„Efectele și defectele Universității de Vară de la TușnadBăi (I)”
În această vară fierbinte a avut loc, în perioada 18–23 iulie, a 32-a ediție a Universității de Vară de la Tușnad-Băi, locație denumită Balvanyos de către localnicii secui, care a avut sloganul ipocrit „A venit timpul păcii” și a fost organizată de o fundație aflată sub patronajul președintelui Parlamentului Ungariei.
Interesul pentru ediția din această vară a fost sporit de un narativ lansat și promovat cu câteva luni înainte în Transilvania, potrivit căruia reprezentanți ai Consiliului Național Secuiesc și ai Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania, folosiți ca proxy de adevărații corifei și amfitrioni ai manifestării, vor ridica și vor pretinde oficial, în premieră, independența Transilvaniei, urmând ca, până la data de 20 august a.c., când este sărbătorită principala zi națională a Ungariei, încoronarea Regelui Ștefan, să fie depuse cereri, în acest sens, la sediile Uniunii Europene și NATO.
Această așa-zisă universitate politică estivală, cu durata de o săptămână, a fost, de la început, o manifestare provocatoare și revizionistă*, fiind inițiată în 1990, de cei trei corifei ai actualului partid de guvernământ din Ungaria, FIDESZ – Viktor Orbán, premierul Ungariei timp de 17 ani, respectiv din 1998 până în 2002 și din 2010 până în prezent; László Kövér, ministrul coordonator al serviciilor secrete, în perioada 1998–2002, și președintele Parlamentului Ungariei din 2010 până în prezent; și Zsolt Németh, alternativ președinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei și secretar de stat cu probleme naționale în Ministerul de Externe de la Budapesta, de-a lungul ultimilor 30 de ani.
Pe parcursul a 3 decenii, Viktor Orbán și locotenenții săi au lansat, în premieră, la Universitatea de Vară de la Tușnad-Băi, mai multe mesaje incitante și provocatoare
, multe cu tentă revizionistă sau iredentistă, cu obiectivele, doleanțele sau marotele mai vechi și mai noi ale guvernanților de la Budapesta și/sau ale minorității maghiare din România, începând cu drepturile colective ale minorităților naționale, autonomia personală, autonomia culturală și autonomia teritorială a membrilor și comunităților maghiare din România, cel mai mult pedalându-se pe autonomia teritorială a așa-zisului Ținut Secuiesc, înființarea unei universități de stat în limba maghiară, acordarea dublei cetățenii, respectiv și a cetățeniei ungare cetățenilor români de etnie sau cu origine maghiară ș.a.
Cei trei corifei de la poalele dealului Gellert au ascendență în nomenclatura bolșevismului și gulașcomunismului unguresc. Devenit al doilea om în statul iliberal maghiar, László Kövér provine dintr-o familie cu o lungă tradiție comunistă, având în vedere că bunicul său patern a fost un veteran al comunismului din pustă, debutând ca fondator al partidului bolșevic condus de Béla Kun, care a înfăptuit în 1919 a doua revoluție sovietică, după cea petrecută în Rusia în 1917. Un frate al tatălui și trei frați ai săi au fost activiști zeloși ai partidului comunist ungar.
Tatăl lui Viktor Orbán, Győző Orbán, a fost brigadier agronom și a devenit șef al organizației de partid la o cooperativă agricolă din apropierea Budapestei, iar ulterior a fost promovat activist de partid județean. Pentru atașamentul
manifestat față de regimul comunist condus de _homo sovieticus_ János Kádár, Orbán senior a primit un ordin similar cu Ordinul Muncii Socialiste din Republica Socialistă România.
Toți trei au avut funcții în organizația comunistă de tineret și în instituții aflate sub controlul partidului comunist și al serviciului secret maghiar.
Kövér a făcut parte din conducerea organizației comuniste centrale de tineret, similară UTC, și a fost supraveghetor politic de cămin studențesc, în timpul studiilor la Facultatea de Drept a Universității din Budapesta. După absolvirea facultății, a fost repartizat și a activat la Institutul de Studii Sociale de pe lângă Comitetul Central al partidului comunist maghiar, Partidul Socialist Muncitoresc Maghiar – MSZMP.
Orbán a fost șef (secretar) al organizației comuniste de tineret în liceu, fiind un suporter înflăcărat al gulașcomunismului în tinerețe, fapt recunoscut de el însuși într-un interviu acordat după 1990. După absolvirea aceleiași facultăți de drept, a beneficiat de un post călduț de sociolog, probabil un post de acoperire, la Institutul de Pregătire Managerială, un fel de CEPECA românesc, din cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentației.
Németh este licențiat în economie și în sociologie, la Universitatea de Științe Economice „Karl Marx” din Budapesta, iar după absolvirea acesteia a fost repartizat la Institutul de Cercetare al Academiei de Științe din Ungaria, unde s-a ocupat de problema naționalismului.
Toți trei au fost colaboratori, sub diferite forme, ai serviciului secret ungar, aflat sub controlul total al KGB, până la schimbarea regimului comunist, în 1990.
Kövér a colaborat cu Miliția și cu Securitatea din perioada în care a fost supraveghetor-șef la căminul studențesc al Facultății de Drept din Budapesta, pe care a absolvit-o după 7 ani de studii și unde s-a intersectat cu Orbán, care a terminat-o în 4 ani, perioada normală.
Orbán a fost colaborator al Securității ungare, după ce a fost racolat în cursul stagiului militar satisfăcut înainte de facultate, având criptonimul „Gyori Gabor”, potrivit unor documente publicate în ultimul deceniu.
Cu privire la Nemeth există indicii că ar fi fost ofițer acoperit al serviciului secret ungar în aparatul Ministerului de Externe de la Budapesta.
Toți trei au fost principalii fondatori ai FIDESZ, Alianța Tinerilor Democrați, care a fost înființată în toamna anului 1988, ca organizație de tineret necomunistă, cu voie, ca să nu zicem mai mult, de la stăpânirea și securitatea comunistă maghiară.
Toți trei au fost racolați anterior de regimul prosovietic condus de longevivul aparatcic János Kádár la Colegiul Bibo din Budapesta, care a fost înființat în 1984 și la care au fost reuniți 60 din cei mai de încredere și de nădejde studenți de la facultățile de drept și de științe economice din Ungaria, pentru asigurarea viitoarei pepiniere politice a statului vecin.
Elocvent este că în jur de 30 de absolvenți ai Colegiului Bibo s-au regăsit în ultimele 3 decenii în funcțiile cele mai importante ale guvernărilor FIDESZ. Toți trei au beneficiat de burse Soros la prestigioasa universitate britanică Cambridge, în anii dinaintea căderii regimului comunist din Ungaria și din restul lagărului sovietic din Europa Centrală și de Est, fapt fără precedent până atunci.
Premierul ungar Viktor Orbán a venit la a 32-a ediție a Universității de Vară de la Tușnad-Băi însoțit de nouă miniștri și secretari de stat din Guvernul de la Budapesta, urmărind să inducă, mai mult sau mai puțin subliminal, ideea că Transilvania este guvernată de Executivul ungar, nu de cel
român. Din păcate, este adevărat într-o anumită măsură, din cauza atitudinii pasive și concesive, chiar defetiste, a autorităților române din ultimele 3 decenii.
Ca și anii trecuți, șeful Guvernului de la Budapesta a fost acompaniat de miniștrii de la Finanțe, Economie, Agricultură, precum și de eternul și gurmandul vicepremier Zsolt Semjén, pe care-l caută baba cu coasa pe acasă, în timp ce el umblă și urlă după separații și autonomii prin Ardeal*. Principalul însoțitor al lui Orbán a fost, ca la fiecare ediție, bunul său amic și sfetnic Zsolt Németh, președintele Senatului Universității de Vară de la Tușnad-Băi, actualmente președinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei și pescuitorul în ape tulburi din pustă cel mai mare în grad.
Printre principalii organizatori și animatori s-a aflat și Satanitatea Sa László Tőkés12, detonatorul Revoluției Române în direct*, fost episcop reformat de Piatra Craiului și președinte onorific al UDMR, europarlamentar din partea României și apoi din partea Ungariei, răspopit de aproape un deceniu și refugiat de bună voie și nesilit de nimeni într-o Budapestă tot mai feerică, ajunsă însă pe calea păcatului și pierzaniei. După trei căsătorii eșuate și multe aventuri deocheate, fostul pastor și episcop reformat a devenit consilier spiritual al guvernului ultranaționalist, conservator și revanșard al Ungariei, având atribuții inclusiv pe linia salvgardării familiei tradiționale, un subiect de suflet al premierului Orbán.
Premierul Ungariei nu l-a adus nici la această ediție, nici la cea din vara trecută pe mai novicele său consilier special pentru investiții economice în Transilvania, nimeni altul decât omul de afaceri Árpád Pászkányi, din Cluj-Napoca, fost patron al clubului de fotbal CFR Cluj, al clubului de noapte Obsession și al mallului Polus Transilvania, actualmente denumit Vivo, care a fost construit cu banii emigrației maghiare din SUA și Canada, condusă de miliardarul Sandor Demeny, patronul celei mai mari companii de construcții de pe continentul nord-american, Trigranit.
Pentru libertatea și prosperitatea lui Pászkányi s-au luptat cu ardoare, la un moment dat, cu 10-15 ani în urmă, fostul președinte Traian Băsescu, fostul premier Emil Boc și fostul ministru de interne Ioan Rus. Probabil că lui Orbán i-a fost teamă ca Pászkányi să nu fie înhățat de DNA sau de DIICOT pentru țepele trase statului român sau pentru tunurile date cu banii emigrației maghiare din Occident. Relativ recent, Curtea de Apel Cluj a dispus demolarea clădirii fostului mall Polus Transilvania, la edificarea căruia s-a opus ex-primarul Gheorghe Funar, care a fost acuzat că pune piedică investițiilor străine. Sperăm că se va găsi cineva curios să se intereseze de ce s-au implicat cu atâta ardoare în favoarea lui Pászkányi politicieni de talia lui Băsescu, Boc și Rus și de ce a fost spălat și apretat atunci de procurori apropiați și dragi șefului DNA, Daniel Morar, care nu-i alocă acestui episod niciun rând în cartea sa cât o cărămidă, scrisă de alții.
În premieră, delegația maghiară a venit în secuime cu un avion de mici dimensiuni, care a aterizat pe un aerodrom privat, recent construit în localitatea Remetea, din județul Harghita, și inaugurat cu 3 zile înainte de aterizarea înalților oaspeți budapestani. Aeroportul a fost construit de către un om de afaceri maghiar din capitala Ungariei, Atilla Balászi, proprietarul grupului de firme Bauer, producător și comerciant de medicamente, și component al grupului de oligarhi care a făcut și face jocuri și bani pentru premierul Orbán* – Lőrinc Mészáros, Sandor Csanyi, Támas Lesztinger, Lajos Simiscka.
Mészáros este văr cu Orbán, a debutat în politică și în afaceri ca primar al FIDESZ, în satul natal, Felcsut, și a devenit cel mai bogat om din Ungaria după ultimii 13 ani de guvernare a FIDESZ.
Csanyi este bancher și deține funcția de președinte al OTP Bank, cea mai mare bancă privată din Ungaria, precum și funcția de președinte al Federației Ungare de Fotbal.
Lesztinger este implicat în afaceri imobiliare de anvergură, făcând achiziții importante și în statele vecine Ungariei, în tandem cu o firmă acoperită a serviciului maghiar de spionaj, ca, de exemplu, Hotelul Dacia din Satu Mare.
Simiscka a fost coleg de liceu, de armată și de colegiu cu Orbán, a fost șeful Fiscului în prima guvernare a FIDESZ și a devenit ulterior cel mai mare milionar și patron de media din Ungaria, dar a căzut în dizgrație cu un deceniu în urmă.
Miniaeroportul din secuime este situat la o distanță de câteva zeci de kilometri de Miercurea-Ciuc, de Sfântu Gheorghe sau de Târgu Mureș.
Ulterior, am aflat că astfel de aerodromuri private au fost construite și în alte localități din Transilvania, de exemplu, în localitatea Dăbâca, situată la circa 30 de kilometri de Cluj-Napoca, unde este edificat pe un teren retrocedat urmașilor ultimului grof maghiar, și în localitatea Luncani, la câțiva kilometri de marea bază aeriană româno-americană de la Luna, Câmpia Turzii.
Solicit Autorității Aeronautice din cadrul Ministerului Transporturilor și Serviciului Român de Informații să clarifice de urgență legalitatea și scopul acestor aeroporturi private123, care pot afecta securitatea aviatică și securitatea națională a României.*
Orbán cel Rău, poreclă dată prim-ministrului ungar de către lideri ai Comisiei Europene de la Bruxelles, și ceata sa de rătăciți*, istoric vorbind, au ajuns în secuime în data de 20 iulie a.c., iar seara premierul ungar a făcut o baie de mulțime pe stadionul din Sfântu Gheorghe, unde a asistat la meciul de fotbal Sepsi – U Craiova 1948, câștigat de echipa gazdă cu 1–0. După meci, a făcut o baie adevărată la vila președintelui Clubului Sepsi din Sfântu Gheorghe, Laszlo Dioszegi, unde era găzduit, și care este dotată cu piscină, jacuzzi și saună.
Orbán și Dioszegi sunt prieteni buni de zeci de ani. Când vine în zona secuimii, Orbán este găzduit cu gărzi de corp cu tot în casa patronului de la Sepsi.
Când Dioszegi merge în Ungaria, este găzduit în casa părintească refăcută și renovată a premierului Orbán, situată în satul Felcsut, la aproape 60 de kilometri de Budapesta. Patronul de la Sepsi este printre puținii care știu că premierul Orbán a construit în satul său natal, folosind inclusiv fonduri europene, un stadion cu 5.000 de locuri și un metrou suprateran, care circulă pe o distanță de 16 kilometri.
În baza acestei relații personale, Guvernul Ungariei a alocat sume substanțiale pentru academia și clubul de fotbal din Sfântu Gheorghe.
Pe de altă parte, grație relației cu premierul Orbán, Laszlo Dioszegi a devenit în ultimii ani cel mai mare producător și comerciant de preparate din carne și de produse de panificație din zona secuimii, în județele Harghita, Covasna, Mureș, și unul dintre cei mai mari din Transilvania, produsele sale asaltând cu succes Clujul și alte județe ardelene în ultima perioadă. O parte dintre preparate sunt aduse din Ungaria, în formă congelată și cu o scriptologie încurcată, care permite evaziune pe cai mari. Unii localnici, inclusiv secui, cârtesc că Orbán și Dioszegi ar fi parteneri în această mare și profitabilă afacere, dar Poliția Economică, Poliția Sanitar-Veterinară, Protecția Consumatorilor și Controlul fiscal din cadrul ANAF n-au curajul nici măcar să întrebe, dar să facă ceva.
Marker
Cadru
Delegitimarea ONG-urilor ca agenți străini care destabilizează țara, folosind tropul soroșist.
„ONG-urile lui Soros, agenții străini care primesc bani să destabilizeze țara”
În context ↑
Vocevoce proprie
Marker
Cadru
Justificarea se concentrează pe protejarea interesului național/regional împotriva unei influențe externe percepute.
„pentru a induce, mai mult sau mai puțin subliminal, ideea că Transilvania este guvernată de Executivul ungar, nu de cel român”