Sorin Năcuță

516 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Eficiența energetică a clădirilor, un obiectiv esențial pentru Europa și România”

Uniunea Europeană a încheiat, vineri, un acord pentru a reduce consumul final de energie cu 11,7% până în 2030, un obiectiv care va ajuta la combaterea schimbărilor climatice și la limitarea utilizării de către Europa a combustibililor fosili.

Sectorul european al clădirilor este responsabil pentru 40% din consumul final de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor aduce cerințe noi de promovare a infrastructurii de electromobilitate și de introducere de tehnologii inteligente în clădiri, accentuând dimensiunea de sănătate publică și de calitate a vieții pentru utilizatorii clădirilor*.

Prin transpunerea Directivei 2018/844/UE în legislația națională apare obligativitatea *proprietarilor de a asigura echiparea clădirilor noi1

În contextul ședinței

2

, precum și a clădirilor existente, care sunt supuse unei renovări majore, cu sisteme de contorizare inteligentă*

, sisteme de reglare a temperaturii și de

management al utilităților, puncte de reîncărcare și infrastructura necesară pentru vehiculele electrice și infrastructura de parcare dedicată bicicletelor.

În România sunt peste 8.300.000 de clădiri, din care cele mai multe sunt construite înainte de 1990 și au pierderi energetice de două-trei ori mai mari decât clădirile moderne. Măsurile de eficiență energetică pot reduce cu până la 40% consumul de energie al unei clădiri. Energia termică pentru încălzire și apă caldă reprezintă aproximativ 70% din consumul unui imobil rezidențial. Prin izolarea termică și prin implementarea unor soluții eficiente de încălzire, consumul de energie poate fi redus la jumătate.

Atingerea obiectivului de reducere a consumului final de energie, propus de Uniunea Europeană, va necesita ca țările să renoveze milioane de clădiri, pentru a reduce risipa de energie. Majoritatea clădirilor europene fiind încălzite cu combustibili fosili, măsura este crucială pentru eforturile UE de combatere a schimbărilor climatice. Țările își vor stabili propriile obiective naționale neobligatorii, iar Comisia Europeană se angajează că le va sprijini prin mecanismele financiare, precum cel de redresare și reziliență, REpowerEU sau Planul de coeziune 2021–2030. Până în 2030 țările europene vor trebui să economisească în medie 1,49% din consumul final de energie pe an și să accelereze procesul de reabilitare a clădirilor publice, renovând cel puțin 3% din suprafața totală a acestor clădiri în fiecare an.

Prin Planul național de redresare și reziliență, România a avut la dispoziție 2,2 miliarde de euro pe componenta C5 – Valul renovării, fonduri importante, dar insuficiente pentru România pentru atingerea acestor obiective europene.

România are propriile programe pentru reabilitarea locuințelor și pentru eficiența energetică, precum „Casa energetică”, programele Rabla, Programul național de reabilitare termică și creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, reglementat prin OUG nr. 18/2009, sau Programul național privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice, dar, din diverse motive, ele funcționează cu mari întârzieri și cu lipsă de fonduri*, descurajând procesele de implementare.

România va trebui să facă un efort consistent pentru operaționalizarea acestor programe1 2 și să aloce mai multe fonduri* pentru reabilitarea clădirilor, transportul durabil și eficiența energetică, pentru atingerea obiectivelor asumate împreună cu Uniunea Europeană, precum și pentru asigurarea sănătății și a confortului cetățenilor, creșterea siguranței la riscurile seismice și protejarea mediului.