Gabriela Crețu

E vorba de un sistem unic de supraveghere la nivel european și, de asemenea, de un mecanism unic de rezoluție a situațiilor de dificultăți bancare.

Astăzi vorbim despre cel de-al treilea pilon, un sistem european unic de asigurare, care va fi realizat treptat, în trei etape, până în anul 2023.

Prezentul regulament, în principiu, respectă ceea ce noi trebuie să verificăm, și anume subsidiaritatea și proporționalitatea, întrucât obiectivele sale nu pot fi realizate la nivel național, iar forma aleasă, adică un regulament, este cea corectă și utilă.

Cu toate acestea – și aici aș vrea să fiți puțin atenți –, baza legală este 114 din tratat, adică acel articol care prevede realizarea pieței unice europene. Or, prin acest regulament, nu se realizează piața unică europeană, ci o Europă cu două viteze, pentru că regulamentul se aplică doar țărilor din zona euro, celelalte putând, opțional, să adere.

De asemenea, acest regulament arată că, în ansamblu, uniunea bancară e o formă de a repara ceva, și nu o construcție efectivă, atâta vreme cât nu avem o monedă unică, ci doar o monedă comună, în contextul în care diferențele economice dintre țările membre sunt foarte mari.

Și noi, ca români aflați în afara zonei euro, aș vrea să rămânem cu această idee, astăzi. Am făcut o serie întreagă de propuneri către Comisia Europeană în legătură cu acest regulament, care se găsesc în document, nu vreau să vi le spun acum, dar să fim conștienți la ce nivel suntem și în ce intrăm.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.