Ciprian Ciubuc

692 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 1 · moderat1 marcheri
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Efectele negative pe care le vor provoca reformele din domeniul fiscal pe piața românească”

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, la promovarea actului normativ de implementare a măsurilor menite să reducă deficitul bugetar, a afirmat că „România nu își mai permite facilități și evaziune fiscală la nivelurile actuale”* _._ Tot premierul a afirmat că: „România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 miliarde de lei plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB.”

De părere contrară este mediul de afaceri, care a transmis că măsurile lovesc tocmai în partea sănătoasă a economiei. Ne referim, în principal, la dispozițiile Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, care au intrat în vigoare la sfârșitul lunii octombrie, dar și la acte normative adoptate de Guvern. Menționez că pachetul de legi fiscale adoptat de Guvern a primit aviz negativ de la Consiliul Economic și Social.

În cadrul avizului se aduce un avertisment conform căruia măsurile fiscale ale Guvernului vor lovi puternic în firmele mici și vor duce la încetinire economică. De asemenea, a identificat disproporția evidentă dintre efortul impus sectorului privat și măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.*

În contextul ședinței

Lupta cu evaziunea fiscală nu există în cadrul măsurilor pe care Guvernul le aplică pentru reducerea deficitului bugetar, cu excepția impunerii cu 70% a oricăror venituri

realizate de persoanele fizice a căror sursă nu a fost identificată. Este o afirmație pe care mi-o asum.

Antreprenorii din domeniul construcțiilor au afirmat că vor pierde lucrători.* Companiile mari, în urma analizării proiectului normativ, devenit Legea nr. 296/2023 înainte de legiferare, au considerat că prin aplicarea măsurilor economia va încetini și nu va fi combătută evaziunea fiscală.

Cele mai importante măsuri fiscale au în vedere aspecte precum: plata de către microîntreprinderi a 1% pe cifra de afaceri dacă au venituri de până la 60.000 euro pe an și 3% dacă veniturile depășesc 60.000 euro pe an; băncile vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri*; scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține pentru veniturile sub 10.000 lei; plata de CASS de către angajații din construcții, agricultură și industria alimentară; creșterea de TVA pentru anumite produse, plata unui impozit special de către persoanele fizice care au clădiri mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro; cresc accizele la țigări și alcool; instituirea Sistemului național RO e-Sigiliu, în vederea asigurării respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României; impozitarea cu 70% a veniturilor a căror sursă nu poate fi dovedită etc.

Mediul de afaceri a respins categoric măsurile Guvernului și a atras atenția că antreprenorii nu au fost consultați în mod real* în ceea ce privește majorarea taxelor. Președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), Cristian Pârvan, a afirmat că sunt amenințate sectoare întregi din economia românească, dar cele mai periculoase din seria de măsuri sunt cele care vizează sectorul construcțiilor, unde au fost angajate lucrări în baza unor devize, care au luat în calcul facilitățile acordate de Guvern. În aceste situații, asupra multor lucrări antamate planează pericolul de a fi stopate lucrările de către firmele care și-au luat angajamente contractuale.

În aceste noi condiții se vor pierde multe dintre contractele demarate în construcții și nici piața muncii în domeniu nu va mai rămâne aceeași, întrucât există posibilitatea migrării angajaților către alte țări europene, deși piața imobiliară din Europa se află într-o profundă criză.

În concluzie, încotro ne îndreptăm cu coaliția PSD–PNL la putere prin aceste măsuri fiscal-bugetare, care în mod cert vor aduce multe prejudicii mediului privat*, care în realitate susține ceea ce a mai rămas din economia României de azi?!

Care va fi prețul plătit de români prin implementarea acestor măsuri și câte firme mici vor fi radiate pentru că nu vor suporta poverile impuse prin aceste măsuri?

Oare cine are de câștigat în această formulă guvernamentală, în condițiile în care se legiferează acte normative cu un asemenea impact prin asumare, în loc să fie trecute prin Parlament?

Tot românii vor avea de suferit consecințele unor măsuri luate fără consultarea mediului privat, dar date la comandă de *cei care nu slujesc interesele țării1 2 3.*

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea combină interesul sectorului privat cu argumente privind sustenabilitatea economică generală.

„măsurile fiscale ale Guvernului vor lovi puternic în firmele mici și vor duce la încetinire economică. De asemenea, a identificat disproporția evidentă dintre efortul impus sectorului privat și măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referință neutră la grupurile afectate; nicio derogare sau respect explicit.

„Antreprenorii din domeniul construcțiilor au afirmat că vor pierde lucrători.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul raportează cererile mediului de afaceri fără a le angaja direct în propria argumentație.

„Mediul de afaceri a respins categoric măsurile Guvernului și a atras atenția că antreprenorii nu au fost consultați în mod real”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul citează argumentul premierului, dar nu îl combate printr-o analiză substanțială.

„Prim-ministrul Marcel Ciolacu, la promovarea actului normativ de implementare a măsurilor menite să reducă deficitul bugetar, a afirmat că „România nu își mai permite facilități și evaziune fiscală la nivelurile actuale””

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul rămâne la nivelul criticii poziționale, fără a propune alternative concrete sau medieri.

„În concluzie, încotro ne îndreptăm cu coaliția PSD–PNL la putere prin aceste măsuri fiscal-bugetare, care în mod cert vor aduce multe prejudicii mediului privat”

În context ↑