Constantin Ni˛„

E Ón regul„. V„ mul˛umesc. Domnul secretar de stat Pavelescu. V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 ## **Domnul George Pavelescu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor parlamentari,

Interpelarea domnului profesor Mincu are ca tem„ cre∫terea afec˛iunilor depresive, o stare general„ depresiv„ care se manifest„ ca o tendin˛„ din ce Ón ce mai accentuat„ ∫i care Ón perspectiv„ va fi o cauz„ a unor boli pe noul tablou patologic din Rom‚nia. A∫a dup„ cum ∫tim, depresia este o maladie cu implica˛ii complexe, fiind determinat„, Ón principal, de cadrul socioeconomic.

Sistemul sanitar are drept arie de competen˛„ doar partea curativ„ a acestei boli, nefiind responsabil de apari˛ia ∫i r„sp‚ndirea sa Ón r‚ndul popula˛iei. Date raportate Ón dinamic„, Óncep‚nd cu 1994 ∫i p‚n„ Ón 2002, arat„ existen˛a unei cre∫teri a tulbur„rii depresive. Inciden˛a maxim„ Ónregistrat„ pentru depresie este la grupele de v‚rst„ 35—44 de ani, aceste date Óns„ trebuie interpretate de urm„toarea manier„.

Œn primul r‚nd, cre∫terea depresiei este un fenomen care se constat„ la nivel mondial, ∫i nu la nivel regional sau zonal. Cre∫terea depresiei este modulat„ de o serie de factori printre care: condi˛iile socioeconomice ∫i ritmul alert al societ„˛ii contemporane, acurate˛ea depist„rii ∫i criteriologiei diagnostice, sensibilizarea corpului medical la problematic„, dezvoltarea re˛elei ambulatorii de asisten˛„, cre∫terea adresabilit„˛ii.

Ministerul S„n„t„˛ii nu a r„mas insensibil la fenomenul Ón cauz„. Depresia, al„turi de schizofrenie, beneficiaz„ de o sus˛inere material„ suplimentar„ prin programul de s„n„tate al Ministerului S„n„t„˛ii. Speciali∫tii apreciaz„ c„ nu exist„ nici un fel de risc ca Ón anul 2020 s„ devenim o ˛ar„ de depresivi, a∫a cum nu vom deveni o ˛ar„ de diabetici, de∫i inciden˛a cazurilor de diabet zaharat este Ón cre∫tere, nici de hipertensivi sau cardiaci, maladii, de asemenea, Ón cre∫tere la nivel mondial ∫i european.

Este cunoscut c„ Ón ˛„rile europene, pentru rata de mortalitate standard, deci comparabil, sunt bolile aparatului circulator, cu impact deosebit asupra aparatului circulator, boala ischemic„ a miocardului ∫i bolile cerebrovasculare, ∫i trebuie s„ recunoa∫tem c„ Rom‚nia este printre primele ˛„ri cu rat„ mare de mortalitate. De asemenea, este inciden˛a tumorilor maligne, aflat„ Óntr-o dinamic„ crescut„, ∫i este greu de apreciat, aceasta depinz‚nd, Ón principal, de depistarea lor precoce, care Ón multe ˛„ri, inclusiv Ón Rom‚nia, este deficitar„. Aparatul respirator este o alt„ cauz„ a deceselor, accentuat„ Ón Europa ∫i Ón Rom‚nia, afec˛iuni ale aparatului digestiv, traumatisme, otr„viri, sinucideri.

Comparativ, ultimele, care ar fi ∫i un element cauzat de depresie, sinuciderile Ón Uniunea European„ se ridic„ la 10 la 100.000 de locuitori, Ón ˛„rile Europei Centrale, la 17 la 100.000 de locuitori, Rom‚nia, 12 la 100.000 de locuitori, iar ˛„rile fostei Uniuni Sovietice, 29 la 100.000 de locuitori.