Stenogramă plen

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să luați loc în sală pentru a putea începe ședința. Să știți că nu avem timp foarte mult, pentru că, vă readuc aminte, la ora 17.45 au loc Birourile permanente reunite și după aceea plenul comun.

Vă rog să luați loc în sală.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului și vă anunț că, din totalul de 164 de senatori, și-au înregistrat prezența 107. Cvorumul legal, așadar, este îndeplinit.

Voi conduce ședința plenului asistat de domnii secretari Ion Rotaru și Alexandru Pereș.

Ordinea de zi v-a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii la ordinea de zi, vă

La punctul 1, secțiunea I, avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 15–20 februarie 2016. Aveți în mapă propunerea de program.

Sunt intervenții în legătură cu programul? Dacă nu,

90 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere. Programul a fost aprobat.

La punctul 2, secțiunea I a ordinii de zi, avem o informare din partea Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, în temeiul Legii nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român.

Am să dau citire scrisorii președintelui adresate Senatului. Domnule președinte,

În prezent, ca urmare a solicitării Secretariatului Organizației Națiunilor Unite, România participă cu echipe de protecție apropiată, formate din personal militar din cadrul Serviciului de Protecție și Pază, la misiuni sub egida Organizației Națiunilor Unite în Sudan, Sudanul de Sud, Afganistan și Republica Centrafricană.

Participarea la aceste misiuni reprezintă pentru țara noastră o nouă confirmare a rolului său de furnizor de securitate, având, totodată, ca efecte benefice dezvoltarea relațiilor de cooperare dintre România și statele membre ale Organizației Națiunilor Unite participante la misiuni de menținere a păcii.

În temeiul și condițiile Legii nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, am aprobat propunerea prim-ministrului României referitoare la executarea misiunii de protecție a reprezentantului special al Secretariatului General ONU, șeful Misiunii de Sprijin a Națiunilor Unite din Libia (UNSMIL), a adjunctului acestuia și a altor înalți demnitari ai ONU, pe timpul prezenței acestora în zonă, de către o echipă a Serviciului de Protecție și Pază, formată din 12 militari, pentru o perioadă inițială de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii până la data la care Secretariatul ONU va notifica solicitarea de încetare a participării Serviciului de Protecție și Pază la această activitate.

Fondurile financiare necesare participării României la această misiune sunt asigurare de către Organizația Națiunilor Unite, Serviciul de Protecție și Pază suportând cheltuielile aferente drepturilor bănești din țară, conform legislației în vigoare.

Semnează Președintele României, Klaus Werner Iohannis.

Domnul senator Fifor dorește să facă o intervenție, un anunț.

Domnule președinte, Stimați colegi,

E vorba de Comisia permanentă pentru dezvoltare și strategie economică, aprobată de Senatul României.

Aș vrea să propun nominalizările pentru această comisie...

Da, vă rog.

...ca ea să devină operațională.

Pentru președinte de comisie, domnul senator Oprea Ștefan Radu.

Ca membri, domnul senator Belacurencu Trifon, domnul senator Deneș Ioan, domnul senator Chiriac Viorel și domnul senator Suciu Matei.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Pelican.

## **Domnul Dumitru Pelican:**

Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu vreau să fac acest anunț. În aceeași comisie, dezvoltare și strategie economică, îl propunem pe domnul senator Dian Popescu.

Mulțumesc.

Domnul senator Popa, de la PNL.

Pentru comisia nou-înființată îi propun pe domnul Viorel Grigoraș, secretar, și pe doamna Tudor Doina, urmând să mai fac încă două nominalizări, dar mai am câteva înlocuiri de făcut la comisii.

La Comisia pentru agricultură, în locul domnului senator Nițu, domnul senator Popescu Corneliu.

La Comisia pentru mediu, președinte, în locul domnului senator Zisu, domnul senator Octavian Motoc și membru, domnul senator Paul Ichim.

La Comisia pentru apărare, membru, în locul domnului senator Dian Popescu, doamna senator Miron Steliana și la Comisia pentru buget, finanțe, în locul domnului senator Nițu, domnul senator Păran Dorin.

Domnul senator Vochițoiu, UNPR.

Pentru Comisia pentru dezvoltare și strategie economică îl propunem pe domnul senator Iliescu Lucian pentru funcția de vicepreședinte.

Mulțumesc.

UDMR? Grupul UDMR? Domnul deputat Tánczos Barna. Domnul senator Tánczos Barna, iertați-mă!

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere numărul senatorilor din grupul nostru și faptul că avem deja câte două comisii...

Nu prea vă aud.

Mai aproape de microfon.

Având în vedere numărul de senatori din grupul nostru și faptul că avem deja câte două comisii fiecare dintre noi, nu facem nicio nominalizare.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

89 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere. A fost aprobată.

Și modificările din componența comisiilor au fost aprobate.

La punctul 3, secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea unor inițiative legislative:

1. Proiectul de lege privind ordinul european de protecție, precum și modificarea și completarea unor acte normative. Inițiator este Guvernul. Guvernul, susțineți inițiativa? Da? Guvernul...

Mulțumesc.

2. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor și abrogarea Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult.

Inițiator, deputatul Cernea Remus Florinel.

Este în sală?

Susține? Nu susține. Îmi pare rău!

Mergem mai departe.

Nu se aprobă procedura de urgență.

3. Propunerea legislativă pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului.

Dintre inițiatori este cineva care să susțină propunerea de procedură de urgență?

Nu este.

Nu se aprobă.

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii societăților – comerciale, bănuiesc – nr. 31/1990.

Vă rog, secretariatul, aveți grijă, că am mai sesizat o greșeală în această notă.

Inițiatorii susțin? Nu se susține.

Atunci nu se aprobă.

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Revizuirea Directivei privind prospectul reprezintă un pas important în procesul de construire a uniunii piețelor de capital.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, că prezenta propunere de regulament respectă principiul subsidiarității și principiul proporționalității.

Comisia pentru afaceri europene supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului proiectul de hotărâre privind respectarea principiului subsidiarității și principiului proporționalității.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, doamna senator.

Doresc să vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește, de asemenea, în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Sunt intervenții?

Nu sunt.

Atunci

2. Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului Uniunii Europene nr. 806/2014 în scopul instituirii unui sistem european de asigurare a depozitelor – COM(2015) 586 final.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre, doamna senator Popa. Microfonul 7.

Mulțumesc.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru afaceri europene au hotărât, cu majoritate de voturi, formularea unei opinii în concordanță cu observațiile incluse în prezentul raport.

Comisia pentru afaceri europene supune spre dezbatere și aprobare plenului hotărârea de adoptare a opiniei, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului.

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului. Dacă sunt intervenții...?

Da, doamna senator Crețu.

## **Doamna Gabriela Crețu:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

În calitate de raportoare pe acest document european, vreau să rămân consecventă ideii de a vă informa despre ce este vorba, pentru că aceasta a fost și ideea tratatului, de a introduce cele două protocoale.

Așa cum știți, în timpul crizei economice s-a pus în evidență fragilitatea sistemului financiar. Ca o soluție la acea fragilitate și la gradul ridicat de risc pe care băncile și celelalte instituții financiare și-l luau, s-a luat decizia creării unei uniuni bancare europene. Pentru crearea acestei uniuni erau necesari trei piloni. Primii doi piloni au fost deja dezbătuți și au trecut prin plenul nostru.

E vorba de un sistem unic de supraveghere la nivel european și, de asemenea, de un mecanism unic de rezoluție a situațiilor de dificultăți bancare.

Astăzi vorbim despre cel de-al treilea pilon, un sistem european unic de asigurare, care va fi realizat treptat, în trei etape, până în anul 2023.

Prezentul regulament, în principiu, respectă ceea ce noi trebuie să verificăm, și anume subsidiaritatea și proporționalitatea, întrucât obiectivele sale nu pot fi realizate la nivel național, iar forma aleasă, adică un regulament, este cea corectă și utilă.

Cu toate acestea – și aici aș vrea să fiți puțin atenți –, baza legală este 114 din tratat, adică acel articol care prevede realizarea pieței unice europene. Or, prin acest regulament, nu se realizează piața unică europeană, ci o Europă cu două viteze, pentru că regulamentul se aplică doar țărilor din zona euro, celelalte putând, opțional, să adere.

De asemenea, acest regulament arată că, în ansamblu, uniunea bancară e o formă de a repara ceva, și nu o construcție efectivă, atâta vreme cât nu avem o monedă unică, ci doar o monedă comună, în contextul în care diferențele economice dintre țările membre sunt foarte mari.

Și noi, ca români aflați în afara zonei euro, aș vrea să rămânem cu această idee, astăzi. Am făcut o serie întreagă de propuneri către Comisia Europeană în legătură cu acest regulament, care se găsesc în document, nu vreau să vi le spun acum, dar să fim conștienți la ce nivel suntem și în ce intrăm.

Mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, doamnă senator.

Sunt și alte intervenții?

Dacă nu sunt, atunci

3. Proiectul de hotărâre cu privire la Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea terorismului și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului – COM(2015) 625 final.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru constituționalitate și libertăți civile au elaborat un raport comun.

Invit reprezentantul uneia dintre cele două comisii pentru prezentarea raportului și a proiectului de hotărâre. Doamna Popa, tot dumneavoastră? Da?

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc.

România susține obiectivele propunerii de directivă și consideră necesară instituirea unor măsuri cuprinzătoare care să ia în considerare evoluția amenințării teroriste și nevoia unor instrumente adecvate pentru a facilita anchetarea și urmărirea penală a tuturor modurilor de operare teroristă relevante, evitându-se lacune semnificative ale răspunsului în materie de justiție penală.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea prezentului raport comun.

Comisia pentru afaceri europene și Comisia pentru constituționalitate, libertăți civile și monitorizarea executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului proiectul de hotărâre pentru adoptarea opiniei, în conformitate cu art. 34 din anexa la Regulamentul Senatului.

## Da.

Dacă-mi permiteți să vă informez că proiectul de hotărâre se găsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului și, de asemenea, să vă întreb dacă doriți să faceți intervenții pe marginea acestui proiect de hotărâre...

Domnul președinte al Comisiei pentru politică externă, Petru Filip. Și, după aceea, domnul senator Corlățean. Microfonul 4.

Domnule președinte, Stimați colegi,

Comisia pentru politică externă a fost o comisie care a analizat această comunicare a Comisiei Europene, acest proiect de directivă, și a dat un aviz favorabil, sigur, cu o serie întreagă de observații, ținând cont de faptul că subiectul terorismului, respectiv subiectul migrației, este un subiect care ocupă, în acest moment, agenda instituțiilor europene, agenda țărilor membre ale Uniunii Europene, și nu numai.

Ce-am constatat din analiza întregului pachet, care încearcă să dea o direcție cât de cât clară în ceea ce înseamnă rezolvarea problemei emigranților, respectiv a problemei terorismului?

Constatăm, pe fond, o incoerență a acestor documente pe care Comisia Europeană încearcă să le trimită spre analiză și discuție la nivelul parlamentelor naționale. Problema este departe de a avea o soluție și eu nu fac în această luare de cuvânt decât să atrag atenția colegilor, respectiv Senatului – și probabil că același lucru se va întâmpla și la Cameră –, că parlamentele naționale vor trebui să ia foarte în serios această problemă, nu neapărat că este o chestiune care e undeva departe, care nu ne afectează, pentru că, cel puțin în acest moment, să zicem, traseele de emigranți nu sunt prin teritoriul României – _nota bene_ : nu se știe ce se va întâmpla – și problema terorismului se întâmplă undeva departe, și nu în România.

De aceea, domnule președinte, v-aș propune ca acest subiect al terorismului, respectiv al migrației, să fie un subiect de dezbatere specială în cadrul uneia dintre sesiunile Senatului, pentru că, repet, nu este vorba numai de o decizie la nivelul Parlamentului României, este vorba de o incoerență la nivelul documentelor europene.

Și, mai devreme sau mai târziu, această problemă va veni ca un bulgăre de zăpadă și asupra României și va trebui să știm despre ce este vorba. Nu o putem lăsa așa. Sigur, astăzi o votăm, suntem de acord, este problema Uniunii Europene, a Bruxelles-ului, și nu ne privește pe noi, pentru că nu ne atinge, deocamdată, nimic și, sigur, noi suntem ocupați cu certurile noastre interne politice în perspectiva acestui an electoral, dar lucrurile sunt în derulare, sunt în marș și ar trebui să ne intereseze foarte tare acest lucru.

## Da.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Și, pentru că doresc ca aceste chestiuni să fie rezolvate procedural, corect, în bună formă, vreau să vă propun să faceți o adresă către Biroul permanent al Senatului, cu solicitarea pe care ați făcut-o astăzi în plen, pentru a organiza o dezbatere pe acest subiect, la care mă raliez punctului dumneavoastră de vedere privind seriozitatea problemei și necesitatea unei dezbateri într-o ședință special dedicată acestui subiect.

De altfel, îmi permit să vă atrag atenția că recomandarea, nu știu dacă este o deficiență de traducere, la punctul 5... Nu recomandarea, iertați-mă, proiectul de hotărâre, la punctul 5, spune așa:

„Se recomandă:

a) includerea unor dispoziții referitoare la drepturile victimelor...”

Dar nu spune includerea unde?

Nu știu dacă ați observat, că mi se pare fraza incompletă. Da?

Bine.

Domnul senator Titus Corlățean, tot microfonul 4. Da?

Vă mulțumesc. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Câteva scurte comentarii în continuarea intervenției domnului președinte Filip. Este adevărat că am discutat în Comisia pentru politică externă, în decursul a două ședințe și de o manieră mai aprofundată, acest proiect de directivă și am discutat și în Comisia Schengen același act normativ. Trebuie însă să știți că avem de-a face și urmează un pachet întreg de documente cu caracter normativ aparținând Uniunii Europene pe tematica largă combaterea terorismului, migrație, frontiere și așa mai departe.

Și, aici, observația domnului senator, domnului președinte Filip, este justificată. Senzația noastră, după analiza unora dintre documente, este că lipsește o anumită coerență necesară în toate propunerile legislative. Vine un flux foarte mare și nu sunt coordonate.

Doi la mână. Acest proiect legislativ, acest proiect de directivă, vizează, între altele, tematica luptătorilor străini, _the foreign fighters_ , deci inclusiv cetățeni din statele membre ale Uniunii Europene care călătoresc. Și se și duc, se și întorc și, de aici, anumite consecințe.

Proiectul de directivă nu răspunde doar unei necesități constatate, în mod firesc, la nivelul nostru, al Uniunii Europene, dar este un act care decurge dintr-o deja faimoasă rezoluție a Consiliului de Securitate din septembrie 2014, care este constrângătoare pentru toate statele membre ale ONU în materia luptătorilor străini.

Deci este nevoie să promovăm și să susținem un astfel de proiect de directivă, însă aici – și cu asta închei –, la nivelul Comisiei Schengen și la nivelul Comisiei pentru politică externă, pentru că am participat la ambele comisii, noi am ridicat niște semne de întrebare și am cerut explicații suplimentare, date suplimentare. Sper, nu știu raportul final, dacă a preluat din partea Parlamentului României, Senatului României, anumite clarificări legate de până unde impunem limitări ale exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale.

Știți foarte bine care e tema: justul echilibru. Combatem terorismul, este necesar, dar să fim foarte atenți să nu trecem

de o linie roșie, dincolo de ceea ce înseamnă o limitare firească a exercițiului unor drepturi fundamentale.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, domnule senator.

Și, după cum am văzut cu toții, această dezbatere a generat, aș spune, lungi, lungi discuții și dispute, unele, uneori, chiar aprinse, în diferitele țări ale Uniunii Europene, între partizanii, aș spune, prezervării drepturilor și libertăților cetățenilor, așa cum ați menționat și dumneavoastră..., și până unde mergem cu măsurile de protecție împotriva terorismului.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Doamna senator Anghel Cristiana, microfonul 3.

## **Doamna Cristiana Irina Anghel:**

Iertați-mă, nu știu cât de atenți au fost colegii să înțeleagă un lucru! Vă aduceți aminte când am votat noi, într-o ultimă zi, așa, pe furatele, Big Brother-ul? Vă aduceți aminte ce mitinguri au fost făcute? A trecut altă Big Brother.

Deci ce facem până la urmă? Cedăm din suveranitatea națională până când nu mai avem ce să cedăm.

Din punctul meu de vedere, ar trebui să spunem un „nu” hotărât.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc.

Am să supun acum, dacă nu mai sunt alte intervenții, votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Votul este deschis.

Trecem la secțiunea a II-a a ordinii de zi, inițiative legislative.

Punctul 1, Propunerea legislativă privind impozitul specific unor activități.

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dau cuvântul inițiatorului, dacă este...

Domnul deputat Dobre, microfonul 5. Vă rog, domnule deputat.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

Vin în fața dumneavoastră să susțin un proiect legislativ foarte important pentru industria turismului și alimentației publice din România, și anume faptul că acest proiect legislativ, ce se adresează acestor companii, va aduce un avantaj foarte mare în ceea ce privește calitatea serviciilor în această zonă.

Acest proiect legislativ se adresează tuturor companiilor care au o cifră de afaceri de maximum 5 milioane de euro și au număr maxim de angajați de 250.

Prin acest proiect legislativ se urmăresc creșterea conformării voluntare și, respectiv, încasări suplimentare la bugetul de stat.

Este un proiect legislativ care va duce foarte mult la creșterea calității serviciilor în turism și alimentație publică și, atunci, cetățeanul va avea mult de câștigat, pentru că acest proiect legislativ va diferenția foarte mult „fraierii” care își plătesc taxele la zi de cei care, prin orice mijloace, doresc să fenteze legea prin faptul că nu plătesc impozit pe profit.

Vă mulțumesc mult de tot și sper să am un vot pozitiv din partea dumneavoastră.

## Vă mulțumesc, domnule deputat.

Cu permisiunea dumneavoastră, o să specific că, acolo unde ați vorbit de „«fraierii» care își plătesc taxele”, trebuie luate ghilimelele, pentru că am văzut că, de multe ori, după ce se transcriu luările de cuvânt, lumea întreabă: „Ați spus serios sau în glumă?”

Vă mulțumesc pentru prezentare, pentru susținere.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnul secretar de stat Biriș, microfonul 9.

## **Domnul Gabriel Biriș** _– secretar de stat_

## _în Ministerul Finanțelor Publice_ **:**

## Bună ziua!

## Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere faptul că nu a putut fi finalizată analiza impactului pe care măsurile luate în anul 2015 le-au avut asupra sectorului hotelurilor și restaurantelor, și anume reducerea semnificativă a cotei de TVA de la 24 % la 9% pentru hoteluri și restaurante, efectele controalelor... și nici efectele controalelor ANAF pentru a scoate la lumină veniturile nedeclarate și faptul că aceste informații nu au putut fi luate în considerare la calculul impactului bugetar al acestei legi, Guvernul nu a formulat încă un punct de vedere final, până la această dată, cu privire la acest proiect.

Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru buget, finanțe pentru prezentarea raportului. Domnul senator Arcaș, microfonul 7.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 68 din Regulamentul Senatului, cu modificările ulterioare, Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, prin adresa L626/2015, a fost sesizată de către Biroul permanent al Senatului în vederea dezbaterii și elaborării raportului asupra propunerii legislative menționate și a depus raportul nr. 22/785 din 15.12.2015.

În ședința din data de 1 februarie 2016, plenul Senatului a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisie pentru întocmirea unui raport suplimentar.

Comisia pentru buget, finanțe a reanalizat inițiativa legislativă, precum și propunerile de modificare a acesteia, prezentate în plenul Senatului din 1 februarie 2016, cu referire la eliminarea amendamentelor privind microîntreprinderile și amortizarea fiscală, precum și la introducerea unui nou amendament prin care impozitul specific să fie opțional.

Cu unanimitatea voturilor celor prezenți – 7 –, comisia a hotărât să mențină raportul de admitere, cu amendamente, transmis la data de 15 decembrie 2015, și, în consecință, a întocmit prezentul raport suplimentar, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

Se menține anexa care a însoțit raportul inițial.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

## Vă mulțumesc.

Imediat, imediat! Stați nițel, nu vă grăbiți!

Dau cuvântul membrilor Senatului pentru întrebări, dacă doresc să adreseze inițiatorului.

Domnul senator Moga.

Păi toți sunt semnatari.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Și eu mă număr printre cei care au susținut acest proiect, dar a început să nu mă surprindă faptul că, nici de data asta, Guvernul n-a emis un punct de vedere.

Și nu vreau să fac o critică acum referitor la domnul secretar de stat, mă așteptam ca dânsul, care se pricepe la multe, să facă analiza asta de trei luni de zile, pentru că acest proiect n-a venit din capul nostru. Acest proiect este discutat de mai bine de un an de zile de către toate asociațiile patronale din turism, din alimentație publică, asociații patronale care, dacă aveați de gând să le consultați dumneavoastră, veneau cu niște cifre. Ele au făcut niște cifre. Eu, sigur, pot să vă dau exemplu acum, dar dumneavoastră puteți să le luați de la asociațiile patronale: astăzi, din turism, la bugetul de stat se încasează în jur de 16 milioane de euro; cu acest instrument, care se numește „impozit specific”, se încasează peste 60 de milioane de euro. Dacă vreți să faceți o analiză serioasă, vă rog s-o faceți și să veniți cât se poate de urgent în Camera Deputaților cu un punct de vedere pe cifre, contabilicește.

De ce este necesar acest impozit? Pe lângă faptul că v-a prezentat inițiatorul, domnul deputat, odată cu relaxarea aceasta fiscală... fiscalitate... care unii nici nu plătesc... Nu v-aș da un exemplu aici... al unui lanț hotelier care are o cifră de afaceri de 22 de milioane și plătește 10.000 de lei impozit. Nu vă gândiți că la cei mici noi trebuie... suntem obligați noi să-i scutim să nu încalce legea, adică să nu facă evaziune fiscală, pentru că știți mai bine – și știți mai bine ca mine – că evaziunea fiscală are o pedeapsă drastică în România.

Așa că, cu toată seriozitatea, vă rog, până se judecă și se va discuta în Camera Deputaților, să veniți cu un punct de vedere clar și la obiect.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Bota are cuvântul. Tot microfonul 3.

Mulțumesc.

Nu am o întrebare pentru inițiatori, mai mult poate pentru reprezentantul Guvernului.

Este un proiect legislativ care este așteptat nu numai de industria hotelieră, ci de întreaga industrie de servicii, de prestări servicii, dar, în urma unei analize, s-a constatat că trebuie să facem cumva... un pilot în vederea introducerii acestei forme de fiscalizare a acestui domeniu, urmând ca, probabil, viitorul Guvern sau viitorul Parlament să extindă și pentru alte tipuri de servicii (mă refer aici la service auto și alte unități), astfel încât să „albim” veniturile pe care această industrie le realizează și, de multe ori, unii le externalizează, din păcate, în afara țării.

Mulțumesc și sper ca, la Camera Deputaților, Guvernul chiar să vină cu o analiză după ceea ce a fost anul 2015 fiscal.

Mulțumesc.

Doamna senator Silistru, procedură.

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca să respectăm regulamentul și ceea ce am votat astăzi, solicit să supuneți la vot prelungirea dezbaterilor pe această inițiativă legislativă până o terminăm, până terminăm dezbaterile, și, apoi, să trecem la votul final pe legile organice.

Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Vă mulțumesc, doamna senator. Corectă remarca!

Era înscris la cuvânt domnul senator Calcan.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Pop și Teodorovici.

Se pregătește domnul senator Pop și, după aceea, domnul senator Teodorovici.

Microfonul 4.

Aveți cuvântul, domnule senator Calcan.

Mulțumesc mult, domnule președinte. Stimați colegi,

În special pentru cei mai vechi în Senat, reamintesc că am mai avut o propunere sau propuneri similare. Pe vremuri, se numea impozitul forfetar în turism și a cam speriat denumirea asta cu forfetarul.

De altfel, acum, eu felicit inițiatorul că a găsit o altă formă de prezentare, poate mai puțin de speriat, astfel încât să poată să treacă în final, dar ideea este aceeași. Ideea este că, în industria de restaurante, de hoteluri, „industria ospitalității” cum se spune, este necesar un astfel de impozit, având în vedere că evaziunea este destul de mare. Vă aduceți aminte că a încercat Guvernul Victor Ponta prin acel impozit pe bacșiș. Eu cred că n-ar fi trebuit să se renunțe la el, cel puțin la soluția în care să fi putut să plătești prin card un astfel de serviciu pe care un ospătar îl prestează, dar asta este altă discuție.

Intenția, în principiu, este o intenție bună. Și mă refer că este o intenție bună în special pentru acei investitori onești, care vor să desfășoare activități oneste în turism. Pentru că, așa cum spunea și un coleg de-al meu, știu că există inclusiv lanțuri internaționale de hoteluri care, an de an, nu reușesc să scoată profit. Adică societăți hoteliere din România, de astea de-ale noastre, reușesc să facă profit, să și plătească impozitul, iar altele foarte mari nu reușesc ani de zile să plătească vreun impozit pe profit.

Sunt mirat de poziția Guvernului, mai ales prin prisma faptului că sunt ani de zile de când se discută de acest impozit forfetar, cred că sunt vreo șase ani de când s-a început... Doamna ministru Grapini, acum vreo trei ani, iarăși, bănuiesc că sunt aceleași calcule.

Faptul că a scăzut TVA-ul, după părerea mea, n-ar trebui decât să vă bucure, pentru că, până la urmă, scăzând TVA-ul, în principiu, impozitul e mai mare și ar fi trebuit să avem niște impozite mai mari colectate din industrie, nicidecum mai mici.

Eu însă n-am să pot să votez forma în care se află aici, eu sper să se găsească o soluție să se reîntoarcă la comisie și s-o facă într-o formă corectă. Și aș vrea să vă explic de ce.

Domnule senator, vă mulțumesc foarte mult pentru intervenție.

Nu știu dacă aceeași atenție au acordat-o și alți colegi pentru ceea ce ați spus.

Vă dau dreptate în multe din argumentele pe care le-ați prezentat, mai ales în ceea ce privește componenta: norme de aplicare, ministere, intervenții sau schimbarea nivelului impozitului de către Ministerul Economiei.

Ar fi fost bine ca, din partea grupului, să existe o propunere în sensul celor... sau celei pe care ați făcut-o dumneavoastră, de retrimitere la comisie, ca s-o pot susține... s-o pot supune la vot.

Am să-i dau, în continuare, cuvântul domnului senator Liviu Pop. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi luat cuvântul dacă nu auzeam explicația dată de către reprezentantul Guvernului la această propunere legislativă. Și-i rog frumos și pe domnul secretar de stat, și pe ceilalți membri ai Guvernului, atunci când vin în fața Parlamentului și, cel puțin, în fața Senatului, să nu vină cu chestiuni de genul celor prezentate astăzi.

Domnule secretar de stat,

Vreau să vă aduc la cunoștință că, în conformitate cu legea... de undeva, de prin 2004, dacă dumneavoastră sau colegii dumneavoastră nu sunteți capabili să emiteți un punct de vedere în 60 de zile, punctul de vedere al Guvernului este favorabil. Fapt pentru care forma pe care ar trebui s-o votăm noi astăzi este forma propusă de inițiator, iar dumneavoastră să spuneți că nu sunteți capabili să respectați o lege din România.

Mulțumesc mult de tot.

Domnul senator Eugen Teodorovici.

## Mulțumesc, domnule președinte. Domnule secretar de stat,

În primul rând, vreau să vă spun că este inadmisibil să veniți în fața Senatului dumneavoastră, ca reprezentant al Guvernului, fără o situație clară financiară.

Țin minte că, atunci când activați în afara administrației, erați foarte bine informat, aveați toate datele și criticați Guvernul. Și nu cred..., probabil că este aceeași situație ca și în cazul legii sau deciziei pe salariul minim pe economie, unde, nici până astăzi, nu există un studiu, pe care l-ați promis opiniei publice, cu toate că ați luat decizia să aplicați de la 1 mai salariul minim pe economie.

De asemenea, legat de acest proiect legislativ, astăzi, doamna ministru Dragu a încercat la Grupul senatorilor PSD să ne explice cu motive, să spunem, greu de acceptat de ce Ministerul de Finanțe nu acceptă un astfel de proiect legislativ. Și am spus foarte clar că, așa cum a fost și în situația deciziei de 9% de anul trecut, de la 1 iunie, știți foarte bine, pentru produsele agroalimentare, când toți spuneați și foarte mulți spuneau că impactul va fi unul negativ, s-a dovedit contrariul. Trebuie să dați dovadă de mai multă credință și dorință de a schimba lucrurile.

Întrebarea este – retorică, desigur – dacă, atunci când impactul acestei legi ne va spune că v-ați înșelat, dumneavoastră și Guvernul din care faceți parte veți pleca. Mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Domnul senator Nicolae Vlad Popa, microfonul 2.

Eu vreau să aduc o imputare colegilor de la PSD. Sigur că acest discurs al domnului fost ex-ministru, care a dat, pe vremea sa, nenumărate ordonanțe, m-a uns pe inimă, dar vreau să vă aduc aminte că, din 2002, din 2002, PSD-ul a respins Legea turismului, în care..., Legea turismului în care era prevăzută o astfel de formă de impozitare. Astăzi, Legea turismului zace undeva la Camera Deputaților și a trecut într-un fel neonorabil prin Senat, făcută de... doar pentru că a fost făcută de senatori de la PNL!

Și imputarea e următoarea: de ce să nu rezolvăm printr-o lege adevărată a turismului care, într-adevăr, să cuprindă tot domeniul acestei industrii foarte importante pentru România și reglementăm pe bucățele, în așa fel încât, cum spunea un coleg, avem nenumărate astfel de legi micuțe, felii de legi, care nu rezolvă chestiunea în totalitate?

Programe-pilot! Avem nevoie de o reglementare serioasă, care să folosească într-adevăr industriei turismului!

Domnul senator Filip.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să constat – ca, de fapt, cu foarte multe domenii din România – că nu există o abordare strategică asupra unui domeniu pe care, de cele mai multe ori, îl considerăm un panaceu universal legat de posibilitatea de dezvoltare a României. Și, când spun acest lucru, mă refer la patru cifre, de fapt. Nivelul de angajare în România a celor care lucrează în turism la nivel global, la nivelul României, este de 1,5%, în condițiile în care, la nivel european, industria turismului este al treilea angajator.

În momentul în care discutăm despre o lege punctuală, evident că Guvernul ar trebui să aibă – actualul Guvern, dar, sigur, și guvernele anterioare – o abordare strategică asupra susținerii unui astfel de domeniu de activitate.

Faptul că discutăm punctual despre lucruri care, de multe ori, sunt... nu sunt legate unele de altele, ne face ca, la sfârșitul abordării unui astfel de subiect, să ajungem la concluzia că proiectele de lege făcute, până la urmă, cu bună intenție nu au coerență.

De aceea, rog, până la urmă, Guvernul României, pentru că este prezent reprezentantul Ministerului de Finanțe, care, sigur, poate să analizeze din punct de vedere fiscal dacă... și bugetar, dacă un astfel de proiect legislativ este bun sau nu este bun, dar problema turismului în ansamblu și ceea ce România ar trebui să facă pe termen lung pentru susținerea acestei industrii ar trebui privită într-un mod integrat, pentru că, altfel, discutăm de fiecare dată..., fie că e vorba de susținerea investițiilor în turism, fie că discutăm de problema fiscalității, fie că discutăm despre taxa pe bacșiș... Dar au fost momente în care toate aceste proiecte de lege le-am pus cap-coadă să vedem care dintre ele nu intră în contradicție cu alte prevederi legale din același domeniu? Nu am făcut-o. Și, atunci, ne învârtim de fiecare dată în jurul unui cerc vicios sau în cerc vicios ne învârtim, în așa fel încât, la sfârșit, toate aceste proiecte de lege să nu ducă către dezvoltarea domeniului ca atare. De aceea, toate aceste discuții purtate de colegii noștri, de fapt, pe fond, au avut un traiect comun. Ea este..., proiectul legislativ este oportun, dar discuția este dacă, în ansamblul total al legislației privind turismul, în acest moment, se integrează sau nu.

Domnul senator Bumbu și vă rog, vă propun să închidem.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Intervenția este formală. Cu toate că sunt învățat cu silogismele domnului senator Popa, cred că a fost o greșeală de exprimare sau dânsul e un pic atemporal: negarea negației este o afirmație. A făcut o referire la domnul „ex fost ministru” Teodorovici. Cred că a fost o greșeală de exprimare totuși.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Numai o clipă, numai o clipă!

Nu mai știu dacă a fost adresată vreo întrebare Guvernului sau nu.

Nu.

Atunci...

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Intervine Guvernul.

Doriți să interveniți, domnule secretar de stat? Vă rog, scurt, dacă se poate.

Foarte scurt, domnule președinte.

Acum suntem la mijlocul lunii februarie. Declarațiile pentru 2015, finale, încă nu s-au depus.

Vă dau doar un exemplu: la impozitul pe profit doar, dacă ne uităm la hoteluri sau restaurante și comparăm 2014 cu 2013, vedem că cifrele sunt oarecum constante, adică o ușoară creștere a impozitului pe profit. Dacă însă comparăm 2015 cu 2014, vedem că avem o creștere de 220% a impozitului pe profit.

Deci, dacă este să facem o analiză fundamentată, trebuie să ne uităm la mai multe cifre din 2013, nu numai la impozitul pe profit. Trebuie să vedem și la cifra de afaceri cum au evoluat, care a fost impactul acțiunilor ANAF, care a fost impactul reducerii de TVA. Avem semnale că sunt implicații semnificative și în ceea ce privește nivelul de angajare, pentru că, în această acțiune de reducere a evaziunii în domeniu, volumul salariilor la negru a scăzut, pentru că oamenii nu prea mai au de unde să plătească salariile la negru.

Și, atunci, trebuie să facem o analiză completă. Iar la mijlocul lui februarie acest lucru încă nu a fost posibil, pentru că nu am putut să colectăm toate datele.

Nu e vorba de rea-voință sau... e vorba de lucruri care sunt complet diferite în 2015 față de anii anteriori. Orice analiză care nu ține cont de acest lucru nu poate să fie una temeinică.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Mulțumesc.

Declar încheiate dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul suplimentar al comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Supun întâi raportul cu amendamentele admise.

Supun acum la vot propunerea legislativă. Votul este deschis.

Trec la secțiunea III a ordinii de zi, legile care sunt pentru vot final.

Punctul 1, Propunerea legislativă pentru modificarea alineatului (1) al articolului 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

## Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 2 februarie 2016. În aceste condiții, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

25 de voturi pentru, 69 de voturi împotrivă și 5 abțineri.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

E organică. Supuneți proiectul.

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Supun, așadar, votului propunerea legislativă, n-am altă variantă.

Votul este deschis.

94 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 4 abțineri. Propunerea legislativă a fost adoptată.

**Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Listă! Listă!

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Se cere listă de vot.

Domnul senator Vochițoiu.

Punctul 2, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra acestei propuneri legislative au fost și ele finalizate în ședința plenului din 2 februarie.

Așadar, trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Așadar,

Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 2 februarie.

Așadar, trecem la votul asupra propunerii legislative.

Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 4, Propunerea legislativă pentru completarea art. 16 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Dezbaterile asupra acestei propuneri legislative au fost și

ele finalizate în ședința plenului din 2 februarie 2016.

Așadar, trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comun al comisiilor este de respingere. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru modificarea articolelor 218–222 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra acestei propuneri au fost finalizate în ședința plenului din 2 februarie.

Prin urmare, trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă este respinsă.

Punctul 6, Propunerea legislativă pentru abrogarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, cu modificările și completările ulterioare, republicată.

Dezbaterile asupra acestei propuneri legislative au fost finalizate tot în 2 februarie 2016.

Așadar, trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere. Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul e prima Cameră sesizată.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 7 alin. (3) din Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane și serviciile funerare.

Dezbaterile au avut loc și s-au finalizat în ședința plenului din 2 februarie 2016.

Trecem, prin urmare, la votul asupra acestei propuneri legislative.

- Raportul comun al comisiilor este de respingere a

- propunerii.

- Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul e prima Cameră sesizată.

Punctul 8, Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 1 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că dezbaterile asupra acestei propuneri legislative au fost finalizate în ședința plenului din 2 februarie.

- Ca atare, trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de admitere.

- Propunerea legislativă face parte din categoria legilor

- organice.

Senatul e prima Cameră sesizată.

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale.

Vă reamintesc că dezbaterile asupra propunerii legislative au fost finalizate în ședința plenului din 2 februarie. Trecem, așadar, la votul asupra propunerii legislative.

- Propunerea legislativă a fost respinsă de Camera

- Deputaților.

Raportul comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

- Face parte din categoria legilor organice. Senatul este Cameră decizională.

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.

- Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din

- 9 februarie.

Așadar, trecem la votul asupra propunerii legislative. Vă rog să vorbiți mai încet!

- Domnule senator, vă rog să vorbiți mai încet, dacă se

- poate!

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 11, Propunerea legislativă privind modificarea și completarea art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 9 februarie.

Așadar, trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de admitere a propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Propunea legislativă a fost adoptată.

Punctul 12, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Dezbaterile au fost finalizate în ședința plenului din 9 februarie.

Așadar, trecem la votul asupra propunerii legislative. Raportul comisiei este de respingere.

Propunerea face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

Înainte de a încheia lucrările – o clipă –, vreau să dau citire întrebărilor și... numele celor care au depus întrebări și care doresc să facă interpelări.

Întrebări:

– Grupul parlamentar al PSD: Firea Gabriela, Crețu Gabriela, Federovici Doina, Cadăr Leonard, Lazăr Sorin,

Saghian Gheorghe, Chiriac Viorel, Cordoș Alexandru, Silistru Doina, Mazăre Alexandru;

– Grupul parlamentar al PNL: Volosevici Andrei, Pereș Alexandru, Ichim Paul, Tișe Alin, Oprea Dumitru, Bălu Marius, Flutur Gheorghe, Ghilea Găvrilă, Igaș Traian, Rogojan Ciprian;

– Grupul parlamentar al UNPR: Agrigoroaei Ionel, Vochițoiu Haralambie, Burlea Marin;

– Grupul parlamentar liberal-conservator: Durbacă Eugen, Nistor Vasile;

– senatori independenți, fără apartenență la un grup parlamentar: Marian Valer.

Și la interpelări:

– Grupul parlamentar al PSD: Federovici Doina, Mohanu Nicolae, Chiriac Viorel, Cadăr Leonard, Constantinescu Florin, Coca Laurențiu, Coste Marius, Bodog Florian, Firea Gabriela, Cordoș Alexandru, Voinea Florea;

– Grupul parlamentar al PNL: Pereș Alexandru, Igaș Traian, Ghilea Găvrilă, Bălu Marius, Tișe Alin, Miron Vasilica, Pașcan Emil, Oprea Mario, Ichim Paul;

– Grupul parlamentar al UNPR: Agrigoroaei Ionel, Rogojan Ciprian, Vochițoiu Haralambie, Burlea Marin;

– Grupul parlamentar liberal-conservator: Nistor Vasile, Durbacă Eugen;

– Grupul parlamentar al UDMR: Biró Rozalia;

– senatori independenți, fără apartenență la un grup parlamentar: Marian Valer.

Cu aceasta, declar închise lucrările și vă invit, membrii Biroului permanent, la ședința birourilor comune și, după aceea, vă invit pe dumneavoastră, domnii senatori, la ședința plenului reunit.

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|942615]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 17/19.II.2016 conține 12 pagini.**

Prețul: 30,00 lei