate în buget au fost de 4,52 miliarde de lei. Din bugetul de stat au fost realizate doar circa 80% din investițiile programate, iar, din cele programate din alte surse de finanțare, nerealizarea a fost de 86,51%, în principal din fonduri europene nerambursabile. Proiecte de 3,29 miliarde de lei nu au fost realizate, deși aveau ca sursă fonduri europene nerambursabile, iar totalul investițiilor nerealizate a fost de 6,77 miliarde de lei.

În al optulea rând, Consiliul Fiscal a evidențiat pentru anul 2016 o deviație majoră de la obiectivul pe termen mediu, așa-numitul deficit bugetar structural.

Acest lucru este o veste proastă și pentru Ministerul Finanțelor actual, care se va confrunta cu efectele acestei deviații produse în anul 2016, prin care România riscă să intre din brațul preventiv al noii guvernanțe fiscal-europene în cel corectiv. Repet, în urma evoluțiilor economice din 2016, și nu a celor din 2017.

Dragi colegi,

Concluzia este fără echivoc. În termeni de datorie publică, la nivelul anului 2016, efectul negativ al politicii bugetare este de peste 10 miliarde de lei.

Analiza comisiilor reunite arată fără vreun dubiu că, prin cele două rectificări bugetare, și mai ales prin cea din 23 noiembrie, Guvernul Cioloș a planificat să cosmetizeze raportarea datelor și execuția bugetară, fiindcă rectificările bugetare trebuiau să fie negative.

Deși au avut informații în timp real că economia crește peste așteptări și nu vor reuși să realizeze la bugetul de stat veniturile prognozate, chiar în aceste condiții, au ales să ascundă acest lucru până în ultimul moment.

Rezultatul: la finalul anului, o datorie publică mai mare cu 24 de miliarde de lei, în condițiile în care economia a crescut cu 4,9%, și un eșec fantastic în privința absorbției de fonduri europene. Și toate aceste lucruri se constată pornind doar de la cifre și de la raportări.

Vă mulțumesc.

Florin Vasile Cîțu

#24939

Mulțumesc, domnule președinte. Domnilor președinți,

Stimați colegi senatori și deputați,

La începutul lunii ianuarie, domnul Liviu Dragnea declara că a descoperit o gaură imensă în execuția bugetului din 2016. De aici, s-a declanșat un val de acuze din partea Partidului Social Democrat la adresa guvernării Cioloș.

Am atras atenția atunci public și l-am rugat pe domnul Liviu Dragnea să-și tempereze discursul, pentru că s-ar putea ca România să plătească un preț mult prea mare pentru nimic.

Să ne aducem puțin aminte ce s-a întâmplat. După ce a anunțat domnul Liviu Dragnea că a descoperit o gaură la buget, imediat a cerut o comisie de anchetă și a... și, în același timp..., a Parlamentului și, în același timp, a cerut și Curții de Conturi să facă un control operativ la Ministerul de Finanțe, deși în acel moment Curtea de Conturi desfășura un control (pe care îl desfășoară în fiecare an) la Ministerul Finanțelor, care avea în vedere și execuția bugetară, și rectificările bugetare, și execuția fondurilor UE. Deci i-a pus pe cei de la Curtea de Conturi să mai facă un control peste încă un control. Toate acestea doar pentru o concluzie pe care o știam încă de la început: o gaură la buget imaginară.

O declarație iresponsabilă a domnului Liviu Dragnea a pus pe jar nu doar membrii Parlamentului, ci și o serie de alte instituții de stat angrenate în acel moment în procesul elaborării bugetului pentru 2017. Cei de la Ministerul de Finanțe erau, în acel moment, ocupați până peste cap cu elaborarea bugetului pentru 2017, dar, în același timp, trebuiau să vină și în Parlament să răspundă întrebărilor noastre și trebuiau să răspundă și întrebărilor Curții de Conturi. Asta că tot ne întrebăm de ce a fost întârziat bugetul pentru 2017.

Prin declarația iresponsabilă, domnule Dragnea, ați generat o serie de acțiuni și luări de poziție ale unor oameni cu funcții și răspundere în instituțiile de stat care, în opinia mea și a PNL, constituie infracțiuni.

Rezultatul este că astăzi România se împrumută mai scump ca acum două luni și nimeni nu răspunde pentru asta.

Pentru a elucida acel mister al găurii, a fost constituită o comisie, care a auditat persoane, a întocmit un raport și care a avut finalitatea, constatarea că declarația dumneavoastră a fost doar o „petardă”. Nu a fost nicio gaură la buget. A fost doar o „petardă” pentru a ascunde ceea ce eu am denumit „jaful perfect”. Un scenariu care include, în opinia mea, falsificarea datelor de cei de la CNP (Comisia Națională de Prognoză), ordonanțele nr. 6 și 9, ingerințe la limita legalității ale Curții de Conturi, care s-a și antepronunțat prin controlul operativ, și a culminat cu Ordonanța nr. 13, care a scos populația în stradă. A fost nevoie de oameni în stradă să vă încetinească, dar, din păcate, nu v-au oprit.

După această experiență din aceste două luni, în opinia mea, rămânem cu următoarele concluzii:

Comisia Națională de Prognoză a preluat datele din programul PSD, lucru nemaivăzut până acum și, mai ales, ilegal.

Pentru prima dată în istoria postdecembristă a României, ați elaborat și aprobat un program de legi care vă ajută să nu răspundeți penal pentru adevărata gaură pe care urmează s-o dați finanțelor României.

Ați expus în mod iresponsabil bugetul, aprobând utilizarea excesivă și extrem de riscantă a creditelor de angajament.

Ați ordonat Curții de Conturi să execute un control ale cărui rezultate trebuiau să fie cele sugerate de dumneavoastră (nu a răspuns decât întrebărilor dumneavoastră Curtea de Conturi, nu a avut și alte întrebări).

Ați obligat Ministerul de Finanțe să furnizeze date inexacte în legătură cu finanțele țării. Ultima ispravă este raportarea execuției bugetare pentru veniturile fiscale din luna februarie, care include și două săptămâni din luna martie.

Mai mult, declarația dumneavoastră a făcut să crească costurile împrumuturilor pentru finanțarea deficitului de 24 de miliarde în 2017, deocamdată, cu jumătate de punct procentual, dar doar în două luni! Gândiți-vă ce înseamnă acest cost pentru finanțarea unui deficit de 24 de miliarde.

Mai mult, în luna martie, Ministerul de Finanțe, pentru că a crescut costul finanțării, a fost nevoit să anuleze două licitații de care avea nevoie..., bani de care avea nevoie pentru a finanța deficitul. Costul este deja prea mare, având în vedere că pornim cu un deficit de 3%. Dar știți care este ironia situației? Că nu vă mai puteți împrumuta de la băncile din România. Acestea deja au o expunere mult prea mare pe riscul de stat și, acum, trebuie să vă împrumutați de la străini, de la investitorii străini, și știm cât de mult îi iubiți pe aceștia.

În luna martie, primarii au primit și ei o veste..., și președinții de consilii. Faptul că ați crescut haotic salariile – nu mai sunt bani..., a dus la faptul... să nu mai fie bani pentru investiții. Acum, primarii trebuie să explice alegătorilor că nu pot finaliza proiectele începute.

Iar concluzia cea mai importantă vine de la Guvernul Grindeanu. Guvernul dumneavoastră a fost de acord cu rectificările bugetare în forma în care au fost executate de Guvernul Cioloș. Deci tot ce am făcut noi a fost degeaba. Iar toate acestea s-au întâmplat pentru că ați lansat o „petardă”, menită să ne facă pe noi, opoziția și poporul român, să nu fim atenți la jaful programat pe care l-ați început în România de două luni de zile.

Bugetul, așa cum l-ați construit, reprezintă adevărata gaură, domnule Liviu Dragnea! PNL nu s-a lăsat păcălit – e greșeala dumneavoastră – și, constant, în ultimele 3 luni, personal am luat poziție vizavi de toate măsurile dumneavoastră așa-zis economice.

Domnule Dragnea,

Având în vedere efectele declarației dumneavoastră despre gaura de la buget, nu-mi aduc aminte să vă fi exprimat dumneavoastră o părere de rău sau să aveți un regret. Din contră, ați plusat cu o altă declarație iresponsabilă despre achiziția corvetelor.

Ceea ce trebuie să știe toată lumea este că dumneavoastră faceți aceste declarații despre guvernarea Cioloș în condițiile în care anul trecut ați avut patru secretari de stat la Ministerul de Finanțe și patru la Ministerul Apărării, ca să dau doar două exemple. Ați fost mult mai prezent la guvernare decât a fost PNL-ul în 2016. Opinia mea este că tot ce ați făcut a fost, de fapt, premeditat și conform unui plan bine pus la punct.

Și rămâne totuși întrebarea: câștigarea alegerilor oferă dreptul de a jefui România? PNL este sigur că nu și vă asigurăm că în curând vine și nota de plată, mai repede decât vă așteptați.

Mulțumesc.

Cosette Paula Chichirău

#31787

## Dragi colegi,

Acest raport a fost scris cu intenția de a crea confuzie între diversele tipuri de venituri și cheltuieli din bugetul general consolidat. Întrebările cu care a început această anchetă repetă obsesiv sintagma „veniturile totale”, pentru că nu vrea să facă diferența dintre veniturile fiscale și nefiscale ale statului român și fondurile europene. Dar între aceste fonduri există o diferență fundamentală. Statul român are la dispoziție propriile fonduri, din care poate finanța salariile publice, pensiile publice, precum și investițiile derulate din fonduri publice, dar nu poate cheltui fondurile europene cum vrea. Acestea din urmă nu sunt cheltuite _per se_ , ci ele sunt decontate. Indiferent de prognoză, veniturile din fonduri europene sunt înregistrate numai atunci când se realizează cheltuielile. Se face o cheltuială pe un proiect, se trimite factura, se înregistrează venitul. Rezultatul – deficit zero. Nu se poate realiza deficit pe fonduri europene. Dacă statul presupune că va încasa 100 de miliarde de lei din fonduri europene, dar încasează doar 10 miliarde, asta nu are consecințe catastrofale, pentru că oricum nu a putut cheltui restul de 90 de miliarde.

Situația este cu totul alta pentru fondurile normale fiscale și nefiscale ale statului român. Dacă statul presupune că va încasa 500 de miliarde de lei din fonduri proprii, din impozite, taxe, accize, dar încasează doar 400 de miliarde, asta poate avea consecințe catastrofale, pentru că statul va fi cheltuit cele 500 de miliarde, rămânând să acopere restul de 100 din datorie publică.

În execuție, realizarea veniturilor fiscale și nefiscale este atent monitorizată, deoarece nerealizarea ar impune corecția cheltuielilor cu salariile, pensiile și investițiile.

De aceea, este foarte surprinzător că raportul ANAF nu este prezent în acest raport pe care l-ați prezentat dumneavoastră aici. Audierea ANAF a fost, de altfel, singura audiere de la care presa a fost dată afară din sală, prin votul majoritar PSD–ALDE. Nu știu ce era așa secret, de aceea eu vă citez din stenograma ședinței de audiere a ANAF din data de 18 ianuarie 2017, care spune așa: „Programul în sarcina

ANAF-ului, cumulat la 7 luni, potrivit legii bugetare inițiale, a fost de 115 miliarde de lei, nivelul realizărilor a fost de 116,9 miliarde de lei, gradul de realizare fiind 101,4%.” În acest moment, la 7 luni, ANAF-ul avea o depășire de program față de legea bugetară inițială de 1.570.000.000. Mergând la a doua perioadă, veniturile programate pentru ANAF pentru august–noiembrie 2016 au fost de 66,1 miliarde de lei. Realizările au fost de 66,8 miliarde, gradul de realizare a programului pe această perioadă a fost de 101%, un plus de 658 de milioane de lei. Dacă facem o comparație la 11 luni, luând în considerare programul pe prima lege bugetară și programul pe a doua lege bugetară, avem un cumulat la 11 luni care este următorul: program – 181,5 miliarde, realizări – 183,7 miliarde, nivel de realizare – 101,7% și un plus de venituri colectate, față de cele două legi bugetare, de 2.228.000.000.

În al doilea rând, cu privire la deficitul bugetar. Politica bugetară de anul trecut a avut ca efect un deficit de 2,4% din PIB, sub ținta de 2,8% inițială și, clar, mult sub 3%.

Afirmația din raport cum că anumite investiții nu s-au realizat pentru a menține deficitul sub 3% este falsă... ( _Discuții în sală)._

Avem dublu de voturi pentru... decât UDMR, nu?

Remus Adrian Borza

#36407

## Domnule președinte,

## Dragi colegi,

Sigur, pot să fiu de acord cu colegii din opoziție că, probabil, nu am fi avut nevoie de această anchetă parlamentară care, sigur, cred și eu că a fost inutilă, dar nu pot să fiu de acord cu ei în încercarea de a cosmetiza, de a denatura o realitate care este incontestabilă, în încercarea dânșilor de a prezenta de o manieră triumfalistă faptele de arme și de vitejie ale Guvernului Cioloș.

Realitatea este... și încerc, foarte concis și în cifre, să o spun. Legea nr. 339 din 22 decembrie 2015, care a aprobat bugetul de stat pe 2016, estima venituri bugetare de 254 de miliarde de lei. Atenție, 254 de miliarde de lei! Din care: 22 de miliarde de lei – fonduri europene, 232 de miliarde de lei ar fi venituri doar din impozite și taxe colectate de către stat.

Acum știm că din fonduri europene, din cele 22 de miliarde de lei estimate, au reușit anul trecut performanța de a aduce în țară 1,3 miliarde de lei pe exercițiul financiar 2007–2013 și zero fonduri europene pe exercițiul financiar 2014–2020. Din cele 232 de miliarde de lei – venituri colectate din intern, au reușit 222 de miliarde, adică fix cu 11 miliarde de lei mai puțin. Mai puțin, tot cu 10 miliarde de lei, decât a reușit Guvernul Ponta în 2015, la un PIB cu 48 de miliarde de lei mai mic. PIB-ul României în 2015 a fost de 710 miliarde de lei și, în 2016, după cum deja știți, de 758 de miliarde de lei. Așa cum spunea și președintele Comisiei de buget, finanțe din Camera Deputaților, avem cel mai mic grad de colectare din ultimii 10 ani în 2016, de 29,4%, față de 2015, 32,9%, la un PIB, după cum vă spuneam, cu 48 de miliarde de lei mai mic.

În ceea ce privește investițiile, la fel, Legea bugetului de stat nr. 339 a angajat investiții de 39 de miliarde de lei; realizat – 18 miliarde de lei, cu 11 miliarde de lei mai puțin decât Guvernul Ponta în 2015. Nu putem accepta la infinit o creștere economică doar pe consum, pentru că ne va fi fatală. Sigur că ne umflăm în pene și cu mândrie patriotică raportăm 4,8 creștere economică în 2016, dar ea este fundamentată exclusiv și preponderent pe consum. Istoria se repetă și, din păcate, nu învățăm nimic din greșelile trecute, trecutului. La fel s-a întâmplat și în 2006, 2007, 2008, când am crescut artificial pe consum, și unde am ajuns în 2009, 2010? La tăiat de salarii la categorii întregi!

Investițiile sunt cele care pot să dea o creștere sustenabilă, o creștere sănătoasă economiei românești, și nu consumul. Și am sacrificat anul trecut investițiile pentru consum și am crescut de la 1,4% deficit bugetar, în 2015, la 2,6, în 2016. În guvernarea Ponta, asta hulită de o anumită parte a Parlamentului României, să nu uităm: 2014 – 1,5%, 2015 – 1,4%...

Traian Băsescu

#40076

## **Domnul Traian Băsescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Aș vrea să fac doar câteva observații plecând de la premisa că niciodată nu am crezut în nevoia și în realismul unei comisii de anchetă cu privire la buget. Doar dacă nu suntem cinstiți nu recunoaștem că cele întâmplate în bugetul Guvernului Cioloș s-au întâmplat în bugetele tuturor guvernelor în ultimii 15 ani.

Dar aș face o comparație asupra a ceea ce cred eu.

În raport se subliniază faptul că a crescut exploziv deficitul bugetar în luna decembrie. Așa se întâmplă în fiecare an și se va întâmpla și anul acesta. Întrebare: veți face o comisie de anchetă?

Nerealizare venituri programate. Acest raport vorbește de funie în casa spânzuratului. Când credeți, vreodată, că veți realiza veniturile programate în bugetul Guvernului Grindeanu?

O altă observație, tăieri de investiții în timpul Guvernului Cioloș. Păi așa veți face dumneavoastră și anul acesta: veți tăia investiții!

Nerealizări la încasări din fonduri europene.

Dragii mei, vă dau o veste proastă: veți avea încasări de fonduri europene zero anul acesta.

Vă mai dau o veste proastă: vă așezați unele din argumentații pe observațiile Consiliului Fiscal.

Dragi majoritari, ați luat în seamă observațiile Consiliului Fiscal pentru bugetul acestui an? Nu ați făcut-o. Deci vom face o anchetă la sfârșitul anului.

În sfârșit, spre deosebire de Guvernul Cioloș, actuala majoritate vine cu o chestiune spectaculoasă și ridică responsabilitatea primarilor în administrația locală pentru respectarea bugetului, pentru respectarea limitelor de credite de angajament în bugetele locale. Păi, fraților, v-ați propus un deficit de 24 de miliarde! Dați-mi voie să vă spun că, pe orice proiecție, dacă vă respectați programul, deficitul va fi de 42 de miliarde, nu de 24. Dar nu veți respecta programul, așa că foarte probabil vă veți încadra în deficitul bugetar, în schimb, veți face ce a făcut și Guvernul Cioloș...

Nicolae Liviu Dragnea

#50692

## Stimați colegi,

Am constatat cu foarte multă mirare, dacă mai era cazul, cât de greu este să generezi o discuție, o dezbatere – eventual o verificare, chiar anchetă – despre modul cum se cheltuie banii publici în România. Demagogia, în continuare, este la ea acasă aici, în Parlament, din păcate.

Mi s-a spus că am făcut afirmații iresponsabile. Eu sunt absolut convins că nu. Gaura la buget tot gaură la buget rămâne. 10 miliarde nu s-au încasat.

Eu n-am spus niciodată – cum ați spus dumneavoastră sau chiar șeful statului, mentorul dumneavoastră, că eu am sugerat – că a plecat cineva cu bani acasă. Nu, nu de acolo. Dar o neîncasare este o neîncasare.

Ceea ce eu am spus mereu public – și spun și acum – este faptul că au fost utilizate niște date mistificate pentru a se prognoza, cu totul nerealist și mincinos, niște venituri suplimentare, în condițiile în care toată prognoza arăta că veniturile vor scădea, pentru a se face o rectificare pozitivă, în loc să fie făcută o rectificare negativă, pentru că, vezi Doamne!, venea campania electorală și li s-a spus: nu putem să apărem cu asta. Și vă dau răspunsul și celor care mor de grija Guvernului Grindeanu și a PSD-ului pentru acest an. Toate guvernele trebuie să înțeleagă, indiferent care sunt ele, că, dacă nu sunt în stare și dacă nu reușesc să colecteze veniturile, eu nu voi susține ca o neîncasare la buget, care, de fapt, trebuie să genereze o rectificare negativă, să fie mistificată pentru a face o rectificare pozitivă.

Trebuie să introducem disciplina financiară în colectarea și cheltuirea banilor publici de la bugetul general consolidat. Și avertizez foarte clar Guvernul, pe care și eu, și colegii mei îl susținem, să nu se joace cu asta.

Tot vorbiți de iresponsabilitate și de consecințele declarațiilor mele. Scrieți la instituția care vă protejează plângeri penale în continuare. Nu asta mă deranjează.

## Domnule președinte,

Legat de ferma de porci, nu știam că aveți și această specializare.

Nicolae Liviu Dragnea

#52755

Eu vă readuc aminte că suntem aici, nu acolo, ci în Parlamentul României. Dumneavoastră puteți să vă băltiți în ce vreți dumneavoastră, eu nu. Eu în acea mocirlă nu intru.

Dincolo de faptul că sunt informații mincinoase în ceea ce privește unele legături financiare sau economice... apropo, pe vremuri, când îi susțineați serios pe cei de la site-ul ăla, parcă erau puțin mai documentați. Acum, probabil că din lipsă de resurse serioase, bat câmpii.

Dar faptul că în România sunt 4 milioane de porci pe care crescătorii de porci se chinuie să-i crească, faptul că n-am reușit să exportăm decât 320.000 de tone și s-au importat doar 30.000, faptul că 350 de milioane de euro sunt dați de către noi, de către români, ca să consumăm carcase congelate de ani de zile – și nu spune nimeni de când sunt congelate – venite din alte țări, nu purcei... și de ce se importă purcei în continuare... și asta o spun specialiștii care au lucrat la programul de guvernare. Pentru că în toți anii, inclusiv în cei 10 ani de zile de lumină din România, tot ce s-a făcut s-a făcut să se distrugă ideea și speranța că în România se pot construi maternități. Vorbim de materialul genetic. Dar situația nu e totală.

Eu le spun celorlalți, care au scris acel articol, și altora, care investighează, că eu am făcut lucruri mai grave. Am rude care cultivă roșii în sere și avem și un program pentru roșii. Și forma este continuată. Am rude care cresc oi, da? Și avem un program pentru înființarea de centre de colectare pentru lână, pentru că șaptezeci și ceva la sută din lâna din România se arde. Și sigur îmi voi descoperi prieteni sau rude care vor fi beneficiari ai unor măsuri. Da. Și voi susține în continuare lucrul ăsta, pentru că, din păcate, în ultimii ani de zile s-a decis ca tot ce înseamnă capital autohton sau producție din România, cât de mult se poate, să fie diminuate.

Iar în ceea ce privește solicitarea ca în raportul comisiei să se facă referire și la o nerespectare a legii, mie mi se pare o atitudine total greșită a dumneavoastră să încercați să acoperiți o eventuală ilegalitate.

Vă mulțumesc mult.

Cuprins

Stenograma

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații pe anul

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de hotărâre privind declararea vacantă a funcției de director al Serviciului de Informații Externe