Adrian Mocanu

„E timpul pentru un bilanț financiar în relația cu UE” La întrebarea câți bani plătește fiecare român la bugetul UE și câți poate primi înapoi prin accesarea fondurilor europene Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a oferit un răspuns într-un raport publicat în luna martie anul curent.

Prima parte a raportului publicat de CRPE este o descriere detaliată a modului în care se constituie bugetul Uniunii Europene. Cel mai mare contributor este Germania, cu 18,8 miliarde euro (sumele sunt pentru anul 2008 – aproximativ 20% din total). Alți contributori importanți sunt Franța (16,4 miliarde euro), Italia (13,4 miliarde euro) și Marea Britanie (7,6 miliarde euro). România este un contributor mic la bugetul UE, cu 1,01 miliarde euro. Astfel, deși suntem pe locul 7 în cadrul UE ca mărime a populației, suntem pe locul 17 ca mărime a contribuției la bugetul comunitar.

Tot în raport se spune că dacă evaluăm contribuția României constatăm că ea reprezintă aproximativ 47 euro pe cap de locuitor (penultima ca mărime din țările UE). Raportul mai precizează că un luxemburghez plătește de zece ori mai mult, 489 euro, un danez 356 euro, un francez 258 euro, un german 230 euro etc. Un calcul privind balanța netă pe cap de locuitor arată că România primește anual 71 de euro mai mult decât contribuie.

Dacă am exemplifica, prin referire la anul 2008, vedem că suma totală alocată României prin bugetul UE a fost de 2,6 miliarde euro, mai mult decât dublu față de contribuția noastră la bugetul Uniunii. Din acest punct de vedere, România pare a fi un beneficiar net în relația financiară cu UE.

În această perioadă de criză, în care veniturile bugetului de stat și împrumuturile contractate de Guvern se îndreaptă cu prioritate către plata salariilor și pensiilor, rămân prea puțini bani pentru investiții, blocând astfel unul dintre motoarele economiei românești, reprezentat de investițiile publice.

Fondul de investiții al României în următoarea perioadă de criză ar trebui să fie creat de fondurile europene, dar pe care n-am știut să le accesăm până în prezent în totalitate. Drept argument stau cele aproape 600 milioane de euro cheltuite din totalul de 5,6 miliarde de euro disponibili pentru România de la Uniunea Europeană, în perioada 2007–2009. Dacă am reuși să absorbim măcar 60-70% din fondurile structurale ar însemna să acoperim 3-4% din PIB, reprezentând media deficitului bugetar anual.

Mai trebuie spus că România a intrat în criză nepregătită și din punct de vedere al politicilor monetare și fiscale. Situația în care ne aflăm nu ne mai permite amânarea reformelor esențiale. Referitor la nivelul resurselor fiscale, în România este la 30-31% din PIB, în timp ce în UE media ajunge și la 38-39%.

România va trebui să ia în considerare pentru viitor și resursele agriculturii românești care pot fi valorificate. Modul în care agricultura va fi reformată va avea și un impact important la nivel social.