Stenogramă plen

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Stima˛i colegi,

Œncepem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, nu Ónainte de a ura colegelor noastre, Ónc„ o dat„, îLa mul˛i ani!“ ∫i c‚t mai multe prim„veri frumoase ca ziua de ast„zi!

Mul˛umesc.

Din totalul de 345 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 274, sunt absen˛i 71, dintre care particip„ la alte ac˛iuni parlamentare 71.

V„ prezint Informare cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 121/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii concuren˛ei nr. 21/1996, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: Ón fond — Comisia pentru industrii ∫i servicii; pentru aviz — Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 8 martie 2004. Camera decizional„: Senatul.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Proiectul de Lege pentru modificarea art. 2 din Ordonan˛a Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea Rom‚niei la Conven˛ia cu privire la suprimarea cerin˛ei supralegaliz„rii actelor oficiale str„ine, adoptat„ la Haga la 5 octombrie 1961, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i; pentru avize — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, precum ∫i Comisia pentru politic„ extern„.

Termenul de depunere a raportului: 11 martie 2004. Camera decizional„: Senatul.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2003 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Persoanele cu Handicap, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond —Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize — Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 8/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale poli˛i∫tilor, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize — Comisia pentru administra˛ie

public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2004 privind autorizarea Oficiului Participa˛iilor Statului ∫i Privatiz„rii Ón Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde lei Societ„˛ii Comerciale îMelana IV“ — S.A. S„vine∫ti, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2004 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de ac˛iuni la Societatea comercial„ îAvia˛ia utilitar„“ — S.A. Ia∫i din proprietatea statului ∫i din administrarea Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului Ón proprietatea privat„ a jude˛ului Ia∫i ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Ia∫i, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 24/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al c„r˛ii electronice de identitate, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru tehnologia informa˛iei ∫i comunica˛iilor, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 27/2004 pentru completarea art. 4 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize: Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 28/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 129/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Fondului Rom‚n de Dezvoltare Social„, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 29/2004 pentru reglementarea unor m„suri financiare, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru aviz — Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 31/2004 privind unele m„suri pentru derularea procesului de privatizare a Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale DISTRIGAZ SUD Bucure∫ti ∫i a Societ„˛ii comerciale de distribu˛ie a gazelor naturale DISTRIGAZ NORD T‚rgu-Mure∫ ∫i a societ„˛ilor comerciale filiale de distribu˛ie ∫i furnizare a energiei electrice, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize — Comisia pentru industrii ∫i servicii, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 34/2004 pentru modificarea ∫i completarea unor dispozi˛ii legale privind serviciile publice de gospod„rie comunal„, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 35/2004 privind unele m„suri de unificare a activit„˛ii de transport al ˛i˛eiului ∫i produselor petroliere, precum ∫i instituirea drepturilor cuvenite ac˛ionarilor societ„˛ilor comerciale de˛inute public cu capital majoritar de stat, aflate Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize — Comisia pentru industrii ∫i servicii, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 36/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 137/2002 privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 38/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ∫tiin˛ific„ ∫i dezvoltarea tehnologic„, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport; pentru avize — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisia pentru industrii ∫i servicii, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 95/2003 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea ∫i combaterea violen˛ei Ón familie, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i; pentru avize — Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiaz„ copiii ∫i tinerii ocroti˛i de serviciile publice specializate pentru protec˛ia copilului, mamele protejate Ón centre maternale, precum ∫i copiii Óncredin˛a˛i sau da˛i Ón plasament la asisten˛i maternali profesioni∫ti, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„; pentru avize — Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 13/2004 privind aprobarea plafonului de Óndatorare public„ a Rom‚niei pe anul 2004, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 1 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru aviz — Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 37/2004 pentru modificarea ∫i completarea reglement„rilor privind auditul intern, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 1 martie 2004.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci; pentru aviz — Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional dintre Rom‚nia ∫i Comunitatea European„ privind regulile aplicabile comer˛ului cu anumite specii de pe∫ti ∫i produse din pe∫te, semnat la Bruxelles la 15 ianuarie 2004 la Acordul european instituind o asociere Óntre Rom‚nia, pe de o parte, ∫i Comunit„˛ile Europene ∫i statele membre ale acestora, pe de alt„ parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize — Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 18 martie 2004. Camera decizional„: Senatul.

Propunerea legislativ„ privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 116/1998 privind organizarea ∫i func˛ionarea Jandarmeriei Rom‚ne, ini˛iat„ de domnul deputat Márton Árpad, membru al Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„; pentru avize — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 22 martie 2004. Camera decizional„: Senatul.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Bixad, prin reorganizarea comunei Malna∫, jude˛ul Covasna, ini˛iat„ de domnii parlamentari Puskás Valentin, Németh Csaba, Márton Árpad, Tamás Sándor, membri ai Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic; pentru avize — Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 22 martie 2004. Camera decizional„: Senatul.

Proiectul de Lege pentru alegerea Pre∫edintelui Rom‚niei, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 4 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

Termenul de depunere a raportului: 18 martie 2004. Camera decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Conform prevederilor art. 93 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, amendamentele vor fi depuse la aceast„ comisie Ón termen de 5 zile de la anun˛area Ón plen, dup„ care comisia urmeaz„ s„ Óntocmeasc„, Ón urm„toarele 5 zile, un raport asupra amendamentelor.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la Secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea pentru ratificarea Scrisorii de Acord dintre Rom‚nia ∫i Banca Interna˛ional„ pentru Reconstruc˛ie ∫i

Dezvoltare, Ón calitate de Agen˛ie de implementare a Facilit„˛ii Globale de Mediu (FGM), privind asisten˛a financiar„ nerambursabil„ acordat„ Rom‚niei pentru preg„tirea proiectului de diminuare a riscurilor Ón cazul producerii dezastrelor naturale ∫i preg„tirea pentru situa˛ii de urgen˛„, semnat„ la Zagreb la 28 iulie 2003 ∫i la Bucure∫ti la 15 octombrie 2003;

— Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au apar˛inut comunit„˛ilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 184/2002 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, precum ∫i pentru stabilirea unor m„suri pentru accelerarea aplic„rii acesteia ∫i a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar˛inut cultelor religioase din Rom‚nia, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 501/2002.

Trecem la ordinea de zi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plat„ a impozitelor pe salarii ∫i/sau pe venituri realizate de consultan˛ii str„ini pentru activit„˛ile desf„∫urate Ón Rom‚nia Ón cadrul unor acorduri de Ómprumut.

La raportul Óntocmit de comisia de mediere, la titlul legii a r„mas textul Camerei Deputa˛ilor. Nu se voteaz„, r„m‚ne a∫a cum s-a stabilit. La fel, la articolul unic, textul Camerei Deputa˛ilor. R„m‚ne Ón varianta Camerei Deputa˛ilor.

Vom supune acest proiect ∫edin˛ei de vot de m‚ine. V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am invocat un scurt interval de timp pentru o chestiune de procedur„, dorind s„ v„ inform„m c„, Ón temeiul art. 148 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, 54 de deputa˛i apar˛in‚nd Grupurilor parlamentare P.N.L. ∫i P.D. din Camera Deputa˛ilor au ini˛iat Mo˛iunea simpl„ îE∫ecul politicii Guvernului N„stase cu privire la integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„“.

Domnule pre∫edinte,

Œn viziunea prevederilor regulamentului, v„ rug„m s„ lua˛i act de faptul c„ aceast„ mo˛iune a fost depus„ ∫i s„ proceda˛i, potrivit regulamentului, la fixarea dezbaterii acesteia.

V„ mul˛umesc.

O s„ o program„m Óntr-o ∫edin˛„ special„ consacrat„ acestui lucru.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 66/2003 privind modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 125/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului.

La punctul 1 din raport, comisia propune textul Camerei Deputa˛ilor, deci nu se supune votului.

La punctul 2, art. 12 alin. 2, exist„ un text comun. Ave˛i o problem„, domnule deputat?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004

Am o interven˛ie aici.

La punctul 2?

™i la acesta.

Pofti˛i!

Onora˛i colegi, Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Avem aici, la num„rul curent 2 din raportul de mediere, trei texte: textul Senatului, care este textul Legii nr. 594/2002 de aprobare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 125/1998, avem un text de la Camera Deputa˛ilor ∫i avem textul comun propus de comisia de mediere. Dintre cele trei texte, cel mai bun este textul Legii nr. 594/2002, pentru c„ el interzice persoanelor care de˛in interese de orice fel s„ fac„ parte din Consiliul de administra˛ie ∫i din Consiliul ∫tiin˛ific al Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului.

Prin amendamentul propus Ón textul comun de comisia de mediere, se propune ca aceast„ restric˛ie s„ fie valabil„ numai pentru membrii consiliului de administra˛ie, l„s‚ndu-se poarta deschis„ larg pentru cei care se afl„ Ón conflict de interese deschis Ón cadrul Consiliului ∫tiin˛ific al Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului. Deci s-a f„cut aceast„ diferen˛iere, pentru c„, de fapt, eu b„nuiesc — deocamdat„ b„nuiesc, dar s-ar putea ca o comisie de anchet„ s„ dovedeasc„ c„ am dreptate —, c„ Ón consiliul ∫tiin˛ific sunt, Ón conducerea acestei institu˛ii, Ón consiliul ∫tiin˛ific, sunt persoane care se afl„ Ón conflict de interese ∫i, atunci, pentru ca ele s„ poat„ s„ r„m‚n„ acolo, s-a hot„r‚t ca textul s„ fie spart Ón dou„ ∫i numai membrii consiliului de administra˛ie s„ fie pedepsi˛i dac„ sunt Ón situa˛ie de conflict de interese ∫i s„ nu poat„ face parte din acest organism, dar, Ón schimb, persoanele aflate Ón conflict de interese s„-∫i declare interesele ∫i s„ poat„ r„m‚n„ membri ai consiliului ∫tiin˛ific, iar addendum-ul de la punctul 3 din acest raport, care spune c„, dac„ — la alin. 4 —, dac„ membrii consiliului ∫tiin˛ific care se afl„ Óntr-un conflict de interese fa˛„ de una din problemele dezb„tute Ón ∫edin˛ele acestuia trebuie s„ se recuze ∫i s„ p„r„seasc„ sala, este, de fapt, un fel de frec˛ie îDiana“ la un picior de lemn. Este un paleativ care se face, pentru c„, de fapt, sunt membri ai consiliului ∫tiin˛ific care sunt Ón conflict de interese permanent ∫i ar trebui permanent s„ se recuze, s„ nu participe la lucr„rile acestuia, iar o comisie de anchet„, pe care o vom face, va dovedi c„ am dreptate.

™i eu v„ mul˛umesc. S-a Ónscris… Da, v„ rog.

Œn ce ordine hot„r‚˛i?

L„s„m opozi˛ia din partea dreapt„ Ónt‚i. V„ rog, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat sus˛ine textul adoptat de c„tre Senat. Œn fapt, textul adoptat de c„tre Senat este textul adoptat Ón anul 2002 de c„tre ambele Camere ale Parlamentului, text care, a∫a cum s-a spus aici, pe bun„ dreptate, de c„tre colegul meu, era unul corect ∫i care asigura o transparen˛„ Ón ceea ce prive∫te interesele persoanelor care erau fie membri Ón consiliul de administra˛ie, fie membri Ón consiliul ∫tiin˛ific.

Din nefericire, prin actul normativ pe care, ast„zi, Ól dezbatem, s-a realizat un mare pas Ónapoi, un regres Ón ceea ce prive∫te eficien˛a luptei anticorup˛ie. Pe de o parte, s-au disociat cele dou„ componente, consiliul de administra˛ie versus consiliul ∫tiin˛ific, lucru care nu exist„ Ón formula adoptat„, repet, de c„tre noi, de c„tre Parlamentul Rom‚niei, Ón 2002, unde se spunea foarte sec: nu pot fi membri ai consiliului de administra˛ie ∫i ai consiliului ∫tiin˛ific persoanele care de˛in interese sau care-∫i desf„∫oar„ activitatea Ón diferite societ„˛i comerciale de produc˛ie, distribu˛ie sau importatoare de produse medicamentoase de uz uman, conform legii. Aceast„ formul„ este una care acoper„ toate situa˛iile posibile. Formula propus„ de c„tre comisia de mediere Ón primul r‚nd c„ restr‚nge aceste incompatibilit„˛i doar la situa˛ia Ón care membrii consiliului de administra˛ie au rude de gradul I prin intermediul c„rora desf„∫oar„ activit„˛i sau de˛in interese. Or, Ón formula pe care o avea Legea nr. 594/2002 era vorba de orice persoan„ care de˛ine interese, deci, practic, este o formul„ extrem de precis„ ∫i care evit„ acest conflict de interese pe care actuala formul„ propus„ de c„tre comisia de mediere Ól men˛ine.

Dac„ dorim cu adev„rat s„ impunem o formul„ legal„ care s„ consacre pe deplin conflictul de interese, trebuie s„ mergem pe formula Parlamentului, adoptat„ Ón 2002. Dac„ dorim s„ l„s„m porti˛e de sc„pare specifice legisla˛iei noastre anticorup˛ie, mergem pe aceast„ formul„ propus„ de comisia de mediere. Aceast„ formul„ este tipic„ pentru ceea ce facem, Ón momentul de fa˛„, noi, Ón Rom‚nia. Cre„m o lege cu privire la conflictul de interese ∫i, dup„ aceea, o sut„ de bre∫e, o sut„ de alte acte normative care creeaz„ excep˛ii. Ori dorim s„ respect„m regula, ori dorim, acum, s„ ridic„m excep˛ia la rang de lege. Decizia, evident, ne apar˛ine nou„ ∫i

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul deputat Bolca∫.

ceea ce a uitat s„ spun„ antevorbitorul meu, c„ nu ar trebui s„ fac„ parte nici din consiliul ∫tiin˛ific.

Eu sus˛in c„ este foarte bine s„ adopt„m textul comun, adoptat de cele dou„ Camere. V„ mul˛umesc.

Doamna Barto∫, dac„ mai ave˛i ceva complet„ri?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Textul ce ni se propune a fi adoptat este absurd, ∫i anume formularea sa este a∫a: îNu pot fi membri ai consiliului de administra˛ie persoanele care, Ón mod direct sau prin so˛/so˛ie ori rude de gradul Ónt‚i.“… Acest îprin“ Ónseamn„ c„ noi trebuie s„ demonstr„m c„ ei Ó∫i desf„∫oar„ activitatea prin intermediul so˛iei. Textul anterior, care vorbea de de˛inerea de interese, se refer„ ∫i era acoperitor pentru situa˛ia Ón care un membru al familiei este ac˛ionar sau Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón societ„˛i care intereseaz„ acest domeniu. Deci, Ón nici un caz, din punct de vedere juridic, nu se poate accepta formularea îdirect sau prin so˛ ∫i so˛ie“, pentru c„, atunci, ar trebui s„ demonstr„m posibilitatea ca acea persoan„ s„ ac˛ioneze prin intermediul so˛iei, nefiind suficient ca so˛ia s„ de˛in„ func˛ia respectiv„. Este clar„ interpretarea ∫i este f„r„ dubii.

Acum, problema aceasta a disocierii consiliului de administra˛ie ∫i a consiliului ∫tiin˛ific trebuie v„zut„ Ón raport de atribu˛iile celor dou„ organisme. Aceasta este singura judecat„ logic„.

La o prim„ vedere, a∫ da dreptate necondi˛ionat autorilor punctului de vedere comun, al textului comun, pentru c„ organul decizional este consiliul de administra˛ie ∫i aici intereseaz„ conflictul de interese cu preponderen˛„. Dar s„ nu uit„m c„, prin atributele pe care le are, consiliul ∫tiin˛ific este cel care stabile∫te actele pe baza c„rora hot„r„∫te consiliul de administra˛ie.

Nu totdeauna consiliul de administra˛ie este format din acei speciali∫ti care s„ poat„ s„ discearn„ ei caracterul ∫tiin˛ific al unei op˛iuni sau a alteia ∫i atunci se apeleaz„ la îluminile“ consiliului ∫tiin˛ific. Œn aceste condi˛ii, cu p„rere de r„u, spun c„ disocierea nu este posibil„. Textul votat de Senat este acoperitor din ambele puncte de vedere ∫i din acest punct de vedere v„ invit s„-l vota˛i.

Domnul Burnei ∫i apoi doamna deputat Daniela Barto∫.

Din punctul meu de vedere g„sesc bune textul comun ∫i aceast„ disociere. Mi se pare normal ca din consiliul de administra˛ie s„ nu fac„ parte, ∫i din consiliul ∫tiin˛ific s„ fac„ parte, deoarece antevorbitorii mei au omis s„ sublinieze, la textul comun, urm„torul aspect, Ón care se spune: îMembrii consiliului ∫tiin˛ific care se afl„ Óntr-un conflict de interese fa˛„ de una din probleme dezb„tute Ón ∫edin˛ele Consiliului ∫tiin˛ific trebuie s„ se recuze ∫i s„ p„r„seasc„ sala de ∫edin˛e“. Este exact r„spunsul la

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ave˛i dreptate, domnule deputat, legat de formularea care s-a f„cut la textul comun, care nu este cea mai fericit„, aceea cu îdirect sau prin so˛/so˛ie“. Poate ar fi mai bine s„ se corecteze, s„ se fac„ corec˛ia literal„, s„ fie îÓn mod direct sau a c„ror so˛/so˛ie sunt rude de gradul I, nu pot.“… îdirect sau indirect“. Deci s„ se fac„ corec˛ia literal„.

Legat de consiliul de administra˛ie ∫i consiliul ∫tiin˛ific, vreau s„ v„ reamintesc c„ din momentul Ón care a ap„rut Ordonan˛a nr. 125, care reglementa Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale a Medicamentului ∫i modul ei de func˛ionare, a ap„rut Legea nr. 161, aceea care pune Ón discu˛ie problema conflictelor de interese. Œn aceste condi˛ii, nu mai poate func˛iona, practic, dac„ noi vom vota ast„zi textul adoptat de Senat, consiliul ∫tiin˛ific, pentru c„, a∫a cum este reglementat Ón Ordonan˛a nr. 125 care a devenit lege, Consiliul ∫tiin˛ific are Ón componen˛„ de drept reprezentan˛i ai industriei ∫i, atunci, ace∫tia nu mai pot face parte din consiliul ∫tiin˛ific, iar consiliul ∫tiin˛ific, Ón aceste condi˛ii, se autodizolv„.

Din acest motiv, v-a∫ propune s„ fi˛i de acord s„ vot„m textul comun, Ón care delimit„m clar ce Ónseamn„ consiliul de administra˛ie ∫i care sunt persoanele care nu au dreptul s„ fac„ parte din consiliul de administra˛ie, iar la consiliul ∫tiin˛ific Ói oblig„m, de asemenea, s„ declare interesele, ∫i dac„ este o discu˛ie Ón ∫edin˛a respectiv„ care s„-i vizeze, ei s„ p„r„seasc„ sala de ∫edin˛e. V„ mul˛umesc.

Cred c„ sunte˛i de acord cu observa˛ia f„cut„ la textul comun.

- Este cineva Ómpotriv„?

Mai ave˛i dumneavoastr„ tot pe acela∫i text? V„ rog.

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

Onora˛i colegi,

Œn sus˛inerea pe care a f„cut-o anterior doamna ministru apare o bre∫„. Eu v„ spun c„ dac„ citi˛i defini˛ia dat„ Ón Legea nr. 161/2003 a conflictului de interese o s„ constata˛i c„ se refer„ doar la un interes patrimonial propriu ∫i, Ón condi˛iile respective, membrii Consiliului ∫tiin˛ific, Ón baza actualei legi, care a reglementat domeniul p‚n„ a ap„rut aceast„ Ordonan˛„ nr. 66, ar fi trebuit s„-∫i dea demisia pe o perioad„ de 6, 7, 8 luni de zile, c‚t a func˛ionat Legea de aprobare a Ordonan˛ei Guvernului nr. 125/1998. Nu au f„cut-o. Ce spune˛i dumneavoastr„, doamn„ ministru, c„ anumite persoane nu ar putea s„-∫i desf„∫oare activitatea dac„ ar fi Ómpiedicate s„ fac„ parte din acest consiliu este valabil ∫i Ón momentul de fa˛„, pentru c„ ele fac numai cu numele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 parte din consiliu, dar av‚nd interese Ón domeniu vor trebui s„ se recuze permanent, ∫i dumneavoastr„ a˛i spus c„ anumite persoane nu vor mai putea face parte din consiliu ∫i, nemaiput‚nd s„ fac„ parte din consiliu, de fapt, consiliul nu ar mai func˛iona. Dec‚t s„ avem un consiliu care ia decizii Ón interesul unor persoane care au interese personale acolo, mai bine s„ nu avem deloc sau s„ avem unul f„cut Óntr-adev„r din persoane care nu se afl„ Ón conflict de interese.

C‚nd am spus la Ónceput, Ón prima mea sus˛inere, c„ de fapt acest text al comisiei de mediere nu este altceva dec‚t justificarea legal„ a unei st„ri de conflict de interese pentru persoanele din consiliul ∫tiin˛ific, s„ ∫ti˛i c„ am f„cut-o cu toat„ responsabilitatea. Nu am vrut s„ dau nume, dar o comisie de anchet„ va dovedi c„ am dreptate ∫i s„ ∫ti˛i c„ este p„c„tos faptul c„ Ón plin„ lupt„ anticorup˛ie, c„ ne trage de urechi toat„ Europa, se g„sesc solu˛ii din astea de a sc„pa ni∫te persoane din situa˛ii de conflict de interese, Ón loc s„ reu∫im s„ facem legi complete, corecte, cu care st„m drep˛i ∫i s„ ne uit„m Ón ochii „lora din Europa f„r„ ru∫ine.

Facem o lege prin care, de fapt, legaliz„m o stare de conflict de interese, asta este de fapt ce se Ónt‚mpl„ aici. Persoanele alea ar trebui s„ se recuze permanent, deci consiliul ∫tiin˛ific respectiv ar fi Ón incapacitate de a func˛iona oricum, tocmai pentru c„ aceste prevederi ar trebui aplicate. Mai bine modific„m legea care spune componen˛a consiliului ∫tiin˛ific ∫i facem ca acea lege, ca componen˛a consiliului ∫tiin˛ific s„ fie Ón a∫a fel f„cut„ ca s„ nu existe conflict de interese ∫i atunci, Óntr-adev„r, putem s„ fim lini∫ti˛i, dar a∫a cum este aceast„ propunere a comisiei de mediere este de fapt o legalizare a unei st„ri de conflict de interese care v„ spun c„ va duce, a dus ∫i p‚n„ acuma ∫i va duce ∫i Ón continuare la ni∫te m„suri deosebit de d„un„toare climatului de lupt„ anticorup˛ie din Rom‚nia, pentru c„ de fapt va legaliza corup˛ia.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

## Mul˛umesc.

Eu v„ propun s„ facem acea precizare, s„ modific„m articolul conform celor spuse de domnul deputat Bolca∫ ∫i doamna Barto∫ ∫i supun aprob„rii dumneavoastr„ textul comisiei, Ón varianta propus„ de comisie.

Cine este pentru? V„ rog s„ num„ra˛i. V„ rog s„ vota˛i, aici, Ón centru, Grupul P.S.D., v„ rog s„ vota˛i. 90 de voturi pentru.

Œmpotriv„? 14 Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

Votat textul comisiei.

Supun la vot ∫i textul propus de c„tre domnul deputat, dac„ considera˛i… S-a votat. E-n regul„.

Mergem mai departe, punctul 3 din raport, alin. 3; text comun, varianta propus„ de comisie.

Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Alin. 4.

## **Domnul Andrei Ioan Chiliman**

**:**

Noi suntem Ómpotriva textului de la alin. 3.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Bun. Atunci

Œmpotriv„? 11 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

S-a votat textul comisiei.

Alin. 4. Cine este pentru? Text comun. V„ rog s„ vota˛i.

91 voturi pentru. Œmpotriv„? V„ rog s„ vota˛i. 12 voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? O ab˛inere. Votat textul comisiei.

Vom supune raportul votului final de m‚ine.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ∫i combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

V„ rog, domnule deputat.

La acest raport de mediere privind combaterea efectelor consumului produselor de tutun, da˛i-mi voie, din considerente personale, s„ m„ ab˛in.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Am Ón˛eles, domnule deputat, nu ve˛i mai fuma niciodat„, presupun.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Tat„l meu spunea c„ un mort nefum„tor este mult mai s„n„tos dec‚t un mort fum„tor.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

## Corect!

La titlul legii, Ón raport se men˛ine textul Camerei Deputa˛ilor, deci nu exist„ dezbateri, nici vot.

La punctul 2, varianta Camerei Deputa˛ilor, nu sunt nici dezbateri, nici vot.

La punctul 3, de asemenea.

- La punctul 4, text comun.

- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 14 ab˛ineri.

- S-a votat textul comun adoptat de c„tre comisie.

- La punctul 5 din raport, text comun. Dac„ sunt

- observa˛ii? Nu sunt.

- Votat Ón unanimitate.

Vom supune raportul votului final.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 45/2003 privind finan˛ele publice locale.

- La punctul 1, textul Senatului.

- Dac„ sunt observa˛ii? V„ rog.

Senatul a adoptat un text bizar, care nu a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor, Ón sensul c„ îMembrii ∫i secretarul Comisiei de autorizare a contract„rii sau garant„rii de Ómprumuturi externe vor primi o indemniza˛ie de ∫edin˛„ egal„ cu 20% din salariul brut al unui secretar de stat“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 Vreau s„ m„ Óntreb ∫i eu, ca un personaj din îbasmele“ noastre comice: Ón ce scop, tovar„∫i? Nu are absolut nici o ra˛iune, nu are nici o fundamentare aceast„ interpretare dat„ de Senat unei activit„˛i care se desf„∫oar„ Ón cadrul unor atribu˛ii de serviciu ∫i Ón aceste condi˛ii eu cred c„ acest text contravine principiilor care guverneaz„ retribuirea muncii ∫i v„ propun s„ vot„m pentru textul adoptat de Camera Deputa˛ilor, Ón care acest amendament al Senatului nu exist„.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Eu sunt obligat s„

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

Dar textul votat nu poate s„ fie adoptat, pentru c„ nu este constitu˛ional, foarte simplu. Œn text, se spune clar: î…care constat„ contraven˛iile s„v‚r∫ite ∫i aplic„ sanc˛iuni“ — Garda — îstabilite de lege, inclusiv cele prev„zute Ón competen˛a Ministerului Finan˛elor“. Adic„ Legea de organizare a G„rzii Financiare poate s„ modifice legea Ministerului Finan˛elor ∫i competen˛ele Ministerului Finan˛elor? Eu zic c„ nu.

Textul este neconstitu˛ional ca atare, este adev„rat, procedural r„m‚ne, dar este de datoria mea s„ v„ atrag aten˛ia asupra acestei inadverten˛e.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Este propunere de eliminare, mai Ónt‚i supune˛i propunerea mea.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Bun. Atunci propunerea dumneavoastr„ de eliminare o

Œmpotriv„? V„ rog s„ vota˛i.

49 voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? 3 ab˛ineri.

A c„zut propunerea domnului deputat Bolca∫.

40 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri?

Adoptat„ varianta comisiei.

Punctul 2 — textul Senatului, Ón unanimitate votat de c„tre comisie.

Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i.

Cine este pentru textul Senatului?

61 de voturi pentru.

Œmpotriv„?

38 de voturi Ómpotriv„.

Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri.

S-a votat textul Ón varianta Senatului ∫i a comisiei. Urmeaz„ s„

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Am o observa˛ie la punctul 2.

E textul Camerei Deputa˛ilor, este votat o dat„.

V„ propun, totu∫i, s„ am‚n„m dezbaterea. Cred c„ are dreptate domnul deputat ∫i v„ propun s„ am‚n„m dezbaterea acestei ordonan˛e. Sunte˛i de acord?

Cine este pentru? Mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„?

Ab˛ineri? Nu sunt.

Propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei C„z„ne∫ti, jude˛ul Ialomi˛a.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic este aici? Da. V„ rog.

Din partea ini˛iatorului dac„ este cineva? V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Stima˛i colegi,

Pe cursul inferior al Ialomi˛ei sunt 3 a∫ez„ri urbane: Urziceni, Slobozia, capitala jude˛ului Ialomi˛a, ∫i fi„nd„rei. Propunerea legislativ„ asupra c„reia s-a aplecat Comisia pentru administra˛ie este aceea de declarare ca ora∫ a unei mari comune situate la jum„tatea distan˛ei Óntre Urziceni ∫i Slobozia. Este vorba de comuna C„z„ne∫ti. Popula˛ia s-a exprimat prin referendum Ón favoarea declar„rii ca ora∫.

Exist„ o mare decep˛ie cu privire la rezultatele Ónc„ modeste ale privatiz„rii celei mai mari unit„˛i de industrie alimentar„ din jude˛ul Ialomi˛a, este vorba de îCombil“ — C„z„ne∫ti, unde alt„dat„ lucrau 1.500 de oameni, acum nu lucreaz„ dec‚t 200, este o privatizare care a generat primele efecte pozitive, dar Ónc„ modeste, urm„torii ani sau chiar anul acesta vor ap„rea efecte mult mai spectaculoase.

Nivelul institu˛iilor, liceu, celelalte institu˛ii de cultur„, este corespunz„tor criteriilor din Legea nr. 351 privind declararea ca ora∫. Comisia a fost de acord, dup„ dezbateri pentru declararea ca ora∫, ∫i eu v„ rog foarte mult s„ sus˛ine˛i aceast„ propunere legislativ„. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnul Oltean.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„ cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 propunerea legislativ„ privind declararea ca ora∫ a comunei C„z„ne∫ti, din jude˛ul Ialomi˛a. A fost sesizat„ pentru Óntocmirea raportului de fond.

Œn urma analizei criteriilor cantitative ∫i calitative, criterii minimale prev„zute de c„tre Legea nr. 351/2001, comisia a apreciat c„ Ón mare parte ace∫tia sunt Óndeplini˛i ∫i, Ón consecin˛„, a Óntocmit un raport de fond favorabil acestei propuneri.

Drept consecin˛„, solicit plenului Camerei Deputa˛ilor s„ sus˛in„ acest raport.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Dac„ sunt doritori la dezbateri generale, v„ rog.

Œnt‚mpl„tor am trecut prin aceast„ localitate, care este o comun„ nec„jit„ ∫i probabil c„ va r„m‚ne a∫a, dar problema este urm„toarea. Am aici fi∫a ora∫ului C„z„ne∫ti, din care nu Ón˛eleg nimic Ón ceea ce prive∫te Óndeplinirea criteriilor prev„zute de Legea nr. 351/2001. Nu are 5.000 de locuitori, are 4.800. Dotarea locuin˛elor cu instala˛ii de alimentare cu ap„ nu este nici pe jum„tate din baremul cerut.

P„i, dac„ nu Óndepline∫te cerin˛ele legale, cum s„-l declar„m noi ora∫? Avem toat„ compasiunea pentru suferin˛ele acestor locuitori, dar s-ar p„rea c„ situa˛ia comunelor, Ón condi˛iile finan˛„rii unor procese de aderare, este mult mai avantajat„ dec‚t situa˛ia ora∫elor, cu at‚t mai mult cu c‚t Ón interpretarea corect„ a cifrelor, popula˛ie ocupat„ Ón ac˛iuni neagricole — 78% din locuitori… p„i, „∫tia sunt ∫omerii din C„z„ne∫ti, asta este problema de neocupare Ón activit„˛i neagricole.

V„ rog s„ constata˛i c„ nu sunt Óndeplinite criteriile legale.

V„ mul˛umesc.

Da. Domnule pre∫edinte, ce p„rere ave˛i? Ini˛iatorul?

Este foarte adev„rat. Popula˛ia este de 4.841, lipsesc 159 de locuitori. Exist„ o mare parte a popula˛iei care este Ónregistrat„ cu domiciliul Ón ora∫e. Timp de 6 luni, prim„vara, vara ∫i toamna, ei au reziden˛a Ón aceste comune de unde provin, unde s-au n„scut p„rin˛ii lor, unde-∫i reabiliteaz„ locuin˛ele, unde sunt pensionari, ∫i investesc.

Toate datele statistice sunt Óntr-o continu„ mi∫care, ceea ce ieri era valabil ast„zi nu mai este, Ón privin˛a… s-au n„scut sau au murit. De aceea, nu a apreciat comisia ca fiind un motiv pentru a nu Óntocmi un raport favorabil la situa˛ia de la recens„m‚ntul care s-a consumat cu o perioad„ Ón urm„. Toate datele demografice sunt Óntr-o continu„ mi∫care. De aceea, eu consider c„ poate Ón acest moment sunt mai pu˛in de 4.841 sau poate sunt mai mul˛i. Este un lucru asupra c„ruia nu ne putem pronun˛a, nimeni.

De aceea, eu v„ rog Ónc„ o dat„ s„ sus˛ine˛i, prin votul dumneavoastr„, aceast„ propunere legislativ„.

Da. Mul˛umesc.

Eu nu pun la Óndoial„ contribu˛ia domnului coleg la cre∫terea demografic„ din aceast„ comun„, v„ rog s„ o accepte ca pe o glum„ colegial„ observa˛ia mea, dar, Óntr-adev„r, toate sunt Ón mi∫care, dar avem ∫i noi un lucru fix, o lege. La momentul efectu„rii referendumului, popula˛ia trebuia s„ dep„∫easc„ 5.000 de locuitori. Nu este Óndeplinit acest criteriu legal, Ómi pare r„u, s„ mai a∫tept„m, s„ lupt„m cu to˛i pentru sporirea natalit„˛ii Ón aceast„ comun„.

V„ mul˛umesc.

Asta e o urare de Ziua Femeii!

Domnule pre∫edinte, foarte scurt.

La dezbateri generale.

Sigur, este din partea unui venerabil coleg, un asemenea Óndemn are o anumit„ semnifica˛ie ∫i eu o pre˛uiesc, ca unul care sunt pu˛in mai t‚n„r.

## Stima˛i colegi,

Nu la referendum se refer„ informa˛ia cu privire la popula˛ie. Aten˛ie! Informa˛iile cu privire la popula˛ie vin de la recens„m‚nt, nu de la referendum. Referendumul a avut loc dup„ recens„m‚nt. De aceea am ˛inut s„ subliniez aceast„ distinc˛ie. Este vorba de m„surarea popula˛iei din respectiva localitate la momentul recens„m‚ntului, ∫i nu la momentul referendumului.

V„ mul˛umesc.

Domnul secretar Leon„chescu. S„ vedem care este pozi˛ia Domniei sale.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

La referendum particip„ doar popula˛ia cu drept de vot — 4.849. Eu cred c„ la 4.849 de maturi cu drept de vot mai erau Ónc„ 150 de copii, ∫i eu cred c„, din acest punct de vedere, acest criteriu se Óndepline∫te. V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Trebuie s„ recunosc c„, personal, sunt oarecum Óntr-o situa˛ie ingrat„, pentru c„, Ón calitatea mea de deputat, am Óncercat s„ respect„m aceast„ lege Ón litera ∫i Ón spiritul ei.

Œn calitate de pre∫edinte sunt Óns„ obligat s„ sus˛in acest raport a∫a cum comisia ∫i l-a Ónsu∫it. Dar, la vremea dezbaterilor, comisia a luat Ón calcul ∫i faptul c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 to˛i ini˛iatorii acestei propuneri legislative s-au angajat Ón mod oficial c„ vor contribui la sporul natalit„˛ii p‚n„ la Óndeplinirea num„rului de 5 mii de locuitori ∫i atunci, sigur, nu puteam s„ nu lu„m Ón calcul acest angajament ∫i, Ón consecin˛„, comisia, Ón Óntregul ei, a optat pentru sus˛inerea acestui raport.

De aceea, m„ v„d silit s„ sus˛in Ón continuare raportul, a∫a cum l-a adoptat comisia. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea legii. La titlul legii comisia nu a avut modific„ri. Dumneavoastr„ ave˛i? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

La art. 1… comisia a modificat acest articol.

Cine este pentru varianta comisiei? V„ rog s„ vota˛i. Cine este Ómpotriv„?

56 de voturi pentru, 29 de voturi Ómpotriv„. Ab˛ineri? Nu sunt ab˛ineri. Adoptat„ varianta comisiei. Art. 2. Varianta comisiei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Vom supune textul votului final.

Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Ro∫iori, prin reorganizarea comunei Movili˛a, jude˛ul Ialomi˛a.

Ini˛iatorul, v-a∫ ruga, ∫i Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Stima˛i colegi,

Propunerea este de respingere, Óntruc‚t a fost cuprins„ Ón anexa la proiectul de Lege al Guvernului privind Ónfiin˛area unor comune prin reorganizarea altora. V„ mul˛umesc.

Corect.

Este propunere de respingere.

Vom supune votului final propunerea de respingere. Propunerea legislativ„ pentru declararea ca ora∫ a comunei Tismana, jude˛ul Gorj, propunere de respingere. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propunerea de respingere este tot ca urmare a faptului c„ a fost prins„ Ón proiectul Guvernului ca amendament, Ón anex„.

V„ mul˛umesc.

La punctul 16, propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Bue∫ti, prin reorganizarea comunei Albe∫ti, jude˛ul Ialomi˛a.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Acela∫i motiv — propunerea de respingere este sus˛inut„ de faptul c„ respectiva propunere a fost cuprins„ Ón proiectul de lege al Guvernului.

Comisia are ceva de spus sau de declarat? Nu. Dezbateri generale nu sunt.

Vom supune m‚ine votului final aceast„ propunere. Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area comunei H‚rtop, prin reorganizarea comunei Preute∫ti, jude˛ul Suceava. Ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Dac„ nu, comisia?

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Propunerea este de respingere, pentru c„ aceast„ comun„ a fost cuprins„ Ón anexa la proiectul de Lege privind Ónfiin˛area de noi comune, pe care noi deja l-am adoptat ∫i a trecut prin Camera Deputa˛ilor.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

V„ mul˛umesc.

Sunt observa˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Vom supune votului final acest proiect.

Proiectul de Lege pentru Ónfiin˛area comunei Cosoba, prin reorganizarea comunei Joi˛a, jude˛ul Giurgiu. Ini˛iatorul este aici? Dac„ nu, comisia.

## **Domnul Ioan Oltean**

**:**

Aceea∫i propunere de respingere.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Aceea∫i propunere de respingere. La dezbateri generale dore∫te cineva? Nu. Vom supune proiectul votului final m‚ine. Proiectul de Lege privind Ónfiin˛area comunei S„b„reni, prin reorganizarea comunei Joi˛a, jude˛ul Giurgiu. Sunt observa˛ii? Ini˛iatorul? Nu este. Comisia are probleme? Nu are.

## **Domnul Ioan Oltean**

**:**

Aceea∫i propunere.

Vom supune votului final propunerea de respingere. Propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Bue∫ti, prin reorganizarea comunei Albe∫ti, jude˛ul Ialomi˛a; de asemenea, respingere.

V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i ordinea de zi. De la punctul 8 p‚n„ la punctul 13 inclusiv se dezbat m‚ine. A∫a a stabilit Comitetul ordinii de zi. V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i cu aten˛ie ordinea de zi.

Aceea∫i propunere. Am Ón˛eles. Punctul 20, propunerea legislativ„ privind completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul?

Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„. Este cineva aici?

Pofti˛i, domnule deputat!

12 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor, Este propus„ procedur„ de urgen˛„.

Procedur„ de urgen˛„, da, corect.

Propun s„ aloca˛i un timp de dezbatere de 15 minute per total ∫i c‚te 3 minute per interven˛ie.

De acord. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? O ab˛inere. V„ mul˛umesc. Comisia? Ini˛iatorul este aici? Nu este aici ini˛iatorul. Comisia? Domnul M„laimare. Domnul pre∫edinte, v„ rog.

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ v„ propune respingerea acestei ini˛iative legislative, din urm„toarele considerente.

Propunerea legislativ„ instituie un tratament discriminatoriu Óntre beneficiarii legii, deoarece Legea aloca˛iei de stat pentru copii, de∫i acrediteaz„ principiul universalit„˛ii, Ón practic„ aceasta nu este universal„, Óntruc‚t acordarea aloca˛iei este condi˛ionat„ de frecventarea ∫colii, Ón cazul elevilor.

O serie de copii sunt priva˛i de aloca˛ia de stat, Óntruc‚t nu sunt trimi∫i la ∫coal„ de c„tre p„rin˛i. Pe cale de consecin˛„, nebeneficiind de aloca˛ie de stat, nu ar beneficia nici de aloca˛ia de majorat.

Œn al doilea r‚nd, aceast„ propunere nu poate fi sus˛inut„ financiar, deoarece fondurile necesare sunt importante ∫i nu sunt cuprinse Ón bugetul de stat pe acest an.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale dore∫te cineva s„ intervin„? V„ rog, doamna Apostolescu.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea legislativ„ privind completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 a fost transmis„ Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ cu adresa nr. 66 din 23 februarie 2004.

Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art. 117 alin. 3 din Constitu˛ia Rom‚niei.

Propunerea legislativ„ a fost dezb„tut„ Ón procedur„ de urgen˛„ Ón ∫edin˛a comisiei din 3 martie 2004.

Am avut ca invita˛i din partea Consiliului Na˛ional al Audiovizualului pe domnul pre∫edinte Ralu Filip ∫i vicepre∫edintele Gasparik Attila.

Œn urma dezbaterii, Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ propune respingerea propunerii legislative privind completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Dac„ nu, v„ reamintesc c„ este propunere de respingere ∫i o vom supune votului final de m‚ine.

Propunerea legislativ„ privind completarea Legii nr. 61 din 22 septembrie 1993 privind aloca˛ia de stat pentru copii, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 233 din 28 septembrie 1993, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, publicat„ Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea I, nr. 523 din 31 decembrie 1998.

Doamna Smaranda Dobrescu.

Ini˛iatorul este aici? Nu este. V„ rog, doamn„ deputat.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn calitate de ini˛iator al acestei propuneri legislative nu sunt de acord cu ce a sus˛inut doamna pre∫edinte, Óntruc‚t noi ne-am g‚ndit c„ aceast„ indemniza˛ie suplimentar„ ∫i unic„, pe care am solicitat-o prin ini˛iativ„ legislativ„, s„ reprezinte o mic„ aten˛ie din partea Guvernului, un mic cadou f„cut tinerilor care ajung la v‚rsta de 18 ani.

M„ surprinde, totu∫i, respingerea acestei m„suri, a acestei ini˛iative, mai ales c„ ace∫ti tineri anul acesta devin votan˛i ∫i ar fi fost o ocazie ca s„ vi-i face˛i prieteni ∫i simpatizan˛i.

De aceea, cred c„ totu∫i este o gre∫eal„ din partea dumneavoastr„ c„ respinge˛i aceast„ propunere legislativ„.

## V„ mul˛umesc.

Mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Vom supune proiectul de lege votului final de m‚ine. Propunerea legislativ„ privind aloca˛ia de stat pentru na∫tere ∫i aloca˛ia de stat pentru cre∫terea copilului. Ini˛iatorul este aici? Doamna Paula Iv„nescu nu este. Doamna Smaranda Dobrescu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ v„ propune respingerea acestei ini˛iative legislative, din urm„toarele considerente.

Œnt‚i, propunerea legislativ„ este Óntemeiat„ pe o idee conceptual gre∫it„, beneficiar„ a ajutorului de cre∫tere a copilului fiind exclusiv mama. Or, Ón legisla˛ia european„, ajutoarele sunt direc˛ionate fie spre copil, av‚nd Ón

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 vedere principiul universalit„˛ii, fie spre familie, av‚nd Ón vedere principiul egalit„˛ii drepturilor celor doi p„rin˛i Ón raport cu copiii.

Œn al doilea r‚nd, dac„ s-ar admite promovarea ini˛iativei legislative, pe cale de consecin˛„ s-ar modifica o serie de legi organice, cum ar fi Legea privind sistemul public de pensii ∫i alte drepturi de asigur„ri sociale, Legea privind venitul minim garantat, Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ privind protec˛ia special„ ∫i Óncadrarea Ón munc„ a persoanelor cu handicap, Legea asigur„rilor sociale de s„n„tate ∫i multe altele, ceea ce ar avea un impact major asupra sistemelor respective.

Totu∫i, comisia recomand„ Guvernului s„ accelereze procesul de reform„ a sistemului integrat de asisten˛„ social„ acordat familiei, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ se aib„ Ón vedere universalizarea acord„rii indemniza˛iei de cre∫tere a copilului, indiferent de statutul de asigurat al mamei sau tat„lui solicitant.

Œn acela∫i timp, acordarea acestei indemniza˛ii trebuie s„ aib„ Ón vedere stimularea p„rin˛ilor care-∫i g„sesc un loc de munc„, pentru a nu induce comportamente pasive fa˛„ de munc„, dar a Ómplini ∫i dezideratul cre∫terii sporului demografic.

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Vom supune m‚ine votului final raportul comisiei.

Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 362/2003 privind regimul metalelor pre˛ioase Ón Rom‚nia.

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia pentru industrii ∫i servicii sunt aici?

Da, sunt aici.

Ini˛iatorul?

V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt unul dintre ini˛iatori ∫i am prilejul s„ spun, Ón numele tuturor celor care au redactat proiectul, c„ mo∫ii ∫i str„mo∫ii no∫tri, care au muncit zeci de ani, care au dus greul, r„zboaie, n-au de recuperat nimic de la statul rom‚n, n-au acumulat, s„racii, nimic, nu ne-au l„sat mai nimic, pe c‚nd al˛i concet„˛eni de-ai no∫tri — poate mai harnici din fire ∫i mai talenta˛i — au acumulat valori importante, pe care nu mai contenesc, de vreo 10-12 ani Óncoace, s„ ∫i le revendice de la statul rom‚n.

A∫a cum a˛i luat cuno∫tin˛„ din expunerea de motive, noi consider„m c„, atunci c‚nd unii concet„˛eni de-ai no∫tri au de revendicat ∫i de retrocedat, de solicitat din Trezoreria statului rom‚n importante cantit„˛i de aur sau de obiecte din aur, de salbe ∫i de coco∫ei, Ónseamn„ c„ au muncit, c„ s-au str„duit, c„ au acumulat cinstit ∫i ar trebui, zicem noi, ca, Ónainte de a li se retroceda aceste bunuri, ∫i Ón special metale pre˛ioase, cantit„˛i importante, s„ fac„ ∫i dovada c„ le-au dob‚ndit licit.

Œnt‚i voi da cuv‚ntul comisiei, dup„ care vor fi dezbateri generale. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ini˛iativa legislativ„ prevede ca persoanele care revendic„ metale pre˛ioase, aliaje ale acestora, pietre pre˛ioase, s„ fac„ dovada c„ ele au fost dob‚ndite pe c„i licite, c„ ∫i-au achitat obliga˛iile c„tre stat pe perioada de˛inerii ∫i c„, p‚n„ la confiscarea abuziv„, obiectele respective nu au fost grevate Ón nici un fel de obliga˛ii fa˛„ de stat.

Sigur c„ prevederea este moral„, dar vine Ón contradic˛ie cu dispozi˛iile constitu˛ionale care consacr„ principiul dob‚ndirii licite a averii, se afecteaz„ prezum˛ia de nevinov„˛ie ∫i singura care se poate pronun˛a Ón aceast„ situa˛ie este instan˛a de judecat„.

Din aceste motive, cele dou„ comisii, respectiv Comisia pentru industrii ∫i servicii, cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i, ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, cu majoritate, s-au pronun˛at pentru a sugera plenului Camerei Deputa˛ilor respingerea acestei propuneri legislative.

V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale, v„ rog? Domnule deputat, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## Onora˛i colegi,

Propunerea comisiei, de respingere a acestei ini˛iative legislative, este normal„ ∫i ea este Ón conformitate cu evolu˛ia normal„, c„tre normalitate, a Rom‚niei Ón ultimii ani de zile.

Ca s„ vii ast„zi s„ Óncerci s„ introduci bariere Ón recuperarea bunurilor de care au fost jefui˛i oamenii de c„tre statul comunist, sub diverse pretexte, este, de fapt, o form„ nou„ de reiterare a luptei de clas„ din perioada comunist„.

™i vreau s„ spun c„ sunt surprins c„ ast„zi, la at‚˛ia ani dup„ revolu˛ie, mai persist„ aceast„ mentalitate de jefuitori ai poporului, fa˛„ de cei care au reprezentat clasa de mijloc, burghezia ∫i mo∫ierimea din Rom‚nia, adic„ reprezentan˛ii capitalismului de atunci.

Cred c„ aceast„ ini˛iativ„ ar fi trebuit s„ se aplice celor care au jefuit propriet„˛ile altora dup„ 1990, folosindu-se de puterea pe care au avut-o — administrativ„ sau legislativ„ —, ∫i nu Ómpotriva celor care au fost deposeda˛i abuziv de c„tre statul comunist.

Cred c„ a∫a ar trebui privite lucrurile Óntr-o Rom‚nie care se duce c„tre Europa, c„tre capitalism.

Din cauza aceasta, onora˛i colegi, cred c„ asemenea ini˛iative legislative trebuie respinse. V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat. Domnul secretar Leon„chescu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Cred c„ problema este mult mai important„ ca s-o expediem a∫a, printr-o lozinc„ gen îlupta de clas„“.

Este foarte important„, pentru c„ foarte multe bunuri din aceast„ zon„ provin din delapidarea patrimoniului na˛ional. G‚ndi˛i-v„ la Clo∫ca cu puii de aur. Au disp„rut piese de tezaur ∫i s-au transformat Ón cercei. Nu este normal s„ prezinte o dovad„ c„ au fost proprietarii acelor piese pe care, Ón mod abuziv, la un moment dat, statul le-a confiscat sau le-a adunat? Ia g‚ndi˛i-v„ c„, Ón timpul r„zboiului, au fost fel de fel de situa˛ii de jaf. ™i nu numai unii au luat, ci ∫i Ónainte.

De aceea, eu cred c„ problema este mult prea important„, mult prea divers„, mult prea complex„ Ónc‚t s-o expediem a∫a, cu o ironie de genul îvoi sunte˛i comuni∫ti ∫i v„ g‚ndi˛i la lupta de clas„“. Este o imens„ gre∫eal„ tactic„, dac„ nu chiar o ancorare Óntr-un limbaj pe care eu Ól credeam dep„∫it Ón Parlamentul Rom‚niei.

Eu am o propunere: s-o return„m la comisie, s-o discut„m din nou ∫i poate g„sim o solu˛ie de mediere, pentru c„ problema trebuie rezolvat„. Altfel, tot ceea ce confisc„m noi la v„mi acum… apare Ón tribunal un proces, acolo. ™tim cum se poate ob˛ine o hot„r‚re judec„toreasc„. ™i ce-am realizat? Nimic.

De aceea, eu Ómi sus˛in propunerea de a se retrimite la comisie ∫i de a se rediscuta. Este p„cat s„ n-o solu˛ion„m.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Márton. V„ rog.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Teoretic, am putea fi de acord cu aceast„ solicitare, pentru c„, dac„ v„ aduce˛i aminte, ∫i Ón acele proiecte de lege care au legiferat retrocedarea bunurilor imobile am solicitat o astfel de cale de dovedire a propriet„˛ii, numai c„, din punct de vedere juridic, publicitatea se refer„ doar la cea imobiliar„ ∫i obligativitatea Óncheierii contractelor sau actelor doveditoare Ón scris. Ca atare, Ón domeniul imobiliar neexist‚nd o asemenea obligativitate, nu ai de ce ∫i de unde s„ ai acte doveditoare.

Da, domnul deputat, v„ rog.

## **Domnul Ioan Bivolaru:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Œn Comisia pentru industrii ∫i servicii, unde s-a dezb„tut aceast„ propunere legislativ„, sigur c„ s-au discutat aceste propuneri pe toate c„ile ∫i pe toate fa˛etele posibile ∫i, Ón condi˛iile respective…

## Stima˛i colegi,

De∫i nu prea obi∫nuiesc s„ vorbesc cu sala, ˛in s„ v„ r„spund c„ Ón cadrul acestei comisii s-a discutat timp de aproape dou„ ore ∫i au fost invita˛i ini˛iatorii. Nu s-a prezentat nici un ini˛iator ca s„ sus˛in„ aceast„ ini˛iativ„.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Acum suntem aici.

Œmi pare foarte r„u c„ v„ declara˛i prezen˛a acum, ∫i nu la momentul dezbaterii Ón comisie.

Problema este urm„toarea: s-a discutat c„ exist„ anumite cazuri Ón care s-ar putea solicita fie dovada ob˛inerii pe c„i licite a unor obiecte din metale pre˛ioase — ∫i aici s-a f„cut o trimitere explicit„ la patrimoniu, la probleme sau elemente ˛in‚nd de patrimoniu —, fie dovada c„, p‚n„ la preluarea lor abuziv„ de c„tre vechiul regim, ∫i-au achitat obliga˛iile anuale c„tre stat.

Deoarece aici discu˛ia ∫i sus˛inerea au fost f„cute cu o oarecare, s„ spunem, argumenta˛ie Ón leg„tur„ cu elementele de patrimoniu, domnule pre∫edinte, noi nu suntem de acord cu aceast„ reÓntoarcere la comisie pe baza prevederilor regulamentului nostru, pentru c„, efectiv, acest text de lege este suficient de neclar Ón ceea ce prive∫te obiectul la care se refer„ ∫i, dac„ se dore∫te ca acest lucru s„ fie discutat la nivelul comisiei, punctul nostru de vedere este ca ini˛iatorii s„ refac„ textul ∫i s„ se refere Ón acest text Ón mod explicit la problemele ridicate, ∫i anume problemele de patrimoniu. Dac„ se dore∫te un astfel de lucru, probabil c„ se poate discuta.

Problema este mult prea complicat„ ∫i prea complex„ ∫i, mai ales, prea diluat„, Óncep‚nd de la obiecte de patrimoniu ∫i termin‚nd cu oarecare cantit„˛i de obiecte din metale pre˛ioase, aliaje ∫i pietre pre˛ioase revendicate, care ridic„ aceast„ problem„ a necesit„˛ii dovezilor, lucru care, deocamdat„, Ón toate documentele care efectiv exist„ la aceast„ dat„, este mai mult dec‚t imposibil de realizat. Probabil c„ Ón domeniul patrimoniului problemele pot fi mai u∫or de rezolvat.

Deci nu suntem de acord cu aceast„ reÓntoarcere la comisie. Dorim, dac„ se vrea acest lucru, ca ace∫ti ini˛iatori s„ refac„ textul ∫i, Ón condi˛iile acestea, se poate discuta. Ca s„ fie foarte clar!

V„ mul˛umesc.

Mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Domnul deputat B„doiu, v„ rog.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Av‚nd Ón vedere c„ propunerea respectiv„ are un impact deosebit Ón ce prive∫te efectele juridice, eu v„ solicit, stima˛i colegi, s„ fi˛i de acord s„ fie restituit„ propunerea legislativ„ ∫i s„ fie sesizat„, printre altele, Ón fond, ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Mi se pare c„ s-a f„cut o gre∫eal„ atunci c‚nd au fost sesizate Ón fond numai Comisia buget, finan˛e ∫i b„nci, ∫i respectiv Comisia pentru industrii ∫i servicii. Iat„ ce consecin˛e, ce efecte pot avea astfel de norme. De aceea, v„ rog s„ fi˛i de acord cu propunerea mea.

V„ rog, domnule deputat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004

Cu tot respectul, domnule pre∫edinte, pentru Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, care ∫tim cu to˛ii c„ este extrem de solicitat„ Ón perioada respectiv„, dumnealor au fost solicita˛i, li s-a solicitat Ón mod oficial punctul de vedere ca aviz ∫i nici m„car din acest punct de vedere n-au satisf„cut aceast„ problem„. Deci de la aviz p‚n„ la fond eu nu am nimic personal de comentat. Dar nici m„car la nivel de aviz nu ∫i-au putut exprima un punct de vedere?

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Bun, atunci sunt nevoit s„

## Stima˛i colegi,

O s„ Óncepem ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor. Cred c„ sunte˛i de acord s„ Óncepem cu Ministerul Agriculturii, Apelor, P„durilor ∫i Mediului.

Domnule, v„ rog.

## V„ mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

Vreau s„ v„ informez c„ nu am primit r„spuns la trei interpel„ri, de∫i termenul prev„zut de regulament de 15 zile a fost dep„∫it de mult. E vorba de interpelarea 1.256b/10.02.2004, adresat„ domnului prim-ministru Adrian N„stase, interpelarea nr. 1.255b/10.02.2004, de asemenea, adresat„ domnului prim-ministru Adrian

N„stase, ∫i ultima, interpelarea nr. 1.317b/24.03.2004, adresat„ domnului ministru Mihai T„n„sescu.

V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ interveni˛i pentru respectarea regulamentului, dar ∫i a Constitu˛iei. V„ mul˛umesc.

Sigur c„ vom face o revenire, vom cere Direc˛iei tehnice s„ se ocupe de aceast„ chestiune.

Domnul Aurel Daraban este aici? Domnul deputat Aurel Daraban este Ón sal„? Nu este.

Doamna Liana Naum? Nu este Ón sal„.

Domnul Viorel Coifan? Nu este Ón sal„.

Domnul Adrian M„r„cineanu este Ón sal„?

V„ rog s„ dezvolta˛i Óntrebarea sau interpelarea c„tre Ministerul Agriculturii, Apelor, P„durilor ∫i Mediului.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn municipiul C‚mpina, care Ón prezent are o popula˛ie de circa 80.000 de locuitori, func˛ioneaz„ Rafin„ria îSteaua Rom‚n„“, poate cea mai veche rafin„rie din Rom‚nia, construit„ la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea. La vremea respectiv„ se afla la marginea de nord a ora∫ului, care nu dep„∫ea 5.000 de locuitori.

Œn anii comunismului, Ón proximitatea acestei rafin„rii s-au construit zeci de blocuri de locuin˛e de la 4 la 9 etaje. Pe un careu de aproximativ un kilometru p„trat, delimitat de bulevardul Carol ∫i str„zile Mihail Kog„lniceanu—Biruin˛ei, tr„iesc circa 5.000 de familii, Ón propor˛ie de 95%, Ón apartamente de bloc, care sunt expuse Ón m„sur„ mai mare sau mai mic„, func˛ie de amplasament ∫i altitudine, noxelor emanate de cele 12 p‚n„ la 15 co∫uri de evacuare. Cei care locuiesc la distan˛e foarte mici de rafin„rie, Óncep‚nd cu 150—250 de metri Ón linie dreapt„, Ón perimetrul str„zilor Cuza Vod„, Hasdeu, Calea Doftanei, adic„ aproximativ 3.000 de persoane, respir„ timp de 24 de ore un aer extrem de toxic, cu efecte imediate sau tardive asupra st„rii de s„n„tate.

Ace∫ti oameni nu sunt cu nimic vinova˛i c„ locuiesc Ón proximitatea rafin„riei, dar sunt obliga˛i s„ inhaleze substan˛e toxice, rezultate din activitatea zilnic„ a acesteia, Ón special Ón a doua parte a nop˛ii, c‚nd cantitatea de noxe e∫apate cre∫te, potrivit unor informa˛ii venite chiar de la lucr„torii acestei unit„˛i de prelucrare a petrolului. Se profit„ de faptul c„ locatarii dorm la ore t‚rzii ∫i nu pot sesiza direct cantitatea de noxe e∫apate Ón atmosfer„, doar cei care sunt treji Óntre orele 2,00 ∫i 3,00 diminea˛a constat‚nd mirosuri extrem de puternice, deseori Ón„bu∫itoare, Óndeosebi la etajele 4—9, cei de la ultimul etaj fiind mai puternic afecta˛i datorit„ p„trunderii unei cantit„˛i mai mare de noxe, prin chepengurile de ie∫ire de pe acoperi∫. Mul˛i locatari sesizeaz„ efectul nociv, dar spun c„ nu au curajul s„ fac„ pl‚ngeri, fie c„ au vecini care lucreaz„ Ón rafin„rie, fie c„ au convingerea c„ e inutil, pentru c„ tot nu se iau nici un fel de m„suri de stopare a polu„rii intense a mediului.

Conducerea rafin„riei pretinde c„ Ón aer nu sunt e∫apate noxe periculoase s„n„t„˛ii oamenilor. Ba, mai mult, afirm„ c„ din punct de vedere al protec˛iei mediului Ónconjur„tor deja se Óncadreaz„ Ón parametrii impu∫i de normele Uniunii Europene, Óns„ refuz„ s„ pun„ la dispozi˛ia presei, pentru o informare transparent„,

Da, ∫i eu v„ mul˛umesc. Din partea ministerului? V„ rog s„ v„ prezenta˛i.

## **Domnul Adam Cr„ciunescu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului_ **:**

M„ numesc Adam Cr„ciunescu, secretar de stat cu probleme de p„duri la Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului.

Referitor la interpelarea formulat„ de domnul deputat Adrian M„r„cineanu, Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor, privind poluarea atmosferic„ produs„ de c„tre Rafin„ria îSteaua Rom‚n„“ C‚mpina, jude˛ul Prahova, pentru care solicit„ constituirea unei comisii guvernamentale de anchet„, v„ comunic„m urm„toarele.

Societatea Comercial„ Rafin„ria îSteaua Rom‚n„“ — S.A. C‚mpina, jude˛ul Prahova, de˛ine autoriza˛ia de mediu nr. PH.579, emis„ Ón data de 11 aprilie 2003. Autoriza˛ia este valabil„ un an de la data eliber„rii, efectiv, p‚n„ Ón data de 11 aprilie 2004.

La baza emiterii autoriza˛iei de mediu au stat at‚t bilan˛ul de mediu, nivelul 1 ∫i 2, precum ∫i studiul de risc Óntocmite de S.C. îPetrodesign“ — S.A. Bucure∫ti, societate atestat„ de c„tre autoritatea central„ de mediu pentru elaborarea acestor tipuri de lucr„ri. Raportul la concluziile bilan˛ului de mediu, nivelul 2, a fost supus dezbaterii publice Ón data de 18 februarie 2002.

La expirarea autoriza˛iei de mediu societatea are obliga˛ia de a solicita emiterea autoriza˛iei integrate de mediu, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 34 din 2002 privind poluarea, reducerea ∫i controlul integrat al polu„rii, aprobat„ prin Legea nr. 645 din 2002.

Œn baza actelor normative men˛ionate, titularului activit„˛ii Ói revine obliga˛ia de a lua toate m„surile de prevenire eficient„ a polu„rii prin folosirea celor mai bune tehnici disponibile. De asemenea, acesta trebuie s„ evite producerea de de∫euri, iar Ón cazul Ón care acestea nu

pot fi evitate, valorificarea lor sau neutralizarea ∫i eliminarea acestora, evit‚ndu-se Ón acest fel impactul asupra mediului.

Agen˛ia de Protec˛ie a Mediului Prahova, prin adresa nr. 22.058 din 2 martie 2004, aduce la cuno∫tin˛„ faptul c„ Ón prezent Rafin„ria îSteaua Rom‚n„“ — S.A. C‚mpina nu func˛ioneaz„. Œn cazul Ón care instala˛iile din cadrul rafin„riei vor fi puse Ón func˛iune, reprezentan˛ii agen˛iei ∫i ai G„rzii Na˛ionale de Mediu, comisariatul jude˛ean Prahova, va efectua un control ∫i o monitorizare a emisiilor atmosferice.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat, dac„ mai ave˛i ceva de spus? Deci nu mai ave˛i alt„ observa˛ie? Bun.

Domnul Florin Iordache, Ón leg„tur„ cu Ministerul Justi˛iei, v-a∫ ruga s„ lua˛i cuv‚ntul.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Interpelarea mea adresat„ Ministerului Justi˛iei viza m„surile luate de Ministerul Justi˛iei privind integrarea Ón Uniunea European„.

Vreau s„ v„ spun c„ r„spunsul pe care l-am primit demonstreaz„ c„ pentru Guvernul Adrian N„stase ∫i Ministerul Justi˛iei, Ón special, integrarea noastr„ Ón Uniunea European„ a reprezentat ∫i reprezint„ Ón continuare o prioritate ∫i consider eu c„ prin m„surile pe care le prezint„ conducerea ministerului ∫i care vor fi luate Ón continuare, consider eu c„ Ón toamna acestui an Rom‚nia va putea Óncheia capitolul de negociere privind integrarea Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Pentru domnul Emil Boc? Nu este aici. O s„ mergem mai departe.

Pentru domnul Iulian Mincu? Este aici.

Domnule deputat, v„ rog s„ dezvolta˛i interpelarea, dar Ón cele trei minute pe care le ave˛i la dispozi˛ie, conform regulamentului.

V„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Œntruc‚t interpelarea mea a fost dat„ Ón scris, eu nu a∫ mai citi-o Ónc„ o dat„ ∫i a∫ dori numai r„spunsul ca s„ pot avea timpul s„ r„spund la ceea ce se va spune.

E Ón regul„. V„ mul˛umesc. Domnul secretar de stat Pavelescu. V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 ## **Domnul George Pavelescu** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**

## Domnule pre∫edinte, Domnilor parlamentari,

Interpelarea domnului profesor Mincu are ca tem„ cre∫terea afec˛iunilor depresive, o stare general„ depresiv„ care se manifest„ ca o tendin˛„ din ce Ón ce mai accentuat„ ∫i care Ón perspectiv„ va fi o cauz„ a unor boli pe noul tablou patologic din Rom‚nia. A∫a dup„ cum ∫tim, depresia este o maladie cu implica˛ii complexe, fiind determinat„, Ón principal, de cadrul socioeconomic.

Sistemul sanitar are drept arie de competen˛„ doar partea curativ„ a acestei boli, nefiind responsabil de apari˛ia ∫i r„sp‚ndirea sa Ón r‚ndul popula˛iei. Date raportate Ón dinamic„, Óncep‚nd cu 1994 ∫i p‚n„ Ón 2002, arat„ existen˛a unei cre∫teri a tulbur„rii depresive. Inciden˛a maxim„ Ónregistrat„ pentru depresie este la grupele de v‚rst„ 35—44 de ani, aceste date Óns„ trebuie interpretate de urm„toarea manier„.

Œn primul r‚nd, cre∫terea depresiei este un fenomen care se constat„ la nivel mondial, ∫i nu la nivel regional sau zonal. Cre∫terea depresiei este modulat„ de o serie de factori printre care: condi˛iile socioeconomice ∫i ritmul alert al societ„˛ii contemporane, acurate˛ea depist„rii ∫i criteriologiei diagnostice, sensibilizarea corpului medical la problematic„, dezvoltarea re˛elei ambulatorii de asisten˛„, cre∫terea adresabilit„˛ii.

Ministerul S„n„t„˛ii nu a r„mas insensibil la fenomenul Ón cauz„. Depresia, al„turi de schizofrenie, beneficiaz„ de o sus˛inere material„ suplimentar„ prin programul de s„n„tate al Ministerului S„n„t„˛ii. Speciali∫tii apreciaz„ c„ nu exist„ nici un fel de risc ca Ón anul 2020 s„ devenim o ˛ar„ de depresivi, a∫a cum nu vom deveni o ˛ar„ de diabetici, de∫i inciden˛a cazurilor de diabet zaharat este Ón cre∫tere, nici de hipertensivi sau cardiaci, maladii, de asemenea, Ón cre∫tere la nivel mondial ∫i european.

Este cunoscut c„ Ón ˛„rile europene, pentru rata de mortalitate standard, deci comparabil, sunt bolile aparatului circulator, cu impact deosebit asupra aparatului circulator, boala ischemic„ a miocardului ∫i bolile cerebrovasculare, ∫i trebuie s„ recunoa∫tem c„ Rom‚nia este printre primele ˛„ri cu rat„ mare de mortalitate. De asemenea, este inciden˛a tumorilor maligne, aflat„ Óntr-o dinamic„ crescut„, ∫i este greu de apreciat, aceasta depinz‚nd, Ón principal, de depistarea lor precoce, care Ón multe ˛„ri, inclusiv Ón Rom‚nia, este deficitar„. Aparatul respirator este o alt„ cauz„ a deceselor, accentuat„ Ón Europa ∫i Ón Rom‚nia, afec˛iuni ale aparatului digestiv, traumatisme, otr„viri, sinucideri.

Da. Domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Mul˛umesc domnului secretar de stat pentru r„spuns ∫i a∫ vrea s„ explic care este situa˛ia la noi Ón leg„tur„ cu starea general„ pe plan mondial.

A∫ vrea s„ v„ spun c„ Ón Rom‚nia s-au publicat ca date statistice c„ depresia este 113 la 100.000 Ón anul 2003 ∫i, respectiv, 259 la 100.000 Ón anul 2004. O.M.S.-ul d„ pentru Rom‚nia Ón 2003 10%.

Vreau s„ se re˛in„, domnule pre∫edinte, c„ Ón general popoarele care au origine latin„ — este o transmitere ereditar„ — au st„ri depresive foarte rare ∫i foarte pu˛ine. Deci acest 10% pe care Ól d„ O.M.S.-ul m-a f„cut s„ m„ g‚ndesc la aceast„ problem„. Mai mult, O.M.S.-ul spune c„ Ón anul 2020—2025 starea de depresie psihic„ va deveni a doua cauz„ de mortalitate dup„ bolile cardiovasculare.

Vreau s„ se re˛in„ c„ ˛„rile nordice au 50—60% ∫i a∫a este, cum spune ∫i domnul secretar de stat.

De ce Ón Rom‚nia apare Ón ultimul timp o accentuare a st„rii depresive Ón r‚ndul popula˛iei generale?

Œn primul r‚nd, s„ lu„m tinerii. Cauza major„ de instalare a bolii, mai ales la tineri, este lipsa unei perspective de via˛„. Este ∫i motivul c„ 56% din popula˛ia de p‚n„ la 29 de ani dore∫te s„ plece din ˛ar„. Este cauza pentru care mul˛i rom‚ni, 1.700.000, lucreaz„ Ón prezent Ón str„in„tate, iar cererile actuale se ridic„ la peste 3.000.000.

A doua cauz„ este nesiguran˛a zilei de m‚ine. Rom‚nul s-a Ónv„˛at, Ón general, s„-∫i doreasc„ pu˛in, dar sigur. Nesiguran˛a aduce grave prejudicii personalit„˛ii sale.

™i a treia cauz„ major„ sunt condi˛iile de trai foarte grele Ónt‚lnite la majoritatea popula˛iei ∫i, nu e nevoie s„ repet, sunt dou„ lucruri care se cunosc, c„ dac„ analiz„m numai factura de Óntre˛inere pe perioada 1990— 2004 rezult„ c„ ea a dep„∫it de 7 ori salariul minim pe economie.

A∫ vrea s„ re˛ine˛i, domnule pre∫edinte, c„ depresia duce la ie∫irea individului din via˛a social„, la Ónsingurare, la sentimentul de nulitate, la lipsa de interes pentru activitatea zilnic„ ∫i, ceea ce este grav, deseori duce la suicid. Este o suferin˛„ biologic„ ∫i psihologic„ care duce la sc„derea imunit„˛ii organismului ∫i duce la apari˛ia unor complica˛ii grave, cum sunt infarctul miocardic ∫i accidentul cerebral. Ie∫irea singur„ din depresie, f„r„ tratament medical, nu e posibil„, e fals„. Or, aloca˛iile financiare ale Ministerului S„n„t„˛ii pentru aceast„ maladie Ón anul 2004 sunt numai de 3% din bugetul s„n„t„˛ii.

™i eu v„ mul˛umesc. Pentru domnul Mihai St„ni∫oar„? Nu este Ón sal„. Pentru domnul Andrei Chiliman? V„ rog, domnule ministru.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Domnul Andrei Chiliman a adresat o interpelare vizavi de situa˛ia existent„ Ón plata obliga˛iilor asigur„rilor sociale de s„n„tate de c„tre agen˛ii economici, persoane juridice, deficitul existent, arieratele pe care le au aceste societ„˛i fa˛„ de Fondul na˛ional unic al asigur„rilor sociale de s„n„tate ∫i m„surile care au fost luate de c„tre minister.

V„ aducem la cuno∫tin˛„ c„ Ón anul 2003 ∫i anterior acestuia Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate, prin casele jude˛ene, a Óntreprins Ón mod constant m„suri Ón vederea recuper„rii crean˛elor Ónregistrate la Fondul na˛ional unic al asigur„rilor de s„n„tate, aplic‚nd prevederile Ordonan˛ei de Guvern nr. 61 privind recuperarea crean˛elor bancare, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, prevederile Legii nr. 64 privind procedura reorganiz„rii ∫i a lichid„rii judiciare, republicat„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, precum ∫i ale Legii nr. 130/1999 privind unele m„suri de protec˛ie a persoanelor Óncadrate Ón munc„.

Œn aplicarea prevederilor actelor normative susmen˛ionate casele de asigur„ri de s„n„tate au Óntocmit sesiz„ri penale Ón cazul persoanelor care s-au f„cut vinovate pentru re˛inerea ∫i nevirarea sumelor reprezent‚nd contribu˛ia asigura˛ilor, angaja˛ilor, la Fondul na˛ional unic de asigur„ri de s„n„tate. Aceste sesiz„ri au fost adresate de c„tre organele abilitate din cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor Ón vederea derul„rii etapelor specifice pentru aceste acte, prev„zute de legea penal„.

Conform legisla˛iei Ón vigoare, men˛ion„m c„ o parte a societ„˛ilor comerciale care au Ónregistrat debite la contribu˛ia asigura˛ilor la Fondul na˛ional unic al asigur„rilor sociale de s„n„tate au beneficiat de prevederile Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 40/2002 privind recuperarea arieratelor bugetare, aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 491/2002, ∫i cele ale Ordinului pre∫edintelui C.N.A.S. nr. 332/2002, emis Ón aplicarea acestui act normativ, astfel Ónc‚t ac˛iunile de executare silit„ Óntreprinse de casele de asigur„ri de s„n„tate Ón vederea recuper„rii debitelor au fost suspendate Ón momentul semn„rii conven˛iei de ree∫alonare sau e∫alonare la plata debitelor.

Da. ™i eu v„ mul˛umesc. Dac„ ave˛i comentarii, domnule deputat?

## Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„,

f n s„ mul˛umesc domnului secretar de stat pentru acest r„spuns. A∫ mai fi dorit s„ aflu ∫i num„rul cazurilor la nivelul ˛„rii Ón care Ministerul S„n„t„˛ii, prin. Ón fine, C.N.A.S.-ul, de fapt, a sesizat organele de urm„rire penal„ Ómpotriva celor care au Ónc„lcat legea, respectiv a celor care, Ón loc s„ vireze sumele datorate de angaja˛i c„tre fondul de asigur„ri, le-au folosit Ón alte scopuri, ∫i poate c„ Ón felul „sta am fi avut o imagine ∫i mai complet„ nu numai a societ„˛ilor, ci ∫i a m„surilor efective, penale, solicitate de C.N.A.S. Ómpotriva acestor persoane.

Oricum, este un lucru normal ca ministerul, ca C.N.A.S., care este la ora actual„ sub egida ministerului, s„ recupereze c‚t mai grabnic toate aceste datorii, indiferent dac„ s-au dat nu ∫tiu c‚te ordonan˛e care le permit, Ón fine, s„-∫i g„seasc„ o solu˛ionare, o e∫alonare ∫i alte m„suri, pentru c„ banii ace∫tia de fapt reprezint„ o surs„ de cheltuial„ pentru s„n„tatea tuturor cet„˛enilor ˛„rii. Or, nu este posibil ca, folosindu-se de tot felul de tertipuri, persoane s„ foloseasc„ ace∫ti bani Ón alte scopuri, de fapt, folosind Óntr-un mod implicit C.N.A.S.-ul fondul asigur„rilor ca pe un fel de banc„ care s„ le crediteze lor alte afaceri, pentru c„ de fapt asta s-a Ónt‚mplat ∫i de fapt asta trebuie s„ Óncerc„m s„ oprim definitiv ca practic„ Ón toat„ economia rom‚neasc„, nu numai Ón acest domeniu al C.N.A.S.-ului.

Da, mul˛umesc.

Pentru doamna deputat Mihaela Ionescu, tot domnul George Pavelescu.

Dac„ dori˛i s„ o dezvolta˛i cumva, doamna deputat? V„ rog.

Deoarece data trecut„ am citit numai rezumatul, acum doresc s„ dezvolt.

V-a∫ ruga s„ v„ Óncadra˛i Ón trei minute.

## Da, am Ón˛eles.

Una dintre problemele acute cu care se confrunt„ ˛ara noastr„ o constituie criza de s‚nge Ón spitale, rezultat direct al faptului c„ Rom‚nia ocup„ penultimul loc Ón Europa Ón materie de donatori. Majoritatea donatorilor din Rom‚nia au v‚rsta de peste 40 de ani, iar motiva˛ia lor de donare nu este una moral„, ci pur material„, ∫i anume recompensa care, pentru un angajat cu salariul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 minim pe economie sau pentru un ∫omer, sau pentru un om al str„zii se rezum„ la un bon valoric de 200.000 de lei, la dou„ zile libere pl„tite pentru cei care sunt Ón c‚mpul muncii, la 50% reducere din abonamentul R.A.T.B. pe timp de o lun„ ∫i jum„tate. Cam at‚t.

Lipsa total„ de educa˛ie Ón favoarea dona˛iei benevole, via˛a f„r„ motiva˛ii morale a acestora Ói transform„ Ón persoane cu risc poten˛ial, donatorii tinz‚nd s„ ascund„ unele informa˛ii despre s„n„tatea lor Ón timpul interviului medical. Implicit, calitatea s‚ngelui donat este din cele mai Óndoielnice, deoarece donatorii nu sunt Óntotdeauna con∫tien˛i de riscurile don„rii de s‚nge infectat, nici nu simt vreo responsabilitate etic„ fa˛„ de bolnavi.

Un chestionar din anul 2000, Ón care au fost interoga˛i 2.513 de subiec˛i din toat„ ˛ara, a ar„tat c„ popula˛ia nu este informat„ Ón nici un fel despre nevoia de s‚nge. Informa˛ii ca 288.267 unit„˛i de s‚nge pe zi, care ar fi cererea necesar„ pe ∫ase luni ale anului 2002, din care numai 75% a fost acoperit„, nu le spune nimic celor interoga˛i.

Statisticile tuturor donatorilor de s‚nge din Europa arat„ c„ Ón ˛„ri ca Austria, la peste 8.000.000 de locuitori, 510.000 au donat s‚nge, adic„ 62,80‰ din popula˛ie; Ón Germania, 55,36‰ din popula˛ie; Ón Danemarca, 68‰ din popula˛ie, iar mai aproape de noi, Ón Slovenia, 51‰; Ón Ungaria, 42‰, iar Rom‚nia, la o popula˛ie Ón jur de 22 de milioane sau c‚t o mai fi r„mas, numai 370.000 de persoane au donat Ón 2001, adic„ nici 17‰. Sub noi, Ón Europa, se afl„ numai Albania.

Aceste cifre se materializeaz„ Ón opera˛ii am‚nate, Ón dificultatea chirurgilor de a asigura reu∫ita unor opera˛ii, chiar Ón decese, dac„ este vorba de o grup„ de s‚nge rar„.

Da.

V„ rog, domnule secretar de stat.

A∫a dup„ cum este cunoscut, Ón Rom‚nia activitatea de transfuzie sangvin„, cu toate etapele, este organizat„ sub forma re˛elei na˛ionale coordonate de Institutul Na˛ional de Hematologie Transfuzional„ din subordinea Ministerului S„n„t„˛ii. Re˛eaua este format„ din 41 de centre de transfuzie sangvin„ jude˛ene ∫i Centrul de Transfuzie Sangvin„ al Municipiului Bucure∫ti, structur„ stipulat„ Ón Legea nr. 4/1995.

Pe l‚ng„ acestea, av‚nd Ón vedere consumul mare, nevoia mare de s‚nge la nivelul unor clinici universitare, Ón Bucure∫ti s-au organizat Ónc„ trei sec˛ii de transfuzie sangvin„, care au acelea∫i atribu˛ii ca ∫i un centru regional, jude˛ean, respectiv colecta, calificarea biologic„ a s‚ngelui ∫i stocarea. Aceste sec˛ii func˛ioneaz„ Ón cadrul Institutului Clinic Fundeni, Spitalului Clinic de Urgen˛„ Floreasca ∫i Spitalului Clinic de Urgen˛„ al Municipiului Bucure∫ti.

Dup„ cum este cunoscut, Ón toate ˛„rile, cele trei categorii de donatori sunt donatori ini˛iali, fideliza˛i ∫i ocazionali. Œn Rom‚nia, num„rul donatorilor de s‚nge, structura lor a suferit modific„ri, a∫a dup„ cum men˛iona doamna deputat. Œn prezent, aceasta reprezint„ doar aproximativ 1% din popula˛ia ˛„rii, iar num„rul de donatori este de 17 la 1.000 de locuitori. Din num„rul total de donatori, 74 reprezint„ donatori fideliza˛i, adic„ donatori care doneaz„ de cel pu˛in 3 ori pe an.

Calitatea s‚ngelui nu poate fi pus„ la Óndoial„, din urm„toarele motive: existen˛a chestionarului de excludere, care precede consulta˛ia medical„ predonare a donatorilor. R„spunsurile corecte la Óntreb„rile din chestionar Óns„ depind de sinceritatea donatorului; consulta˛ia medical„, cu respectarea criteriului de eligibilitate predonare, hemoglobin„, glicemie, tensiune arterial„, puls ∫i, anual, efectuarea unui control radiologic pulmonar, iar dup„ v‚rsta de 40 de ani, a unui control cardiologic ∫i a unui EKG; testarea riguroas„ a fiec„rei unit„˛i de s‚nge donat„, indiferent c„ acela∫i donator doneaz„ de mai multe ori pe an. Testarea se refer„ la controlul imunohematologic, markeri pentru maladiile transmisibile prin s‚nge, pentru sifilis ∫i controlul bacteriologic. Unit„˛ile de s‚nge ∫i componente de s‚nge nu sunt eliberate pentru transfuzii dec‚t dup„ validarea lor, respectiv dup„ constatarea normalit„˛ii ∫i negativit„˛ii la toate controalele efectuate, dar Óntotdeauna exist„, cum bine ∫ti˛i, ∫i un risc transfuzional rezidual. Din acest motiv, orice indica˛ie de transfuzie trebuie s„ ia Ón calcul at‚t beneficiul pentru pacient, c‚t ∫i riscul transfuziei.

™i eu v„ mul˛umesc.

Rug„mintea mea este ca la r„spunsurile acestea foarte lungi s„ v„ Óncadra˛i ∫i dumneavoastr„ Ón cele trei minute, cu o sintez„, urm‚nd ca Ón scris s„-i da˛i domnului deputat tot r„spunsul dumneavoastr„, _in extenso_ .

V„ rog, doamna deputat, dac„ sunt observa˛ii.

Œi mul˛umesc domnului ministru pentru r„spuns, dar asta nu Ónseamn„ c„ sunt ∫i mul˛umit„ de acest r„spuns, Ón sensul c„ Óntreaga mea interpelare a fost tocmai adresat„ ministerului ∫i consideram c„ Ministrul S„n„t„˛ii trebuie s„ se implice mai mult, pentru c„ aceasta este o problem„ de s„n„tate public„.

Deci faptul c„ Bucure∫tiul, despre care ∫i dumneavoastr„ recunoa∫te˛i c„ este cel mai mare utilizator, s-a Ónt‚mplat s„ se g„seasc„ de multe ori Ón cazul ca numai 50% din necesar s„ fie satisf„cut, din sesiz„rile numeroase pe care le-am avut, c„ exist„ bolnavi Óntr-adev„r cronici care merg la opera˛ie ∫i nu-∫i fac opera˛ia p‚n„ nu Ó∫i fac singuri rost de s‚nge… Deci cum poate un pacient s„-∫i fac„ rost de s‚nge? Chiar Ón familie la mine am avut un caz de opera˛ie la Ia∫i ∫i s-a alergat Ónainte cu o s„pt„m‚n„ Ón nu ∫tiu c‚te jude˛e din Moldova s„ se g„seasc„ grupa de s‚nge.

Ne spune˛i… M„ Óngrijoreaz„ faptul c„ dumneavoastr„ spune˛i c„ nu este informatizat. Va s„ zic„, prim„ria are un infochio∫c, dar re˛eaua dumneavoastr„ nu este informatizat„. Deci se face a∫a cum s-a Ónt‚mplat la Ia∫i, prin telefon, s-a dat telefon la Vaslui, la Gala˛i, la nu ∫tiu unde: îDumneata ce s‚nge ai?“ Este a∫a de complicat s„ se informatizeze aceast„ re˛ea? Cred c„ asta era elementul zero.

Deci, de ce zic eu c„ nu sunt mul˛umit„? Pentru c„ eu am Óntrebat ministerul c‚nd o s„ Ónceap„ campania de informare ∫i c‚nd o s„ Ónceap„ campania de educa˛ie. Un r„spuns ca: îAve˛i dreptate, o s„ Óncepem!“, nu m„ poate satisface. V„ rog frumos, sper ca acest r„spuns teoretic s„ fie transformat ∫i Ón practic„.

Mul˛umesc. Mai ave˛i vreun comentariu scurt, domnule secretar de stat, la aceast„ chestiune? Nu.

Pentru domnul deputat Ioan Sonea? V-a∫ ruga, tot domnul Pavelescu.

Domnul deputat Sonea, dori˛i s„ dezvolta˛i? V„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prin interpelarea pe care am adresat-o, voiam s„ atrag aten˛ia, chiar dac„ este un caz particular, privind o situa˛ie de neÓn˛eles la aceast„ dat„, un centru de comun„ Ón care un dispensar uman este de neconceput Ón modul Ón care este v„zut la aceast„ dat„, f„r„ Ónc„lzire, f„r„ curent electric, un bec la trei camere, o sob„ la trei camere. Sunt lucruri anormale. Dar voiam s„ atrag aten˛ia prin acest caz la situa˛iile care pot ap„rea ∫i Ón alte localit„˛i, dat„ fiind campania aceasta de constituire de noi comune.

A∫a a ap„rut ∫i aceast„ comun„ ∫i iat„ Ón ce situa˛ie se ajunge c‚nd lucrurile se fac mai mult sub aspect politic dec‚t sub aspectul practic ∫i al necesit„˛ilor pentru comunitatea local„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule Pavelescu, v-a∫ ruga s„ r„spunde˛i.

Referitor la interpelarea dumneavoastr„ privind situa˛ia necorespunz„toare a dispensarului medical din comuna Dumitri˛a, v„ comunic„m: acest spa˛iu cu destina˛ie medical„ denumit impropriu dispensar medical este doar un punct sanitar ∫i se afl„ Ón proprietatea Consiliului Local Dumitri˛a ∫i nu Óndepline∫te condi˛iile pentru eliberarea autoriza˛iei sanitare de func˛ionare. Œn prezent, asisten˛a medical„ primar„ este asigurat„ Ón mod regulat pentru popula˛ia comunei Ón urm„toarele spa˛ii medicale care beneficiaz„ de autoriza˛ii sanitare de func˛ionare: Centrul medical individual dr. Mar∫u Alexandrina, satul Petri∫, comuna Cetate, distan˛„ 5 km; Cabinet medical individual Cristian Nicu, satul Peri∫, comuna Cetate, distan˛„ 5 km; Cabinet individual Lenghel Mihaela din satul Budacu de Sus nr. 45, comuna Dumitri˛a, cabinet nou Ónfiin˛at Ón anul 2003 de c„tre D.S.P. Bistri˛a-N„s„ud Ón localitatea cea mai mare a comunei, la distan˛„ de numai 2,2 km de punctul sanitar din interpelare.

Ini˛ial au fost analizate dou„ loca˛ii pentru Ónfiin˛area acestui cabinet medical individual: satul Dumitri˛a ∫i satul Budacu de Jos.

Œn final, Ón urma discu˛iilor Óntre D.S.P., primarul comunei ∫i reprezentantul Partidei Romilor, a fost aleas„ cea de-a doua loca˛ie din urm„toarele considerente: satul Budacu de Sus este amplasat Ón cap„tul cel mai Óndep„rtat al v„ii, astfel Ónc‚t medicul titular va str„bate zilnic toate localit„˛ile componente, put‚nd fi astfel abordat; satul Budacu de Sus reprezint„ zona cea mai aglomerat„ a noii comune Dumitri˛a, 1.565 locuitori, din totalul de 2.588 de locuitori ai Óntregii comune. Satul respectiv are Ón componen˛„ o comunitate de romi care a avut accesul limitat la asisten˛„ medical„ ∫i la no˛iunile de educa˛ie sanitar„, Ón condi˛iile Ón care Ón cadrul acestei comunit„˛i se Ónregistreaz„ cel mai sc„zut nivel de trai, precum ∫i cea mai mare rat„ a infrac˛ionalit„˛ii.

Finaliz‚nd amenajarea acestui nou sediu de cabinet medical individual, Ón cooperare financiar„ cu medicul titular ∫i cu Consiliul Local Dumitri˛a, potrivit Ordonan˛ei nr. 70/2002, vizavi de obliga˛iile consiliilor locale Ón leg„tur„ cu spa˛iile cu destina˛ie de cabinete medicale, se au Ón vedere Ón continuare lucr„ri de conformare convenite cu medicul epidemiolog-∫ef al D.S.P. Bistri˛aN„s„ud, pentru a se realiza parametrii minimi necesari pentru ob˛inerea autoriza˛iei de func˛ionare ∫i pentru punctul sanitar din satul Dumitri˛a. Acesta va fi utilizat pentru servicii medicale pe baza unui program unanim acceptat de c„tre cei trei medici de familie care activeaz„ Ón comunele Cetate ∫i Dumitri˛a, aprobat de consiliul local ∫i adus la cuno∫tin˛a cet„˛enilor acestei localit„˛i.

Ave˛i observa˛ii, domnule deputat?

## Mul˛umesc.

Din cele spuse, vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„ dou„ dispensare de care vorbi˛i dumneavoastr„ apar˛in altei comune ∫i era vorba de a satisface necesit„˛ile Ón cadrul comunei nou-Ónfiin˛ate de un an de zile, ∫i pe locul respectiv scrie dispensar uman.

Mul˛umesc.

Ave˛i un drept la replic„? Nu. Pentru domnul Aurel Daraban, domnul secretar de stat Adam Cr„ciunescu, Ministerul Agriculturii.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Referitor la interpelarea formulat„ de domnul deputat Aurel Daraban, v„ comunic„m urm„toarele: punerea Ón valoare a suprafe˛elor agricole din Dobrogea a impus Ónfiin˛area Ón decursul timpului a celor patru sta˛iuni de cercetare pe domenii strict utile zonei. Acestea desf„∫oar„ Ón prezent un amplu program de cercetare ∫tiin˛ific„ ∫i de dezvoltare pentru atingerea obiectivelor care deriv„ din Programul na˛ional de cercetare ∫i dezvoltare privind crearea unor noi rase de animale, soiuri ∫i hibrizi de plante agricole cu productivitate ridicat„, corespunz„tor standardelor europene, bine adaptate la condi˛iile de mediu din zon„, precum ∫i pentru conservarea germoplasmei unor popula˛ii aflate Ón pericol de dispari˛ie.

Unit„˛ile de cercetare din jude˛ul Constan˛a au sus˛inut preocup„rile Guvernului de finalizare a procesului de retrocedare a terenurilor agricole persoanelor Óndrept„˛ite ∫i au predat Ón perioada 1990-2004 o suprafa˛„ de 4.123 ha comisiilor comunale ∫i municipale din jude˛ul Constan˛a.

Œn prezent, cele 4 sta˛iuni au Ón administra˛ie numai suprafa˛a de 3.703 ha teren agricol din domeniul public ∫i 193 ha din domeniul public pe baz„ de contract de la Agen˛ia Domeniilor Statului.

Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului ∫i Academia de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGeorge Ionescu™i∫e∫ti“ consider„ c„ suprafa˛a de 3.703 ha din domeniul public reprezint„ suprafa˛a minim necesar„ pentru men˛inerea activit„˛ii de cercetare Ón jude˛ul Constan˛a.

Referitor la retrocedarea suprafe˛ei de 2.241 ha teren agricol din domeniul public, aflat Ón administrarea Agen˛iei Domeniului Statului ∫i Ón concesionarea Institutului de Cercet„ri ∫i Dezvoltare pentru Cre∫terea Ovinelor ∫i Caprinelor îPalas“ ∫i a Sta˛iunii de Cercetare ∫i Dezvoltare a Agriculturii îValul lui Traian“, respectiv a Sta˛iunii de Cercetare ∫i Dezvoltare Pomicol„ Constan˛a ∫i a Sta˛iunii de Cercetare ∫i Dezvoltare a Vinului ∫i Viei îMurfatlar“, v„ facem cunoscut c„ p‚n„ la aceast„ dat„ nu avem cuno∫tin˛„ de emiterea unor proiecte de hot„r‚ri de Guvern prin care suprafa˛a sus-men˛ionat„ s„ fie trecut„ din domeniul public Ón domeniul privat al statului, la dispozi˛ia comisiilor locale pentru aplicarea legilor fondului funciar.

™i eu v„ mul˛umesc. Ave˛i observa˛ii, domnule deputat? V„ rog!

Mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Aten˛ionarea mea este valabil„, Óntruc‚t consiliile locale deja fac presiuni asupra institutelor pentru cedarea suprafe˛ei de care v„ spuneam, 526 la Constan˛a ∫i 1.715 la Prim„ria Valul lui Traian.

Problema este ca s„ g„sim metoda pentru a stabiliza ∫i a consolida proprietatea celor patru sta˛iuni, astfel Ónc‚t presiunea pe care o exercit„ consiliile locale asupra acestor institute s„ Ónceteze.

Mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule ™tefan Baban,

V„ rog, ave˛i posibilitatea s„ v„ dezvolta˛i interpelarea Ón 3 minute.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interpelarea se refer„ la agricultura entuziast„, cu o produc˛ie de gr‚u de 6 milioane tone, pentru 2004. Acestea sunt evalu„rile Ministerului Agriculturii, f„cute publice dup„ ce au fost centralizate datele referitoare la starea de vegeta˛ie a celor 1,8 milioane de culturi Óns„m‚n˛ate cu gr‚u Ón toamna trecut„.

Sem„n„turile sunt Óntr-o stare excep˛ional„, fiind pentru prima dat„ Ón ultimii ani c‚nd acestea au r„s„rit aproape Ón totalitate Ón toamn„, ∫i nu Ón prim„var„, ca p‚n„ acum. Din p„cate, este singurul argument agrotehnic care st„ la baza evalu„rii unei produc˛ii de gr‚u at‚t de mari. De ce sus˛in acest lucru? Pentru c„ dac„ ne referim la modul Ón care au fost asigura˛i ceilal˛i factori de produc˛ie, atunci exist„ motive Óntemeiate s„ privesc cu Óngrijorare produc˛ia viitoare de gr‚u.

Admi˛‚nd faptul c„ Ón prim„var„ culturile vor ie∫i din iarn„ Óntr-o stare bun„ de vegeta˛ie, trebuie avut Ón vedere faptul c„ mai bine de jum„tate din acestea provin dintr-o s„m‚n˛„ de slab„ calitate. Apoi gr‚ul a fost sem„nat Ón terenuri aproape sec„tuite, fertiliz„rile chimice s-au aplicat ∫i se aplic„ pe suprafe˛e mici, deoarece sunt costisitoare, iar precipita˛iile c„zute p‚n„ Ón prezent nu au reu∫it s„ acopere deficitul unei veri c„lduroase ∫i secetoase.

Produc„torii agricoli ∫i procesatorii de gr‚u, speciali∫tii din acest domeniu sus˛in c„ doar o natur„ foarte darnic„ ar putea s„ salveze ˛ara de la noi importuri, av‚nd Ón vedere c„ ∫i suprafe˛ele cultivate anul acesta reprezint„ doar jum„tate din cele cultivate Ón anii preceden˛i.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 Motivul principal al sc„derii suprafe˛ei cultivate este reprezentat de interesul sc„zut al produc„torului Ón zonele agricole ale Moldovei ∫i Transilvaniei, care Ón urma calamit„˛ilor naturale din anii preceden˛i s-au reorientat spre alte culturi mai accesibile, dar ∫i mai eficiente economic.

Nu este de mirare c„ asigurarea p‚inii p‚n„ la noua recolt„ se va face numai pe seama importurilor, care a ∫i Ónceput s„ Ónt‚mpine unele probleme, at‚t din cauza pre˛ului gr‚ului, care se scumpe∫te de la o s„pt„m‚n„ la alta, dar ∫i al zonei din care se import„, aflat„ la mare distan˛„: S.U.A., Canada, Brazilia etc. Acestea implic„ automat ∫i cre∫terea pre˛ului p‚inii, care s-a dublat fa˛„ de anul trecut.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule secretar de stat, v„ rog!

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La interpelarea formulat„ de domnul deputat ™tefan Baban v„ comunic„m urm„toarele: estimarea Ministerului Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului privind produc˛ia de gr‚u din acest an s-a f„cut pe baza st„rii de vegeta˛ie transmise de direc˛iile pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„ jude˛ene.

Condi˛iile pedoclimatice din toamna anului 2003 au fost favorabile execut„rii lucr„rilor agricole la timp, asigur‚nd o bun„ r„s„rire a plantelor ∫i preg„tirea lor pentru iernat.

Stratul de z„pad„ Ón aceast„ iarn„ Ón toat„ ˛ara a fost de peste 20 cm, iar temperaturile sc„zute nu au influen˛at negativ culturile de toamn„.

Starea de vegeta˛ie a culturilor de toamn„ a fost influen˛at„ pozitiv at‚t de condi˛iile climatice, c‚t ∫i de asigurarea celorlal˛i factori de produc˛ie, astfel suprafa˛a r„s„rit„ la gr‚u a fost de peste 90% din suprafa˛a Óns„m‚n˛at„.

Suprafa˛a Ónfr„˛it„ este de 73%, iar densitatea culturii se prezint„ astfel: densitate de peste 400 plante pe metrul p„trat se Ónregistreaz„ pe o suprafa˛„ de 815.000 ha, reprezent‚nd 45,6%, densitate de 300 — 400 plante pe metrul p„trat se Ónregistreaz„ pe o suprafa˛„ de 521.000 ha, reprezent‚nd 28% din suprafa˛a r„s„rit„.

V„ inform„m pe aceast„ cale c„ Ón Rom‚nia s-au inventariat suprafe˛e Óns„m‚n˛ate Ón toamna anului 2003, cultura de gr‚u ocup‚nd o suprafa˛„ de 2.002.000 ha, situ‚ndu-se la nivelul suprafe˛elor programate Ón anii anteriori.

Œn toamna anului 2003, la cultura de gr‚u s-a folosit pentru Óns„m‚n˛„ri cantitatea de 253.000 tone s„m‚n˛„ certificat„ oficial, asigur‚ndu-se astfel necesarul pentru o suprafa˛„ de 1.150.000 ha, ceea ce reprezint„ 58% din suprafa˛a inventariat„.

Pentru fertilizarea de baz„ ∫i fazial„ a culturilor p„ioase din toamna anului 2003 s-a folosit p‚n„ Ón prezent o cantitate de peste 110.000 tone Óngr„∫„minte chimice, aceast„ lucrare fiind Ón plin„ desf„∫urare.

To˛i ace∫ti factori vor contribui la ob˛inerea unei produc˛ii totale de 5.375 de tone de gr‚u programat„ pentru anul 2004, fa˛„ de un consum anual de pia˛„ de 3.400.000 tone, calculat la un necesar de 151 de kg pe an ∫i pe locuitor.

™i eu v„ mul˛umesc. Ave˛i observa˛ii, domnule deputat? V„ rog!

Domnule pre∫edinte,

S„ dea Dumnezeu s„ fie a∫a cum a prezentat domnul ministru socotelile aici. Eu am informa˛ii c„ pre˛ul la gr‚u a crescut, cel adus din import, ∫i am avut dovada c„ a ajuns la 210 dolari pe ton„, 208 - 210 dolari pe ton„ ∫i nu mi s-a r„spuns, totu∫i, ceva foarte clar: dac„ asigur„m gr‚ul pentru panifica˛ie ∫i dac„ pre˛ul la p‚ine pentru muritorul de r‚nd cre∫te sau r„m‚ne acela∫i. Dar m„ rog…

V„ mul˛umesc.

## ™i eu v„ mul˛umesc.

Pentru domnul deputat Ioan Sonea sunt dou„ r„spunsuri. Dac„ domnul Sonea are ceva obiec˛ii sau dore∫te s„ dezvolte cele dou„ interpel„ri? Nu mai ave˛i probleme, da? Mai sunt probleme? E l„murit. Bun. V„ rog s„ spune˛i dac„ sunte˛i mul˛umit sau nu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004

La prima interpelare s-a reglementat situa˛ia printr-o ordonan˛„ ∫i a doua am Ón˛eles c„ o s„ se rezolve pe parcurs.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc.

La Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii s-a solicitat am‚narea, deci domnul Baban, domnul Mihnea ∫i domnul Iulian Mincu vor trebui s„ mai a∫tepte o s„pt„m‚n„.

Mergem la Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor. Pentru domnul Mircea Costache va r„spunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

V„ rog, domnule deputat!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Constat c„ Puterea, pe mine cel pu˛in, m„ protejeaz„, face eforturi mari de a m„ proteja, de a m„ feri de pres„, de televiziuni ∫i chiar ∫i _staff_ -ul nostru tehnic, program‚ndu-m„ ultimul la r„spunsuri. M-a ferit de data aceasta ∫i de pericolul de a m„ expune Radioului ∫i prin aceasta electoratului.

Intr‚nd Ón obiectul interpel„rii, m-am adresat domnului ministru al administra˛iei ∫i internelor, cu o serie de aspecte cu totul ∫i cu totul Óngrijor„toare, pe care mi le-au adus la cuno∫tin˛„ cet„˛enii, fie la biroul parlamentar, fie Ón cadrul unor adun„ri cet„˛ene∫ti Ón comunele jude˛ului Buz„u.

Œntre abuzurile pe care le-am semnalat a∫ aminti Ón special c‚teva, care sunt opera primarului comunei Boldu, din jude˛ul Buz„u, din nefericire un intelectual, un Ónv„˛„tor, Marian M„rg„rit, care este Ón func˛ie de 14 ani ∫i care, Ón ultima vreme, prin presiunile pe care le face asupra unor cet„˛eni face s„ ne determine pe noi s„ tragem cuvenitele semnale de alarm„.

Ne-a fost relatat cazul unui cet„˛ean, Ion Bogdan, care a fost amenin˛at ∫i apoi b„tut Ón centrul comunei, Ón chip demonstrativ, pentru c„ are alt„ op˛iune politic„ dec‚t a primarului, a viceprimarului ∫i a altor acoli˛i ai s„i.

De asemenea, t‚n„rul T„nase Ionel a fost amenin˛at cu b„taia ∫i dup„ aceea i s-au comandat ni∫te controale, a fost t‚r‚t prin instan˛e p‚n„ c‚nd a fost nevoit s„ p„r„seasc„ comuna, numai pentru faptul c„ inten˛iona s„ constituie o organiza˛ie P.R.M. Ón comun„.

De asemenea, cet„˛eanul Morogan Ion, pentru vina de a fi membru P.R.M., a fost pedepsit Óntr-o m„sur„ original„. C‚nd s-au tras gaze Ón comun„, pe uli˛a numitului Morogan, conducta a mers p‚n„ Ón apropierea locuin˛ei acestuia, la vreo sut„ de metri distan˛„, iar de acolo i s-a spus s„-∫i trag„ singur.

La fel de abuziv s-a comportat primarul ∫i cu cet„˛eanul Cirea∫„ Dumitru, un om respectat Ón sat, un om Ón v‚rst„, bolnav de inim„ ∫i operat de inim„, care pentru vina de a fi membru P.R.M. a fost pedepsit prin nepietruirea uli˛ei Ón dreptul casei sale, l„s‚ndu-l Ónconjurat de noroaie.

Alt cet„˛ean care inten˛iona s„ candideze la alegerile locale a trebuit s„ se retrag„, pentru c„ deja a Ónceput s„ primeasc„ amenin˛„ri cu represalii asupra unor membri ai familiei ∫i chiar cu b„taia.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Vreau s„ v„ spun c„ nu inten˛ionat a˛i ajuns la finalul listei, nu eu am f„cut aceast„ programare, ci este o list„ care a venit f„cut„ dup„ ordinea intr„rii r„spunsurilor. Œmi pare r„u c„ aprecia˛i a∫a.

V„ rog, domnule secretar de stat!

## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Mul˛umesc mult, domnule pre∫edinte.

Legat de aspectul care excede interpel„rii ∫i pus Ón discu˛ie de domnul deputat fac precizarea c„ eu, Ón calitatea de secretar de stat pentru rela˛ia cu Parlamentul, am avut activit„˛i ∫i Ón plenul Senatului, care s-au terminat la ora 18,30. Sigur, nu este o scuz„, dar aceasta este situa˛ia ∫i probabil c„ este foarte posibil s„ se repete ∫i Ón alte situa˛ii.

N-am ∫tiut c„ aceast„ activitate parlamentar„ este o activitate radiodifuzat„, nici nu m„ intereseaz„ pe mine personal prea mult aceast„ chestiune. Ministrul administra˛iei ∫i internelor formuleaz„ r„spuns Ón afara aspectului mediatizat, neurm„rind nici un fel de capital politic ∫i, mai mult dec‚t at‚t, neÓncerc‚nd s„ se eschiveze, mai ales la acele interpel„ri unde are Óntradev„r de formulat un r„spuns concret ∫i corect la aspectele care s-au pus Ón discu˛ie.

Am onoarea s„ prezint r„spunsul formulat de domnul ministru al administra˛iei ∫i internelor, Ioan Rus.

îStimate domnule deputat,

Œn referire la interpelarea dumneavoastr„ Ónregistrat„ la Camera Deputa˛ilor cu nr. 1.320/B din 2004, prin care sesiza˛i «unele abuzuri ce cap„t„ accente grave circumscrise sferei terorismului», Óntre care exemplifica˛i pe cel al primarului comunei Boldu din jude˛ul Buz„u, domnul M„rg„rit Marian, care l-a b„tut crunt pe

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 cet„˛eanul Ion Bogdan, precum ∫i altele la care voi r„spunde punctual, am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele:

1) Œn comuna Boldu, jude˛ul Buz„u, nu exist„ nici un cet„˛ean cu numele Ion Bogdan, ci numai un cet„˛ean cu numele Bogdan Tudorache, care Ón prezent se afl„ plecat Ón Spania din vara anului 2003 ∫i nu are nici o leg„tur„ cu aspectul pus Ón interpelare.

**:**

Asta e tot terorism, c„ lua˛i declara˛ii!

Ne sus˛inem — ∫i acum fac o parantez„, pentru c„ m-a Óntrerupt ∫i a∫ ruga s„ mi se permit„…

îŒn ceea ce prive∫te «cazul abuziv» semnalat Ón leg„tur„ cu pietruirea uli˛ei pe care locuie∫te Cirea∫„ Dumitru, men˛ion„m c„ lucr„rile s-au executat cu mai mul˛i ani Ón urm„, iar Ón iarna anului 2003 — 2004 s-a f„cut o completare acolo unde situa˛ia a impus, lucrarea fiind efectuat„ ∫i Ón dreptul locuin˛ei acestuia.

Œn alt„ ordine de idei, locuin˛a domnului Cirea∫„ Dumitru este amplasat„ la intersec˛ia Drumului Na˛ional 22 Buz„u — Br„ila cu uli˛a ce duce c„tre satul Ghergheasa, accesul Ón curtea numitului f„c‚ndu-se din strada principal„, care este asfaltat„. Nici domnul Cirea∫„ Dumitru nu este membru P.R.M. ∫i, dup„ cum rezult„ din situa˛ia de fapt, nu a fost pedepsit Ón nici un fel sau agresat verbal pe criterii politice de c„tre organiza˛ia P.S.D. Boldu, dup„ cum Domnia sa sus˛ine Óntr-o declara˛ie scris„.

4) Din verific„rile efectuate a rezultat c„ domnul Iacob Costel a fost salariatul S.C. **Fermit** —S.A. p‚n„ Ón anul 2002 ∫i nu al S.C. **Aquater** —S.A., a∫a cum se sus˛ine Ón interpelare; a fost disponibilizat Ón urma restructur„rii societ„˛ii, Ómpreun„ cu al˛i 70 de muncitori, ∫i a beneficiat de ajutor de ∫omaj ∫i de salarii compensatorii, dup„ cum este stipulat Ón contractul colectiv de munc„, iar S.C. **Fermit** —S.A. este o Óntreprindere cu capital exclusiv privat. Prin urmare, nu se poate pune Ón discu˛ie o ac˛iune abuziv„.

Doamna Iacob Ileana a lucrat ca infirmier„ la Spitalul Municipal R‚mnicul S„rat p‚n„ la 28.02.2003, c‚nd i s-a desf„cut contractul de munc„, Ón conformitate cu art. 130 lit. e) din Codul muncii.

Referitor la refuzul unor dirigin˛i de po∫t„ de a distribui revista **Rom‚nia Mare** , aspectul nu se confirm„, deoarece afirma˛ia nu este sus˛inut„ de vreo dovad„. Ar fi fost necesar s„ se indice m„car o persoan„, dac„ nu mai multe, care s„ fi fost refuzate de salaria˛ii po∫tali.

Œn urma discu˛iei cu salariatul po∫tal responsabil de la ghi∫eul exterior Boldu, nu se confirm„ existen˛a vreunei reclama˛ii, scrise sau verbale, referitoare la refuzul de a contracta abonamente la o anumit„ publica˛ie.

Mai mult dec‚t at‚t, preciz„m c„ din informa˛iile primite, Ón primul trimestru al anului 2004, Ón jude˛ul Buz„u exist„ doar 39 de abonamente la revista **Rom‚nia Mare** .

V„ rog s„ continua˛i, l„sa˛i-l!

™i eu v„ mul˛umesc.

V„ rog, domnule deputat, observa˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004

Dup„ cum se vede, ave˛i r„spuns la toate, domnule ministru, ∫i nu dumneavoastr„, ci cei care l-au formulat ∫i cei care au verificat.

V„ Ónvederez faptul c„ la locuin˛a lui Cirea∫„ Dumitru am constatat realitatea incidentului Ón leg„tur„ cu nepietruirea uli˛ei, ∫i nu a asfaltului, Ómpreun„ cu un senator ∫i Ómpreun„ cu un vicepre∫edinte al Consiliului jude˛ean Buz„u. Lucrurile erau de domeniul eviden˛ei. Dumneavoastr„ n-a˛i b„tut uli˛ele ∫i nici satele ∫i nici nu v„ doresc, l„sa˛i aceasta celor care se mai Ónc„p„˛‚neaz„ s„ candideze ∫i s„ slujeasc„ interesul public de o alt„ manier„ dec‚t o face˛i dumneavoastr„.

™i, de asemenea, dac„ trece˛i cu a∫a mare u∫urin˛„ peste ni∫te lucruri numai din inadverten˛e de nume, f„r„ s„ vede˛i fondul problemelor, s-ar putea ca Óntr-o bun„ zi ciom„ga∫ii de odinioar„, mai ales Ón perioadele fierbin˛i electorale, s„ reapar„ ∫i, ∫tiu eu, la Ónghesuial„, a∫a, sau Ón vreo Ónt‚mplare c‚nd mai merge˛i ∫i dumneavoastr„ pe la ˛ar„, s„ v„ confunde cineva, s„ v„ aplice ∫i dumneavoastr„ o corec˛ie, ca s„ vede˛i c„ unele lucruri nu sunt chiar a∫a fanteziste cum vi s-au p„rut dumneavoastr„.

Cred c„ nu pune˛i corect problema, domnule deputat. Cred c„ altfel trebuie pus„ problema Óntr-o asemenea institu˛ie. Eu cred c„ domnul secretar de stat v-a r„spuns la obiect. Aprecierea mi se pare pu˛in incorect„.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

Consider Óncheiat„ aceast„ disput„. Mai ave˛i o interpelare, domnule Costache, la abuzuri ∫i neglijen˛e ale unor primari din jude˛ul Buz„u.

Domnule Costache, mai ave˛i Ónc„ o interpelare!

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

Asta e dovada terorismului! A˛i scos sub presiune declara˛ii de la oameni!

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

V„ mai sus˛ine˛i cealalt„ interpelare?

**Domnul Costache Mircea**

**:**

Nu mai sus˛in nimic!

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

## Am Ón˛eles.

Domnul Dan Bruda∫cu nu este aici. Mergem la domnul Eugen Lucian Ple∫a.

V„ rog, domnule Ple∫a, dori˛i s„ v„ dezvolta˛i?

## **Domnul Eugen Lucian Ple∫a**

**:**

R„spunsul!

R„spunsul.

V„ rog, domnule secretar de stat!

V„ mul˛umesc pentru dreptul la replic„, domnule pre∫edinte.

V„ rog, foarte scurt!

## **Domnul Mircea Alexandru:**

Vreau s„ precizez faptul c„ am fost personal Ón jude˛ul Buz„u, am fost ∫i la poli˛ie, ∫i la prefectur„ ∫i sunt Ón posesia unei declara˛ii olografe pe care o pun la dispozi˛ie oricui.

Dou„ alineate: îSubsemnatul Cirea∫„ Dumitru din comuna Boldu, jude˛ul Buz„u, declar: nu sunt membru al P.R.M., nu am fost pedepsit Ón nici un fel sau agresat verbal de c„tre organiza˛ia P.S.D. Brebu. Din contr„, sunt Ón rela˛ii foarte bune cu primarul ∫i viceprimarul din comun„. Iar Ón fa˛a cur˛ii am un asfalt la ∫osea ∫i am piatr„ suficient„ din ∫oseaua ce duce spre Ghergheasa, foarte bun„.

Œn respectarea adev„rului, dau prezenta declara˛ie pe care o semnez. 2 martie 2004“. Este semn„tur„, este olograf„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Costache Mircea**

**:**

A candidat Ón alegerile din 2000.

Stimate domnule deputat,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„, Ónregistrat„ sub nr. 1.331/B, prezentat„ Ón ∫edin˛a Camerei Deputa˛ilor din data de 23.02.2004, prin care solicita˛i analizarea modului de solu˛ionare a reclama˛iilor formulate de c„tre ac˛ionarii S.C. **Recorom** Doroban˛i— S.A., la Poli˛ia Capitalei ∫i la Sec˛ia 3, am onoarea s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ urm„toarele: verificarea aspectelor la care face˛i referire Ón interpelare, privind profesionalismul poli˛i∫tilor angaja˛i Ón activitatea de solu˛ionare a reclama˛iilor sus-amintite, au eviden˛iat interesul de ordin personal, manifestat de c„tre dumneavoastr„, Ón leg„tur„ cu desf„∫urarea cercet„rilor din acest caz.

Din documentele aflate Ón lucrarea penal„ nr. 70.246/2003 rezult„ c„ multe din acestea sunt semnate chiar de dumneavoastr„, Ón calitate de director general al S.C. **Recorom** Doroban˛i — S.A.

Men˛ion„m c„, potrivit dispozi˛iilor Regulamentului Camerei Deputa˛ilor: îInterpelarea const„ Óntr-o cerere adresat„ Guvernului de un grup parlamentar, unul sau mai mul˛i deputa˛i, prin care se solicit„ explica˛ii asupra politicii Guvernului Ón probleme importante ale activit„˛ii sale interne sau externe“.

Av‚nd Ón vedere c„ demersul dumneavoastr„ nu vizeaz„, a∫a cum am ar„tat, problematica amintit„, ci o pl‚ngere formulat„ Ón nume personal, precum ∫i faptul c„ cercet„rile Ón acest caz se afl„ Ón desf„∫urare, v„ rog s„ constata˛i c„ modalitatea aleas„ pentru a v„ informa Ón leg„tur„ cu stadiul verific„rii reclama˛iilor nu se Ónscrie Ón cadrul legal invocat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 Mai preciz„m ∫i faptul c„, chiar Ón condi˛iile expuse, Direc˛ia General„ de Poli˛ie a Municipiului Bucure∫ti a Ónaintat pl‚ngerea formulat„ Ómpotriva actelor de urm„rire penal„, cu Adresa nr. 647.572/20.11.2003, la Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul Municipiului Bucure∫ti, c„ruia, potrivit dispozi˛iilor art. 275—276 din Codul de procedur„ penal„, Ói revine competen˛a de a o solu˛iona.

Subliniem c„ ministrul administra˛iei ∫i internelor, inspectorul general al Poli˛iei Rom‚ne sau directorul general al Poli˛iei Municipiului Bucure∫ti nu au dreptul s„ se implice, s„ controleze sau s„ dispun„ cu privire la Óntocmirea actelor de urm„rire penal„ Óntr-un dosar, aceasta fiind de competen˛a exclusiv„ a procurorului.

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule deputat Ple∫a, v-a∫ ruga s„…

Ónainte de treaba aceasta ∫i acte de violen˛„ dup„ 1 iulie, eu av‚nd Ón continuare calitatea de ac˛ionar. Pentru c„, îÓn prostia mea“, am Ón˛eles s„ Ómi depun cupoanele mele ∫i ale familiei la societatea la care lucram de 24 de ani.

Deci, suntem fura˛i pe fa˛„! Pe 23 septembrie, vin, prin violen˛„, sparg u∫a la institu˛ia aceea, cu barosul, au expertiz„ f„cut„ pe asta, ∫i dumneavoastr„ spune˛i c„ nu s-a Ónt‚mplat nimic, totul miroase a trandafiri!

Domnilor,

V„ amintesc, suntem Ón Rom‚nia anului 2004! Consider o b„taie de joc, consider o asociere la ceea ce s-a Ónt‚mplat, ale c„ror victime sunt salaria˛ii acestei institu˛ii, Ón favoarea unuia care se nume∫te Ignatiadis, un grec, ∫i un rom‚n, care ∫ti˛i foarte bine cum se nume∫te, nu vreau s„-i spun numele, pentru c„ tat„l lui a fost la un moment dat consilier al Pre∫edintelui Ion Iliescu. Este o ru∫ine!

Domnule ministru secretar de stat,

Domnule pre∫edinte, Domnule ministru Mircea Alexandru,

Am Ón˛eles din r„spunsul dumneavoastr„ (dumneavoastr„, o persoan„ pe care, fac sublinierea, **o respect** ) faptul c„ cineva dore∫te s„ ascund„ ni∫te grave abuzuri, grave violen˛e, ni∫te acte care reprezint„ o ru∫ine pentru Rom‚nia de azi! Dac„ la o interpelare, f„cut„ de la Ón„l˛imea tribunei Parlamentului, se r„spunde Ón acest fel, ocolitor, dac„ pentru o situa˛ie s„v‚r∫it„ acum 7 luni, respectiv, folosirea unei ∫tampile false, care a generat acte de corup˛ie, care a generat fraud„, ∫i dac„ pentru acte de violen˛„ petrecute acum 6 luni Ministerul Internelor nu are responsabilitate, dac„ pentru toate acestea eu am gre∫it adresa, eu Ómi cer scuze ∫i v„ promit c„ voi face aceste reclama˛ii, dezv„luiri, forurilor interna˛ionale care se ocup„ ∫i care v„d peste tot c„ Ói intereseaz„ corup˛ia din Rom‚nia.

De ce? Pentru c„ Ón cazul acesta e vorba de un nume al unui fiu al unui fost general, acum Ón rezerv„, care s„v‚r∫e∫te aceste fapte!

Nu se poate s„ oferi actele, cu proba, cu dovada unor ∫tampile false, din data de 20 august (este o adres„ c„tre domnul Tutilescu); alta, de pe data de 8 octombrie, de la Parchetul de pe l‚ng„ Judec„toria sectorului 1. Deci, se arat„ aici, sunt extrase din legi care nu pot fi Ónc„lcate!

Dac„ la o adres„, alta, f„cut„ procurorului pe data de 30.10, ∫i Ónc„ una, pe data de 3.11, toate dau Ón mod explicit texte prin care se arat„: îConfec˛ionarea unei ∫tampile false cu nr. 1, folosit„ pe actele f„cute pe data de 1 august“, poli˛ia Ómi r„spunde: îDa, respectivul ∫i-a f„cut comand„ pentru ∫tampil„ pe data de 5 august“.

Stima˛i domni,

Suntem la filme cu pro∫ti sau suntem Ón Rom‚nia? Vre˛i s„ fim oameni serio∫i? Nu se poate tolera o asemenea stare! Eu sunt, efectiv, revoltat, n-am cuvinte s„ apreciez aceast„ manier„ de a rezolva o sesizare f„cut„, repet, de la Ón„l˛imea tribunei Parlamentului!

A˛i men˛ionat c„ o fac Ón interes personal.

Stimat auditoriu,

Vreau s„ v„ reamintesc faptul c„ Legea nr. 161/2003 impunea renun˛area la func˛ia respectiv„ de la 1 iulie. Or, eu vorbesc de aspecte ale Ónc„lc„rii legii petrecute

™i eu v„ mul˛umesc. Domnule secretar de stat,

Pentru dou„ minute, ave˛i un drept la replic„. Dar foarte sintetic, ca s„ Ónchidem ∫edin˛a.

Foarte sintetic.

Fac precizarea, Ónc„ o dat„: faptul c„ Ministerul Administra˛iei, Poli˛ia, Ón fond, c„ aici e vorba de Poli˛ia Capitalei, nu ascunde adev„rul Ón leg„tur„ cu aceast„ treab„ ∫i nu vrea s„ ascund„ adev„rul Ól constituie

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 25/16.III.2004 tocmai demersul pe care l-a f„cut, de a Ónainta pl‚ngerea Ómpotriva actelor de urm„rire penal„ f„cut„ de domnul deputat la magistrat, respectiv, la Parchet, care, prin lege, este abilitat s„ continue actul de urm„rire penal„. Dup„ cum ∫ti˛i foarte bine, ∫efii ierarhici ai poli˛i∫tilor nu mai au dreptul s„ intervin„ Ón dosarele de urm„rire penal„, tocmai ca, prin autoritatea lor, s„ nu influen˛eze cercet„rile. Este dreptul magistratului ∫i este obliga˛ia lui s„ controleze actele de urm„rire penal„.

Prin urmare, prin acest demers, care este ∫i legal, nu se poate pune problema c„ Poli˛ia Óncearc„ s„

m„tr„∫easc„, nu g„sesc alt„ expresie, sau s„ ascund„ adev„rul Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune.

Celelalte aspecte fac obiectul unor dosare penale, care sunt Ón lucru Ón momentul de fa˛„ la Poli˛ia Capitalei.

V„ mul˛umesc Ónc„ o dat„.

## **Domnul Constantin Ni˛„:**

V„ mul˛umesc, Ónchidem ∫edin˛a.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 25/16.III.2004 con˛ine 28 de pagini.**

Pre˛ul 53.200 lei