Dumneavoastrã ºtiþi bine cã ceea ce faceþi acum înseamnã creºterea deficitului cvasifiscal, adicã a pãrþii nevãzute a deficitului þãrii. Deficitul fiscal ºi cvasifiscal erau în 1996 de 12% din P.I.B., potrivit datelor recente
ale Bãncii Naþionale, în timp ce acum în anul 2000, acest deficit total, fiscal ºi cvasifiscal, este de 15%. Deci 12% acum 3 ani, când domnul Constantinescu ºi domnul Ciorbea fãceau mult caz de moºtenirea dezastruoasã, iar azi este 15%, ca sã punem lucrurile în ordine, aºa cum sunt ele prezentate de un arbitru relativ independent Ð ºtim cât de independent este Ð, ºi anume Banca Naþionalã a României.
Raportat la toate aceste consideraþii privind evoluþia deja înregistratã a ratei inflaþiei, aceste manevre obscure privind preþurile ºi tarifele din regii ºi tot ceea ce se mai prefigureazã, inclusiv în materie de curs valutar, noi apreciem cã rata inflaþiei pe acest an va fi în jur de 40%, ºi în nici un caz de 27%. Aceasta înseamnã obligarea populaþiei la a strânge suplimentar cureaua faþã de ceea ce s-a proiectat, deoarece preþurile, eventualele indexãri firave, alocaþiile bugetare sunt dimensionate la 27% inflaþie. Dacã inflaþia este mai mare, atât populaþia cu veniturile ei, cât ºi instituþiile publice cu alocaþiile, cu banii de care dispun, vor cumpãra mai puþine bunuri ºi servicii, deci va fi vorba nu de o ajustare cu o gaurã la curea, ci cu douã, trei gãuri, aºa cum ne-au obºinuit pe noi guvernanþii. Putem spune, în sintezã, cã avem de-a face cu un buget nerealist, un buget chiar fantezist.
Douã-trei cuvinte despre politica fiscalã a acestui buget. Mult clamata relaxare fiscalã de la începutul acestui an n-a fost decât o redistribuire fiscalã de pe umerii celor care trãiesc din fructificarea capitalului pe umerii celor care trãiesc din venituri generate de muncã, adicã din pensii ºi salarii. Aceastã mãsurã este confirmatã de punctul 14 din Memorandumul F.M.I. Ce se spune acolo? Sã se reducã fiscalitatea cu 1,5% din P.I.B., dar sã se reducã ºi cheltuielile bugetare, deci serviciile ºi bunurile publice adresate populaþiei, cu 2% din P.I.B., pentru ca sã se reducã deficitul bugetar de la 3,5%, cât a fost anul trecut, la 3%, deci o strângere a curelei în domeniul cheltuielilor publice. În structurã, lucrurile stau mult mai grav, ºi anume se reduce impozitarea producãtorilor ºi apare o influenþã nefavorabilã asupra bugetului, care înseamnã 1,5% din P.I.B., pe venituri.
S-a realizat ºi ceva la impozitarea veniturilor globale, prin acele deduceri ºi aºa mai departe, deci o influenþã nefavorabilã pe buget de 1%, dar imediat acest procent este luat înapoi. Cui? Tocmai celor care domnul premier spunea aici cã doreºte sã fie stimulaþi pentru a munci, pentru a economisi, deci cetãþenilor le creºte fiscalitatea, introducându-se impozitarea prin contribuþia pentru asigurãri sociale aferentã convenþiilor civile, care înseamnã un plus de 0,5% din P.I.B. Deci le-am dat la oameni 1% ºi deja, la miºcarea urmãtoare, le-am luat 0,5% din buzunar. Se duc acasã cu banii, ies afarã la cumpãrãturi, gãsesc un T.V.A. mai mare la toate bunurile de bazã din coºul de consum ºi accize mai mari, deºi au scãzut foarte puþin la benzinã, s-a extins plaja de aplicare, ceea ce înseamnã venituri suplimentare din accize de 1,33% din P.I.B. Deci, per total, o gaurã în buzunarele cetãþenilor de 9.500 de miliarde, aproximativ 450 de milioane de dolari. Aceste date sunt scrise la pct. 14 din Memorandumul cu F.M.I., ºi eu nu am fãcut decât sã le articulez ºi sã le interpretez. Aceastã inginerie bugetarofinanciarã este total contraproductivã, reprezintã un comportament nesincer faþã de populaþie, pentru cã în medie, prin relaxarea impozitãrii veniturilor, s-au dat marii majoritãþi a cetãþenilor 130-140 de mii de lei, pe care imediat i-au pierdut la magazinele de vânzare a mãrfurilor cu
amãnuntul, atunci când, prin cumpãrãrile de mãrfuri mai scumpe, au pierdut 300-350 de mii de lei. Acest lucru este evident ºi uitaþi-vã în statisticile dumneavoastrã, ale Comisiei naþionale, în luna ianuarie vânzãrile de mãrfuri cu amãnuntul prin reþeaua specializatã au scãzut, domnule prim-ministru, cu 37%, iar prestãrile de servicii cu circa 20% faþã de luna ianuarie 1999, aceea cu care vã comparaþi dumneavoastrã în ceea ce priveºte realizãrile economice.
Un lucru ºi mai grav în acest Memorandum, care se reflectã în politica bugetarã, este faptul cã în continuare întreprinderile mici ºi mijlocii sunt sufocate, sunt inhibate. De ce? La pct. 15 din Memorandumul respectiv se spune aºa, se vorbeºte la persoana I, pentru cã România se adreseazã Fondului Monetar ca printr-o cerere de credite. Zice acolo: ”Lucrul cel mai important pe care l-am realizat...Ò adicã dânºii, guvernanþii... Guvernul ºi Banca Naþionalã este faptul cã am anulat Ordonanþele nr. 92 ºi încã una, 200 nu ºtiu cât, care acordau anumite facilitãþi investitorilor ºi care dacã s-ar fi aplicat ar fi constituit un mare cost bugetar...Ò nu ºtiu de unde au scos dumnealor... 3% din P.I.B. ar fi costat acele ordonanþe.
Pãi, stimaþi guvernanþi care vã lãudaþi cã aveþi specialiºti, cã aveþi soluþii, dacã ºtiaþi cã vã costã 3% din P.I.B., de ce aþi mai venit cu ele în Parlament în 1998 ca sã introduceþi iluzii ºi aºteptãri pozitive în mintea investitorilor ºi a populaþiei?! Trebuia sã nu le faceþi, sã recunoaºteþi cã nu aveþi bani, nu aveþi soluþii, nu sunteþi credibili nici în exterior sã aduceþi bani... Aºa, astãzi faceþi legea, mâine o anulaþi, o reanulaþi printr-un memorandum cu F.M.I. pe care îl þineþi ascuns, dar prin declaraþii demagogice la televiziune fiecare ministru transmite câte un mesaj. Da, poate peste douã luni o aplicãm, sã vedem ce mai zice nu ºtiu care de la Banca Mondialã, sã vedem care sunt opiniile nu ºtiu cãrui partid. Vã rog frumos, fiþi o datã sinceri ºi spuneþi populaþiei întregul scenariu pe care i-l pregãtiþi, de la A la Z. Deci nu mai spuneþi una la televiziune ºi alta la Washington. Ceea ce s-a aprobat chiar în comisie, acele facilitãþi pentru I.M.M.-uri sau orice alte facilitãþi pentru investiþiile strãine, pentru investiþiile româneºti, autohtone, pentru I.M.M.-uri sunt interzise, pentru cã la acest punct 15 se spune cã acele acte normative sunt suspendate definitiv ºi probabil cã undeva în toamnã vor fi ºi anulate printr-o ordonanþã de urgenþã.
Pe acest fond al redistribuirii sarcinilor fiscale, de pe umerii unora pe umerii marii majoritãþi a cetãþenilor, au fost acordate, aºa cum aþi luat cunoºtinþã, stimaþi colegi, înlesniri fiscale constând în reeºalonãri, reduceri ºi chiar scutiri, deci anulãri de majorãri sau impozite ºi taxe, în sume uriaºe, atât la Ministerul Finanþelor, cât ºi la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale.
Domnul ministru Remeº a înmânat opiniei publice o listã cu 750 de agenþi economici cãrora li s-au acordat înlesniri fiscale de vreo 22 de miliarde... 22 de mii de miliarde, vã rog sã mã scuzaþi. Eu am aceastã hârtie tot de la Ministerul de Finanþe ºi v-am mai dat-o o datã, domnule ministru. V-aº ruga sã precizaþi în timpul cel mai scurt cãtre distinºii parlamentari, cãtre opinia publicã, ce este adevãrat, 750 de societãþi cu 22 de mii de miliarde, pe care le-aþi dat la ziare, sau 12.500 de societãþi cu 33.700 de miliarde în 1999 înlesniri fiscale acordate de Ministerul Finanþelor. Eu cred cã dumneavoastrã ºi doamna Iosefina Moroºan luaþi datele din acelaºi calculator, sau existã o diferenþã de interpretare, poate cele 750
de unitãþi, cu 22 de mii de miliarde, sunt înlesniri pe care le-au acordat liberalii ºi dumneavoastrã înºivã, ºi restul, pânã la 35.000 de mii de miliarde aparþin, potrivit algoritmului, þãrãniºtilor, dar vã rog sã ne informaþi în modul cel mai complet. Eu vã pun la dispoziþie aceastã situaþie sinteticã. Pe domnul prim-ministru îl rugãm, pentru cã dumnealui în acea perioadã avea grijã de politica monetarã, ca, acum, în calitate de premier, sã ia mãsurile de rigoare pentru a vedea cum s-au acordat aceste facilitãþi, dacã sunt dosare acolo, pentru cã noi am auzit ºi avem informaþii cã multe dintre ele s-au acordat prin telefon, nici n-au dosare, nici n-au cereri de aprobare, dar, sigur, dupã ce s-a aprobat prin telefon, rimeazã, Ñ nu-i aºa Ñ, a venit ºi un anumit comision, probabil într-un anumit loc, însã aceasta înseamnã bunul plac ºi subiectivism, arbitrariu legiferat în finanþele publice, cu care noi nu putem fi de acord. Deci, vã rugãm sã faceþi o verificare riguroasã aici, pentru cã nu este corect, domnule premier. Dupã ce aþi anulat în ianuarie toate facilitãþile, în numele unei aºa-zise politici neutrale, ca toatã lumea sã fie egalã în faþa legii, inclusiv a celei fiscale, ºi aþi anulat orice fel de posibilitãþi de scutiri, de exceptãri de T.V.A., de taxe vamale, pentru activitãþi profitabile, productive în România, sã lãsaþi o portiþã larg deschisã de la care sã aibã cheia Ð mã scuzaþi, cã nu-mi face plãcere acest cuvânt, dar nu am gãsit alt termen Ð, de la care sã aibã cheia numai domnul Remeº ºi alþi doi-trei subalterni. Nu este corect sã lãsaþi asemenea proceduri la îndemâna unor interpretãri subiective.
Deci haosul ºi arbitrariul din gestionarea veniturilor bugetare se reflectã prin penurie de fonduri pe partea de cheltuieli bugetare, pentru cã banii nu sunt suficienþi ºi majoritatea miniºtrilor care fac parte din Guvern au ieºit ºi au spus public, pe posturile de radio ºi televiziune, la ziare, cã nu dispun de fonduri pentru întreþinerea ºi funcþionarea instituþiilor publice, decât cel mult pentru 9- 10 luni. Chiar ministrul de interne a spus cã nu are buget la interne decât pentru 9-10 luni. Acesta nu este un buget pe un an, ci este un buget pe 9 sau 10 luni. De aceea, spunem cã nu este un buget realist, ci este un buget fantezist, eventual, pentru ochii strãinãtãþii, pentru diferitele analize care se fac din partea finanþatorilor internaþionali. Este cazul ºi la apãrarea naþionalã ºi la educaþie ºi aºa mai departe.
Ca sã nu mai vorbim de faptul cã dumneavoastrã înregistraþi la finele anului trecut datorii de mii de miliarde, prin instituþiile publice, care s-au achitat, probabil, în ianuarie ºi februarie, din acest buget. Deci bugetul nu numai cã nu ajunge pe 12 luni, dar trebuie sã acopere ºi restanþe la platã din anul anterior. Acestea erau de 1.800 de miliarde, din care Ministerul Sãnãtãþii: 1.200 de miliarde; Ministerul Educaþiei Naþionale: 385 de miliarde; Ministerul Tineretului ºi Sportului: 8 miliarde; Agricultura: 11 miliarde; Transporturile: 9 miliarde; Apãrarea Naþionalã: 108 miliarde; Internele: 32 de miliarde; pânã ºi Comisia de Statisticã, probabil, pentru cã nu vã ajutã pe dumneavoastrã sã vã spunã cã în timp ce economia cade, ea sã dea date statistice în care sã arate cã economia creºte, cã românii o duc bine, eventual sã punã ºi poze la calculator, ce mese îmbelºugate au cetãþenii Ð poate dacã se fotografiazã mesele de protocol ale Guvernului... pânã ºi Statistica, spuneam, este pedepsitã de Guvern ºi are un miliard de lei datorii de anul trecut. Aºa ceva înseamnã practic ipotecarea bugetului pe acest an. Cât despre indexãri, nici vorbã în acest buget, veniturile
rãmân pe loc, iar majorãrile salariale promise cu multã emfazã sunt total artificiale, pentru cã aici trebuie decriptate toate aceste strategii de dezinformare ºi manipulare a opiniei publice pe care le face Guvernul. Majorãrile salariale pe care le-a anunþat Guvernul în învãþãmânt, în domeniul funcþionarilor publici sunt numai pe hârtie, stimaþi colegi. De ce? Pentru cã nu vor fi bani pentru a fi puse în aplicare! Pentru cã, atât în acea lege, cât ºi în legea bugetului scrie: ”Se aplicã mãsuri de retribuire a personalului în concordanþã cu bugetul alocatÒ. Ori se dã jumãtate din personal afarã din ministere ºi se majoreazã cu ceva salariile, ori dau mai puþini, dar chiar dacã s-ar da jumãtate din personal afarã din ministere, bugetele nu acoperã majorãrile promise de salarii ºi care sã compenseze ceva din rata inflaþiei pe acest an.
Sigur, dupã ce guvernanþii ºi-au pus pe criterii politice conducãtorii de direcþii, de departamente etc. acum, prin acest instrument al bugetului, încearcã sã transforme majorãrile salariale în instrument politic. Cum? Nefiind suficienþi bani pentru toatã lumea, încep ºi dau ºi dumnealor majorãri de salarii pe criterii politice ºi ochi frumoºi. Cui o sã dea? La cei care sunt deja puºi pe posturi, fiind oameni de încredere, afiliaþi politic ai puterii actuale, dupã algoritm în fiecare minister, departament, direcþie, cerând, sigur, servicii de la oamenii respectivi, în campaniile electorale care se apropie. Banii epuizându-se pentru restul de 90 ºi ceva la sutã din salariaþii ministerelor, oamenii neafiliaþi politic, independenþi, care nu au intrat în acest joc murdar de contraservicii pentru anumite posturi efemere în administraþia publicã, rãmân cu salariile vechi, erodate de o substanþialã inflaþie în ultimii ani.
Deci nu vor fi bani pentru majorãri de salarii în zona bugetarã ºi acest lucru este scris clar la punctul 16 din Memorandumul cu F.M.I.-ul, care spune cã trebuie reduse în termeni reali veniturile din sectorul bugetar, de la regiile autonome, companiile naþionale ºi de la marile societãþi comerciale, blocându-se practic negocierile salariale.
Tot acolo, în Memorandum, se scrie cã nu sunt resurse pentru recorelarea pensiilor; Dacã se va începe ceva, probabil, în luna mai, doamna ministru va consuma bugetul din noiembrie, pentru cã în luna mai, probabil, trebuie sensibilizate dupã o anumitã hartã geograficã, ceva categorii sociale cu venituri minime, pentru, eventual, a introduce buletinul de vot unde sperã dumnealor; dar noi nu credem cã se va întâmpla aºa, încât în luna iunie, la alegerile locale, cetãþenii vor sancþiona ferm pe cei care i-au ruinat în ultimii trei ani.
Este în mare pericol administraþia localã. Toate activitãþile de la administraþia localã sunt în pericol, pentru cã bugetele de la acest nivel, atât judeþean, cât ºi municipal, comunal, orãºesc nu acoperã cheltuielile, cu atât mai mult cu cât Guvernul le-a transferat în ultima vreme noi activitãþi, inclusiv aceea foarte sensibilã de protecþie a copilului, urmãritã, monitorizatã direct de Uniunea Europeanã. Deci aici sã ºtiþi cã lucrurile se vor agrava ºi veþi fi direct responsabili de gravele consecinþe economice ºi sociale ale situaþiilor respective.
În concluzie, doamnelor ºi domnilor parlamentari, P.D.S.R.-ul, aºa cum aratã bugetul în acest moment, îºi exprimã opinia cã nu va vota un asemenea instrument financiar, pentru cã el contribuie la polarizarea socialã, la sãrãcirea populaþiei majoritare, la transferul de avuþie prin AVAB ºi prin alte mecanisme relativ obscure Ð nu vreau sã mai intru în amãnunte Ð din buzunarele multora, în
buzunarele numai ale câtorva. Nu vrem sã mai amintim aici cã s-a ajuns cu serviciul datoriei publice la 46 de mii de miliarde, folosindu-se banii din privatizare pentru rãscumpãrarea acestor titluri de stat. Ce înseamnã asta în fapt, stimaþi colegi? Înseamnã cã acele credite neperformante, care au ajuns neperformante în majoritatea covârºitoare datoritã faptului cã s-a prãbuºit economia în ultimii trei ani ºi debitorii n-au mai avut producþie ºi n-au mai putut sã plãteascã ratele de credit ºi dobânzi la bãnci, dacã au fost ºi ceva cazuri de acordare subiectivã, sã fie tratate potrivit legii de cãtre organele competente, dar cauza este declinul economic programat care a introdus în faliment pe toatã lumea, inclusiv bãncile. Deci aceste bilanþuri ale câtorva bãnci s-au împãrþit în douã: activele le-a luat AVAB-ul ºi pasivele bãncii, adicã obligaþiile, cealaltã parte a bilanþului a luat-o statul, la buget. Toþi plãtim sursele ca la AVAB, fãrã nici un fel de regulã, aºa cum se intenþioneazã acum ºi cu creanþele bugetare, fãrã nici un fel de regulã sau cu reguli foarte fragile, la îndemâna oricui pentru a le aplica în mod subiectiv, se reeºaloneazã credite, se dau scutiri, se diminueazã creditele ºi dobânzile ºi aºa mai departe, în timp ce populaþia plãteºte din buget, din taxele sale, costul acestor acþiuni caritabile. Altfel zis, 23 de milioane de cetãþeni capitalizeazã ºi-i fac capitaliºti pe o sutã-douã sute de persoane care au credite restante la AVAB, marea lor majoritate fiind din zona actualei puteri. Aºa ceva este total imoral. De aceea, acest buget este un buget imoral ºi contra intereselor marii majoritãþi a cetãþenilor.
Nu am ochelarii la mine, domnilor guvernanþi, cã v-aº întreba ºi eu dacã credeþi în Dumnezeu, cum fãcea un celebru personaj prin 1996, dar eu vã rãspund cã nu credeþi pentru cã Dumnezeul dumneavoastrã este numai banul, puterea ºi interesele meschine ale dumneavoastrã ºi clientelei politice pe care o serviþi.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.